proiect cvp 731d

8/3/2019 proiect cvp 731d

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cvp-731d 1/31

CICLUL DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI

Îndrumător, Studenţi:

AN UNIVERSITAR 2010-2011



● Evaluarea ciclului de viaţă al ambalajelor din PET pentru apă minerală în programul SIMA PRO 7, obiectivul principal fiind distribuirea şi consumarea a 14000 litri apă minerală în oraşul Bacău cu ambalaje de7 l pet şi greutate 450 g .

Etapele proiectului

2



Date generale .................................................................................................................4

1. Introducerea în programul SIMA PRO 7 a. Familiarizarea cu programul SIMA PRO 7 ............................................................8

b. Înţelegerea avantajelor programului SIMA PRO 7 ................................................9

2. Obţinerea ambalajelor din pet, cu capacitate de 7 l, în greutate de 450 g, în programul SimaPro 7

a. Crearea sau obţinerea elementelor componente...................................................10b. Asamblarea produsului..........................................................................................10

3. Crearea sfârşitului de viaţă pentru fiecare element component al produsului PET ................................................................................................................................17

4. Dezasamblarea produsului ......................................................................................18

5. Crearea ciclului de viaţă în SIMA PRO 7 şi analiza graficelor folosind metoda Ecoindicator 95 V2.05..................................................................................................19

6. Compararea ciclului de viaţă al ambalajelor PET cu ciclul de viaţă al ambalajelor din sticlă albă................................................................................................................26

7. Concluzii

a. În urma comparaţiei..............................................................................................30b. În urma raportului.................................................................................................31

DATE GENERALE

Definirea termenului de „ Ciclu de viaţă al produsului"

3



Ciclul de viaţă a unui produs reprezintă totalitatea etapelor pe care acesta le parcurge dealungul vieţii, începând de la faza de producţie a produsului, continuând cuconsumarea pe piaţă şi retragerea acestuia.

Ideea unui ciclu de viaţă al produsului recunoaşte faptul că proiectarea şi vânzareaunui produs este doar o parte a poveştii. De fapt, orice produs trece printr-o serie de

paşi între timpul în care este conceput şi timpul în care produsul realizat este retras dinuz sau înlăturat. Figura 1 arată diferitele etape ale unui ciclu de viaţă al produsului.

Figura 1. Etapele unui ciclu de viaţă a produsului

Impactul ciclului de viaţă al produsului asupra factorilor de mediu

O a treia arie generală a consideraţiilor vieţii este aceea a proiectării produselor prietenoase mediului la retragerea din uz si la înlăturare. Aceasta este o arie relativnouă, dar activă, a cercetării academiciene, cu rădăcini în mişcarea ecologică din anii1960. Ideea principală este că produsele ar trebui proiectate având în minte înlăturarea,

4



consumul operaţional al resurselor şi al poluării precum este luată în considerareeficienţa evaluării în multe proiecte. Această arie s-a maturizat până la punctul în cares-au dezvoltat standardele internaţionale pentru adresarea acestei probleme, incluzândseria ISO 14000 şi în particular ISO 14040 „evaluarea ciclului de viaţă".

Principii ale Evaluării Ciclului de Viaţă

Următoarea listă prezintă pe scurt câteva principii ale metodologiei EvaluariiCiclului de Viaţă:

oStudiile Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să se adreseze sistematic şi adecvataspectelor de mediu ale sistemelor-produs, de la achiziţia materiilor prime până la

postutilizare.oGradul de detaliu şi desfăşurarea în timp a unui studiu a Evaluării Ciclului de Viaţă

poate varia într-o gamă largă, în funcţie de definirea scopului şi a domeniului de

aplicare.oDomeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calităţii datelor, metodologiilor şirezultatele studiilor Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să fie transparente.

oStudiile Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să pună în discuţie şi să documentezesursele de date şi să fie comunicate în mod clar şi adecvat.

oAr trebui să se stabilească prevederi, în funcţie de aplicarea intenţionată a studiuluiEvaluării Ciclului de Viaţă, pentru a respecta confidenţialitatea şi problemele de

proprietate.oMetodologia Evaluării Ciclului de Viaţă ar trebui să fie deschisă includerii noilor

descoperiri ştiinţifice şi a îmbunătăţirilor în domeniul tehnologiei.oCerinţele specifice se aplică studiilor Evaluării Ciclului de Viaţă care sunt utilizate

pentru a face declaraţii comparative care sunt prezentate publicului.o Întrucât activităţile comerciale sunt complexe pentru sistemul analizat în diferite

etape ale ciclului de viaţă, nu există nici o bază ştiinţifică pentru reducerea rezultatelor Evaluării Ciclului de Viaţă la un singur punctaj general sau număr.

o Nu există o metodă unică pentru conducerea studiilor Evaluării Ciclului de Viaţă.Organizaţiile ar trebui să aibă flexibilitate pentru a implementa practic EvaluareaCiclului de Viaţă aşa cum este stipulat în acest Standard

Internaţional, pe baza aplicaţiei specifice şi cerinţelor utilizatorului.

Cerinţe referitoare la calitatea datelor

Cerinţele referitoare la calitatea datelor specifică în termeni generalicaracteristicile datelor de care este nevoie pentru studii. Cerinţele referitoare lacalitatea datelor trebuie să fie definite pentru a permite ca scopul şi domeniul de

5



aplicare al studiului Evaluării Ciclului de Viaţă să fie îndeplinite. Cerinţele privindcalitatea datelor trebuie să se refere la:

oacoperirea în timp;oacoperirea geografică;oacoperirea tehnologică;oexactitatea, caracterul complet şi reprezentativitatea datelor;oconsecvenţa şi reproductibilitatea metodelor utilizate pe durata Evaluării

Ciclului de Viaţă;osursele datelor şi reprezentativitatea lor;oincertitudinea informaţiilor.

Atunci când un studiu este utilizat pentru a susţine o declaraţie comparativăcare este prezentată publicului, trebuie să se facă referire la cerinţele privind calitateadatelor menţionate mai sus.

Evaluarea ciclului de viaţă

Evaluarea ciclului de viaţă (ECV) este un instrument pentru evaluareaaspectelor de mediu şi a potenţialelor efecte ale produselor, proceselor sau activităţilor asupra mediului în scopul de a stabili oportunităţile de perfecţionare, ECV analizeazăîntergul ciclu de viaţă al unui produs sau ai unei activităţi, acoperind extracţia şi

prelucrarea materiilor prime; procesele de producţie; transportul şi distribuţia;folosirea, refolosirea şi întreţinerea produselor; reciclarea şi eliminarea finală aacestora.

Evaluarea Ciclului de Viaţă implică următoarele etape:o stabilirea sferei de cuprindere a ECV, a metodologiei şi a restricţiilor (cum sunt

resursele, calitatea şi volumul de date);o întocmirea unui inventar al intrărilor şi ieşirilor unui sistem (cuantificarea energiei

şi a materiilor prime utilizate şi a deşeurilor evacuate în mediu) şi evaluarea acestora;o identificarea şi evaluarea efectelor potenţiale generate de respectivele intrări şi

ieşiri asupra mediului (se au în vedere efectele generate prin folosirea resurselor,efectele generate asupra sănătăţii umane, asupra calităţii aerului, a apei şi a terenurilor si asupra ecosistemelor);

o interpretarea rezultatelor obţinute în etapele de inventariere şi evaluare a efectelor prin prisma obiectivelor studiului.Evaluarea Ciclului de Viaţă se poate efectua la diferite niveluri, extinderea

sa variind în funcţie de gradul de detaliu şi de natura datelor utilizate în studiu.Principalele tipuri de ECV sunt:

o analiza ciclului de viaţă;o ECV direcţionate;

6



o ECV complete;o ECV extinsă.

Nivelul la care se efectuează ECV se stabileşte prin scopul studiului şi arezultatelor urmărite, dar principiile de bază folosite sunt aceleaşi la orice nivel.

Analiza ciclului de viaţă constă în întocmirea unei simple hărţi a fluxurilor

sau a unei diagrame de proces, care include principalele elemente ale ciclului de viaţăal unui produs. Această analiză este calitativă şi subiectivă, deoarece se bazează peraţionamente profesionale. Analiza reprezintă etapa în baza căreia pot demara oricetipui de ECV şi furnizează suficiente informaţii care pot fi utilizate la celelalteniveluri.

ECV poate fi direcţională, pentru a reduce timpul necesar şi în funcţie descopul urmărit.

ECV complete sunt cantitative şi implică achiziţionarea datelor măsurate şi acelor estimate pentru toate intrările şi ieşirile.

ECV extinsă trebuie să includă efectele sociale şi efectele suplimentare cumar fi emisiile de bioxid de carbon sau congestionarea traficului.Calitatea datelor este un element extrem de important al ECV; putând avea o

influienţă majoră asupra rezultatelor obţinute. În general, trebuie să se asigure căvolumul şi calitatea datelor necesare sunt scopului ECV şi resurselor disponibile.

ECV reprezintă o componentă importantă a oricărui SMM, deoarecefurnizează rezultate privind impactul generat de o activitate asupra mediului şi are unrol vital în contabilitatea de mediu şi pentru dezvoltarea durabilă, deoarece contribuiela reducerea consumurilor de materii prime şi energie.

1. Intro ducerea în programul SIMA PRO 7

a. Familiarizarea cu programul SIMA PRO 7

7



Studenţii pot repede construi produse model cu LCA Wizard. Ustensilele analitice puternice, oferă o părere din interior asupra originii rezultatelor. Ulterior, studenţii potrealiza schiţa proiectelor şi observaţiilor lor în LCA Explorer potrivit.

SimaPro7 aduce o documentaţie serioasă, printre care şi Introducerea în LCA şi unTutorial pentru a furniza experienţa deja testată.

Un alt avantaj al SimaPro7 este că software-ul poate rula în mai multe limbi. Acestlucru îl face mai uşor de folosit/învăţat de către studenţi.

Versiunile SimaPro7 educaţionale au aproape aceeaşi funcţionalitate ca versiunileProfesionale. Ele au baze de date de inventariere extinse şi o serie de metode de evaluare aimpactului. Baze de date suplimentare, cum ar fi bazele de date ECOINVENT, suntdisponibile. În schimb, ne aşteptăm/dorim să folosiţi aceste licenţe doar în scopurieducaţionale.

2. Obţinerea ambalajelor PET în programul SIMA PRO 7

În această etapă urmărim să realizăm următoarele:

9



• crearea subansamblurilor ambalajului din PET;• asamblarea ambalajului din PET.

a. Crearea sau obţinerea elementelor componente

Pentru a îndeplini obiectivul principal, utilizăm 2000 de ambalaje din PET de 450grame care trec prin etapa de spălare.

Urmează realizarea elementelor componente ale ambalajului din PET de 450 grame pe care le identificăm din listele de materiale şi packaging puse la dispoziţie de către programul Sima Pro 7.

Pentru obţinerea ambalajelor din PET am folosit următoarele elemente componente:• 2000 de capace →HDPE bottles recycled FAL, în greutate de 3g bucata;

• 2000 de etichete (1) →Polyester (unsat), în greutate de 2 g bucata;• 2000 de etichete (2) →Polyester (unsat), în greutate de 2 g bucata;• 2000 de PET-uri →PET bottles FAL, în greutate de 443 g bucata.

b. Asamblarea produsului

Odată ce elementele componente au fost identificate şi create, urmează procesulde spălare şi umplere a pet-urilor şi apoi asamblarea acestora.

În urma asamblării elementelor componente (PET, capac, etichetă 1, etichetă 2), cuajutorul programului SimaPro, se obţine un arbore de producţie care cuprinde toate

procesele necesare realizării elementelor component. Pentru realizarea acestui arborede producţie am utilizat metoda de calculare Eco indicator 95.

Introducând elementele componente, programul SIMA PRO 7 a generat următorularbore:

10



1 0 , 5 M J

E l e c t r i c i t o

c o a l B 2

0 , 0 7 6 3 %

2 , 6 8 M J

E l e c t r i c i t o

g a s B 2 5

0 , 0 0 3 5 %

3 , 1 3 M

E l e c t r ic i t o

l i g n i t e B

0 , 0 1 5 8 %

1 1 2 M J

E l e c t r i c it o

u r a n i u m

0 , 0 1 8 4 %

5 , 5 9 M J

E l e c tr i ci ty o o

B 2 5 0

0 , 0 3 8 7 %

5 3 4 M J

H e a t o i l (

B 2 5 0

0 , 4 1 2 %

0 , 4 7 6 M

H e a t o i l (

B 2 5 0

0 , 0 0 2 0 3 %

2 2 3 M J

E l e c t r i c i t y

B 2 5 0

0 , 1 5 3 %

2 , 3 2 k g

P a p e r w o o

B 2 5 0

0 , 0 2 8 7 %

0 , 9 9 k g

N a O H (

0 , 0 3 0 5 %

0 , 0 7 7 2

S u l p h u r i c c

B 2 5 0

0 , 0 0 3 1 1 %

0 , 0 2 5 5S u l p h u r B

0 , 0 0 2 5 5 %

0 , 1 6 2 k

H C l ( 1 0 0

0 , 0 0 5 4 2 %

0 , 0 8 8 4

N a C l ( 1 0

0 , 0 0 0 5 4 1

2 E 3 p

W a s h an

b o t t l e s

0 , 6 5 3 %

8 kg

P o l y e s t e r

I

0 , 0 0 2 6 5 %

0 , 0 0 1 7 9G a s o l i n

0 , 0 1 6 7 %

7 , 8 t k m

B a r g e F

0 , 0 0 3 1 1 %

0 , 1 2 3 m D e s t i l la t e

( D F O )

1 , 3 4 %

1 , 8 7 E 3

D i e s e l l o c o o

FA L

0 , 7 0 5 %

0 , 0 0 1 7 9

G a s o l i n

e q u i p m e n

0 , 0 5 9 8 %

0 , 0 6 6 6

D F O i n to

b o i l e r s

1 , 9 %

6 k g

H D P E bo

r e c y c l e d

0 , 5 4 7 %

3 , 5 3 E 3

O c e a n f r

FA L

0 , 5 9 9 %

4 8 0 k g C o a l i n to c c

b o i l e r s

1 7 , 3 %

3 5 , 6 t k

P i p e l i n e

g a s F A

0 , 1 5 2 %

0 , 0 0 2 5

D i e s e l e q

( g a l )

0 , 1 8 4 %

1 , 5 9 m N a t u r a l

e q u ip m e n c

0 , 1 5 2 %

0 , 2 1 1 m

R F O i n to

b o i l e r s

2 5 , 9 %

1 3 0 k g

C o a l i n t o

b o i l e r s

7 , 0 5 %

0 , 0 0 0 7 4 3L P G F A

0 , 0 0 5 0 5 %

7 E 3 M J

E l e c t r i c i t

k W h U

2 6 , 8 %

3 0 0 m 3

N a t . g a s o

i n d u s t r . b o

21 %

1 , 3 7 E 3

T r a i l e r d i e

1 , 6 1 %

0 , 0 0 2 k U r a n i u m

e l e c t r i c i t y o

0 , 7 3 4 %

0 , 0 0 0 7 2D F O i n o


0 , 0 8 0 5 %

0 , 0 0 0 7 4 3

L P G i n t o i

b o i l e r s

0 , 0 3 2 4 %

2 4 8 t k m

P i p e l i n e

p e tro c he c

0 , 0 5 1 4 %

4 6 , 8 m 3 N a t . g a s o

e l e c t r . b o

3 , 2 4 %

8 8 6 k g

P E T b o t t le

9 8 , 8 %

9 8 , 2 t k

T ru c k ( s

d i e s e l F

0 , 4 1 7 %

6 0 9 k g

C o a l F A

1 , 5 2 %

3 4 8 m 3 N a t u r a l g

21 %

0 , 0 1 0 3R F O i n to


0 , 6 1 5 %

0 , 2 3 8 m R e s i d u a l

( R F O ) F

2 , 8 3 %

1 p

A s a m b l a r

P E T - u r i

1 0 0 %

2 E 3 p

C a p a c

0 , 5 4 7 %

2 E 3 p

E t i c h e t a

0 , 0 0 1 3 3 %

2 E 3 p

PE T

9 8 , 8 %

2 E 3 p

E t i c h e t a

0 , 0 0 1 3 3 %

Figura 2. Arborele de producţie pentru ambalajul PET cu volum de 7l si greutate de 450 grame

11



În arborele de producţie, culorile au semnificaţia următoare:• gri → procesele necesare obţinerii elementelor componente;• albastru → subansamblul (elementul component);• roşu → traseul urmat până la obţinerea elementului component, respectiv

ambalajul asamblat din PET.

Pentru cele 2000 de ambalaje din PET sunt necesare 2000 de capace, 2000 deetichete de tip 1 şi 2000 de etichete de tip 2. Toate aceste elemente componente aleambalajului din PET sunt asamblate în produsul final – ambalajul.

Fiecare ambalaj va conţine 7 litri de apă minerală. În această etapă se realizează şidiagramele care scot în evidenţă impactul creat de fiecare element component alambalajului asupra mediului.

12



Analyzing 1 p 'Asamblare 2000'; Method: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / characterization

Capac Eticheta 1 Eticheta 2 PET Wash and fill bottles

Greenhouse Ozone layer Acidif ication Eut rophicat ion Heavy metals Carcinogens Pesticides Summer smog Winter smog Energyresources

Solid waste

%

120

115

110

105

100

95

90

85

80

75

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0

Figura 3. Graficul de caracterizare al elementelor componente

Etichetele ambalajelor de pet au o pondere mai mică faţă de restul proceselor care

necesită a fi făcute până la produsul final. Astfel se constată că la efectul de seră cea maimai pondere a poluării o ocupă fabricarea ambalajelor şi o mică parte cea a etichetelor.La stratul de ozon se remarcă doar influenţa ce o are procesul de fabricare a ambalajelor

pet precum si procesul de spalare si umplere. La nivel de acidifianţi, cea mai mare pondere o ocupă tot ambalajul pet, cea a etichetelor fiind nesemnificativă. La fel seîntâmplă şi în cazul smogului de vară sau de iarnă, la componenţii cancerigeni şi lasursele de energie. De asemenea apar efecte si in urma procesului de spălare şi deîmbuteliere a ambalajelor pet.

13



Analyzing 1 p 'Asamblare 2000'; Met hod: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / normalization

Capac Eticheta 1 Eticheta 2 PET Wash and f ill bottles

Gr ee nh ou se O zo ne la ye r A cid if ic at io n E ut ro ph ic at io n H ea vy me ta ls C ar cin og en s P es tic id es S umme r s mo g W in te r s mo g E ne rg yresources

Solid waste

0,52

0,5

0,48

0,46

0,44

0,42

0,4

0,38

0,36

0,34

0,32

0,3

0,28

0,26

0,24

0,22

0,2

0,18

0,16

0,14

0,12

0,1

0,08

0,06

0,04

0,02

0

Figura 4. Graficul de normalizare al elementelor componente

În această diagramă se observă că lipsesc deşeurile provocate de pesticide şi cele solidesi efectele împotriva stratului de ozon. În schimb, o mare influenţă o au metalele grele,

provocate de procesul de obţinere a etichetelor şi a amabalajului pet precum si resursele deenergie. O mică influenţă o au componenţii cancerigeni şi de eutroficare. Prin producerea

pet-urilor se observă o influenţă şi asupra smogului de iarnă, a celui de vară şi aacidifianţilor într-o măsură destul de mare.

14



Analyzing 1 p 'Asamblare 2000'; Me thod: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / weighting

Capac Eticheta 1 Eticheta 2 PET Wash and f ill bottles

G re en ho us e O zo ne la ye r A cid if ic at io n E ut ro ph ic at io n H ea vy me ta ls C ar cin og en s P es tic id es S umme r s mo g W in te r s mo g E ne rg yresources

Solid waste

P t

3,8

3,6

3,4

3,2

3

2,8

2,6

2,4

2,2

2

1,8

1,6

1,4

1,2

1

0,8

0,6

0,4

0,2

0

Figura 5. Diagrama de pondere (weighting) la asamblarea ambalajului

din pet

La aceasta diagramă se observă un nivel mai ridicat de poluare în cazul acidifianţilor prin producerea ambalajelor pet, dar şi prin smogul de iarnă şi efectul de seră. Inexistentesunt poluările produse de ambalaje şi etichete la nivel de pesticide, resurse de energie şideşeurile solide.

15



Analyzing 1 p 'Asamblare 2000'; Method: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / single score

Greenhouse Ozone layer Acidification Eutrophication Heavy metals Carcinogens Pesticides Summer smog Winter smog

Energy resources Solid waste

Capac Eticheta 1 Eticheta 2 PET Wash and fill bottles

P t

9,5

9

8,5

8

7,5

7

6,5

6

5,5

5

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

0

Figura 6. Diagrama ,,single score’’ la asamblarea ambalajului din pet

Aici se observă că la procesul de fabricare a etichetelor, poluarea este mică sauinexistenta. Acidifianţii şi metalele grele au cea mai mare pondere în cazul ambalajelor

pet, urmând gazele cu efect de seră. Sunt prezente de asemenea şi smogurile de iarnă şicele de vară, componenţii cancerigeni şi eutroficaţiile. De asemenea putem observa şi ocantitate mică de deşeuri în urma fabricării capacelor şi în urma procesului de spălare şiumplere.

16



3. Cr earea sfârşitului de viaţă pentru fiecare element component al produsului PET

Pentru realizarea sfârşitului de viaţă al produsului PET vom supune fiecare element laanumite procese specifice:

- sfârşit de viaţă capac: - 2000 buc. :- reciclare 100%.

- sfârşit de viaţă etichetă 1: - 2000 buc.:- incinerare 100%.

- sfârşit de viaţă etichetă 2: - 2000 buc. :

- reciclare 40% ;- reutilizare 10% ;- incinerare 50%.

- sfârşit de viaţă ambalaj PET: - 2000 buc.:- reciclare 40% ;- pierderi 20% ;- reutilizare 40%.

Am creat sfârşitul de viaţă al fiecărui element în parte în procent de 100%.

17



4. Dezasamblarea produsului

Pentru realizarea acestei etape se dezasamblează fiecare element în procent de 100%.Se dezasamblează ambalajul din PET de 7 l, dezasamblare notată în programul Sima

Pro 7 „Dezasamblare PET”. În urma operaţei, programul a dezasamblat ambalajul înelementele componente: capac, eticheta 1, eticheta 2 şi pet.

Am introdus sfârşiturile de viaţă aferente acestor elemente componente , sfârşituri careau fost create în etapa precedentă.

Dezasamblarea produsului se face pentru a vedea ce putem refolosi, sau ce pierderiavem, determinând astfel cantitatea necesară de materie primă care ne trebuie laasamblarea celor 2000 de ambalaje.

De asemenea, prin etapa de dezasamblare putem monitoriza dezasamblareaambalajului în fiecare element component în parte. Dezasamblarea acestora este necesară

deoarece fiecare element component este realizat din materiale diferite şi necesită procesede fabricare distincte.

18



2 , 0 9 E 5 M J

H e a t d i es e l B 2 0

0 , 4 5 2 %

1 , 7 3 E 6 M J

Electr icity fro coal B250

1 3 , 6 %

7 , 3 4 E 5 M J

E l e c t r ic i ty f r o mB 2 5 0

1 , 0 3 %

7 , 7 4 E 5 M J

Electr icityfro lignite B250

4 , 2 2 %

4 , 1 9 E 6 M J

Electr icityfro u r a n i u m B 2 5 0

0 , 7 4 6 %

1 , 0 6 E 6 M J

Electr icityfro m oi B 2 5 0

7 , 9 5 %

9 , 8 5 E 6 M J Electr icityUCP

B 2 5 0

2 7 , 2 %

1 , 0 7 E 6 M J Heat oil (EL,

B 2 5 0

0 , 8 9 %

4 , 4 6 E 5 M J E l e c t r ic i ty S i

B 2 5 0

0 , 3 2 9 %

1 , 0 9 E 5 tkm T ru c k 2 8 t B 2 0

0 , 4 5 2 %

- 1 , 3 7 E 4 kg P E g r a n u l a t

a v e r a g e B 2 5 0

- 0 , 5 8 3 %

-6 , 3 8 E 5 kg P E T g r a n u l a

a m o r p h B 2 5 0

- 5 7 , 7 %

4 , 6 4 E 3 kg P a p e r o o d - r

C B250

0 , 0 6 1 9 %

1 , 9 8 E 3 kg Na O H (1 0 0

0 , 0 6 5 8 %

1 , 2 E 4 kg

I n c i n . P E 1 9 9

B 2 5 0 (9 8 )

0 , 1 %

1 , 2 E 4 kg

I n c i n e r a t i o n B 2 0

(9 8 )

0 , 1 %

1 , 2 E 4 kg

R e c yc l in g P E 2 0

- 0 , 0 0 0 6 7 6 %

7 , 0 9 E 5 kg

Recycling PE

B 2 5 0

- 3 0 , 5 %

7 , 2 4 E 5 kg

Recycling onl

B250 avoide

- 3 0 , 5 %

4 E 6 p

a s h a n d i b o t t l e s

1 , 4 1 %

2 , 1 7 m 3

Gasoline FAL

0 , 0 2 1 8 %

1 4 7 m 3

D e s t il l a te Fu e i

(D FO ) FA L

1 , 7 4 %

2 , 2 5 E 6 tkm

D i e s el l o c o m o i

FAL

0 , 9 1 4 %

2 , 1 7 m 3

Gasoline

e q u i p m e n t (g

0 , 0 7 8 %

8 0 m 3

D FO i n to

i n d us t r ia l b o i r

2 , 4 5 %

1 , 2 E 4 kg HD P E b o t t l e s

recycled FAL

1 , 1 8 %

4 , 2 4 E 6 tkm

O c e a n f r e ig h r

FAL

0 , 7 7 6 %

5 , 7 7 E 5 kg

C o a l i n to

electr icityb oiler

2 2 , 5 %

4 , 3 1 E 4 tkm

P i p e l in e n a tu r

g a s F A L

0 , 1 9 9 %

3 , 0 3 m 3

D i e se l e q u i p m n

(gal)

0 , 2 3 8 %

1 , 9 2 E 3 m 3

Na tu r a l g a s

e q u i p m e n t ( c u

0 , 1 9 9 %

25 3 m3

R FO i n to

i n d u s t r ia l b o i l r

3 3 , 5 %

1 , 5 8 E 5 kg

C o a l i n to

i n d u s t r ia l b o i l r

9 , 2 7 %

8 , 4 1 E 6 M J

Electr icitya vg.

kW h U S A

3 4 , 7 %

3 , 6 1 E 5 m 3

Na t . g a s i n to

industr . boiler

2 7 , 2 %

1 , 6 5 E 6 tkm

T r a i le r d i es e l F L

2 , 0 8 %

2 , 4 kg

Uranium in

e l e c t r ic i ty b o i l r

0 , 9 5 1 %

0,8 69 m3

D FO i n to e l e c r i c i

boilers

0 , 1 0 4 %

0 , 8 9 5 m 3

L P G i n to i n d u s r i

boilers

0 , 0 4 2 1 %

2,9 7 E 5 tkm

Pipeline

petrochemica

FAL

0 , 0 6 6 5 %

5 , 6 2 E 4 m 3

Na t . g a s i n to

electr . boiler

4 , 2 %

1 , 0 6 E 6 kg P E T b o t t le s F L

1 2 8 %

1 , 2 E 5 tkm

T r u c k(s i n g le

diesel FAL

0 , 5 4 7 %

7 , 3 4 E 5 kg C o a l F A L

1 , 9 7 %

4 , 1 9 E 5 m 3

N a t u ra l g a s F L

2 7 , 2 %

1 2 , 4 m 3

R FO i n to

electr icitybo iler

0 , 7 9 7 %

28 6 m3

Residual Fuel i

(R FO ) FA L

3 , 6 7 %

2 E 3 p A s a m b la r e 2 0 0 0

2 1 6 %

4 E 6 p

C a p a c

1 , 1 8 %

2 , 4 E 6 p

PET

1 2 8 %

1 p

C V P a p e t

1 0 0 %

4 E 6 p E n d P e t

- 1 1 6 %

4 E 6 p E n d e t i c h e ta

0 , 0 6 6 8 %

4 E 6 p E n d e t i c h e ta 2

0 , 0 3 2 9 %

2 E 3 p

Dezasamblare

- 1 1 6 %

2 E 3 p Sfarsit de v ia

- 1 1 6 %

1 , 6 E 6 p

Pet reutilizar

- 8 5 , 2 %

Figura 7. Arborele ciclului de viaţă al produsului PET

20



Arborele pentru ciclul de viaţă al ambalajului din PET se citeşte de la stânga ladreapta, iar culorile reprezintă:

• albastru : reprezintă elementele componente ale ambalajului din PET;•

gri: reprezintă procesele necesare obţinerii elementelor componente aleambalajului de PET;• galben : reprezintă ciclul de viaţă pentru ambalajul din PET.

În partea dreaptă a arborelui ciclului de viaţă, culorile au următoarele semnificaţii:• roşu : reprezintă sfârşitul de viaţă al subansamblurilor ambalajului de pet ( sfârşitul

de viaţă pentru pet, sfârşitul de viaţă pentru capac şi sfârşitul de viaţă pentru etichete);• violet : reprezintă etapa de dezasamblare a subansamblurilor ambalajului din PET;• verde : reprezintă reutilizarea pentru fiecare din elementele componente ale

ambalajului din PET.

În urma analizei arborelui cu ajurorul metodei Ecoindicator 95 au rezultat următoareleconcluzii:

- am creat arborele ciclului de viata introducând toate elementele componente pentrucreare celor 2000 ambalaje din pet cu un volum de 7l;

- toate componentele asamblării s-au conectat şi a rezultat produsul final pregătit pentru distribuţie;

- sfârşitul de viaţă al produsului PET s-a descompus în elementele componente.

21



Analyz ing 1 p 'CVP a pet' ; M ethod: Eco-ind icator 95 V2.05 / Europe e / character ization

A s amb la r e 2 0 0 0De live r y van I S fa r s it d e v ia ta

G r ee n h o us e O z o n e l ay e r A c id if i ca t io n E u t ro p h ic a t io nH e a v y m e t a ls C a r ci no g e ns P e s ti cid e s S u mm e r s mo g W i n t er s m o g E n e rg yresources

Solid w aste

%

12 0

11 0

10 0

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

-1 0

-2 0

-3 0

-4 0

-5 0

-6 0

-7 0

-8 0

-9 0

-1 0 0

-1 1 0

Figura 8. Diagrama de caracterizare a ciclului de viaţă pentru ambalajul dinPET

La analiza graficului de caracterizare utilizând metoda Eco-indicator 95 V2.05, putemobserva că tot ce este reprezentat deasuprea liniei de 0 cu excepţia indicatorului

cancerigen (unde se poate observa şi impactul sfarsitului ciclului de viaţă) suntimpacturile care apar asupra mediului, în principal cele care rezultă din fabricareaambalajelor din pet, iar sub linia de 0 sunt reprezentate impacturile rezultate în urmarealizării sfârşitului de viaţă al produsului PET.

Pentru maşina de livrat impactul este nesemnificativ în toate cazurile.

22



Analyzing 1 p 'CVP a pet'; Metho d: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / normalization

Asamblare 2000Delivery van I Sfarsit de viata

G re e n ho u se O z o ne la y e r A c id if ic a tio n E u tr op h ic a tio nH e a vy me t al s C a r cin o ge n s P e s tic id e s S u mm er s mo g W i nt e r s mo g E n er gyresources

Solid waste

1000

900

800

700

600

500

400

300

200

100

0

-100

-200

-300

-400

-500

-600

-700

-800

-900

Figura 9. Diagrama de normalizare a ciclului de viaţă pentru ambalajul din pet

După analiza graficului de normalizare utilizând metoda Eco-indicator 95 se observă căimpactul cel mai mare asupra mediului îl deţine tot procesul de fabricare a celor 2000ambalaje din pet.

Emisiile rezultate în urma fabricării duc la formarea smogului iar utilizarea resurselor de energie are cel mai mare impact asupra mediului.

23



Analyzing 1 p 'CVP a pet'; Method: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / weighting

A sa mb la re 20 00 P et -u ri D eliv er y va n I S fa rs it de v ia ta

Gr ee nh ou se O zo ne la ye r A ci dif ica ti on E ut ro ph ica tio n H ea vy me ta ls C ar cin og en s P es tic id es S umme r s mo g W in te r s mo g E ne rg yresources

Solid waste

k P t

7,5

7

6,5

6

5,5

5

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

0

-0,5

-1

-1,5

-2

-2,5

-3

-3,5

-4

Figura 10. Diagrama de pondere a ciclului de viaţă pentru ambalajul din pet

Din graficul generat de către ponderea fiecărui element component în parte, utilizândmetoda eco-indicator 95 V2.05 pentru realizarea acestui grafic, observăm că ambalajul din

pet prezintă cel mai mare pericol pentru mediu deoarece se foloseşte în cantitatea cea maimare.

24



Analyzing 1 p 'CVP a pet'; Met hod: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / single score

Greenhouse Ozone layer Acidification Eutrophication Heavy metals Carcinogens Pesticides Summer smog Winter smogEnergy resources Solid waste

Asamblare 2000 Delivery van I Sfarsit de viata

k P t

19

18

17

16

15

14

13

12

11

109

8

7

6

5

4

3

2

1

0

-1

-2

-3

-4

-5

-6

-7

-8

-9

-10

Figura 11. Diagrama ,, single score’’ a ciclului de viaţă pentru ambalajul din PET

Analizând diagrama din fig.11, folosind metoda Eco – indicator 95, se potmenţiona următoarele:

- coloana situată deasupra ordonatei conţine procentul în care indicatorii ecologici suntafectaţi de impact pentru etapa de ,, asamblare produs’’;

- coloana situată sub ordonată conţine procentul de evitare a impactului asupraindicatorilor ecologici pentru etapa de ,, sfârşit de viaţă”;

- pentru ,,asamblare produs’’ valoarea cea mai mare corespunde situaţie

,,acidification’’, urmată de ,,heavy metals’’ şi „winter smog” , iar valoarea cea mai micăcorespunde situaţiei ,, carcinogens’’.- pentru ,, delivery van I'’, impactul este neglijabil.- pentru ,, sfârşit de viaţă”, valoarea maximă este în situaţia ,,acidification’’- şi neglijabilă în cazul ,,carcinogens’’.

25



6. Compararea ciclului de viaţă al produsului PET cu ciclul de viaţă al produsului sticlă

În această etapă se procedează la compararea ciclului de viaţă al ambalajului din PET 7lcu ciclul de viaţă al ambalajului din sticlă albă 7l.

Pentru compararea ciclului de viaţă PET cu ciclul de viaţă sticlă am folosit metodaEcoindicator 95 şi am calculat datele pentru a rezulta graficele de comparare.

Comparing 1 p 'CVP a pet' with 1 p 'CVP a Sticla'; Method: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / characterization

CVP a pet CVP a S tic la

Gr ee nho us e O zo ne la ye r A cid if ic at io n E ut ro phic at io n H ea vy me ta ls C ar cin og ens P es tic id es S umme r s mo g W in te r s mo g E ne rg yresources

Solid waste

%

120

110

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

-10

-20

-30

-40

-50

-60

-70

-80

-90

-100

-110

Figura 12. Diagrama de caracterizare a ciclurilor de viaţă pentru ambalajeledin PET 7l şi sticlă 7l

În graficul de caracterizare (fig. 12) se poate observa care ambalaj are impactul cel maimare asupra indicatorilor ecologici.Din analiza graficului de caracterizare rezulta faptul ca ambalajul din PET are impactul

cel mai mare asupra mediului, conform fig.12, astfel se poate observa un impact foartemare al celor două ambalaje asupra indicatorilor „cancerigen” (100% sticlă şi 65% pet) şi„metale grele”(100% pet şi 30% sticlă).

26



Comparing 1 p 'CVP a pet' with 1 p 'CVP a Sticla'; Method: Eco -indicator 95 V2.05 / Europe e / normalization

C VP a pe t C VP a St ic la

Gr ee nh ous e O zo ne lay er A cid if ica tio n Eut ro ph ica tio n He av y met als C arcino ge ns P est icide s Su mme r smo g W int er smo g Ene rgyresources

Solid waste

650

600

550

500

450

400

350

300

250

200

150

100

50

0

-50

-100

-150

Figura 13. Diagrama de normalizare a ciclurilor de viaţă pentru ambalajele din sticlă 7 lşi PET 7 l

Analizând graficul de normalizare din fig.13, se poate constata că impacturile celemai importante asupra indicatorilor ecologici ,,metale grele’’ şi ,,resursele energetice’’,vin din partea ambalajului din PET 7 l, practic la cele din sticlă lipsesc cu desăvârşire.

Singurii indicatori ecologici care nu sunt afectaţi de către ambalajul din PET, serefera la ,,pesticide’’, "deşeurile solide" şi la emisiile ce afectează stratul de ozon.

Se observă de asemenea impactul crescut al pet-ului în raport cu sticla.

27



Comparing 1 p 'CVP a pet' with 1 p 'CVP a Sticla'; Method: Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / weighting

CVP a pet CVP a Sticla

Gr eenhouse Ozon e lay er A cidif ication Eutr ophication Heav y met als Ca rcinogens Pesticides Summer smog Wint er s mo g E ner gyresources

Solid waste

k P t

3,2

3

2,8

2,6

2,4

2,2

2

1,8

1,6

1,4

1,2

1

0,8

0,6

0,4

0,2

0

-0,2

-0,4

Figura 14. Diagrama de comparare ‚‚weighting’’ a ciclului de viaţă pentru ambalajul din pet si sticlă albă.

Acest grafic generat în urma folosirii metodei Eco-indicator 95 V2.05 prezintă ponderea ambalajului pet în comparaţie cu ambalajul din sticlă. Impactul cel mai mareapare în indicatorul “acidification”.

Conform acestui grafic, la fabricarea ambalajelor pet s-a folosit o cantitate mai marede metale grele şi emisiile rezultate în urma acestui proces de fabricare ajută într-un

procentaj mai mare la crearea efectului de seră şi distrugerea stratului de ozon.Acest lucru este valabil deoarece ambalajul sticlă este spălat şi pe urmă îmbuteliat

într-o mare parte, pe când ambalajul pet este reciclat într-o măsură mai mare astfel fiind

necesare mai multe materii prime pentru fabricarea a 2000 de ambalaje.

28



Comparing 1 p 'CVP a pet' with 1 p 'CVP a Sticla'; Method : Eco-indicator 95 V2.05 / Europe e / single score

Greenhouse Ozone layer Acidification Eutrophication Heavy metals Carcinogens Pesticides Summer smog Winter smogEnergy resources Solid waste

CVP a pet CVP a Sticla

k P t

9,5

9

8,5

8

7,5

7

6,5

6

5,5

5

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

0

-0,5

Figura 15. Diagrama de comparare ‚‚single score’’ a ciclului de viaţă pentru ambalajuldin pet si sticlă albă

În diagrama de comparare single score observăm că cel mai mare impactasupra mediului îl are ambalajul din pet, el având un impact major asupra indicatoarelor acidificarea, urmat de metale grele, smogul de vară, smogul de iarnă, eutrofizarii,efectului de seră şi cel mai mic impact asupra resurselor de energie.

În cazul al doilea, adică sticlă albă, are un impact major doar la indicatorul metalegrele, urmat de agenţi cancerigeni şi acidificare, restul indicatorilor putem spune că suntnesemnificativi.

29



7. Concluzii

a. Concluzii în urma comparaţiilor În urma comparaţiilor realizate între cele două cicluri de viaţă, corespunzătoare

ambalajelor din PET şi sticlă , se pot trage următoarele concluzii:• ambalajul din PET are impactul cel mai important asupra mediului;• durata de degradare naturală a celor două tipuri de ambalaje (în rampa de gunoi)

este :- pentru ambalajul din sticlă : 4000 de ani,- pentru ambalajul PET : 100 – 1000 de ani.

Din acest motiv şi nu numai, atât ambalajele de sticlă, cât şi ambalajele din PETtrebuie să fie reciclate.

Sticla se obţine folosind următoarele materii prime : nisipul de cuarţ, calcarul, soda

(produs poluant), feldspatul şi diverse alte elemente.Exploatarea materiilor prime şi mai ales consumul mare de energie utilizată lafabricarea sticlei poluează mediul înconjurător. Această poluare poate fi redusă dacă seutilizează ca materie primă sticla aruncată.

Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apa şielectricitatea. Prin reciclarea a 19 000 tone de sticlă, România poate economisi până la1900 t cărbune şi 440 t substanţe chimice. Energia electrică salvată prin reciclareacioburilor de sticlă la această cantitate reprezintă o economie de până la 1% din consumulactual al României.

PET – ul este prescurtarea de la polietilentereftalat şi se prezintă sub forma uneirăşini (poliester), fiind o combinaţie de doi monomeri ( EG şi DMT).

PET– ul a devenit un material foarte răspândit în industria alimentară, fiind utilizat laîmbutelierea de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet şi nu numai, fiind ieftin, uşor,rezistent la şocuri, reciclabil.

Ambalajele din PET, ca de altfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile.Prin colectarea şi reciclarea acestora se stopează practic impactul negativ asupra mediuluiînconjurător. PET – ul reciclat poate fi folosit pentru fibre de poliester, ca material

pentru covoare, tapiserii, jucării, saci de dormit, folie industrială, noi ambalaje alimentare

şi nealimentare etc.PET-ul şi sticla pot fi reciclate prin procese tehnologice care ar fi mult mai ieftinedecât dacă s-ar produce acestea din materiile prime de bază, iar dacă s-ar recicla amscăpa de asemenea şi de o parte importantă de deşeuri care nu sunt biodegradabile.

30



b. Concluzii ale raportului

În urma realizării acestui proiect se poate observa uşurinţa de lucru pe care ne-o oferă programul SimaPro 7 pentru a crea un ciclu de viaţă al unui produs.

Programul ne oferă posibilitatea evaluării aspectelor de mediu, precum şi potenţialele

efecte ale produselor şi proceselor asupra indicatorilor de mediu.Cu ajutorul acestui program se pot realiza arborele de producţie şi arborele ciclului de

viaţă pentru ambalajul din PET, precum şi diagramele de impact asupra indicatorilor demediu.

Diagramele ne dau posibilitatea interpretării impactului asupra mediului pe care îl areambalajul respectiv.

Este foarte important faptul că acest program poate realiza şi o comparaţie între produsele de acelaşi tip, lucru care ajută la alegerea produsului care îndeplineşte cel mai bine cerinţele referitoare la protecţia mediului şi economie. Astfel putem observa dinainte

cum va reacţiona produsul pe piaţă şi ce efecte va avea asupra mediului înconjurător.

proiect cvp 731d

Documents

Transcript of proiect cvp 731d