PROIECT La FIZICĂ despre ECO- schimb rile...

Pagina 1 din 28 Proiect ECO-AGENT Proiect ECO-AGENT

La FIZICĂ despre schimbările climatice va efectua cercetări reale în domeniul modificărilor climatice astfel încât să observe aceste schimbări, să ofere explicaţii pertinente, să propună soluţii inovative pentru încetinirea/stoparea procesului de încălzire globală. Identificaţi o cauză care determină încălzirea globală, oferiţi o explicaţie pentru această cauză, valorificându-vă cunoştinţele şi propuneţi o soluţie globală, adecvată.

Proiectul ECO - AGENT: Provocări pentru elevi La FIZICĂ despre schimbările climatice? Clasa dvs. a fost selectată în finala concursului european ECO-AGENT, coordonat de EEA (Agenţia Europeană de Mediu). Echipa dvs. va efectua cercetări pentru a evidenţia cât mai multe dovezi şi cauze posibile ale acestei schimbări. În primul rând va trebui să vă documentaţi folosind resursele bibliografice puse la dispoziţie

Obiectivele proiectului În acest proiect, elevii vor:

• integra cunoştinţele dobândite anterior, la fizică şi discipline înrudite, în contextul <<Încălzirea climatică – proces natural sau determinat de om?>>

• identifica cauze ale schimbărilor climatice, stabilirea de ierarhii de impact

• dezvolta argumente asupra relaţiei cauză-efect în problematica schimbărilor climatice

• valorifica aplicabilitatea unor cunoştinşe anterioare de fizică la analiza cauzală a fenomenelor raportate de litaratura de specialitate

• valorifica modelul oferit de fiziciana Maggie Aderin pentru o viitoare carieră de om de ştiinţă

• dezvolta abilităţile de lucru în echipă, de reflecţie, dezbatere şi comunicare valorificând o temă de interes colectiv

• deveni deschişi către proiecte civice, care folosind argumente ştiinţifice, să promoveze acţiuni comune de protejare a mediului

•

PROIECT

ECO-AGENT Plan de Lectie


şi mai apoi să identificaţi cauzele cele mai relevante care se încadrează în categoria pentru care s-a înscris echipa voastră.

Pasul următor veţi oferi pe scurt o explicaţie ştiinţifică care să susţină relaţia cauzală.

Veţi realiza în final o prezentare pe structura dată, pe care o veţi prezenta clasei şi veţi răspunde la întrebările clasei. Evaluarea va ţine cont de calitatea prezentării, calitatea argumentelor şi corectitudinea explicaţiei oferite. Prezentarea fiecărei echipă va fi cuprinsă în prezentarea cu care echipa câştigătoare va reprezenta clasa la finala concursului european ECO-AGENT.

Proiectul ECO-AGENT: Sarcini Categorii:

cauze naturale externe (planetei Pământ),

cauze naturale interne (legate de planeta noastră),

cauze determinate de OM

Roluri în cadrul echipei (4 membri):

(1 grafician,1 fizician, 1 raportor, 1 internaut.

Faceţi o analiză în echipa dvs. în legătură cu categoria de cauze aleasă precizând:

1. Dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei identificate

2. Mecanismul de influenţare a climei

3. În timpul prezentării convingeţi-vă colegii, folosind argumente, că fenomenul prezentat este semnificativ şi ce efecte poate declanşa

4. Fiţi suficient de documentaţi şi deschişi pentru a răspunde la toate întrebările celorlalte echipe

Proiectul ECO AGENT: Detalii În acest proiect, elevii vor învăţa, prin descoperire, despre cauze fizice ale schimbărilor climatice. Apoi vor alcătui o prezentare asupra tipurilor de cauye naturale sau determinate de OM care determină fizic aceste schimbări pentru a deveni avizaţi în legătură cu problematica de mediu. Elevii vor lucra pe echipe şi vor face documentări în legătură cu fenomenele descrise, şi vor dezbate în final asupra acestei problematici, valorificându-şi cunoştinţele şi dezvoltând o atitudine activă de susţinere a iniţiativelor de protejare a mediului şi economisire a resurselor.

Acest proiect este compus din 3 Module, fiecare având o temă complementară temei generale şi cu obiective clare pentru elevi:


Modulul 1:

Eco-agentul avizat

• Elevii identifică cauze care au legătură cu schimbările climatice

• Elevii elaborează diagrame care să ilustreze fenomenele evidenţiate de studiile parcurse din bibliografia recomandată

Modulul 2: Eco-agentul conştient

• Elevii aleg o cauză pe care să o ilustreze, din categoria alesă de echipă

• Elevii învaţă să construiască explicaţii pentru fenomenul abordat

• Elevii învaţă să colaboreze la realizarea produsului echipei

• Elevii valorifică cunoştinţele dobândite la diferite discipline pentru a descrie elocvent procesul studiat

Modulul 3: Eco-agentul activ

• Elevii prezintă fenomenul abordat

• Elevii sunt activi în a oferi răspunsuri la întrebările colegilor

• Elevii dezbat caracterul semnificativ al efectelor fenomenului abordat asupra schimbărilor climatice

• Elevii oferă soluţii practice de corecţie a fenomenului, acolo unde acest lucru este posibil (cauze determinate de om)

Cerinţe şi abilităţi esenţiale pentru elevi Internet

• Navigarea pe Internet

Microsoft Word

• Deschiderea unui document

Microsoft PowerPoint

• Deschiderea unei prezentări

Resurse tehnologice la clasa • Access Internet şi aplicaţii de navigare pe Internet

Resurse la clasă


Aceste resurse sunt oferite pe CD-ul resursă „Proiect ECO-AGENT – La FIZICĂ despre schimbările climatice” care însoţeşte acest proiect

În dosarul Ghidul Profesorului:

• Plan de Lecţie pentru Profesori (Proiect ECO-AGENT – Plan de Lecţie.doc)

• Prezentare PowerPoint - Provocare (Proiect ECO-AGENT – Provocare.ppt)

• Proiect 4: Evaluare (Proiect ECO-AGENT – Evaluare Proiect.doc) • Chestionar limba engleză: Quiz with answers, hint and feedback.doc • fisa 1 elev modul 1 • fisa 2 elev modul 3 • Filmul

În dosarul Lecţii pentru Elevi:

• Fişă de Lucru referitoare la Sarcinile şi provocările Proiectului (Proiect 4 Provocare.doc)

• Fişă de Lucru pentru Modulul 1: Eco-agent avizat (Proiect 4 – Lecţie pentru Elevi - Modul 1.doc)

• Fişă de Lucru pentru Modulul 2: Eco agent conştient (Proiect 4 - Lecţie pentru Elevi - Modul 2.doc)

• Fişă de Lucru pentru Modulul 3: Eco-agent activ (Proiect 4 - Lecţie pentru Elevi - Modul 3.doc)

• referinte bibliografice online.doc • tapescript maggie Aderin film romana.doc

In dosarul Ghidului de Utilizare: o 1 La FIZICA despre schimbarile climatice - format pentru

elevi. ppt o 2 La FIZICA despre schimbarile climatice - format pentru

elevi.ppt o 3 La FIZICA despre schimbarile climatice - format pentru

elevi.ppt o Quiz for students.doc

Referinţe bibliografice sugerate http://ec.europa.eu/environment/climat/campaign/index_ro.htm The European Commission Climate Change website.

Energie

http://www.managenergy.net/ ManagEnergy is an initiative of the European Commission Directorate-General for Energy and Transport, which aims to support the work of actors working on energy efficiency and renewable energies at the local and regional level. http://www.bbc.co.uk/schools/asguru/index.shtml BBC's energy GURU page for kids http://www.worldenergy.org/default.asp World Energy Council: Promoting the sustainable supply and use of energy for the greatest benefit of all people


http://www.eere.energy.gov/kids/ U.S. Department of Energy's educational website for kids http://www.energyquest.ca.gov/index.html California government's energy webpage for kids Schimbări climatice http://www.climatechange.eu.com/ he European Commission Climate Change website. Includes factors affecting climate change and contributions you can make to stop its progress. http://www.dnr.state.wi.us/org/caer/ce/eek/index.htm Online environmental education resource for kids. Great information and games on composting. http://www.bbc.co.uk/bbcfour/documentaries/features/climate-shorts.shtml Eight short films dealing with climate change around the world. The films are posted the day after they are broadcast. http://www.epa.gov/kids/garbage.htm A site designed by the US Environmental Protection Agency with lots of teaching resources and activities for kids. http://newsvote.bbc.co.uk/2/hi/in_depth/sci_tech/2004/climate_change/default.stm BBC Climate change information page

http://www.greenerfutures.com/green/index.htm Greener Futures is a fun way to discover the effect our everyday lives have on our surroundings and ourselves.

Deşeuri http://www.recyclezone.org.uk/tz_wasteweb.aspx Recycle zone Apă http://www.environment-agency.gov.uk/default.aspx Learn about where our water comes from, how much we use and what is in it. Biodiversitate http://www.noticenature.ie/links.html Ireland's Department of the Environment, Heritage and Local Government page of Links Solar Schools Forum http://www.sundayeurope.net/ssf/ Open and free source that may be used by everyone and which includes educational materials, good practice examples, collection of useful links and places to visit. Cauze

1. ^ Royer DL, Berner RA, Park J (2007). "Climate sensitivity constrained by CO2 concentrations over the past 420 million years". Nature 446 (7135): 530–2. doi:10.1038/nature05699.

2. ^ Peter Bruckschen, Susanne Oesmanna and Ján Veizer (1999-09-30). "Isotope stratigraphy of the European Carboniferous: proxy signals for ocean chemistry, climate and tectonics". Chemical Geology 161 (1-3): 127. doi:10.1016/S0009-2541(99)00084-4. http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6V5Y-3XNK494-8&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view=c&_acct=C000050


221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=7db7616e9dc94e6ed49a817195926851.

3. ^ "Panama: Isthmus that Changed the World". NASA Earth Observatory. http://earthobservatory.nasa.gov/Newsroom/NewImages/images.php3?img_id=16401. Retrieved on 1 July 2008.

4. ^ Sagan, C.; G.Mullen (1972). Earth and Mars: Evolution of Atmospheres and Surface Temperatures. http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/177/4043/52?ck=nck.

5. ^ "NASA Study Finds Increasing Solar Trend That Can Change Climate". 2003. http://www.nasa.gov/centers/goddard/news/topstory/2003/0313irradiance.html.

6. ^ "Causes of Climate Change". Physical Geography.net. http://www.physicalgeography.net/fundamentals/7y.html. Retrieved on 2009-02-02.

7. ^ "Volcanic Gases and Their Effects". U.S. Department of the Interior. 2006-01-10. http://volcanoes.usgs.gov/Hazards/What/VolGas/volgas.html. Retrieved on 2008-01-21.

8. ^ IPCC. (2007) Climate change 2007: the physical science basis (summary for policy makers), IPCC.

9. ^ See for example emissions trading, cap and share, personal carbon trading, UNFCCC

10. ^ a b Steinfeld, H.; P. Gerber, T. Wassenaar, V. Castel, M. Rosales, C. de Haan (2006). Livestock’s long shadow. http://www.virtualcentre.org/en/library/key_pub/longshad/A0701E00.htm.

11. ^ Amos, Jonathan (2006-09-04). "Deep ice tells long climate story". BBC. http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/5314592.stm. Retrieved on 21 January 2008.

12. ^ "World CO2 levels at record high, scientists warn". The Guardian. 2008-05-12. http://www.guardian.co.uk/environment/2008/may/12/climatechange.carbonemissions.

13. ^ | Future Atmosphere Changes in Greenhouse Gas and Aerosol Concentrations 14. ^ "Setting Targets in the Short, Medium, and Long Term – Necessity of the

Perspective Regarding the Timeframe". Environment Department, Government of Japan. 2005-05-09. http://www.env.go.jp/council/06earth/r064-02/e_04.pdf.

15. ^ Charlson, R. J.; S. E. SCHWARTZ, J. M. HALES, R. D. CESS, J. A. COAKLEY JR., J. E. HANSEN, and D. J. HOFMANN (1992-01-24). "Climate Forcing by Anthropogenic Aerosols". Science 255 (5043): 423–430. doi:10.1126/science.255.5043.423. PMID 17842894. http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/255/5043/423. Retrieved on 28 January 2008.

16. ^ Kohen, J. 1996. The Impact of Fire: An Historical Perspective. Australian Plants [online]. [1]

17. ^ Leenhouts, B. 1998. Assessment of biomass burning in the conterminous United States. Conservation Ecology [online] 2(1): 1. [2]

18. ^ Ruddiman, William (2005-12-05). "Debate over the Early Anthropogenic Hypothesis". RealClimate. http://www.realclimate.org/index.php/archives/2005/12/early-anthropocene-hyppothesis/. Retrieved on 2008-01-21.

19. ^ California Warming Attributed to Growth by Mandalit del Barco. Day to Day, National Public Radio. 30 Mar 2007.

20. ^ Ahlenius, Hugo (June 2007). "Climate feedbacks". United Nations Environment Programme/GRID-Arendal. http://maps.grida.no/go/graphic/climate-feedbacks-the-connectivity-of-the-positive-ice-snow-albedo-feedback-terrestrial-snow-and-vegetation-feedbacks-and-the-negative-cloud-radiation-feedback. Retrieved on 2008-01-21.

21. ^ Climate Change 2001: The Scientific Basis


22. ^ For additional discussion of feedbacks relevant to ongoing climate change, see http://www.grida.no/climate/ipcc_tar/wg1/260.htm

23. ^ Arctic Change Indicators 24. ^ Bering Sea Climate and Ecosystem Indicators 25. ^ How scientists study climate change: Some important research concepts used by

scientists to study climate variations 26. ^ Baxter, JM; Buckley PJ and Wallace CJ, eds. (2008), Marine Climate Change

Impacts Annual Report Card 2007–2008, Lowestoft: Marine Climate Change Impacts Partnership, http://www.mccip.org.uk/arc/2007/default.htm

27. ^ Petit, J. R.; J. Jouzel, D. Raynaud, N. I. Barkov, J.-M. Barnola, I. Basile, M. Bender, J. Chappellaz, M. Davis, G. Delaygue, M. Delmotte, V. M. Kotlyakov, M. Legrand, V. Y. Lipenkov, C. Lorius, L. PÉpin, C. Ritz, E. Saltzman and M. Stievenard (1999-06-03). "Climate and atmospheric history of the past 420,000 years from the Vostok ice core, Antarctica". Nature 399: 429–436. doi:10.1038/20859. http://www.nature.com/nature/journal/v399/n6735/full/399429a0.html. Retrieved on 22 January 2008.

28. ^ Langdon, PG; Barber KE, Lomas-Clarke SH (August 2004). "Reconstructing climate and environmental change in northern England through chironomid and pollen analyses: evidence from Talkin Tarn, Cumbria". Journal of Paleolimnology 32 (2): 197–213. doi:10.1023/B:JOPL.0000029433.85764.a5. http://www.springerlink.com/content/t7m324u675701133/. Retrieved on 28 January 2008.

29. ^ Birks, HH (March 2003). "The importance of plant macrofossils in the reconstruction of Lateglacial vegetation and climate: examples from Scotland, western Norway, and Minnesota, USA". Quarternary Science Reviews 22 (5-7): 453–473. doi:10.1016/S0277-3791(02)00248-2. http://www.sciencedirect.com/science/article/B6VBC-47YH3W8-2/2/fde5760538b5b3adb92d8564ea968b9a. Retrieved on 28 January 2008.

30. ^ Coope, G.R.; Lemdahl, G.; Lowe, J.J.; Walkling, A. (1999-05-04). "Temperature gradients in northern Europe during the last glacial--Holocene transition(14--9 14 C kyr BP) interpreted from coleopteran assemblages". Journal of Quaternary Science (John Wiley & Sons, Ltd.) 13 (5): 419–433. doi:10.1002/(SICI)1099-1417(1998090)13:5<419::AID-JQS410>3.0.CO;2-D. http://www3.interscience.wiley.com/cgi-bin/abstract/61001707/ABSTRACT. Retrieved on 18 February 2008.

31. ^ Fox, R.; Warren, M.S., Asher, J., Brereton, T.M. and Roy (2007). "The state of Britain’s butterflies 2007". Butterfly Conservation and the Centre for Ecology and Hydrology, Wareham, Dorset. http://www.butterfly-conservation.org/downloads/75/The_State_of_Britain's_Butterflies.html. Retrieved on 2008-01-21.

32. ^ McGuirk, Rod; Bernard Lagan, Joseph Kerr (2007-01-30). "Australian Drought". http://www.lilith-ezine.com/articles/environmental/Australian-Drought.html. Retrieved on 2008-01-21.

33. ^ Welbergen, J. A.; Klose, S. M., Markus, N. & Eby, P. (2008-02-22). "Climate change and the effects of temperature extremes on Australian flying-foxes". Proceedings of the Royal Society B (Royal Society Publishing) 275 (1633): 419–425. doi:10.1098/rspb.2007.1385. http://journals.royalsociety.org/content/2682344508637641/. Retrieved on 21 January 2008.

34. ^ "Biodiversity and climate change". United Nations Environment Programme. UNEP-WCMC. http://www.unep-wcmc.org/climate/home.htm. Retrieved on 2008-01-28.


Rapoarte

• Ocean Motion: Satellites Record Weakening North Atlantic Current • United Nations University's 'Our World 2' Climate Change Video Brief


Activităţi Proiect ECO-AGENT

Eco-agent avizat Pe parcursul Modulului 1, elevii vor reflecta asupra problematicii schimbărilor climatice şi-şi vor revizui cunoştinţele despre climă, factori care influenţează clima, efect de seră, acorduri internaţionale privind protecţia mediului înconjurător.

Familiarizaţi-vă cu conţinutul acestui modul citind activităţile şi explorând portalurile indicate înainte să predaţi Modulul 1. În CD-ul resursă, veţi putea consulta Lecţia pentru Elevi nr. 1 şi o prezentare PowerPoint pe care le puteţi folosi la clasă.

Încălzire globală? Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.

Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (engleză Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire.

Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.

Evoluţia în perioada actuală

Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani. Epoca actuală este mai caldă cu câteva zecimi de grad faţă de maximul medieval. Evoluţia temperaturilor, conform Global Historical Climate

MODULUL

1 PLAN DE

LEC�IE

Pagina 10 din 28 Proiect ECO-AGENT

Network (română GHCN - Reţeaua pentru urmărirea climatului global), în ultimii ani este următoarea:

Creşterea temperaturii medii anuale faţă de media perioadei 1951 - 1980, conform GHCN

Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Creşterea de temperatură °C

0,35 0,12 0,14 0,24 0,38 0,30 0,40 0,57 0,33 0,33

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Creşterea de temperatură °C

0,48 0, 56 0,55 0,49 0,62 0,54 0,57

România nu face excepţie, la conferinţa „Măsuri de adaptare şi reducere a impactului schimbărilor climatice” raportându-se creşteri ale temperaturii cu 0,5 °C în ultimul secol.

2007 a fost anul temperaturilor record. Iarna dintre 2006 - 2007 a fost cea mai caldă din ultimii 100 de ani, de când există observaţii meteorologice în România.

Totodată, în prima lună a anului 2007, a fost depăşită temperatura maximă absolută a lunii ianuarie la 24 de staţii meteorologice. Tendinţa de încălzire s-a menţinut şi pe timpul verii. În luna iulie s-a înregistrat un număr record de 148 de cazuri cu temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de 40 °C. Comparativ, în luna iulie a anului 2004, maxima de 40 °C a fost atinsă sau depăşită doar de două ori. La Calafat, în luna iulie s-a atins temperatura de 44 °C. Temperatura maximă absolută a verii s-a înregistrat în toate cele trei luni: la 53 staţii în iunie, 94 staţii în iulie şi la 17 staţii în august. Totodată, a fost atins numărul maxim lunar de zile consecutive caniculare, în care s-au înregistrat temperaturi de peste 35 °C şi de nopţi consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 °C.

Elevii de liceu sunt consideraţi unul dintre grupurile demografice cele mai potrivite în ceea ce priveşte implicarea în proiecte de mediu. Educaţia pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă este deci extrem de importantă şi le permite să acumuleze următoarele abilităţi:

• Cunoştinţe despre efectele determinate de om asupra mediului şi schimbărilor climatice

• O mai bună înţelegere despre cum putem acţona activ în a proteja mediul încojurător, dar şi în a economisi resursele

• Luarea de decizii corecte şi în cunoştinţă de cauză atunci când faceţi activezi ca <<eco-agent>>

• Cercetarea, compararea şi analiza informaţiile referitoare la schimbările climatice

• O mai bună înţelegere despre cum afectează clima pe glob diferite fenomele naturale sau cele determinate de om


• Impactul pe care îl are fiecare decizie la nivelul local asupra schimbărilor pe termen mediu şi lung ale climei, şi accesului la resurse

• Înţelegerea impactului unei societăţi a consumatorului asupra societăţii şi a mediului înconjurător

• Abilităţi de negociere mai bune, cunoştinţe despre cum să dezbaţi constructiv asupra problemelor de mediu

• Alegerea unei cariere ştiinţifice, urmând modelul oferit de Maggie Aderin

Prima activitate pentru elevi, vizionarea filmului le permite să reflecteze asupra efectelor încălzirii globale pe de o parte, iar pe de altă parte cum poate determina alegerea unei cariere ştiinţifice accesul la programe care să sprjine umanitatea în a evita o criză globală a mediului şi resurselor.

Profesorii sunt liberi să schimbe în lista prezentată mai jos şi alte probleme majore de actualitate. După ce elevii vor fi notat, reflecţii individuale asupra acestei problematici, diferitele opţiuni, soluţii propuse, rugaţi-i să îşi argumenteze soluţia.

Exerciţiul aplicarea chestionarului privind problematica schimbărilor climatice

Răspundeţi la următoarele întrebări folosindu-vă cunoştinţele de limbă engleză, chestionarul original fiind redactat în limba engleză. Pedagogic, metoda constă în abordarea integrată a conţinuturilor şi limbilor studiate în şcoală, şi la alte discipline, extinderea timpului de acces la un context lingvistic fiind extrem de benefică pentru învăţare.

Climate Change Quiz Q1: How would you define climate as opposed to weather? 1. Climate is the average pattern of weather, that is, average quantities of temperature, rainfall or wind, in a given region over a long period of time ranging from months to thousands or even millions of years. 2. Climate and weather are two words for the same thing. 3. Climate report is what you should check on T.V. before going on vacation so as to bring appropriate clothing. 4. Weather includes climate. Q2: What is the “greenhouse” effect? 1. The effect of painting your house green. 2. The effect of greenhouse gases trapping heat on Earth and thus warming the planet. 3. The practice of burning forests, which heats up the Earth. 4. The effect of not airing out the greenhouse where farmers grow vegetables. Q3: What greenhouse gases released into the atmosphere by human activities contribute the most to climate change?


1. Carbon dioxide (CO2), methane, nitrous oxides and some fluorinated gases are the major culprits. 2. Carbon dioxide and methane only. 3. The black smoke released from the exhaust pipes in cars and planes. 4. Methane, the gas released when cows burp while digesting. Q4: What are fossil fuels? 1. The remains of ancient plants and animals (like dinosaurs), that have been buried under the Earth for millions of years and turned into fuels that release energy when burned. 2. Synthetic substances produced by humans. 3. Fuels derived from fossils, which release energy when burned. 4. Both remains of living organisms and fuels derived from fossils. Q5: What human activities are mostly responsible for contributing to global warming? 1. Burning fossil fuels such as gas, oil and coal for energy. 2. Using renewable sources of energy to heat our homes, power our cars and produce electricity. 3. Turning up the thermostat during winters and cooling down our homes with air conditioners during hot summers. 4. Steaming up the bathroom when taking long, hot showers, and thus releasing water vapour into the atmosphere. Q6: How does producing energy from fossil fuels harm the Earth? 1. Energy is released from burning fossil fuels and that is when CO2, a major contributor to global warming, is released. 2. By drilling for dirty and smelly crude oil in underground reservoirs of the Earth and sea bed. 3. By creating too much heat from burning the fossil fuels thus warming up the Earth. 4. By stinking up the Earth when burning the fossil fuels. Q7: What is the difference between renewable as opposed to non-renewable sources of energy? 1. Renewable sources of energy can be replenished and last forever. 2. Non-renewable sources, such as oil, natural gas and coal are being used faster than they are being made and they won’t last forever. 3. Renewables can be replaced and are unlimited. Non-renewables have an expiry date and one day we will run out of them. 4. All of the answers are correct. Q8: The Kyoto Protocol is: 1. A protocol on how to behave when in Kyoto, Japan. 2. An international United Nations agreement ratified by 175 countries worldwide to limit greenhouse gas emissions and halt global warming. 3. An international United Nations agreement to stop emitting CO2 once and for all. 4. A joke.


Q9: Which of your daily activities contribute to global warming? 1. Taking a bath or a long hot shower. 2. Having your parent drive you to school every day instead of walking, cycling or taking the bus. 3. Leaving electrical appliances, such as your computer, on for long periods of time even when you’re not using them. 4. All answers apply. Q10: What are the predicted consequences of global warming? 1. Melting of the polar glaciers, which would increase the sea level thus flooding the coastlines. 2. A large number of plant and animal species are at risk to disappear. 3. Increased number of natural disasters such as floods, hurricanes, earthquakes, tsunamis, volcanic eruptions, landslides and extreme weather conditions. 4. All of the answers are correct.


Eco-agent conştient

Modulul 2 va familiariza elevii cu efectele încălzirii globale. Acum că elevii au devenit mai conştienţi de cum relaţiile cauzele, putându-se concentra pe cautarea unor explicaţii pertinente în

legătură cu fiecare cauză analizată. Vor fi valorificate creativ cunoştinţe anterioare dobândite la fizică.

Familiarizaţi-vă cu conţinutul acestui modul citind activităţile şi exerciţiile de mai jos înainte de a preda Modulul 2. Pe CD-ul resursă veţi găsi Lecţia pentru Elevi pentru Modulul 2 şi o prezentare PowerPoint pe care o puteţi utiliza la clasă

Efecte asupra atmosferei Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus, creşterea temperaturii duce la creşterea cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi în secolul al XX-lea vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală vaporizaţia creşte datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor. Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la favorizarea creşterii vegetaţiei în zonele aride.

Unii oameni de ştiinţă consideră că vaporizaţia crescută va genera furtuni. În general uraganele apăreau doar în Atlanticul de nord. Totuşi, în 2004 a apărut primul ciclon în Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat Brazilia. Deşi a avut o viteză a vântului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii brazilieni zic că n-ar fi fost uragan. Nu există consens cum că acest uragan ar fi legat de încălzirea globală, dar unele modele climatice prevăd apariţia cicloanelor în Atlanticul de sud ca urmare a încălzirii globale. Se spune că în a doua jumătate a secolului al XXI-lea va creşte numărul de furtuni în zonele temperată şi arctică din emisfera nordică şi în zona antarctică, însă mecanismul furtunilor nu este limpede. Furtunile care nu sunt de origine tropicală depind de gradientul termic, care scade în emisfera nordică, deoarece regiunile polare se încălzesc mai mult decât restul emisferei.

Efecte asupra hidrosferei Observaţiile din satelit indică o reducere treptată a suprafeţelor calotelor polare. Vârsta medie a gheţurilor arctice a scăzut în perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani. Încălzirea climei în această regiune este de cca. 2,5 °C, (în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iar grosimea medie a gheţurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993 - 1997 faţă de perioada 1958 - 1976. În 2007, observaţiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scădere a suprafeţei sale cu 20 % în decursul unui singur an. Dacă tendinţa continuă, unele observatoare consideră că banchiza se va topi complet vara deja din 2013, în loc de 2030 cât se estima

MODULUL

2 PLAN DE

LEC�IE


înainte. Se speră că satelitul specializat CryoSat-2, care va fi lansat pe orbită în 2009 să furnizeze informaţii mai exacte cu privire la acest fenomen.

Şi în Antarctica apar fenomene de topire. Încălzirea s-ar datora schimbării direcţiei vânturilor dominante, a măririi concentraţiei gazelor cu efect de seră şi a deteriorării stratului de ozon. Desprinderea gheţurilor de pe şelful Antarcticii a crescut în ultimul deceniu (până în 2008) cu 75 %.

Şi gheţarii tereştri suferă un proces de topire. Observaţii disparate indică retragerea gheţarilor începând din anul 1800. Măsurători regulate au fost făcute începând din anul 1950 de către Serviciul Mondial de Urmărire a Gheţarilor (engleză World Glacier Monitoring Service -WGMS) şi de Centrul Naţional de Date pentru Zăpadă şi Gheaţă (engleză National Snow and Ice Data Center - NSIDC).

Retragerea gheţarilor alpini, în special în vestul Americii de Nord, în Groenlanda, Asia, Alpi, Indonezia, Africa (Kilimandjaro) şi în America de Sud a fost folosită de IPCC în raportul său din 2001 drept probă a încălzirii globale.

Cazul particular al zăpezilor de pe Kilimandjaro, care a fost iniţial controversat, a fost reevaluat în urma rapoartelor IPCC. În galeria următoare se prezintă comparativ două fotografii, prima făcută la 17 februarie 1993, iar a doua la 21 februarie 2000. Kilimandjaro a pierdut în secolul al XX-lea 82 % din gheţarii săi, care se estimează că vor dispărea complet în jurul anului 2020.

Topirea gheţurilor arctice.

Retragerea gheţarului Helheim din Groenlanda.

Topirea zăpezilor de pe Kilimanjaro.

Gheţarul Lewis în 1992, complet topit.

Ridicarea nivelului mării, acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin


Unul din efectele încălzirii globale este creşterea nivelului mării, efect care are două cauze:

• creşterea volumului apei prin dilatare în urma încălzirii; • adaosul de apă provenit din topirea gheţurilor din calotele polare şi gheţarii tereştri.

Conform rapoartelor IPCC, în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 - 0,2 m, însă efectul de creştere va mai dura mult timp. Nu se pot face previziuni exacte, deoarece rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor cu efect de seră. În ritmul actual, se prevede o creştere a nivelulul mării de 0,18 - 0,59 m la sfârşitul secolului al XXI-lea şi de 2 m la sfârşitul secolului al XXIII-lea.

Schimbări ale pH-ului suprafeţei oceanelor între 1700 - 1990.

Dizolvarea în oceane a CO2 suplimentar din atmosferă, presupus de origine antropică, a dus la scăderea pH-ului apei de la suprafaţa oceanelor, adică la acidifierea lor. Se estimează că între anii 1751 şi 1994 pH-ul suprafeţei oceanelor a scăzut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare de -0,075).

Al Gore demonstrând în filmul Un adevăr incomod funcţionarea termosifonului salin.

Termosifonul salin este un fenomen de circulaţie globală a apelor oceanice. El începe în nordul Oceanului Atlantic cu mişcarea apelor sărate reci spre fund, ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord, de Sud şi Antarctica până în oceanele Indian şi Pacific. Acolo se încălzesc şi se ridică la suprafaţă, urmând un traseu invers, împinse şi de vânturile alizee. Prin această mişcare o cantitate imensă de căldură este transportată de la ecuator spre nordul Europei, care astfel are o climă mult mai blândă decât alte regiuni de la aceeaşi


latitudine, de exemplu Siberia. Prin topirea gheţurilor arctice, la apele reci se adaugă o mare cantitate de apă dulce, cu densitate mai mică decât a apei sărate, ceea ce micşorează presiunea activă care determină scufundarea apelor reci. IPCC consideră că în secolul al XXI-lea circulaţia termosifonului salin se va încetini, iar pe termen lung este posibil chiar să se oprească definitiv.

Efecte asupra litosferei Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie şi 8 iulie 2008 în California se declanşaseră deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deşi prin ardere se creează un efect sinergic, totuşi, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert.

Un efect cert este însă eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian şi a gheţii. Se estimează că în următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70 de miliarde tone de metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic.

Efecte asupra biosferei IPCC prezintă o serie de observaţii privind influenţa încălzirii globale asupra biosferei, observaţii care arată destabilizarea locală a climei şi dereglarea anotimpurilor. Aceste observaţii nu sunt însă distribuite uniform, 96 % din ele au fost efectuate în Europa şi America de Nord şi doar 2,75 % în alte continente. Conform acestora, anotimpurile apar desincronizat faţă de prevederile astronomice, cu un avans local de până la două săptâmâni.

Acest lucru influenţează de exemplu perioadele de migraţie ale păsărilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu, iar în unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu.

Fenomenul se observă şi la plante. În Europa, frunzele şi florilor apar în medie mai repede cu 2,4 - 3,1 zile, iar în America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe deceniu. Momentul atingerii maximului anual al CO2 în atmosferă în emisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor, în 1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca în 1960.

Dezbateri asupra cauzelor naturale şi determinate de om Elevii sunt antrenaţi în dezbaterea, în cadrul echipelor desemnate a cauzelor care determină încălzirea globală, analizând în cadrul fircărei echipe o anume cauză selectată ca fiind cea mai impotantă ac aport în încălzire. Vor face o prezentare a mecanismului de influenţare a creşterii de temperatură şi vor pregăti argumente pentru a-şi susţine demonstraţia. Raportorii vor fi cei care vor prezenta concluziile pentru fiecare echipă şi vor răspunde întrebărilor celorlalte echipe. Prezentarea va fi realizată de fiecare echipă în Power Point, urmând


modelele oferite în Ghidul de utilizare. Pe coli de flipchart vor fi notate observaţiile şi soluţiile la întrebările formulate de auditoriu.

Deoarece echipele sunt în competiţie, se va realiza evaluarea tuturor prezentărilor folosind instrumentul de evaluare adecvat obiectivelor lecţiei.

Evaluarea prezentărilor Punctaje pentru evaluarea prezent�rii

1 = Criteriul nu este deloc îndeplinit

3 = Criteriul este într-o bună măsură îndeplinit

2 = Criteriul este îndeplinit doar în mică măsură

4 = Criteriul este îndeplinit în totalitate

1. Toţi membrii echipei întreprind activităţi de documentare, parcurgând resursele bibliografice pus ela dispoziţie şi culeg date pentru una dintre categorii

1 2 3 4

2. Fiecare membru îndeplineşte rolul pe care îl deţine în cadrul echipei. Membrii echipelor conlucrează la realizarea unei prezentări de calitate

1 2 3 4

3. Prezentarea respectă structura recomandată

1 2 3 4

4. Explicaţia cuprinsă în prezentare este clarificatoare pentru public

1 2 3 4

5. Grafica este elocventă pentru procesul prezentat şi clarificatoare pentru public

1 2 3 4

6. Maniera de prezentare este atractivă şi implică publicul

1 2 3 4

7. Membrii echipei sunt receptivi la întrebările publicului şi formulează răspunsuri pertinente pentru toate întrebările publicului

1 2 3 4

8. Prezentarea echipei demonstrează că membrii au cunoştinţe în toate ariile acoperite de proiect.

1 2 3 4

9. Membrii echipei vorbesc cu voce tare, comunică într-un mod foarte clar conţinutul prezentării, şi stabilesc contact vizual cu audienţa.

1 2 3 4


10. Membrii echipei oferă explicaţii suplimentare la solicitarea publicului, pe flip-chart

1 2 3 4

Rezultatul evaluării tuturor echipelor va desemna echipa câştigătoare a concursului de selecţie pentru ECO AGENT. Echipa câştigătoare va participa cu prezentarea finală, după înregistrare la competiţia europeană ECO AGENT, concurs educaţional sub patronajul Agenţiei Europene de Mediu.

Proiectul/ele cu care se vor califica la fazele următoare va fi pregătit ulterior.

Iacob Adriana – film & dezbatere / Încălzirea globală proces natural sau indus de OM? 20

Eco – agent activ În Modulul 3, elevii se vor concentra asupra factorilor climatici determinaţi de OM, vor căuta soluţii la scenariile apocaliptice ape încălzirii globale, în absenţa oriceror măsuri. Se vor dezbate în echipe şi apoi în plen cele mai fezabile soluţii valorificând cunoştinţe anterioare şi fişele de lucru. Fişele propuse elevilor vor valorifica conţinuturile prezentărilor elaborate de elevi în echipele 1-6. Echipele vor fi reorganizate în aşa fel încât în fiecare echipă să se găsească câte un membru din vechile echipe.

Familiarizaţi-vă cu conţinutul acestui modul citind activităţile şi explorând exerciţiile înainte să predaţi Modulul 3. Pe CD-ul resursă veţi găsi Lecţia pentru Elevi pentru Modulul 3 şi un fişier Word cu fişele de lucru.

Lupta împotriva încălzirii globale - măsuri In cadrul UE se discută despre limitarea încălzirii globale, care prevede măsuri pentru limitarea încălzirii globale la 2 °C, în contrast cu adaptarea la încălzirea globală, care prevede măsuri pentru reducerea efectelor încălzirii globale.

Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentraţiilor de CO2 la 400 - 500 ppm în volum. Valorile în ianuarie 2007 sunt de 383 ppm şi cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depăşire a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se întrezăreşte prin prisma programelor actuale. Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor energetice şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

Economia de energie Una dintre cele mai bune acţiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului de energie prin:

• Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este valabil în special pentru România, a cărei industrie se bazează pe tehnologii vechi. Consumul specific de energie primară pe unitatea de venit naţional este în România de circa două ori mai mare decât media din Uniunea Europeană.

• Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru popularizare, Sydney a avut iniţiativa stingerii în 29 martie 2008 a luminilor timp de o oră, iniţiativă la care au aderat încă 23 de oraşe mari din lume.

• Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil în locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil şi prin înlocuirea transportului cu camioanele cu cel pe calea ferată.

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporţional scade cantitatea ce combustibil consumată, deci emisiile de CO2 în atmosferă. Producţia de CO2 în România depăşeşte pe cea a Regatului Unit al Marii Britanii datorită tehnologiilor ineficiente.

Energiile alternative

MODULUL

3 PLAN DE

LEC�IE


În scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solară, energie hidraulică şi energia eoliană. Captarea energiei solare este dificilă, actual recomandările sunt ca ea să fie captată sub formă de biomasă. Energia hidraulică exploatabilă actual este limitată şi nu poate satisface cererea, însă ea joacă un rol cheie în acoperirea vârfurilor de sarcină. Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone, iar randamentul captării sale este scăzut.

Biomasa Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deşi prin arderea lor carbonul coţinut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO2, acest carbon provine chiar din CO2 din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantităţi de CO2. Totuşi arderea lemnului nu este o soluţie bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluţie alternativă este arderea porumbului, care în cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens captator solar, ecologic. Pentru asigurarea necesităţilor energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din suprafaţa agricolă. Opţiunea este sprijinită de American Corn Growers Assocication (AGCA - română Asociaţia Cultivatorilor de Porumb Americani) şi National Corn Growers Assocication (NGCA - română Asociaţia Naţională a Cultivatorilor de Porumb). Arderea se poate face atât în termocentrale, care însă trebuie echipate cu instalaţii de ardere adaptate acestui tip de combustibil, cât şi în instalaţii de încălzire individuale care ard boabe de porumb în loc de peleţi, instalaţii care se găsesc în comerţ.

Altă cale este fermentarea porumbului în vederea producţiei de etanol, însă aceasta este considerată o cale mai puţin eficientă.

Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia şi în special rapiţă, uleiul rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor.

Energia nucleară Deşi în urma accidentului de la Cernobîl energetica nucleară a intrat într-un con de umbră, recent, prin prisma reducerii emisiilor de CO2, este reluată fezabilitatea acestei soluţii.

Concluzii

• Încălzirea globală este, conform observaţiilor, un fapt incontestabil. • Comunitatea ştiinţifică admite că principala cauză a încălzirii globale este creşterea

concentraţiei de CO2 din atmosferă ca rezultat al activitatăţii umane. • Efectele încălzirii globale degradează calitatea vieţii pe Pământ. • Omenirea poate şi trebuie să ia măsuri pentru oprirea contribuţiei sale la încălzirea globală.


Fişe pentru elevi FIŞA DE GRUP GRUPUL DE LUCRU 1 NOTAŢI CAUZA ____________________________________ Numele grupei (daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________ Membrii grupului de lucru: ___________________________________________________ Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________

Activitatea solară

Ciclurile solare sunt variaţii ciclice ale activităţii solare. Câmpul magnetic al Soarelui îşi schimbă polaritatea aprox. la fiecare 11 ani, iar polii magnetici revin la aceeaşi stare după ce se inversează încă o dată, adică după circa 22 ani.

din observaţii rezultă clar o ciclicitate care poate varia de la 11 ani (ciclul Schwabe), 22 de ani (ciclul Hale) al 2300 de ani (ciclul Hallstatt)

activitatea Soarelui este legată şi de prezenţa petelor solare care costau în explozii de plasmă solară.

Materialul ejectat constă în principal din fluxuri de electroni şi protoni, dar şi mici cantităţi de elemente mai grele precum heliu, oxigen şi fier, plus câmpul magnetic coronar antrenat

•Reflectati împreuna asupra întrebarii Este încălzirea globală un PROCESPROCES NATURALNATURAL sau este DETERMINATĂDETERMINATĂ DEDE OMOM? Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: 1.citaţi dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei abordate 2. mecanismul de influenţare a climei 3. propuneţi o idee de proiect în care să reduceţi efectele determinate de această cauză asupra Pământului Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi proiectul pe fişa tip proiect de la final Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa

Activitateasolară

Urmărind relaţia dintre petele solare şi iluminarea energetică a radiaţiei solare pe suprafaţa Terrei în timp se pot constata variaţii ciclice cu maxime de circa 11 ani, legate de activitatea solară.

Cu toate acestea în 2005, anul maximelor de temperatură la sol se poate constata o minimă influenţă a Soarelui asupra acestui fenomen.


FIŞĂ DE GRUP GRUPA DE LUCRU 2 NOTAŢI CAUZA ____________________________________ Numele grupei (daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________ Membrii grupului de lucru Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________

Mişcările Pământului

Precesia(1): Axa Pământului efectuează un ciclu complet de precesie (1) aproximativ o dată la 26.000 de ani.

Înclinaţia axei (2): Unghiul dintre axa de rotaţie a Pămîntului şi planul orbitei variază de la 21,5º la 24,5º şi înapoi în 41.000 de ani. În prezent este 23,44º.

Elipticitatea (3): Forma orbitei Pământului variază de la aproape circulară la uşor eliptică, excentricitatea variind între limitele 0,005 şi 0,058, mai mult sau mai puţin pe parcursul unor perioade de circa 413.000 de ani.

1

2

3

•Reflectati împreuna asupra întrebarii Este încălzirea globală un PROCESPROCES NATURALNATURAL sau este DETERMINATĂDETERMINATĂ DEDE OMOM? Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: 1.citaţi dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei abordate 2. mecanismul de influenţare a climei 3. propuneţi o idee de proiect în care să reduceţi efectele determinate de această cauză asupra Pământului Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi proiectul pe fişa tip proiect de la final Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa

Erele glaciare şi rotaţia Pământului

Excentricitatea orbitei Pămîntului, înclinarea axei şi precesia axei variază împreună, însă după cicluri specifice, care determină cicluri glaciare o dată la 100.000 de ani.

Graficul evidenţiază succesiunea acestor cicluri glaciare în ultimul milion de ani


FIŞA DE GRUP GRUPA DE LUCRU 3bis NOTAŢI CAUZA ____________________________________ Numele grupei (daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________ Membrii grupului de lucru Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________

Vulcanismul Vulcanismul are un potenţial semnificativ

de afectare a vieţii. În acest sens se ştie că în urmă cu 250 de milioane de ani a avut loc o erupţie vulcanică catastrofală care a dus la dispariţia în masă a mai mult de jumătate din indivizii aparţinînd diferitelor specii. Au dispărut, mai mult de 95% din speciile marine şi circa 70% din speciile uscatului: reptile, amfibieni, insecte şi plante.

O singură erupţie de câteva ori într-un secol poate afecta climatul determinînd răcirea pentru o perioadă de câţiva ani. De exemplu, erupţia vulcanului Pinatubo în 1991 a afectate substanţial clima.

Cum?

•Reflectati împreuna asupra întrebarii Este încălzirea globală un PROCESPROCES NATURALNATURAL sau este DETERMINATDETERMINATĂĂ DEDE OMOM? Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: 1.citaţi dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei abordate 2. mecanismul de influenţare a climei 3. propuneţi o idee de proiect în care să reduceţi efectele determinate de această cauză asupra Pământului Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi proiectul pe fişa tip proiect de la final Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa

Stratosferă

Troposferă

Cenuşă

Ploaie acidă

Injectare stratosferică de

materie vulcanică

conversia SO2 în H2SO4

condensarea rapidă

Acţiunea compuşilor azotului şi clorului asupra ozonului

Reflexia radiaţiei pe stratul de nori

coagularea şi circularea particulelor de aerosoli

însămânţarea norilor cirrus care reflectează

radiaţia termică

fotochimică

Dispersie


FIŞA DE GRUP GRUPA DE LUCRU 4 NOTAŢI CAUZA ____________________________________ Numele grupei (daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________ Membrii grupului de lucru Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________

Energia radiată de suprafaţa Pământului

Radiaţia de la Soare încălzeşte

suprafaţa Pământului

Withoutgreenhouse gases:

-18 degrees!

CUgazele cu efect de

seră:+14 ºC!

Energia radiată înapoide gazele cu efect de seră ce au fost încălzite de radiaţia reflectată de

Pământ

Energia radiată de atmosferă în Univers

Temperatura înatmosferă

este rezultatul:

•Reflectati împreuna asupra întrebarii Este încălzirea globală un PROCESPROCES NATURALNATURAL sau este DETERMINATĂDETERMINATĂ DEDE OMOM? Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: 1.citaţi dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei abordate 2. mecanismul de influenţare a climei 3. propuneţi o idee de proiect în care să reduceţi efectele determinate de această cauză asupra Pământului Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi proiectul pe fişa tip proiect de la final Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa

gaze cu efect de

seră

ozon

tro

po

sfe

ric

ha

loge

nu

ri

org

an

ice

va

po

rii d

e a

pă

str

ato

sfe

ric

i

ozonstr

ato

sfe

ric

reflectivitatea suprafeţei

tere

n

folo

sit

de

pu

ne

ri d

e p

ulb

eri

p

e zăp

adă

absorbţi

e

refl

ex

ia

no

rilo

r

urm

ele

de

con

de

sa

re

form

ate

în

urm

a

avio

ane

lor

ilu

min

are

a

en

erg

eti

că

so

lară

CO

MP

ON

EN

TA

N

ETĂ

D

ET

ER

MIN

ATĂ

DE

O

M

aerosoli

Componente care influenţează schimburile de radiaţie ale Pământului cu spaţiul cosmic

Radiaţia solară Radiaţia solară absorbită de Pământabsorbită de Pământ

Radiaţia termică Radiaţia termică reflectată în spaţiureflectată în spaţiu

195 W/m195 W/m22

Căldură şi energie în Căldură şi energie în atmosferăatmosferă

Efectul Efectul de serăde seră

Radiată directde Radiată directde suprafaţăsuprafaţă

40 W/m40 W/m22

Absorbţie pe gazele Absorbţie pe gazele cu efect de seră 350cu efect de seră 350

Solul Solul şşi suprafai suprafaţţa oceanului a oceanului îîncncăălzite lzite îîn medie cu 14n medie cu 14ººC.C.


FIŞA DE GRUP GRUPA DE LUCRU 3 NOTAŢI CAUZA ____________________________________ Numele grupei (daţi un nume grupei care să vă reprezinte în legătură cu tema):_________________________________________ Membrii grupului de lucru Numiţi-vă raportorul: _______________________________________________________

Subţierea stratului de ozon

Stratul de ozon din stratosferă acţionează ca filtru UV pentru planeta noastră.

Cauza generală a subţierii stratului de ozon este prezenţa în atmosferă a surselor de gaz ce conţin clor (în principal CFC-uri şi halogenuri organice asociate). În prezenţa radiaţiei UV aceste gaze disociază rezultând atomi de clor care acţionează catalitic asupra ozonului O3 din atmosferă transformându-l în oxigen O2, fără efect protectiv pentru radiaţiile ultraviolete.

Principala preocupare a opiniei publice legată de gaura din stratul de ozon este dată de efectele radiaţiilor UV asupra sănătăţii oamenilor. Până în prezent subţierea stratului de ozon, în cea mai mare parte a fost de doar câteva procente. Efectele ar putea deveni dramatice dacă nu se iau măsuri. Primele afectate de gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii (jos stânga) ar putea fi Australia şi Noua Zeelandă.

•Reflectati împreuna asupra întrebarii Este încălzirea globală un PROCESPROCES NATURALNATURAL sau este DETERMINATĂDETERMINATĂ DEDE OMOM? Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: Faceti o analiza a grupului in legatura cu tema data de fisa precizand: 1.citaţi dovezi ştiinţifice care susţin influenţa cauzei abordate 2. mecanismul de influenţare a climei 3. propuneţi o idee de proiect în care să reduceţi efectele determinate de această cauză asupra Pământului Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa Rezumaţi pe fişa ideile, şi schiţaţi proiectul pe fişa tip proiect de la final Timp de lucru 15 minute Timp de prezentare 2 minute, puteti folosi pezentarea expusa

Concentraţia ozonului funcţie de altitudine


FIŞA TIP PROIECT <<FIŢI ACTIVI PENTRU VIITORUL PLANETEI!>>

Structura proiectului: I. Date de identificare a proiectului

1. Titlul proiectului: 2. Beneficiari: 3. Persoane de contact:

II. Justificarea proiectului 1. Observaţii 2. Metode folosite 3. Necesitatea proiectului

III. Obiective

IV. Incadrare in timp

1. Data de incepere a proiectului: 2. Data incheierii proiectului:

V. Localizare: VI. Descrierea proiectului: VII. Descrierea principalelor activitati: VIII. Impactul estimat al proiectului

IX. Parteneriat X. Resurse materiale şi financiare:


Apoi am putea...

să devenim activi în a promova programe de economisire a energiei

să scriem şi să implementăm proiecte de mediu

să ne valorificăm cunoştinţele pentru ne dedica unor cercetări privind mediul

să dezvoltăm tehnologii noi, care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră

să promovăm politici de mediu

PROIECT La FIZICĂ despre ECO- schimb rile...

Documents

Transcript of PROIECT La FIZICĂ despre ECO- schimb rile...