PROGRAMĂ ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR

DISCIPLINA :

AUTOCUNOAŞTERE- VALORI, ATITUDINI, COMPORTAMENTE

NIVEL DE ŞCOLARITATE: LICEU( clasa a –XI-a )

Propunător: Prof. Elisabeta Bianca CIULAC

MOTTO:

„ Incearcă nu să fii un succes, ci sa fii o valoare ”.

Albert Einstein

IDENTITATEA DISCIPLINEI OPŢIONALE ,, AUTOCUNOAŞTERE- VALORI, ATITUDINI, COMPORTAMENTE”

1. PROGRAMA ŞCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE

Lumea contemporană se caracterizează printr-o evoluţie rapidă şi imprevizibilă a ştiinţei şi tehnicii, generând o rapidă mişcare de idei, de invenţii şi descoperiri, care influenţează profund comportamentul oamenilor. Cercetarea dezvoltării umane indică faptul că, în general, copiii şi adolescenţii parcurg etape imprevizibile de creştere şi dezvoltare datorită multitudinii factorilor educaţionali. Aceste schimbări apar în toate planurile de dezvoltare.

„Cunoaşterea înseamnă putere” este un naforism exact, care a fost folosit zeci de ani într-un mod vag şi oarecum neglijent, pentru că în realitate forţa înseamnă putere sau puterea determina ce era considerat drept cunoaştere. In zilele noastre, cunoaşterea chiar înseamnă putere. Nu ai nimic de câştigat dacă dărâmi zidurile cu bâta, dacă ameninţi, dacă liguşeşti. Intr-o competiţie, poţi pierde daca concurezi cu cineva mai deştept, mai rapid decât tine.

Răsăritul primei revoluţii a cunoaşterii a fost în 1455, când Johann Gutenberg a inventat tiparul. Astfel, informaţia a devenit disponibilă la o scară mult mai mare decât a fost vreodată. Un nou val al cunoaşterii al venit abia după 500 de ani prin televiziune şi radio, care au început sa ne domine vietile. Anii 90 au marcat începutul celui de-al treilea val, după cum scria revista Time, „ în loc de 500 de canale TV, avem acum milioane de situri de Internet”. Ceea ce diferenţiază a treia revoluţie a cunoşterii este dată de amploarea şi viteza ei. In acest sens pot fi luate în considerare statisticile referitoare la componenşa armatei SUA, care a luptat în războiul din Vietnam- doar 15 % din soldaţi aveau diplomă de colegiu, pe când în operaţiunea „Furtună în deşert”, aproximativ 99,3% din soldaţi erau absolvenţi de studii superioare.

Cunoaşterea poate fi considerată noul câmp de luptă, pentru ţări, corporaţii şi oameni. In momentul de faţă suntem puşi, din ce în ce mai des, să facem faţă unor condiţii care ne cer mai multe cunoştinţe ca să funcţionăm şi, pe termen lung să supravieţuim. Nu se poate construi un zid în jurul cunoşterii. Ea se află peste tot, este in aer, nu poate fi izolată

Dezvoltarea rapidă a Reţelei Mondiale de Internet face ca aproape orice sa fie disponibil oricui, oriunde şi oricând. Din moment ce cunoaşterea este putere, puterea se află acum, potenţial, peste tot. In această situaţie ne putem gândi la ceea ce a spus Socrate odinioară: „ Ştiu că nu ştiu nimic şi nici măcar asta nu ştiu”

Viteza cu care informaţia se răspândeşte este înspăimântătoare. Inainte, o persoană putea avea monopol asupra cunoaşterii, asupra unui individ sau a unei companii pentru o periodă destul de indelungată. Spre exemplu, dacă o companie avea o idee desteapta in 1950, dura destul de mult până când concurenţa afla. Acum cunoaşterea se răspândeşte la scara internaţională, instantaneu. Bunele practici se transmit mai repede ca niciodată. Şcolile, universităţile difuzează nouţăţi cu o eficienţă deosebită. In prezent, bunurile cele mai de preţ ale societăţii sunt propriile minţi. Puterea este egală cu libertatea. Toti suntem, potential, liberi sa stim, sa mergem, sa facem si sa fim oricine vrem sa fim. Putem sa alegem. Putem fi mofturosi. In ziua de astăzi poti spune „ nu”. Totul depinde de fiecare dintre noi. Problema se pune atunci cand este vorba de modul de obtinere a libertaţii- ea se cucereste, nu se primeste pe tava. Acum, puterea sta in a controla resursa cea mai rară: inteligenta umana. Cunoasterea se acumulează o data cu utilizarea si ceea ce este esential- este portabilă, adică poti s-o iei cu tine cand pleci.

Unii numesc lumea de acum societatea cunoasterii, alţii preferă să-i spună societatea intelectului. Abilităţile necesare în societatea cunoaşterii, elaborate de către un grup de cercetători din SUA sunt:

Responsabilitate şi capacitate de adaptare- exersarea responsabilităţii personale şi a flexibilităţii în contexte legate de propria persoană, loc de muncă si comunitate, stabilirea şi atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi;

Abilităţi de comunicare- înţelegerea, administrarea şi crearea unei comunicări eficiente verbale, scrise şi multimedia intr-o varietate de forme si contexte;

Creativitate şi curiozitate intelectuală- dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate la nou, perspective diverse;

Gândire critică şi gândire sistemică- exersarea unei gândiri sănătoase în înţelegerea şi realizarea unor alegeri complexe; înţelegerea unor conexiuni dintre sisteme;

Informaţii si abilităţi media- analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii;

Abilităţi interpersonale şi de colaborare- demonstrarea capacităţii de lucru în echipă şi de conducere, adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi, colaborarea productivă cu ceilalţi, exprimarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse;

Identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor- capacitatea de a depista, formula, analizta şi soluţiona probleme;

Auto-formare- monitorizarea propriilor cerinţe de înţelegere şi învăţare, localizarea resurselor corespunzătoare, transferul cunoştinţelor dintr+un domeniu în altul;

Responsabilitate socială- acţionarea în mod responsabil ţinând cont de interesele comunităţii, demonstrarea comportamentului etic în contexte legate de propria persoană, loc de muncă şi comunitate.

Singurul lucru cert este că abilităţile şi răspunsurile de mâine nu vor fi cele de azi.Insesi intrebările relevante sunt în curs de schimbare. Schimbarea urmată de schimbare. „Viitorul este acela pe care ţi-l inventezi”- spun specialiştii in domeniul educaţiei.

Pornind de la acesta, Casa Corpului Didactic Prahova propune opţionalul “Autocunoaşterea- valori, atitudini, comportamente”.Acest program are ca scop adoptarea unor decizii realiste şi coerente în plan personal şi profesional. Se porneşte de la premisa că multe dintre problemele cu care se confruntă astăzi învăţământul sunt consecinţa lipsei unei strategii de formare instituţionalizată a caracterului ca parte a curriculumului oficial. Programa şcolară a disciplinei ,,Autocunoaşterea- valori, atitudini, comportamente” reflectă principiul organizării modulare, propunând un ansamblu de module de studiu asigurând astfel o mai bună organizare şi conducere a învăţării şi va permite o decelare mai eficientă a reuşitelor, respectiv a dificultăţilor de învăţare ale elevilor în relaţie cu un modul sau altul.

Nu în ultimul rând, această programă respectă principiul centrării pe standarde de performanţă, orientate spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului său şcolar şi la intrarea în viaţa socială.

2. STATUTUL ACADEMIC ŞI DIDACTIC AL DISCIPLINEI DE STUDIU

Disciplina opţională ,,Autocunoaşterea- valori, atitudini, comportamente” face parte din cadrul ariei curriculare Om şi societate, contribuind în mod efectiv la dezvoltarea competenţelor corelate acesteia. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie. Cadrul de Referinţă pentru Curriculumul Naţional propune un model de competenţe generice (bazat pe competenţele cheie) care fundamentează unitar şi coerent construcţia curriculumului pe toate palierele învăţământului preuniversitar şi în raport cu toate documentele şcolare. Contribuţia disciplinei ,,Autocunoaşterea- valori, atitudini, comportamente” la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene, respectiv a competenţelor generice româneşti este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă (prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, în special a celor sociale şi civice, respectiv a celor generice, în special a celor care vizează integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială şi interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele), cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe.

,,Autocunoaşterea- valori, atitudini, comportamente” are următoarele valenţe şi trăsături definitorii: - este un demers interdisciplinar şi intercultural care solicită deschidere, comunicare şi flexibilitate, cultivându-le în acelaşi timp; angajează în mod necesar dialogul dintre diferite modalităţi de cunoaştere şi dintre diferite tipuri de culturi; - este un demers care îl ajută pe elev să conştientizeze nevoia şi posibilitatea de cultivare a respectului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub multiplele lui aspecte (politic, economic, religios, cultural etc.); - este un demers contextualizat: informaţiile şi noţiunile de bază îşi întregesc reciproc sensul prin considerarea lor în contexte specifice diferite şi prin raportarea la societate ca la un tot; Modul concret prin care cadrele didactice pot să răspundă la aceste provocări ţine nu doar de creativitatea acestora, ci şi de gradul în care valorifică recomandările incluse în curriculumul şcolar, referitoare la: - proiectarea activităţii didactice în concordanţă cu situaţiile concrete de predare – învăţare; - organizarea activităţilor de învăţare, prin implicarea activă a elevilor, prin participarea acestora la discuţii şi dezbateri în clasă, prin utilizarea unor metode interactive care pot contribui la exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei, la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ al elevilor, la implicarea elevilor în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare de probleme în colectivul din care fac parte, în şcoală sau în comunitate;

Pentru ca un tânăr să răspundă adecvat unor realităţi în schimbare, el trebuie să dispună nu doar de o solidă pregătire profesională, ci şi de competenţele proprii gândirii critice, de capacitatea de inserţie social- activă, precum şi de un set de atitudini şi valori personalizate. El trebuie să posede motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare.

3. STANDARDUL CURICULAR AL DISCIPLINEI 3.1. COMPETENŢELE GENERALE VIZATE DE DISCIPLINA OPŢIONALĂ

Competenţe generale ale disciplinei CGD

CGD 1. Dezvoltarea abilităţilor practice care să permită elevilor angajarea în interacţiuni sociale active, participative şi adoptarea de roluri responsabile în calitate de indivizi în vederea înţelegerii şi analizării unor fapte, evenimente, procese de tip psihologic din viaţa reală;

CGD 2. Dezvoltarea capacităţilor de gândire critică în ( auto) evaluarea trăsăturilor de personalitate şi a potenţialului personal de dezvoltare;

Competenţe generale transversale CGT

CGT 1. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme practice pentru dezvoltarea propriului potenţial psihic.

CGT 2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.

Indicatori de performanţăCGD 1 Bazal – nominalizează roluri pe care să le îndeplinească în cadrul interacţiunilor sociale; Superior – identifică situaţii concrete în care îşi poate asuma diferite roluriCGD 2 Bazal – explică necesitatea unui comportament social activ şi responsabil Superior - utilizează diferite tipuri de comunicare adaptate caracteristicilor audienţei în contexte reale de viaţă

ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI

Structura programei include următoarele componente: - Competenţe generale - Competenţe specifice Abilităţi Cunoştinţe Valori şi atitudini - Sugestii metodologice. - Aspecte evaluative Structura disciplinei vizează 5 module: Modulul iniţial: îşi propune o reexaminare şi consolidare a conceptelor cheie , precum şi a deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor şi atitudinilor dezvoltate. Al doilea modul, predominant disciplinar, explorează drepturile şi responsabilităţile. Concepte cheie sunt: drepturi, obligaţii, echitate, egalitate, prejudecăţi. Cel de-al treilea modul, predominant disciplinar se cocentrează asupra problematicii dezvoltării umane, a personalităţii ca mecanism integrator . Concepte cheie:personalitate, dezvoltarea personalităţii,metode de cunoaştere şi autocunoaştere a personalităţii, relaţii interpersonale, stimă de sine, respect, responsabilitate.Cel de-al patrulea modul, integrat (integrat)- “Educaţie contra educaţie”: Diversificarea campului educational al elevilor/ tinerilor prin promovarea asa numitelor “ educatii multiple” sau “ noile educatii”: educatia pentru valori ( valori morale, sociale, culturale, etc), educatia pentru calitate, educatia pentru dezvoltare durabila, educatia pentru mass- media, educatia pentru cariera, educatia pentru cetatenie democratica, educatia pentru sanatate, educatia ecologica, educatia antreprenoriala- vizează evaluarea unor tipuri de comportament psiho - social în contexte situaţionale date: imaginea de sine, comportamentul social, grupul şi psihologia de grup, atitudini sociale, normalitate şi anormalitate socială;Modulul deschis: vizează elemente de consolidare, exersare, îmbogăţire a achiziţiilor anterioare.

MODUL INIŢIAL

Acest modul îşi propune o reexaminare şi consolidare a cunoştinţelor dobândite la discipline care tratează aceleaşi conţinuturi. Concepte: valori democratice, libertatea şi responsabilitatea, dreptatea şi egalitatea, responsabilitate, caracter etc. Abilităţi: analizarea dinamicii vieţii şi activităţii în familie, grupuri, şcoală, societate; înţelegerea valorilor şi a principiilor democraţiei ; înţelegerea corelaţiei dintre realizarea scopurilor în plan individual şi social, pe de o parte, şi participarea activă la viaţa comunităţii şi la procesul decizional, pe de altă parte; analizarea semnificaţiei valorilor fundamentale studiate, pentru propria persoană, dar şi pentru societatea în care trăiesc elevii etc.

MODULUL DISCIPLINAR 1- Drepturi şi responsabilităţi

A. Competenţe specifice vizate de modul CS 1. Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor desprinse din drepturilor sociale, culturale, economice, civice, religioase şi politice, precum şi a modalităţilor/instrumentelor de protejare ale acestora. CS 2. Dezvoltarea abilităţilor practice care să permită elevilor promovarea şi protejarea drepturilor cetăţeneşti şi manifestarea activă a responsabilităţilor.

Competenţe specifice Abilităţi Arii de conţinutCunoştinţe

Atitudini

1. Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor desprinse din drepturilor sociale, culturale, economice, civice, religioase şi politice, precum şi a modalităţilor/instrumentelor de protejare ale acestora.

-Identificarea categoriilor de drepturi fundamentale ale omului şi copilului

-Analizarea intercondiţionării dintre manifestarea drepturilor personale şi respectarea drepturilor celorlalţi

-Cooperarea cu ceilalţi, pentru analizarea unor situaţii care limitează sau încalcă drepturile personale

Drepturile omului şi drepturile copilului

Drepturi şi responsabilităţi

Egalitate de gen

Egalitate de şansă

Rasism

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

2. Dezvoltarea abilităţilor practice care să permită elevilor promovarea şi protejarea drepturilor cetăţeneşti şi manifestarea activă a responsabilităţilor

-Identificarea mecanismelor de protejare a drepturilor cetăţeneşti - Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismelor de funcţionare a instituţiilor care promovează şi apără drepturile copilului

-Analizarea unor situaţii reale de încălcare a drepturilor cetăţeneşti

-Dezvoltarea unor strategii de intervenţie individuală şi în echipă în vederea promovării şi protejării drepturilor cetăţeneşti.

Prejudecăţi

Organizaţii implicate în protejarea drepturilor

Persoane cu dizabilităţi

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de munca în echipă

Aspecte metodologice

- Metode şi mijloace de învăţământ cu contribuţii semnificative în formarea competenţelor specifice acestui modul: discuţii şi dezbateri în clasă, prin utilizarea unor metode interactive care pot contribui la exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei, la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ al elevilor, la implicarea elevilor în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare de probleme în colectivul din care fac parte, în şcoală sau în comunitate etc.

- Sugestii de conţinuturi suplimentare, de accesare şi a altor surse de informare şi de activităţi aplicative realizate în contexte formale, non-formale sau informale: fişe de lucru, materialului bibliografic suplimentar, materiale audio-video, internet etc.

Aspecte evaluative:

Indicatori de performanţă Pentru fiecare competenţă specifică vor fi definiţi doi indicatori de performanţă: unul pentru

nivelul bazal şi unul pentru nivelul superior

Competenţe specifice Indicatori de performanţă Bazal Superior

Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor desprinse din drepturilor sociale, culturale, economice, civice, religioase şi politice, precum şi a modalităţilor/instrumentelor de protejare ale acestora

Exemplifică drepturi fundamentale ale omului şi copilului .

Isi asumă un set de responsabilităţi care le revin pentru apărarea drepturilor sociale, culturale, economice, civice, religioase şi politice

Dezvoltarea abilităţilor practice care să permită elevilor promovarea şi protejarea drepturilor cetăţeneşti şi manifestarea activă a responsabilităţilor

Identifică abilităţi necesare protejării drepturilor cetăţeneşti

Aplică drepturile însuşite

Evaluarea continuă se realizeazăe tot parcursul modulului prin intermediul probelor orale şi scrise. Evaluarea finală constă într-un eseu argumentativ, exerciţii de reflecţie sau lucrări în echipă pe unul dintre subiectele subsumate tematicii modulului.

MODULUL DISCIPLINAR 2 – Personalitatea- mecanism integrator

A. Competenţe specifice vizate de modul CS 1. Inţelegerea relaţiilor interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii ;

CS 2. Manifestarea unor comportamente prosociale necesare participării la rezolvarea problemelor comunităţii;

Competenţe specifice Abilităţi Arii de conţinutCunoştinţe

Atitudini

CS 1. Inţelegerea relaţiilor interpersonale şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea personalităţii

- Recunoaşterea unor tipuri de relaţii interpersonale, a unor comportamente şi atitudini sociale în situaţii date

-Evaluarea unor tipuri de comportament psihosocial în contexte situaţionale date

-Cooperarea cu ceilalţi în diferite situaţii;

Personalitate

Dezvoltarea personalităţii

Metode de cunoaştere şi autocunoaştere a personalităţii

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

CS 2. Manifestarea unor comportamente prosociale necesare participării la rezolvarea problemelor comunităţii;

- Rezolvarea, prin cooperare cu ceilalţi a unor situaţii problemă cu ajutorul cunoştinţelor de psihologie - Adecvarea conduitei psiho-sociale la diferite situaţii

Relaţii interpersonale

Stimă de sine

Respect

Responsabilitate

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

MODUL INTEGRAT – Proiect „ EDUCAŢIE CONTRA EDUCAŢIE ”

Competenţe specifice Abilităţi Arii de conţinut/ cunoştinţe

Atitudini

Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri;

Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare

- identificarea unei probleme şi a cauzelor care o generează

- explorarea diferitelor soluţii

- investigarea unor posibile acţiuni de promovare şi luarea de decizii privind cea mai fezabilă modalitate de desfăşurare

Exemplificarea, prin cooperare cu ceilalţi, a unor trăsături ale personalităţii necesare reuşitei în activitate

Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală din perspectiva cunoştinţelor de psihologieCaracterizarea profilului unui participant responsabil şi eficient la luarea deciziilor în comunitate

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de munca în echipă

Aspecte metodologice

- Exemple de activităţi de învăţare şi produse realizate: analiza unor documente, relatări, dovezi care demonstrează încălcarea drepturilor cetăţeneşti etc. - Metode şi mijloace de învăţământ cu contribuţii semnificative în formarea competenţelor specifice acestui modul: discuţii şi dezbateri în clasă, lucrul în echipă, dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ al elevilor, la implicarea elevilor în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare de probleme în colectivul din care fac parte, în şcoală sau în comunitate (project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii, debate, rezolvarea de conflicte) etc. - Sugestii de conţinuturi suplimentare, de accesare şi a altor surse de informare şi de activităţi aplicative realizate în contexte formale, non-formale sau informale: fişe de lucru, materialul bibliografic suplimentar, materiale audio-video, internet etc.

MODUL DESCHIS - „ Rădăcinile educaţiei sunt amare, dar fructele ei sunt dulci”

Acest modul are funcţii de consolidare, stimulare şi sinteză, fiind rezervat pentru activităţi practice, vizite şi excursii. Acesta valorifică 25% din timpul alocat activităţii didacticede planul cadru.El permite asigurarea unităţii timpului de instruire alocat cadrului didactic şi va fi valorificat după finalizarea fiecărui modul.

Astfel, se doreşte formarea unei atitudini educaţionale, ca acţiune asumată/ conştientizată pentru gestionarea înţeleaptă a vieţii personale, ca efort individual şi permanent de adaptare la mediu, de relaţionare, care facilitează relaţiile individului cu sine însuşi, realizând echilibrul necesar supravieţuirii, dar şi relaţia cu semenii săi.

Competenţe specifice vizate de modul:

- de auto-cunoaştere, auto-motivare şi auto-evaluare; - de afirmare a maturităţii psihofizice şi sociale; - de exersare a unor roluri sociale şi cetăţeneşti; - de planificare a studiilor în conformitate cu propriile proiecte profesionale şi de carieră; - de adoptare a unor decizii realiste şi coerente în plan personal şi profesional.

BIBLIOGRAFIE:

Cerkez, M. şi Căpiţă, L.E. (coord.) (2004). Dezvoltarea competenţelor de comunicare în învăţământul obligatoriu, vol. I, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti.

Potolea, Dan (2002). Conceptualizarea curriculumului; o abordare multidimensională. În Păun, Emil, Potolea, Dan (coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iaşi: Polirom.

Potolea, Dan (coord.) ( 2012 ), Cerkez, M., Toma Steliana ,Căpiţă, L.E., Borzea Anca, Tacea Firuţa PROIECTAREA MODULARĂ A PROGRAMELOR ŞCOLARE - Ghid metodologic – O.M.Ed.C.T.S nr. 4572 / 2011 privind aprobarea cursului opţional integrat „Învăţarea în societatea cunoaşterii”Ghid metodologic de aplicare la clasă a curriculumului integrat, inter şi transdisciplinar pentru domeniile ştiinţific şi umanist