PROIECT FIZICA CONSTRUCTIILOR
-
Upload
ovidiu-aurica -
Category
Documents
-
view
47 -
download
1
description
Transcript of PROIECT FIZICA CONSTRUCTIILOR
UNIVERSITATEA TEHNIC GH. ASACHI IAIFACULTATEA DE ARHITECTURA PROIECT
FIZICA CONSTRUCTIILOR STUD. ARH AN IV, SEM B
LUCA ANA-IULIA
TEMA PROIECTULUI
Tema : Realizarea proiectului pentru o cladire de tip casa pasivaDestinafia: Locuinta individuala, cladire social cultural si de invatamant.
Probleme de rezolvat:
1. Alegerea solufiei optime de realizare a protecliei termice pentru elementele de
inchidere, respectiv: - pereti exteriori - acoperig
- elemente de constructiiin contact cu terenul (placi pe sol, peretide subsol) - plangeu peste subsol - elemente vitrate
Alegerea solutiei se va face pe baza analizei de performanti privind:
- rezistenfa termici corectati (cu considerarea efectului punlilor termice) - distribulia de temperaturi in structura elementului pentru condilii de iarnd - riscul de condens pe suprafata interioard a elementelor de inchidere, in zonele
de punte termicd
- inerlia termicd - difuzia vaporilor (verificarea la condens in structurd)
2. Evaluarea performantei energetice a intregii cladiri pe baza urmatorrilor indicatori: - coeficientul global de transfer termic al cladirii. - necesarul specific anual de energie pentru incalzire/racire.
3. Evaluarea masurii in care sunt satisfacute exigentele de confort in conditiile de vara.
4. Verificarea elementelor de inchidere si compartimentare din punct de vedere a
gradului de protectie acustica la zgomot aerian si de impact.
5. Verificarea nivelului de satisfacere a exigentei privind iluminatul natural (metoda coeficientului de cer vizibil), functie de destinatia cldirii.
Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise
1. Tema proiectului
2. Memoriu justificativ
3. Note de calcul
B. Piese desenate:
l.Planuri
2. Sectiune transversala3. Detalii de alcatuire si imbinare a elementelor de inchidere
4. Grafice privind varitia diferitilor indicatori sau parametri (temperaturi, necesarul
specific de energie pentru incalzire/racire etc.)MEMORIU TRHNIC JUSTIFICATIVLOCUINTA DUPLEXConstructia propusa pentru proiectare urmareste valorificarea maxima a suprafetei de teren disponibil si obtinerea unui aspect modern tinand cont insa de stilul constructiilor invecinate. Nivelul de inaltime al cladirii este P+E. Inaltimea nivelului curent este de 2.80 m, la fel si parterul. Pe intreaga amprenta a constructiei este prevazut subsol.
Peretii vor fi placati pe sistem fatada ventilata cu piatra naturala, respective placi ceramice tratate special pentru exterior.
Tamplaria pentru ferestre va fi realizata din aluminiu cu geamuri termopan. Compartimentarile interioare vor fi realizate din diafragme de beton armat cu grosimea de 20 cm si tencuiala de 1.50 cm pentru peretii portanti si respectiv cu grosime de 1.0 cm pentru peretii despartitori.
Finisajele se vor diferentia functie de natura spatiilor interioare: pardoseli din piatra naturala pentru holuri si circulatii majore, parchet pentru incaperile tip dormitor, pardoseli ceramice pentru scari si grupuri sanitare. Finisajele peretilor vor fi realizate in general prin vopsele lavabile si faianta pe zona grupurilor sanitare.
Structura de rezistenta se va proiecta in concordanta cu zona seismica , cu legislatia in vigoare tinand cont de categoria si clasa de importanta a constructiei.
Fundatiile sunt continue, sub pereti, realizate in varianta cuzinet armat si bloc de fundare din beton ciclopian.
CARACTERISTICI GEOMETRICEA1=aria planseului peste subsol
A1=188,24 m2
A2=aria planseului de la ultimul nivel
A2= A1=188,24 m2
A3=aria peretilor exteriori
A3=313,28 m2
AT=anvelopa cladiriiAT= A1+ A2+ A3=689,76m2
V=volumul nclzit al cladirii
V= A1*HH=hetaj*2 g
g= grosimea ultimului planseu
V=1027,79m3P=perimetrul pe conturul interior al peretilor exterioriP=59,80 m
G=A/V=0,67
REZISTENTE TERMICE SPECIFICEPERETE EXTERIOR
Nr. stratDenumire stratgrosimea stratului d(m)conductivitate termica (W/m2)rezistenta termica R=d/ (m2K/W)
RSI0.125
1mortar (var + ciment) M50.0100.8700.011
2beton armat0.2001.7400.115
3polistiren expandat0.1000.0442.273
4tencuiala exterior0.0050.7000.007
RSE0.043
R=2.574307
R= RSI+ RSE+ R=2,74PERETE EXTERIOR
Nr. stratDenumire stratgrosimea stratului d(m)conductivitate termica (W/m2)rezistenta termica R=d/ (m2K/W)
RSI0.125
1mortar (var + ciment) M50.0100.8700.011
2zidarie0.2500.4600.543
3polistiren expandat0.1000.0442.273
4tencuiala exterior0.0050.7000.007
RSE0.043
R=3.002843
R= RSI+ RSE+ R=3,17PLANSEU PESTE SUBSOL
Nr. stratDenumire stratgrosimea stratului d(m)conductivitate termica (W/m2)rezistenta termica R=d/ (m2K/W)
RSI0.166
1mozaic0.0501.7400.029
2mortar M100.0300.9300.032
3beton armat0.1301.7400.075
4termoizolatie0.1000.0442.273
5placa de ipsos carton0.0120.4100.029
RSE0.083
R=2.686702
R= RSI+ RSE+ R=2,935PLANSEU ACOPERIS
Nr. stratDenumire stratgrosimea stratului d(m)conductivitate termica (W/m2)rezistenta termica R=d/ (m2K/W)
RSI0.125
1mortar (var + ciment) M50.0100.8700.011
2beton armat0.1300.1740.747
3sapa egalizare mortar0.0300.9300.032
4bariera vapori---
5strat de panta beton spumat0.0800.7000.114
6sapa egalizare mortar0.0300.9300.032
7termoizolatie0.2500.0406.250
8strat de difuzie0.010--
9sapa egalizare mortar0.0300.9300.032
10hidroizolatie0.010--
11protectie hidroizolatie pietris / nisip0.030--
RSE0.084
R=7.428681
R= RSI+ RSE+ R=7,63R = Ri + d/ + Re [m2K/W]Ri Rezistenta termica la suprafata interioara
Re Rezistenta termica la suprafata exterioaraREZISTENTE TERMICE SPECIFICE CORECTATE (R`)
R' = [m2K/W] U' = + + [W/m2K]
R = Rsi +Rs + Ra + Rse[m2K/W] ;
( coeficieni specifici liniari de transfer termic [W/mK] in zona puntilor termice; l lungimea puntilor termice ; ( - coeficieni specifici punctuali de transfer termic, [W/K]. SOCLUA=188,24 m2l = 10,32R=2,9354.86U' = + + =0,34+0,054+0,025=0,419[W/m2K]R' = =2,38[m2K/W] ACOPERIS TIP TERASA
A=188,24 m2l = 8,6
R=7,63
4.57U' = + + =0,13+0,045+0,024=0,199[W/m2K]R' = =5,02[m2K/W] PERETI EXTERIORI DIN B.A.
A=313,28 m2l = 68,30R=2,743,364U' = + + =0,36+0,21+0,010=0,58[W/m2K]R' = =1,72[m2K/W] TAMPLARIEA=31,56
R' = 0,6DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA GG= *) +0.34*n
V Volumul interior incalzit al cladirii V = A1 * Hi n = Viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora n = 0,9( - Factor de corectie a temperaturilor exterioare . =1 pentru acoperis si pereti exterior i=0.365 pentru planseu inferior
=0,365 pentru tamplarieG=0,49 W/m2k
G < GN=0,54 W/m2k
CALCULUL LA CONDENS
A. Condens pe suprafata interioara a elementului;
B. Condens pe structura elementului.
Perete beton armatCONDENS PE SUPRAFAA INTERIOAR A PERETELUI EXTERIOR
Condensul pe suprafaa interioar a elementului de construcie poate fi evitat dac este satisfcut inegalitatea:
Tsi>r TSi = temperatura pe suprafaa interioar a peretelui exterior
r QUOTE = temperatura de rou, respectiv temperatura la care presiunea efectiv a vaporilor de ap devine egal cu presiunea de saturaie
= f(Ti; i)
Ti = temperatura aerului interior
i = umiditatea aerului interior
Te = temperatura aerului exterior
Parametri de climat interior
Ti = 20 C
i=50%
Parametri de climat exterior
Te = -18
e = 85%
Stabilirea caracteristicilor materialelor din structura peretelui exterior
stratul I : mortar de ciment-var (tencuiala inerioara)
d=0.010m
=1700kg/m
=0.87W/mK
d=8.5
stratul II : beton armat
d=0.200 m
=2500kg/m
=1.74W/mK
d=21.3 stratul III : termoizolatie din polistiren expandat d=0.100m=0.044W/mKd=30 stratul IV : tencuiala ext. din mortar de var
d=0.02m
=1600kg/m
=0.70W/mK
d=5.3
unde:
d= factorul rezistenei la permeabilitate la vapori de ap
- conductivitatea termica de calcul a stratului j
Calculul rezistenelor termice
Se calculeaza rezistenele termice ale straturilor din structura elementelor de construcie:
mk/W -conform Normativului C107/3
mk/W
mk/W
mk/W
mk/W
mk/W -conform Normativului C107/3
Se calculeaz rezistena termic unidirecional a elementului de construcie
mk/WCalculul temperaturilor din interiorul peretelui exterior si stabilirea presiunilor de saturaie
, unde:
variaia temperaturilor pe grosimea elementului ce este funcie de rezistena
termic a straturilor
suma rezistenelor la permeabilitate termic a straturilor componente, ntre suprafaa interioar i suprafaa k.
R= rezistena de transfer termic a elementului de construcie
Ti = 20 C Psi = 2340 Pa
, unde : Ri = C PSsi =2065 Pa
121416182022
1.93.75.67.49.311.1
Pentru: i = 50% -
C > r = C nu se produce condens pe suprafaa interioar a peretelui exterior Se calculeaz temperaturile Tk n interiorul elementelor de construcie i se stabilesc presiunile de saturaie .CONDENS PE STRUCTURA ELEMENTULUI
T1 = Ti - Ps1T2 = Ti - Ps2
T3 = Ti - Ps3
T4 = Tse = Ti - Ps4 = PseT1 =20 - Ps1 = 2039 PaT2 = 20 - Ps2 = 1818 PaT3 = 20 - Ps3 = 101 PaT4 = Tse = 20 - Ps4 = Pse = 100 Pa Tse = - 21+ 15,928 * 0,043 = -20,315 Caracteristicile materialelor componente din alctuirea diafragmei exterioare
Calculul rezistenei la permeabilitate la vapori de ap a peretelui exterior
stratul 1 tencuial interioar din mortar de ciment var stratul 2 diafragm exterioar din beton armat stratul 3 izolaie termic din polistiren t stratul 4 tencuial exterioar din mortar cu polimeri ,unde M=54*108
0.010 * 8,5 * 54*108 = 4,59*108 * 21 * 54*108 = 226,8 *1080.100 * 30 * 54*108 = 162*1080.005 * 6 * 54*108 = 1,62 *108Calculul presiunilor pariale ale vaporilor de ap din aerul exterior si interior
i; e = umiditatea relativ a aerului interior respectiv exteriori=50%
Pa
e=85%
PaReprezentarea grafic a elementului de construcie
pe abscis se reprezint rezistenele la permeabilitate la vapori de ap ale straturilor componente din alctuirea elementului de construcie analizat;
pe ordonat se reprezint presiunile pariale ale vaporilor de ap din aerul interior i exterior, precum i presiunile de saturaie din aerul interior i exterior, de pe suprafeele interioar i exterioar a elementului de construcie i de pe suprafeele de separaie dintre straturile componente ale elementului de construcie.
Interpretarea grafica a riscului de condens in structura peretului exteriorDac , atunci n perioada de iarn nu se produce condens n structura peretelui exterior.
Dac ,
a) graficele presiunilor sunt tangente, atunci apare condens pe o suprafa n structura peretelui exterior;
b) graficele presiunilor se intersecteaz n dou puncte, atunci apare condens pe o zon din structura peretelui ex:
PROTECTIA ACUSTICA Sunetele sunt vibraii transmise printr-un mediu elastic sub form de unde. Pentru anumite valori ale intensitii i frecvenei sunetele sunt percepute de urechea omeneasc, producnd senzaii auditive.
Sunetele pot fi simple sau complexe. Sunetele suprtoare, indiferent de natura lor, reprezint zgomote. Acestea au o influen duntoare asupra sistemului nervos, provocnd o stare de oboseal. Din acest motiv izolrile fonice suntnecesare, att la cldirile civile ct i la cele industriale, pentru a opri rspndirea zgomotelor ce se produc n interiorul i n exteriorul construciilor.
Determinarea prin calcul a indicilor de atenuare la zgomot aerianPentru evaluarea prin calcul a indicilor de atenuare acustic R pentru elemente delimitatoare se utilizeaz metode inginereti simplificate, valabile pentru structuri omogene sau neomogene din punct de vedere acustic.
n care: f reprezint frecvena sunetului considerat, n Hz;
m, masa elementului, n kg/m2;
, densitatea aerului, n kg/m3;
c, viteza de propagare a sunetului n aer, n m/s.Fatada Nord:R=20log(0,08fm)
f = 1000 Hz R1=127,64 dB m = 30152,5 kg
Rvitrat = 45 dB R=Ropac Rvitrat = 76,64 Db R= 10log[1 + (-1) R=42,06m dBFatada Sud:R=20log(0,08fm)
f = 1000 Hz R2=127,84
m = 30845,5 kg Rvitrat = 45 dB
R=Ropac Rvitrat = 82,84 Db R= 10log[1 + (-1)
R=35,1 dB Fatada Est:R=20log(0,08fm)
f = 1000 Hz R3=123,54
m = 18802 kg
Rvitrat = 45 dB
R=Ropac Rvitrat = 78,54dB
R= 10log[1 + (-1)
R= 35,33 Fatada Vest:R=20log(0,08fm)
f = 1000 Hz R4=123,54
m = 18802 kg Rvitrat = 45 Db R=Ropac Rvitrat = 78,54 dB
R= 10log[1 + (-1)
R=35,33CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Data sheedGeometry: Length of north and south facade: 18.0 m
Length of west and east facade: 11.0 m
Height (without roof): 6.2 m
Number of floors: 2
Deviation from south direction (east positiv): 0.0
Ground area: 198.0 m
Useful area: 316.8 m
Volume total: 1227.6 m
Air volume: 982.1 m
Facade north resp. south: 111.6 m
Facade east resp. west: 68.2 m
Surface-to-volume value: 0.6 1/m
Insulation: U values of the walls:
north: 0.58 W/(m K)
south: 0.58 W/(m K)
east: 0.58 W/(m K)
west: 0.58 W/(m K)
Upper floor:
Towards: outside or non-insulated roof
U value: 0.19 W/(m K)
Lower floor:
Towards: non-heated cellar (with insulation)
U value: 0.41 W/(m K)
Door (north facade):
Area: 0.0 m
U value: 1.50 W/(m K)
Wrmebrcken: increase U-values of surounding planes by 0.10
W/(m K) (normal construction)
Building: Interior temperature: 20.0 C
Limit of overheating: 27.0 C
Ventilation:
Natural ventilation (infiltration): 0.60 1/h
Mechanical ventilation: 0.00 1/h
Heat recovery (only mech. ventilation): 0 %
Internal gains: 25.0 kWh/(m a)
Kind of indoor walls: heavy construction
Kind of outdoor walls: medium construction
Climate: Climate station: Bucuresti (Romania)
Windows: North:
Windows area: 11.2 m
Fraction of windows area at the facade: 10.0 %
Kind of windows: heat protection double glazing (U = 1.0 W/(m K))
U value glazing: 1.00 W/(m K)
U value frame: 1.50 W/(m K)
g value glazing: 0.52
Fraction of frame: 20.0 %
Shading: 20.0 %
South:
Window area: 10.0 m
Fraction of windows area at the facade: 9.0 %
Kind of windows: heat protection double glazing (U = 1.0 W/(m K))
U value glazing: 1.00 W/(m K)
U value frame: 1.50 W/(m K)
g value glazing: 0.52
Fraction of frame: 20.0 %
Shading: 20.0 %
East:
Window area: 5.5 m
Fraction of windows area at the facade: 8.0 %
Kind of windows: heat protection double glazing (U = 1.0 W/(m K))
U value glazing: 1.00 W/(m K)
U value frame: 1.50 W/(m K)
g value glazing: 0.52
Fraction of frame: 20.0 %
Shading: 20.0 %
West:
Window area: 5.5 m
Fraction of windows area at the facade: 8.0 %
Kind of windows: heat protection double glazing (U = 1.0 W/(m K))
U value glazing: 1.00 W/(m K)
U value frame: 1.50 W/(m K)
g value glazing: 0.52
Fraction of frame: 20.0 %
Shading: 20.0 %
Energy: Heating system: low temperature burner, boiler and distribution
inside the thermal zone
Heat transfer / system temperature: radiators (outside walls), thermostatic valves
(layout temperature: 1K), system temperature:
70/55C
Source of energy: natural gas
CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Output: OverviewHeat energy and cooling demand: Heat energy demand Cooling demand
in kWh/m in kWh/m
______________________________________________________________________________
January24.70.0
February20.80.0
March15.20.0
April7.10.0
May0.60.0
June0.00.1
July0.00.6
August0.00.4
September0.10.0
October6.40.0
November16.60.0
December22.80.0
______________________________________________________________________________
Yearly sum114.31.0
Heating and cooling hours: Heating hours Zero energy hours Cooling hours
in hours in hours in hours
______________________________________________________________________________
January74400
February67200
March74400
April72000
May3763680
June15255612
July36573135
August5858799
September2964240
October680640
November72000
December74400
______________________________________________________________________________
Sum (in hours)59422572246
Sum (in %)67.829.42.8
CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Output: Climate and building dataClimate data: Mean temperature Maximum temperature Minimum temperature
in C in C in C
______________________________________________________________________________
January-1.012.8-16.3
February0.117.6-14.1
March5.622.3-7.4
April11.126.1-5.6
May16.731.3-1.5
June20.032.96.5
July22.235.98.5
August21.734.410.4
September17.828.68.3
October11.824.4-3.0
November4.519.4-8.8
December0.712.8-12.6
______________________________________________________________________________
Yearly mean 11.0
Building data: Mean U value: 0.55 W/(m K)
Specific transmission losses: 416.4 W/K
Specific ventilation losses: 211.1 W/K
Sum specific losses: 627.6 W/K
Thermal inertia: 57.6 hours
Maximum heating load: 20.9 kW
Maximum specific heating load: 65.9 W
Maximum cooling load: 8.3 kW
Maximum specific cooling load: 26.3 W
Limit temperature for heating: 18.4C
Effective heating days: 259 Tage
CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Output: Heat balanceSpecific (per m useful area): Transm. Ventil. Internal Solar Usability Heat energy
losses losses Gains Gains factor demand
in kWh/m in kWh/m in kWh/m in kWh/m
in kWh/m
______________________________________________________________________________
January18.110.42.11.71.0024.7
February15.58.91.91.71.0020.8
March12.37.12.12.21.0015.2
April7.44.32.02.60.997.1
May2.81.61.72.20.780.6
June0.00.00.00.00.000.0
July0.00.00.00.00.000.0
August0.00.00.00.00.000.0
September1.81.01.21.60.560.1
October7.14.12.12.60.996.4
November12.97.42.11.71.0016.6
December16.69.62.11.31.0022.8
______________________________________________________________________________
Yearly sum 94.554.517.317.4 114.3
Absolute (total building): Transm. Ventil. Internal Solar Usability Heat energy
losses losses Gains Gains factor demand
in kWh in kWh in kWh in kWh
in kWh
______________________________________________________________________________
January572533036735321.007823
February490228296075481.006575
March390922566726831.004810
April234413536458110.992240
May8965175256870.78201
June00000.000
July00000.000
August00000.000
September5693283674960.5634
October224212936658280.992042
November408223556515301.005256
December525830346733981.007222
______________________________________________________________________________
Yearly sum 299271726854785513 36204
CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Output: Cooling balanceCooling demand and overheating: Cooling demand Cooling demand Mean Cooling degree
specific absolute overheating hours
in kWh/m in kWh in hours/day in Kh
______________________________________________________________________________
January0.000.00.0
February0.000.00.0
March0.000.00.0
April0.000.00.0
May0.000.00.0
June0.1260.45.0
July0.61884.4185.1
August0.41153.282.2
September0.000.00.0
October0.000.00.0
November0.000.00.0
December0.000.00.0
______________________________________________________________________________
Yearly sum1.0329
272.4
CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Output: Primary and end energy demand for heatingEnergy demand of the heating system: Heat:
Heat energy demand: 114.3 kWh/(m a)
Losses of the heat storage: 0.0 kWh/(m a)
Heat losses from the distribution: 2.1 kWh/(m a)
Looses at the transmission to the rooms: 1.1 kWh/(m a)
Expense number of heat generation: 1.08
End energy demand natural gas: 126.9 kWh/(m a)
Primary energy factor natural gas: 1.1
Primary energy demand natural gas: 139.6 kWh/(m a)
Auxiliary energy (electricity):
Auxiliary energy for heat generation: 0.5 kWh/(m a)
Auxiliary energy for heat storage: 0.0 kWh/(m a)
Auxiliary energy for heat distribution: 0.7 kWh/(m a)
End energy demand auxiliary energy (electricity): 1.1 kWh/(m a)
Primary energy factor electricity: 3.0
Primary energy demand auxiliary energy (electricity): 3.4 kWh/(m a)
End energy End energy End energy Primary Primary Primary
demand demand demand demand demand demand
natural gas electricity total natural gas electricity total
in kWh/m in kWh/m in kWh/m in KWh/m in kWh/m in kWh/m
______________________________________________________________________________
January27.40.227.730.20.730.9
February23.00.223.225.30.626.0
March16.90.217.018.50.519.0
April7.80.17.98.60.28.8
May0.70.00.70.80.00.8
June0.00.00.00.00.00.0
July0.00.00.00.00.00.0
August0.00.00.00.00.00.0
September0.10.00.10.10.00.1
October7.20.17.27.90.28.1
November18.40.218.620.30.520.8
December25.30.225.527.80.728.5
______________________________________________________________________________
Yearly sum126.91.1128.0139.63.4143.0
CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Output: Primary and end energy demand for coolingEnergy demand of the cooling system: Efficiency factor of the air conditioning: 2.5 kWh cooling/ kWh electricity
Cooling demand End energy demand for cooling Primary energy demand
in kWh/m in kWh/m in kWh/m
______________________________________________________________________________
January0.00.00.0
February0.00.00.0
March0.00.00.0
April0.00.00.0
May0.00.00.0
June0.10.00.1
July0.60.20.7
August0.40.10.4
September0.00.00.0
October0.00.00.0
November0.00.00.0
December0.00.00.0
______________________________________________________________________________
Yearly sum1.00.41.2
Concluzii generale
Omul modern a considerat ca timp de cateva secole ca stiinta si tehnologia au capacitatea de a-l elibera de dependent directa de locul in care traieste. Aceasta certitudine insa a fi o iluzie, caci constientizarea efectelor poluarii si a insuficientei resurselor a condus la repunerea problemei valorii natural a locului. Pe fondul schimbarilor climatic, profesionistul in arhitectura are responsabilitatea de a reconsidera, pe langa latura simbolica, importanta conformarii la mediu si la resursele furnizate de acesta.
Conceptul de casa pasiva s-a dezvoltat in Germania, tara care ofera astazi cele mai bune rezultate in domeniu.
Se disting conform Passive House Institute, doua principia elemnetare ale unei case passive:
Reducerea la minimum a pierderilor de caldura (diminuarea dispersiei termice prin conductive, convective si radiatie)
Utilizarea radiatiei solare pe timpul iernii pentru sporirea aportului termic.
Impreuna acestea urmaresc, prin intermediul unui sistem conceptual rational, indeplinirea valorilor energetic necesare.
Prin realizarea structurii din difragme de beton armat cu grosimea de 20 cm, izolate pe exterior cu polisiren expandat (PEX) - 10 cm grosime am obtinut o etanseitate termica ridicata, cu un consum de energie mic de racier pe timp de vara, respective a lunilor iunie, iulie si august - 8,3 kW , dar cu un consum mare de energie de incazire pe timpul lunilor de iarna - 120 KW.
Consumul de energie obtinut in urma efecturaii calculelor este influientata de conditiile climatice, amplasamentul fiind intr-o zona clim temperat continental de tranziie, specific pentru Europa central, cu patru anotimpuri distincte, primvar, var, toamn i iarn. Diferenele locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii i latitudinii, respectiv mult mai puin influenelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest i celor continentale din est.
Temperaturile maxime medii anuale oscileaz ntre 22C i 35.9C n timpul verii, respectiv ntre -1C i -16.3C, n timpul iernii. Temperatura medie anuala fiind de 10.9 C, dupa cum sunt prevazute si in raportul CasaNova.Pentru a imbunatati constrctia in vederea ajungerii la nivelul unei case passive propun respectarea urmatorilor solutii:
Izolare termica maxima si eliminarea puntilor temice: tpate componentele anvelopei sa aiba valori U sub 0,15 W/(mpK), obtinute prin grosimi ale materialelor izolante intre 25 si 40cm.
Ferestrele trebuie sa aiba geam triplu si tamplarii corespunzator izolate. Scopul: o valore U