1

Program de dezvoltare a Municipiului Bucuresti

2000-2008

BUCURESTI 2004

2

Cuprins

CUPRINS__________________________________________________________ 2

DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BUCURESTI IN CONTEXT EUROPEAN ______ 5

BUCURESTI, METROPOLA DE IMPORTANTA EUROPEANA, DEFINITA PRIN : 6

Coridoare pan- europene de transport ________________________________________________________ 6

Oras-capitala europeana ___________________________________________________________________ 7

Bucuresti - motor principal al integrarii in Uniunea Europeana___________________________________ 8

Primaria Municipiului Bucuresti participant activ la organizatiile internationale de interes local _____ 9 POLIS: reteaua oraselor si regiunilor pentru solutii in transport ________________________ 9 Uniunea oraselor-capitala din centrul si sud-estul Europei ___________________________ 10 A.I.M.F. Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni ___________________________ 10

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI ________________________________ 11

Obiectiv strategic_________________________________________________________________________ 11

Cadrul legal si institutional ________________________________________________________________ 13

Aplicarea Legii nr.10/2001 _________________________________________________________________ 19

SFERA DE APLICABILITATE A PROGRAMELOR SI PROIECTELOR _______ 22

I. Reabilitare, reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti _______________________________ 22 Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii ___________________________________ 22 Reabilitarea Zonelor Construite Protejate ____________________________________________________ 22

Zona Centrului Istoric _____________________________________________________________ 22 Politici sectoriale de dezvoltare: __________________________________________________ 24 Politici zonale: _________________________________________________________________ 25

Reabilitarea Zonelor Destructurate _________________________________________________________ 30 Reabilitarea cartierelor de locuinte colective __________________________________________________ 31 Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane ______________ 32

II. Investitii si reabilitare in infrastructura de locuinte _______________________________________ 34 Construirea de noi apartamente ____________________________________________________________ 34 Achizitionarea de noi locuinte de pe piata imobiliara ___________________________________________ 34 Consolidarea imobilelor de locuit in perioada 2000-2004 _______________________________________ 35 Program consolidari 2005-2008____________________________________________________________ 36

III. Transportul Urban instrument de restructurare si dezvoltare urbana ____________________ 37 Reteaua stradala principala __________________________________________________________ 39 Strategii de planificare: ______________________________________________________________ 39 Proiecte finalizate (2001-2003) si in curs de implementare________________________________ 42

Reabilitare infrastructura de transport _____________________________________________ 42 Penetratii in Municipiul Bucuresti _________________________________________________ 43 Reabilitare drumuri urbane cu o valoare totala de 32,3 milioane Euro, din care: ________ 48 Reteaua stradala administrata de Primaria Municipiului Bucuresti_____________________ 50 Modernizarea liniilor de tramvai din zona de sud-vest a Capitalei, investitie in valoare de 126 MEURO, din care: __________________________________________________________ 51 Modernizarea liniilor de tramvai buget local ______________________________________ 52 Transport public________________________________________________________________ 58

3

Managementul traficului (inclusiv Sistemul de Pozitionare Globala a autovehiculelor RATB GPS) cu o valoare de 20,9 mil EURO din care: ___________________________________ 58 Sistemul de taxare automata la RATB in valoare de 14 MEURO din care : _____________ 59

Proiecte prioritare ale Municipiului Bucuresti ___________________________________________ 60 Construire Pasaj suprateran Basarab a carui valoare va fi de 67,8 MEuro. ____________ 60 PASAJ SUPRATERAN BASARAB _______________________________________________ 62 Inchiderea inelului principal de circulatie pe latura sa sudica si pe latura sa vestica______ 63 Sistem de spatii urbane de parcare _______________________________________________ 64 Parcaj subteran PARKING NORD a carui valoare va fi de 22,9 MEuro ________________ 65 Modernizarea tramvaielor a caror investitie va fi de 46,3 MEuro ______________________ 69 Reabilitare drumuri urbane, etapa a II-a, in valoare de aprox. 475 MEuro ______________ 71 Ameliorarea ambuteiajelor din : __________________________________________________ 78 Dezvoltarea unui nou coridor de tranzit pentru transportul public. _____________________ 79 Modernizare mijloace de transport public urban ____________________________________ 80

IV. Protectia Mediului ________________________________________________________________ 82 Actiuni in perioada 2000 - 2004 _______________________________________________________ 83 Proiectul privind Finalizarea lucrarilor si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti-Glina in implementare ____________________________________________________ 84 Reabilitarea barajelor si protectia malurilor _____________________________________________ 87 Reabilitarea apararilor de mal_________________________________________________________ 87 Decolmatarea lacurilor _______________________________________________________________ 87 Program de curatire a cuvei lacului si a luciului de apa ___________________________________ 87 Siguranta barajelor si stavilarelor______________________________________________________ 87 Obiective de perspectiva pentru imbunatatirea calitatii factorilor de mediu in Municipiul Bucuresti __________________________________________________________________________ 88 Programul investitiilor si reparatiilor in perioada 2005-2008 _______________________________ 89

V. Utilitati publice _____________________________________________________________________ 90 Apa potabila________________________________________________________________________ 90

Situatia actuala a retelei de distributie a apei potabile:_______________________________ 90 Investitii realizate in perioada 2001-2004__________________________________________ 91

Canalizare _________________________________________________________________________ 93 Investitiile realizate in perioada 2001-2004_________________________________________ 94 Proiecte de investitii in perioada 2005-2008________________________________________ 95

Managementul deseurilor ____________________________________________________________ 97 Deficiente ale sistemului actual___________________________________________________ 97 Depozitare, neutralizare deseuri urbane ___________________________________________ 98 Depozitul Iridex ________________________________________________________________ 98 Depozitul Vidra ________________________________________________________________ 98

Distributia energiei termice ___________________________________________________________ 99 Sistemul de termoficare la nivelul anului 2000 ______________________________________ 99 Principalele lucrari de reabilitare realizate din fonduri proprii in perioada 2000-2004 au fost :_____________________________________________________________________________ 101 Proiecte de investitii realizate in perioada 2000-2004, cofinantate din credite externe: __ 101 AUTOMATIZAREA PUNCTELOR TERMICE______________________________________ 103 Programul prioritar de investitii pentru perioada 2004 2008 ________________________ 104

Iluminat public _____________________________________________________________________ 107 Iluminat arhitectural si ornamental: ______________________________________________ 109

Serviciul public de asigurare cu toalete ecologice_______________________________________ 110

VI. Turism si Agrement ______________________________________________________________ 112 Locuri de joaca ____________________________________________________________________ 113 Programul de reabilitare a bailor publice ______________________________________________ 114 Strandul Berceni ___________________________________________________________________ 117 Strandul Dambovita ________________________________________________________________ 119 Programul de reparare, intretinere si punere in siguranta a navelor de agrement, barci si dane121 Programul de investitii si reparatii de perspectiva _______________________________________ 121 Cresterea ofertei de turism cultural in Bucuresti - metropola si capitala ____________________ 121 Monumente de for public ale Bucurestiului_____________________________________________ 122 Proiecte de perspectiva pentru perioada 2004 2008___________________________________ 123

Promovarea imaginii Bucurestilor: _______________________________________________ 123 Monumente de for public _______________________________________________________ 123

4

VII. Cultura_________________________________________________________________________ 125 Spatii culturale reabilitate in perioada 2001-2003 : ______________________________________ 126 Perspective 2005 - 2008 ____________________________________________________________ 129 Obiective de investii noi: ____________________________________________________________ 129

VIII. Reabilitarea sistemului educational : ________________________________________________ 133 Lista scolilor incluse in proiectul de reabilitare a infrastructurii educationale in Bucuresti : ____ 134

IX. Protectia copilului________________________________________________________________ 139

X. Persoane cu dizabilitati ______________________________________________________________ 140

XI. Proiecte de informatizare in Primaria Municipiului Bucuresti ___________________________ 141 1. Sistem informatic integrat pentru managementul activitatilor in Primaria Municipiului Bucuresti__________________________________________________________________________________ 141 2. Extinderea sistemului informatic integrat al Primariei Municipiului Bucuresti la primariile de sector, regiile si unitatile aflate sub autoritatea CGMB si furnizorii de servicii publice pentru municipalitate. _____________________________________________________________________ 141 3 .Extinderea sistemului informatic integrat la regiile nationale, alte unitati ale administratiei publice centrale localizate in Bucuresti. _______________________________________________ 143 Sistem informatic INFOCHIOSC _____________________________________________________ 143

XII. Imbunatatirea mediului de afaceri __________________________________________________ 144

XIII. Transparenta in informare ________________________________________________________ 146 Certificare ISO 9001________________________________________________________________ 149

XIV. Ratingul Municipiului Bucuresti____________________________________________________ 152

XV. Bugetul Municipiului Bucuresti in perioada 2000 2004 si prognoza pentru perioada 2004 - 2008 156

Evolutia bugetului local consolidat in perioada 2000 2004______________________________ 156 Politica impozitelor si taxelor locale pe anii 2000-2004 __________________________________ 156

XVI. SITUATIA PROIECTELOR FINANTATE DIN CREDITELOR EXTERNE SI INTERNE RAMBURSABILE - ANGAJATE__________________________________________________________ 171

XVII. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE RAMBURSABILE - IN NEGOCIERE __________ 174

XVIII. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE NERAMBURSABILE - ANGAJATE ___________ 175

XIX. SITUATIA CREDITELOR EXTERNE NERAMBURSABILE - IN NEGOCIERE _________ 176

5

Dezvoltarea Municipiului Bucuresti In Context European

SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Marturiile arheologice, diferitele unelte descoperite in zona in care este amplasat Bucurestiul astazi, atesta o vechime de 150.000 ani a asezarilor omenesti in aceasta zona.

Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor mici feudali. Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a asezarii. Din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul epocii feudale, in pofida marilor calamitati naturale si a razboaielor, orasul Bucuresti a cunoscut o continua dezvoltare economica si sociala, devenind unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei.

Pentru istoricul administratiei capitalei, actul emis de ,,Necula al lui Bobanea`` la data de 13.05.1563 reprezinta prima lege (carte) in care sunt consemnate indatoririle primarului (,,judetului``) si ale celor 12 consilieri ( ,, pargari``).

In toamna anului 1831 se infiinteaza Sfatul Orasenesc (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului.

Sfatul orasenesc a fost inlocuit in anul 1848 cu ,,Sfatul municipal`` La data de 31.03.1848, domnitorul Al.I. Cuza a promulgat Legea Comunala,

prin care orasul Bucuresti a fost declarat ,, Comuna urbana a judetului Ilfov``, condusa de un primar si de consiliul comunal.

Primul primar al Bucurestiului a fost generalul Barbu Vladoianu. Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala

Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economico-sociala.

In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti Ploiesti Galati Roman. Prima gara construita a fost Bucuresti Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord. Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858).

Legea pentru organizarea administratiei comunale a orasului Bucuresti din 1926 si din 1929 confera capitalei Romaniei statutul de municipiu.

Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica. Zona centrala avea patru sectoare, fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor. Comunele cuprinse in ceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu.

Bucuresti, metropola de importanta europeana, definita prin :

populatie stabila, aproximativ 2 milioane locuitori ; suprafata, peste 228 kmp reprezentind 0,8% din suprafata Romaniei ; si-a generat un teritoriu de sustinere si influenta zona metropolitana, in suprafata de peste 5 000 kmp, pe care se afla 94 unitati administrative, din care 8 localitati urbane ; localizare geografica avantajoasa la confluenta principalelor coridoare de

transport pan-european: Coridorul 4 - directia Vest - Est: Berlin Viena Budapesta Bucuresti -

Constanta cu ramificatia sudica, Bucuresti Giurgiu - Istambul - Thessaloniki, Coridorul 9 directia Nord - Sud: Helsinki Kiev/Moscova Iasi Bucuresti

Giurgiu - Istambul - Alexandropolis ; Coridorul 7 traseul Dunarii, care include Canalul Rin Main - Dunare . Coridoare pan- europene de transport

6

7

Oras-capitala europeana

Capitala Romaniei centrul politicoadministrativ al Romaniei, Componenta a retelei Capitalelor europene, Rol important in regiunea central si est-europeana.

Municipiul Bucuresti, situat la intersectia a doua culoare transeuropene

de transport si in proximitatea culoarului Dunarii, sustine in mod hotarator rolul pe care Romania il joaca pe plan international, creand atat legaturi intre Europa si Asia, cat si intre regiunea centrala si cea sud-est europeana.

Municipiul Bucuresti, prin pozitia si rolul sau de Capitala a Romaniei, trebuie sa se inscrie in structura spatial-echilibrata de centre urbane regionale ale Europei, in vederea valorificarii potentialului propriu si in contextul accentuarii competitiei economice dintre orasele si regiunile europene;

Orasul Bucuresti, reprezentant la scara nationala in calitate de Capitala, are un rol specific in reteaua de localitati si este un punct de convergenta a principalelor trasee majore de circulatie;

Capitala, prin statutul sau domina atat zona metropolitana cat si teritoriile invecinate acesteia;

Capitala Romaniei trebuie sa se integreze in structura Marilor centre urbane ale Europei conditie de dezvoltare si valorificare eficienta a resurselor existente si a potentialului propriu in contextul globalizarii economice si culturale.

8

Bucuresti - motor principal al integrarii in Uniunea Europeana

Romania, tara candidata la statutul de membru al Uniunii Europene, si-a propus ca pana la data aderarii, 1 ianuarie 2007, sa finalizeze programe concrete pentru armonizarea legislatiei nationale cu directivele Uniunii Europene si in ceea ce priveste serviciile de interes general.

Extinderea Uniunii Europene reprezinta o provocare majora atat pentru Uniune, luata ca intreg, cat si pentru fiecare tara candidata, atat la nivel national cat si la nivel local. Specialistii Uniunii Europene apreciaza ca peste 60% din totalul legislatiei Uniunii urmeaza sa fie implementat de administratia locala.

Romania a inregistrat deja progrese semnificative in acest sens. Ca urmare a acestui fapt, Uniunea Europeana a acceptat deschiderea negocierilor de aderare pentru toate capitolele acquis-ului comunitar si a inchis, provizoriu, majoritatea acestora.

Autoritatile locale trebuie nu numai sa implementeze o parte semnificativa a aquis-ului comunitar, dar totodata trebuie sa faca fata unor provocari in domeniile social-economic si de mediu inconjurator. Armonizarea legislatiei proprii cu cea a Uniunii Europene determina accelerarea reformei in administratia publica, respectiv modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de gospodarie comunala.

Armonizarea legislatiei cu acquis-ul comunitar are la baza urmatoarele obiective:

- descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei ;

- modernizarea si extinderea serviciilor de baza (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare, incalzire, iluminat public, transport public etc) si cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii ;

- redefinirea conceptelor si mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate

- promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol

- atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurilor locale

- institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea serviciilor de utilitate publica.

Aceste considerente corelate cu obiectivele procesului de integrare europeana

au determinat Primaria Municipiului Bucuresti sa initieze si sa adopte o serie de masuri in urmatoarele directii:

crearea unor structuri administrative compatibile cu cele din Uniunea Europeana, de exemplu:

- directia de integrare europeana ; - directia de management a creditelor externe; - directia de mediu si educatie eco-civica .

planificarea strategica de dezvoltare economica sociala a Capitalei avand la baza principiile Uniunii Europene si in special ale dezvoltarii durabile prin :

- consultante cu fonduri nerambursabile cu o serie de agentii guvernamentale si firme de prestigiu (USAID-SUA, TDA-SUA, JICA-Japonia, Agentia Canadiana Initiativa Orase Durabile, Guvernul Elvetiei, Guvernul Olandei etc)

- dezvoltarea economica locala; - managementul deseurilor;

9

- dezvoltarea urbana si amenajarea teritoriului; - informatizarea administratiei; - economia energiei.

respectarea principiilor si reglementarilor Uniunii Europene (Directiva Consiliului nr. 92/50/CEE) la intocmirea studiilor de fezabilitate, a documentatiilor pentru licitatii la lucrarile de reabilitare si modernizare a infrastructurii si serviciilor publice, mediu

asigurarea surselor de finantare rambursabile si nerambursabile (granturi) de la institutii financiare internationale, banci, guverne si agentii guvernamentale;

participarea la reuniunile organizatiilor europene de interes local.

Primaria Municipiului Bucuresti participant activ la organizatiile internationale de interes local

Calitatea de membru a capitalei Romaniei precum si participarea sa la

reuniunile organismelor internationale de interes local, releva in primul rand importanta reprezentarii la nivel international, recunoasterea si intarirea prestigiului Bucurestiului pe plan mondial, mai ales ca la nivelul celor mai multe dintre aceste organizatii internationale Bucurestiul are calitatea de membru cu drepturi depline, implicandu-se in diverse actiuni internationale cu caracter major.

Dintre organizatiile internationale cu caracter integrationist mentionam urmatoarele:

EUROCITIES: asociatie internationala a oraselor europene ce coopereaza pentru promovarea dezvoltarii durabile asociatie creata la initiativa Consiliului Uniunii Europene si a Parlamentului European.

Obiectivele sale constau in:

promovarea si recunoasterea drepturilor autoritatilor publice locale pe langa institutiile Uniunii Europene in contextul noilor reglementari privind Constitutia Europeana

reprezentarea opiniilor oraselor membre la nivelul institutiilor Uniunii Europene in vederea obtinerii finantarii pentru proiecte legate de dezvoltarea durabila a oraselor

promovarea intereselor reciproce ale oraselor in procesul de consultare si de decizie a institutiilor Uniunii Europene

ameliorarea calitatii vietii cetatenilor din Uniunea Europeana incurajand si facilitand punerea in practica a proiectelor promovate.

Propunerile delegatiei Primariei Bucuresti transmise membrilor asociatiei in cadrul

reuniunilor, au fost implementate in proiectul noii Constitutii Europene, in special in ceea ce priveste respectarea si recunosterea drepturilor colectivitatilor locale.

Municipalitatea Bucuresti a beneficiat din partea asociatiei EUROCITIES de sprijin acordat in dezvoltarea unor proiecte la nivel local, schimburi de experienta, asistenta tehnica si informatii cu privire la diverse proiecte de dezvoltare durabila cu finantare europeana.

POLIS: reteaua oraselor si regiunilor pentru solutii in transport POLIS are ca scop primordial sustinerea oraselor si regiunilor Europei in vederea

implementarii de solutii pentru un transport durabil. Ea reprezinta opiniile membrilor sai la nivelul comisiilor si institutiilor Uniunii Europene in vederea obtinerii finantarii

10

pentru proiectele privind dezvoltarea unui transport durabil in Europa. De asemenea, prin activitatile sale, asociatia implica autoritatile publice locale si regionale catre adoptarea de strategii integrate, in concordanta cu politicile de transport la nivel european, tinand cont de aspectele economice, sociale si de mediu ale oraselor si regiunilor Europei.

Concret, Municipalitatea Bucuresti, prin operatorul in transport urban RATB a beneficiat de participarea in consortii cu alte orase ale Europei si operatori sau institute de cercetare in domeniu la urmatoarele proiecte cu finantare europeana :

capitolul servicii de mobilitate Proiectul TOSCA = Promovarea transportului ca un concept de mobilitate integrata prin transfer direct de tehnologie de la orasele Bremen si Bologna;

Proiectul MOSES = Servicii de mobilitate pentru dezvoltare urbana durabila;

capitolul Strategii integrate Proiectul CIVITAS INITIATIVE TELLUS = Transport mai bun si mai curat in orase, un transport durabil pentru Europa de maine;

TOTAL FINANTARE NERAMBURSABILA: 1.020.000 EURO

Uniunea oraselor-capitala din centrul si sud-estul Europei Membru activ al asociatiei si in comisiile permanente, Bucurestiul a contribuit concret in cadrul reuniunilor asociatiei, in special in 2003 la Podgoritza, la modificarea statutului asociatiei in sensul ca aceasta are un dialog direct cu organismele Uniunii Europene, precum si la promovarea ideii de acordare directa a fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeana direct oraselor-capitala, pentru a beneficia de utilizarea acestora in diverse proiecte de interes local.

A.I.M.F. Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni Dintre obviective amintim:

promovarea cooperarii si a parteneriatului intre membrii sai in domeniul administratiei publice locale

recunoasterea rolului oraselor la nivel mondial, prin intretinerea de raporturi privilegiate ale asociatiei cu organisme internationale.

Cu sprijinul Guvernului Francez s-a demarat proiectul SAMU SOCIAL, astfel la finantarea adapostului pentru persoane dezavantajate participand financiar si asociatia internationala AIMF.

11

Primaria Municipiului Bucuresti

Primaria Municipiului Bucuresti reprezinta structura functionala cu activitate permanenta in care isi desfasoara activitatea autoritatile administratiei publice locale ale Municipiului Bucuresti, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate deliberativa si Primarul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate executiva.

Administratia publica locala isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, cu completarile si modificarile ulterioare.

Legea reglementeaza atributiile specifice fiecarei autoritati administrative la nivel local, precum si raporturile dintre acestea in realizarea obiectivelor urmarite, cu tratarea distincta a administratiei publice locale a Municipiului Bucuresti.

La nivel municipal, Consiliul General al Muncipiului Bucuresti indeplineste o functie legislativa, in cadrul careia membrii acestuia, alesi pe o perioada de 4 ani prin vot politic, hotarasc, in conditiile legii, in toate problemele de interes local. Atributiile CGMB sunt tratate in detaliu in legea cadru.

Partea executiva a conducerii municipale apartine Primarului General, ales, prin vot direct pe o perioada de 4 ani. Acesta indeplineste functia de autoritate publica cu implicatii directe in dinamizarea si eficientizarea activitatii administratiei Bucurestiului.

Primarul exercita o functie de autoritate publica si raspunde , in conditiile legii,de buna functionare a administratiei publice locale.

El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, pe care-l conduce si controleaza.

In prezent, aparatul propriu de specialitate al municipalitatii numara 635 angajati, din care 297 tineri sub 35 de ani. In intervalul 2001- mai 2004 au fost incadrati un numar de 153 de absolventi ai invatamantului superior si mediu.

Din numarul total de personal 443 angajati au studii superioare, ceea ce reprezinta un procent de circa 70% din totalul angajatilor.

Obiectiv strategic

Politica stabilita de municipalitate este focalizata pe indeplinirea cerintelor

cetatenilor in conditiile dezvoltarii durabile valorificand resursele existente si contribuind la cresterea bunastarii prin crearea unui sistem coeziv de relatii economice, sociale si culturale.

Conceptul de dezvoltare durabila a obtinut recunoastere mondiala dupa conferinta de la Rio de Janeiro, din 1992, si este definit dupa cum urmeaza : necesitatea mentinerii posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special in ceea ce priveste resursele naturale regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare, conservarea mostenirii culturale, a faptelor de cultura realizate de cei din trecut si cei de astazi si dezvoltarea capacitatilor creative in viitor pentru generatiile ce ne urmeaza.

In plan material, dezvoltarea durabila inseamna mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea factorilor de mediu afectati de poluare.

12

In plan spiritual, dezvoltarea durabila inseamna mult mai mult ; inseamna conservarea mostenirii faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si cei de astazi si dezvoltarea capacitatii de creatie in viitor a elitei celor care ne urmeaza.

Politica de reconsiderare a valentelor Municipiului Bucuresti se refera la modelul de dezvoltare economico-social, care trebuie sa respecte noile cerinte formulate de modelul dezvoltarii durabile.

Cele mai importante principii care asigura dezvoltarea durabila sunt urmatoarele :

conservarea si imbunatatirea conditiilor de viata si a sanatatii oamenilor evitarea poluarii prin masuri preventive aplicarea principiului poluatorul plateste conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor stimularea activitatii de redresare a mediului raport maxim beneficiu/cost pentru actiunile de redresare a mediului apararea impotriva calamitatilor naturale si a acidentelor conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice.

In esenta, dezvoltarea durabila presupune satisfacerea simultana a patru conditii :

rata de utilizare a resurselor regenerabile sa se afle sub rata de regenerare a acestora ;

rata de utilizare a resurselor neregenerabile sa fie sub rata inlocuirii lor de catre resurse regenerabile ;

emisiile in mediu sa nu depaseasca limitele critice admise ; evitarea fenomenelor sau proceselor care au efecte cu caracter ireversibil.

Pornind de la acest obiectiv strategic s-a structurat strategia, care contine

obiective specifice, programe, proiecte si actiuni necesare indeplinirii cerintelor cetateanului si comunitatii locale in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile.

In anii 2000 2004 Primaria Municipiului Bucuresti a avut in vedere

indeplinirea obiectivelor stabilite, cu accent pe optimizarea activitatii desfasurate, dar si stabilirea de noi obiective care urmaresc pe langa conturarea unor noi directii de dezvoltare, coordonarea intregii activitati a administratiei publice locale in directia evolutiei societatii.

Pentru a actiona in baza principiilor dezvoltarii durabile, municipalitatea si-a

canalizat efortul pe urmatoarele obiective: asigurarea conditiilor decente de trai pentru cetateni, cu efortul de a apropia

de standardele europene nivelul serviciilor asigurate de primarie; dezvoltarea economica si socio culturala ; amenajarea teritoriului, in scopul valorificarii patrimoniului urbanistic mostenit ; reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor publice ; protectia mediului ;

In urma dezbaterilor publice organizate de Primarul General, PMB a demarat

actiuni si proiecte ce vizeaza realizarea unor obiective specifice care odata atinse constituie premisele necesare unei dezvoltari durabile.

Proiectele si actiunile de importanta majora vizeaza: imbunatatirea prestarii serviciilor publice catre cetateni, dar si adaptarea si

dezvoltarea acestora in contextul evolutiei generale a societatii

13

dezvoltarea infrastructurii urbane prin reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si canalizare din capitala cat si extinderea prin construirea altora noi

reabilitarea si modernizarea drumurilor realizarea proiectelor de urbanism si amenajarea teritoriului pentru

imbunatatirea aspectului estetic, dar si de structura al capitalei imbunatatirea calitatii mediului si de protectie a acestuia reabilitarea si extinderea retelei de iluminat constructia parcarilor supra si subterane atat in zonele cu trafic intens cat si in

zonele de resedinta. Obiectivele, proiectele, programele si actiunile mentionate reprezinta doar o

parte dintre proiectele si actiunile pe care municipalitatea le are in vedere; multe dintre ele se vor contura functie de viitoarele cerinte ale bucurestenilor, in timp ce altele deja demarate vor fi implementate in functie de noile conditii ce vor apare.

Indeplinirea obiectivelor propuse si adoptarea altora noi functie de factorii de dezvoltare a societatii confera un plus de dinamism si eficienta activitatii administratiei publice locale si constituie element important al dezvoltarii societatii bucurestene in randul societatilor din intreaga Europa.

Asigurarea unor conditii decente de trai pentru cetateni in conformitate cu normele europene nu este un obiectiv usor de atins, data fiind situatia economica dificila in care se afla intreaga tara. De aceea, in vederea realizarii acestui obiectiv, pe langa actiunile ce tin de imbunatatirea vietii cetateanului se impune si initierea de actiuni in scopul dezvoltarii economice la nivel local, iar acest lucru se poate realiza prin masuri de educare si implicare a acestuia in viata economica; cetateanul trebuie motivat sa ia initiative, iar autoritatile administratiei publice locale prin deciziile si hotararile adoptate, prin masurile de organizare pe care le adopta trebuie sa contribuie la crearea unui cadru stabil care sa permita o dezvoltare economica reala.

Nu se poate vorbi de obiective separate, ci acestea se intrepatrund, iar strategiile stabilite in vederea realizarii lor trebuie sa fie coerente pentru cetatean si cu implicarea acestuia. Numai asa se poate ajunge la dezvoltarea economica si socio culturala care sa permita mai departe asigurarea unor conditii decente de trai pentru cetateni.

Cadrul legal si institutional Sub umbrela unui principiu european, si anume al descentralizarii serviciilor

publice locale, Guvernul Romaniei a reusit de fapt, sa infranga legislatia cadru a Uniunii Europene in materie de administratie locala, Constitutia Romaniei si o multitudine de prevederi legale pe care le vom enumera mai jos. S-a reusit, ca urmare a celor 3 ani si jumatate de atacuri sistematice sa transforme capitala Romaniei intr-un oras enclavizat, aproape imposibil de condus intr-o viziune unitara, integrata, aceasta actiune avand, in mod evident, efecte dezastruoase pe termen mediu si lung.

Arma folosita in tot acest timp de Guvern a fost majoritatea PSD din Consiliul General care, a reusit performanta de a aproba nu mai putin de 27 de hotarari ce au fost declarate ilegale de instantele judecatoresti, pana la nivelul Inaltei Curti de Justitie si Casatie.

Avand in vedere ca Legea administratiei publice locale precizeaza ca este necesar si suficient un numar de 3 hotarari ale Consiliului General care sa fie declarate nule de catre instanta de judecata, pentru a putea promova o hotarare de guvern privind dizolvarea acestui organism local,ajungem la concluzia ca, organul

14

deliberativ al Municipiului Bucuresti putea fi dizolvat de 9 ori, prin tot atatea hotarari de guvern.

Avand de rezolvat o asemenea situatie, unica in istoria administratiei publice locale din Romania, in care un organism deliberativ refuza cu obstinatie sa respecte legea, Guvernul Romaniei prin Prefectura Bucurestiului avizand pentru legalitate toate hotararile ilegale ale CGMB, s-a pus intr-o pozitie de complicitate evidenta. Acelasi guvern promoveaza in ianuarie 2002 o Hotarare de dizolvare a Consiliului General.

Consilierii generali din CGMB au atacat hotararea de guvern in instanta, actiunea acestora fiind respinsa de Curtea de Apel Bucuresti care a considerat ca dizolvarea organului deliberativ este temeinica si legala. Dupa indelungi tergiversari, Curtea Suprema de Justitie, admite recursul formulat de consilierii generali si anuleaza hotararea de dizolvare. In toata perioada judecarii cauzei ca si in perioada urmatoare aceiasi consilieri generali au continuat seria faradelegilor, de data aceasta cu aplombul celor care se stiau aparati de o justitie excesiv de politizata.

Rezultatul seriei impresionante de hotarari ilegale se poate rezuma astfel: contracte incheiate de sectoarele Municipiului Bucuresti fara ca acestea sa posede patrimoniu si evident nici personalitate juridica ce au ca obiect bunurile aflate in domeniul privat, dar mai ales in domeniul public al municipiului, prin incheierea de contracte cu SRL-uri, fara experienta si fara capital social care sa asigure recuperarea eventualelor prejudicii aduse municipalitatii, avize date pentru constructii pe domeniul public fara sa existe administrare asupra acestora si multe altele.

Prin legea nr.215/23.04.2001, publicata in Monitorul Oficial nr. 204/23.04.2001, a fost abrogata Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, instituindu-se o noua reglementare in domeniul administratiei publice locale, fara a se aduce, in aparenta, fata de precedentul act normativ modificari semnificative, dar care prin reglementarile prevazute la capitolul V Administratia publica a municipiului Bucuresti, constituie baza ilegalitatilor si abuzurilor facute, atat de consiliul Municipiului Bucuresti, ca organ deliberativ, cat si de primariile de sector.

Sirul nelegalitatilor si abuzurilor au ca temei, tocmai textul de lege, o lege intrata in vigoare dupa inceperea actualului mandat.

Pentru a ilustra textele din actele normative sub obladuirea carora s-au comis ilegalitatile si abuzurile, este suficient sa enumeram atributiile consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prevazute in art. 95 alin. 2 din Legea administratiei publice locale. Cel mai important text in sirul celor care faciliteaza abuzurile, este cel prevazut la lit. f, care reglementeaza printre atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Codul Civil cat si Decretul nr. 54/1958 privind persoanele fizice si juridice, prevad ca ,, au capacitate de folosinta numai persoanele fizice si persoanele juridice``.

Aceleasi principii sunt statuate si de art. 18 alin.1din Legea nr. 215/2001 care prevede ca comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita autonomia locala, iar art.19 al aceleiasi legi stipuleaza comunele orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public acestea au patrimoniu public si capacitate juridica deplina.

Cu toate acestea, aceeasi lege prin art. 95 alin.2 lit f da posibilitate sectoarelor, fara ca acestea sa aiba personalitate juridica, sa fie titulare de drepturi si obligatii, sa incheie acte juridice pe care doar Municipiul Bucuresti, care are personalitate juridica le poate incheia.

15

Avand in vedere textele mai sus mentionate putem concluziona ca cele sase sectoare ale Municipiului Bucuresti in calitate de subdiviziuni administrativ teritoriale (art.18 alin.5) nu pot avea un patrimoniu propriu si in conformitate cu Codul civil nu pot avea personalitate juridica. Lipsa personalitatii juridice atrage dupa sine imposibilitatea asumarii de catre sectoare a drepturilor si obligatiilor specifice unei persoane juridice de drept public sau privat.

Calitatea de administrator al anumitor bunuri imobile sau mobile aflate in proprietatea publica a Municipiului Bucuresti (domeniul public sau privat) nu da dreptul sectoarelor de a incheia acte juridice de dispozitie cu privire la aceste bunuri. Legea ca si hotararile Consiliului General care permit sectoarelor Municipiului Bucuresti sa administreze anumite bunuri distinct prevazute in aceste acte normative sau administrative, stabilesc de fapt, un drept de uz in numele si pentru Municipiul Bucuresti pe care sectoarele il pot exercita in conformitate cu art. 571 Cod civil uzuarul nu poate ceda nici inchiria dreptul sau altuia.

Insasi legea administratiei publice locale restrange dreptul de administrare pe care il pot avea sectoarele de existenta unei imputerniciri exprese date de CGMB. Aceasta reglementare, ar fi putut, in conditiile unui Consiliu General, iubitor de Bucuresti si de legalitate, apara Bucurestiul de abuzuri si nelegalitati, dar, asa cum am aratat mai sus, intr-o fratie in ilegalitati intre sectoare si Consiliul General, municipiul a fost grav pagubit, prin ciuntirea patrimoniului si favorizarea abuzurilor.

Suntem nevoiti sa amintim, textele din legea fundamentala, in spiritul careia, ar fi trebuit redactata si adoptata legea administratiei publice locale.

Astfel, in conformitate cu Constitutia Romaniei art.120 autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi in conditiile legii. In spiritul legii fundamentale, vine si Legea 215/2001 respectiv art. 18 alin.1 si art.19 sus citate.

Art. 67 alin.1 din legea administratiei publice locale prevede ca primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine precum si in justitie.

Iata deci, ca in cazul Municipiului Bucuresti, Primarul este acela care poate incheia, in numele municipalitatii , contracte care au ca obiect patrimoniul acesteia.

Prin Legea nr.199/17.11.1997, Parlamentul Romaniei a ratificat Cartea Europeana a Autonomiei Locale. In conformitate cu prevederile acestui document international prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a administratiei publice locale de a solutiona si gestiona in cadrul legii, in nume propriu si in interesul populatiei locale a treburilor publice.

Iata deci, ca aceasta Carte Internationala a Autonomiei Locale vorbeste de autoritatile autonome care exercita administratia locala pe un anumit teritoriu in nici un caz, asa cum am precizat, sectoarele Municipiului Bucuresti nu pot fi considerate autoritati autonome in lipsa patrimoniului propriu si deci a personalitatii juridice.

In concluzie, din interpretarea prevederilor legale, reiese fara echivoc faptul ca orice act juridic administrativ sau civil incheiat de sectoarele Municipiului Bucuresti prin primari sau Consiliile locale, care este de natura sa aduca atingere dreptului de dispozitie al Municipiului Bucuresti poate fi considerat neconstitutional si profund ilegal.

Orice contract sau act administrativ incheiat sau emis de primari sau consiliile locale de sector este susceptibil de nulitate absoluta si in final vor fi lipsite de efecte juridice. Este greu de calculat suma totala a despagubirilor pe care acesti primari sau consilieri vor trebui sa o plateasca posibilor parteneri privati care au semnt contracte cu aceste autoritati.

Prejudiciul imens pe care il aduc primarii si consiliile locale ale sectoarelor arogandu-si calitatea de proprietar asupra unor bunuri din patrimoniul Municipiului

16

Bucuresti poate fi cuantificat si in bugetul Municipiului Bucuresti si de asemenea in bugetele investitorilor privati care sunt indusi in eroare de entitatile mentionate mai sus.

In aceeasi situatie se afla ministerele care compun Guvernul Romaniei si care nu pot efectua acte de dispozitie cu privire la bunurile aflate in administrarea lor fara sa aiba aceasta abilitare data prin hotarare de guvern.

Cat priveste proprietatea publica a municipalitatii, desi legea nr.213/1998 privind proprietate publica si regimul juridic al acesteia precizeaza ca bunurile apartin comunelor, oraselor si municipiilor, printre acestea numarandu-se si parcurile, o mare parte a parcurilor Capitalei au fost trecute prin hotarari de consiliu in administrarea sectoarelor Municipiului Bucuresti.

In mod evident hotararile nu precizeaza care este definitia actului de administrare, dar este de presupus ca primarii de sector cunosc aceasta notiune macar din legislatia specifica spatiilor locative (administrator de bloc). Schimbarea destinatiei acestor parcuri in afara de prejudiciile aduse orasului ar reprezenta o ilegalitate vadita chiar daca aceasta s-ar realiza printr-un plan urbanistic aprobat de consiliul local al sectorului.

Este de remarcat faptul ca nici o lege organica care trateaza aspectele patrimoniale ale unitatilor administrativ teritoriale nu face vorbire despre consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti.

Evidenta tenta politica, cu care legiuitorul, constituit dintr-o majoritate, este relevata si de modificarile succesive ale legii de capatai a administratie publice locale.

Pentru prima data, la numai o luna dupa adoptarea ei, in sensul ca desi textul initial prevedea pentru Municipiul Bucuresti desemnarea unui numar de 2(doi) viceprimari la Primaria Municipiului Bucuresti, si cate un vice-primar la primariile de sector, s-a stabilit pe cale de exceptie, prin OUG nr.74/2001 aprobata prin legea nr.738/2001, ca pana la organizarea viitoarelor alegeri locale in Municipiul Bucuresti vor ramane 4 vice primari, cei desemnati in baza anterioarei legi a administratiei publice locale

Prin legea bugetului de stat nr. 216/2001 s-a limitat schema de incadrare a aparatului executiv al Primariei Capitalei la maxim 700 de posturi, diminuindu-se, totodata, veniturile alocate administratiei publice locale

Prin O.G. nr.80/2001 s-a redus numarul de autoturisme aflate la dispozitia Consiliului General al Municipiului Bucuresti desi Administratia publica a capitalei are un aparat de 700 de angajati, cu acestea trebuind sa se efectueze si exercitarea atributiilor de inspectie si control.

Prin legile bugetare ulterioare, s-a diminuat an de an, bugetul alocat Primariei Municipiului Bucuresti, lipsind Primaria Municipiul Bucuresti de fondurile necesare unei administrari eficiente si profitabile contribuabililor.

Prin legea nr. 453/2001 privind modificarea si completarea legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii s-au modificat regulile instituite privind autorizarea constructiilor pe teritoriul Municipiului Bucuresti, acestea trecand in competenta primarilor de sector, pe baza aprobarii date de Consiliul General la propunerea consiliilor locale ale sectoarelor, iar printr-o ordonanta(OG nr.5) adoptata pe data de 24.01.2002 autorizarea tuturor constructiilor a fost data in competenta primarilor de sector.

Prin OUG nr.206/2002 aprobata prin legea nr. 713/03.12.2001 terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat trec in domeniul public al Municipiului Bucuresti si in administrarea primariei Capitalei. In acelasi mod se transfera si terenurile impreuna cu

17

cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamnat special de stat.

Prin OUG nr.184/20.12.2001 toate acestea sunt transferate in administrarea consiliilor locale de sector. Si acestea nu sunt singurele acte normative si administrative ale aparatului central, prin care primarul general a fost succesiv, lipsit de instrumente, ca fonduri, patrimoniu, pentru o administrare eficienta si profitabila

Fonduri ale institutiilor de creditare internationale, cu greu obtinute prin negocieri duse de Primarul General, au fost paralizate prin ordonante de urgenta ale guvernului sau prin neadoptarea de hotarari ale C.G.M.B., prin controale directionate ale Curtii de Conturi, Corpului de Control al Guvernului, etc. Municipiul Bucuresti are pe rolul instantelor judecatoresti/jurisdictionale

urmatoarele tipuri de litigii: Litigii civile :

Actiuni in revendicare : pana la aparitia Legiii nr.10/2001 privind restituirea imobilelor abuziv nationalizate in perioada 1945-1989, a existat un numar deosebit de mare de actiuni judecatoresti privind obligarea Municipiului Bucuresti la restituirea in natura a imobilelor (cladiri si/sau terenuri) intrate in proprietatea statului in mod abuziv. Practica instantelor judecatoresti a fost unitara in sensul restituirii proprietatilor confiscate, obligand Municipiul Bucuresti prin Primarul General sa lase in deplina proprietate si posesie aceste imobile. In acest mod municipalitatea a emis cca 1500 dispozitii de restituire. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, care prevede restituirea imobilelor pe cale administrativa, numarul procesele in revendicare in instanta a scazut.

Actiuni in constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-

cumparare incheiate in baza Legii nr.112/1995. Legea nr.112/1995, a dat posibilitatea chiriasilor ce locuiau in imobilele nationalizate, sa le cumpere in conditiii avantajoase, cu indeplinirea unor conditii. Pentru a fi vandut un imobil nationalizat nu trebuia sa fie revendicat de fostul proprietar, nici in baza Legii nr.112/1995, nici pe calea unei actiuni judecatoresti. Neindeplinirea acestei conditii a condus la inmultirea fara precedent a actiunilor judecatoresti prin care fostii proprietari ai imobilelor nationalizate au solicitat constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare, incheiate in baza Legii nr.112/1995. Primaria Municipiului Bucuresti a avut calitatea de parata in aceste dosare, fiind vanzatoarea respectivelor imobile, chiar daca instrainarea a fost practiv facuta prin fostele ICRAL-uri. Solutiile instantelor judecatoresti au fost in principal de admitere a acestor actiuni si de anulare a contractelor de vanzare-cumparare. O consecinta negativa a acestor anulari de contracte a constituit-o obligarea Primariei Municipiului Bucuresti la plata valorii reactualizate a pretului platit de chiriasii - cumparatori evinsi (garantia pentru evictiune).

Actiuni in regres impotriva Ministerului Finantelor Publice.

18

Obligata fiind, la plata reactualizata a contractelor de vanzare-cumparare anulate de instantele judecatoresti, Primaria Municipiului Bucuresti s-a vazut nevoita de a actiona in judecata Ministerul Finantelor Publice in vederea recuperarii acestor sume. Temeiul de drept la constituit prevederea clara din Legea nr.112/1995, potrivit careia Ministerul Finantelor este cel care a incasat efectiv sumele provenite din vanzarea imobilelor nationalizate. In prezent se afla cca 200 de dosare pe rolul instantelor judecatoresti, in care municipalitatea solicita restituirea sumelor de la Ministerul Finantelor Publice.

Contestatii impotriva Dispozitiilor emise in baza Legii 10/2001. Conform Legii nr.10/2001, Primarul General al Municipiului Bucuresti emite in aplicarea acesteia dispozitii motivate de restituire ori de respingere. Aceste dispozitii sunt supuse controlului judecatoresc de catre instanta la solicitarea persoanelor nemultumite. Contestatiile se solutioneaza cu celeritate la Tribunalul Bucuresti. Obiectul acestor contestatii il constituie modificarea sau anularea dispozitiei, fie in sensul restituirii in natura, fie in sensul respingerii notificarii formulate in baza Legii nr.10/2001. In prezent se afla pe rolul instantelor judecatoresti cca 500 de astfel de contestatii.

Actiuni in constatarea prescriptiei achizitive. Codul civil roman prevede ca o modalitate de dobandire a proprietatii prescriptia achizitiva (uzucapiunea) prin trecerea unei anumite perioade de timp si indeplinirea unor conditii privind posesia. Municipiul Bucuresti s-a confruntat in acesti ani cu numeroase actiuni prin care se solicita constatarea dobandirii proprietatii prin uzucapiune asupra unor terenuri aparent fara proprietar.

Actiuni de iesire din indiviziune. Conform art.778 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. In acest temei, municipalitatea a fost obligata de catre instantele judecatoresti la atribuirea unor imobile catre diferite persoane fizice sau juridice sub conditia primirii unei sulte.

Actiuni comerciale In perioada 2000-2004 municipalitatea a fost reprezentata in fata instantelor judecatoresti in 850 cauze comerciale, dintre care s-au solutionat favorabil 190. Drept urmare, s-au castigat 7.000.000 USD si 15 miliarde lei, sume intrate in bugetul municipalitatii.

Litigii in contencios administrativ Legea nr.29/1990, privind contenciosul administrativ, prevede ca orice persoana fizica sau juridica poate solicita anularea unui act administrativ cand se considera vatamat in drepturile sale recunoscute de lege. (art.1) Conform Legii nr.215/2001, privind administratia publica locala, Primarul General emite dispozitii, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti adopta hotarari. Aceste doua categoriii de acte administrative sunt supuse controlului de legalitate exercitat de prefect in baza Legii nr.215/2001 si controlului judecatoresc in baza Legii nr.29/1990.

19

In intervalul 2000-2004 au fost identificate 3 categorii de litigii in contenciosul administrativ :

Actiuni formulate de prefect impotriva unor dispozitii de primar general si hotarari CGMB. In exercitarea atributiilor sale, prevazute de art.135 din Legea nr.215/2001, prefectul municipiului Bucuresti a atacat in contencios administrativ un numar de cca 100 de dispozitii ale Primarului General si cateva hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Conform Legii administratiei publice locale, actele administrative atacate de Prefect sunt suspendate de drept , pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii, fapt ce atrage blocarea unor activitati curente ale PMB, cu efecte grave asupra bunului mers al actului de administratie publica.

Actiuni formulate de terti impotriva unor dispozitii de primar general si hotarari CGMB. Desi pe rolul instantelor judecatoresti au existat incepand cu anul 2000 un nr. de cca 2000 de actiuni formulate de persoane fizice sau juridice care s-au considerat vatamate in drepturile lor, intemeiate pe Legea nr 29/1990 privind contenciosul administrativ, cea mai mare parte a acestora au fost castigate de municipalitate. Concluzia este aceea ca dispozitiile primarului general au fost emise cu respectarea prevederilor legale.

Actiuni formulate de municipiul Bucuresti prin primarul general impotriva unor hotarari ale CGMB. Constatand grave incalcari ale legislatiei in vigoare si tehnicii legislative, prin emiterea unor acte administrative nelegale si inoportune de catre CGMB, municipiul Bucuresti prin Primarul General a atacat in contenciosul administrativ un numar de cca. 200 de hotarari ale CGMB.

Numarul dosarelor aflate pe rolul instantelor incepand cu anul 2000: 2000 - 4319 cauze noi; 2001 - 4056 cauze noi 2002 - 5102 cauze noi 2003 - 5502 cauze noi 2004 - 2130 cauze noi

inregistrate pana in luna mai 2004.

Aplicarea Legii nr.10/2001

In evidenta municipalitatii se afla inregistrate 40.897 notificari formulate de catre persoanele indreptatite, in temeiul Legii nr.10/2001. Termenul limita pentru depunerea notificarilor a fost data de 14.02.2002, iar cel de depunere a actelor doveditoare ale dreptului de proprietate si al calitatii de mostenitor 30.06.2003.

Dispozitii de restituiri in natura emise : - In anul 2001 - 214

20

- In anul 2002 519 In anul 2003 s-au emis un numar total de 1665 dispozitii din care 855 dispozitii de respingere 810 dispozitii de restituiri in natura In anul 2004 s-au emis in total 718 dispozitii din care 657 dispozitii de respingere 61 dispozitii de restituiri in natura. Nu s-au putut solutiona un numar mai mare de notificari, intrucat acestea nu sunt complete, pe de o parte notificatorii nedepunand actele solicitate in completare, iar pe de alta parte intarzierea transmiterii relatiilor solicitate de Primaria Municipiului Bucuresti. De asemenea, in evidenta se mai afla si cca 19.000 completari la dosarele existente.

Fata de volumul foarte mare de notificari depuse, care trebuie solutionate cu celeritate, este necesara suplimentarea corespunzatoare a posturilor din structura organizatorica a compartimentelor care aplica Legea 10/2001. De asemenea trebuie imbunatatit sistemul de salarizare al functionarilor publici care lucreaza pentru aplicarea Legii 10/2001 cat si asigurarea dotarii necesare in vederea unei bune functionari.

Remarcam faptul ca, o parte insemnata a activitatii juridice a municipalitatii se axeaza pe aplicarea Legii nr.10/2001 precum si pe punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti in materia restituirii imobiliare. Exista deci doua modalitati de restituire a imobilelor : una administrativa (avand ca temei Legea nr.10/2001) si una judecatoreasca (in temeiul sentintelor pronuntate de instantele judecatoresti).

Consecinta restituirilor in natura a imobilelor este cu greu suportata de catre o mare parte din populatia Bucurestiului si anume de catre chiriasi.

Desi exista un act normativ care se refera la protectia chiriasilor, si anume OUG nr.40/1999 acesta nu mai poate fi aplicat in prezent, in cazul chiriasilor ale caror locuinte au fost restituite proprietarilor prin sentinte judecatoresti.

Constitutia Romaniei consacra principiul egalitii in drepturi a tuturor cetatenilor, dar actele normative aflate in vigoare discrimineaza chiriasii, creand o situatie favorabila acelora care locuiesc in imobile restituite in temeiul Legii nr.10/2001.

OUG nr. 40/1999 prevede la art.2 obligatia proprietarilor, persoane fizice sau juridice de a prelungi la cererea chiriasilor, contractele de inchiriere ,pentru o perioada de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante ``, adica pana la data de 8 aprilie 2004.

HG nr.498/2003 prin care se aproba normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001 la art 13.1 prevede ca, daca prin procedura administrativa s-a restituit in natura un imobil afectat de un contract de inchiriere, proprietarul incheie cu chiriasul un contract de inchiriere , conform procedurii prevazute de OUG 40/1999 ,, termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire in natura``.

Iata, deci ca persoanele care au calitatea de chiriasi in imobilele restituite prin sentinte judecatoresti vor fi evacuate de catre proprietari intrucat in data de 8.04.2004 expira termenul de protectie acordat de catre legiuitor.

Se impune deci cu precadere adoptarea unor solutii de natura a proteja cu adevarat aceasta categorie, prin construirea de catre ANL (care dispune atat de mijloace financiare cat si de terenuri pe care le administreaza) a unor ansambluri de locuinte destinate chiriasilor din imobilele restituite in natura, cu atat mai mult cu cat aceasta este si va fi o mare problema sociala.

Propuneri de modificari legislative care sa asigure

1. intarirea autoritatii institutiei Primarului General

21

2. limitarea cazurilor in care CGMB sa poata adopta hotarari fara raportul compartimentelor de specialitate

3. prevederea explicita ca prin actele administrative adoptate de autoritatea deliberativa (CGMB) sa nu poata impiedica exercitarea atributiilor recunoscute de lege autoritatii executive

4. recunoasterea explicita a dreptului primarului de a sesiza instanta de judecata atunci cand se adopta hotarari cu incalcarea prevederilor legale, conferindu-i acestuia accesul neingradit la justitie

5. dreptul primarului de a emite acte normative de stabilire si sanctionare a contraventiilor, ca o finalitate a dispozitiilor normative, obligatorii pentru locuitorii unitatii administrativ-teritoriale

6. prevederea explicita prin care anumite activitati care sunt de interes municipal sa nu mai poata fi divizate de catre CGMB (exemplu : administrare patrimoniu imobiliar, strazi, parcuri, etc).

22

Sfera de aplicabilitate a programelor si proiectelor

I. Reabilitare, reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti

Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential, dar starea generala este, insa, departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic, economic, ecologic, estetic, cultural etc., impuse de politica de dezvoltare de tip european. Pierderea de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme, solicita costuri tot mai mari, accentueaza inelasticitatea la schimbare, cu rezonanta in intreg sistemul economic si in conditiile de viata ale zonei. De asemenea, insuficienta cadrului legislativ, institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente.

Totodata, pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu intreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale.

ntreaga dezvoltare urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase, izolate de lumea postindustriala. Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii, municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala in zona Europei centrale si de est. Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii

Distingem in cadrul orasului Bucuresti, in principal, trei tipuri de zone in care se impune implementarea unor strategii si operatiuni de reabilitare urbana:

1. Zonele istorice (zonele construite protejate) decazute / degradate ; 2. Zonele urbane destructurate ; 3. Zonele de locuinte colective.

Analizele situatiei existente evidentiaza, pe langa disfunctionalitatile complexe concentrate in aceste zone, un ridicat potential de valorificare si dezvoltare a acestora. Prin fixarea unor obiective strategice si derularea unor programe de actiuni in scopul revitalizarii, reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone, municipalitatea va lansa parteneriate public private in scopul valorificarii oportunitatilor de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor.

Reabilitarea Zonelor Construite Protejate

Zona Centrului Istoric Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric.

Zona Centrului Istoric ocupa o suprafata de aproximativ 50 ha, in centrul geografic al orasului si este amplasata in perimetrul cuprins intre:

bd. Elisabeta la nord str. Hristo Botev la est bd. Corneliu Coposu i Splaiul Independenei la sud Calea Victoriei la vest.

Caracterul specific al zonei centrului istoric rezult din valoarea sa ca

rezervaie de arhitectur. Aceast valoare trebuie pstrat i promovata la nivelul dezvoltrii oraului ca viitoare capital in cadrul Uniunii Europene. Programele de succes din domeniul dezvoltrii zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa

23

realizeaz legturi intre turism, conservarea patrimoniului istoric, muzee, activiti tradiionale, art, resurse naturale i alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice in scopul conservrii, imbuntirii, promovrii i gestionrii acestor resurse ce nu pot fi inlocuite. - situatia existenta

Zona si-a pastrat caracterul si aspectul, cu multe cladiri de importanta arhitecturala si istorica, incluzand cladiri publice, biserici si locuinte. In Zona Istorica sunt in jur de 520 cladiri, din care 38% sunt inregistrate ca fiind semnificative arhitectural. Functiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca Nationala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in partea de N V a acestei supafete, magazinele in S V, iar locuintele in toata partea de sud. Mare parte din aceste cladiri sunt proprietatea Municipalitatii.

Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu multe constructii in stare mediocra, degradate, sustinute de o infrastructura edilitara care necesita imbunatatiri.

Zona este foarte bogata in valori de patrimoniu urbanistic si cultural, care confera identitate si prestigiu orasului - numeroase constructii cu valoare arhitecturala, istorica si ambientala, care detin un puternic potential turistic si economic, valorificat in prezent doar partial.

Terenurile si constructiile apartin domeniului public sau privat. Zona beneficiaza de studii si proiecte deja elaborate si de programe de finantare a interventiilor in vederea reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare.

Foarte important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor orasului, clar exprimate, pentru dezvoltarea acestei zone.

In perioada 2000-2002 Primaria Municipiului Bucuresti, a derulat impreuna cu U.N.D.P. (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite) un proiect numit Un Bucuresti Frumos, care a avut urmatoarele obiective :

- Sa pregateasca, sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii, in vederea integrarii lor sociale ;

- Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului, prin refacerea fatadelor cu semnificatie arhitectonica deosebita si a pavajului strazilor din aceasta zona.

Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. USD dupa cum urmeaza :

- lucrari de reparatii la : Gradinita nr. 54 si la Scoala nr. 66 in valoare de 31.717 UDS, la Casa de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217.665 USD ;

- pavari de strazile:Covaci, Selari si Gabroveni in valoare de 118.377 USD - restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56, Franceza 54,

Halelor 3, Halelor 15, Halelor 17, Franceza 60 in valoare de 103.155 USD.

24

- obiective urbanistice propuse

Studiul elaborat de municipalitate se bazeaz pe situaia actuala din zona centrului istoric i pe tendinele de dezvoltare a pieei imobiliare din Bucureti. Direciile propuse de aciune iau in considerare experiene similare din orae din Europa central i de est (Lublin in Polonia i Vilnius in Lituania). In plus, ele pornesc de la premiza c un program coerent de revitalizare a zonei trebuie sustinut prin formularea unor politici specifice i prin facilitarea i coordonarea aciunilor celorlali actori importani in proces comunitate, sector privat, agenii guvernamentale, agenii internaionale. Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare, politici zonale, controlul dezvoltarii si promovarea centrului istoric.

Politici sectoriale de dezvoltare: politica utilitilor i serviciilor publice

Este prioritara pentru municipalitate, fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care determina capacitarea interesului sectorului privat. Politica formulat in aceast direcie se refer la:

Asigurarea capacitilor reelelor edilitare in concordan cu cererea consumatorilor.

Asigurarea coordonrii, din punct de vedere al graficului de realizare, intre investiiile in infrastructur i reabilitarea fondului construit.

politica de investiii politica de trafic politica de chirii politica mediului urban politica de dezvoltare instituional

Din punct de vedere instituional, exist trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare a operaiunilor de dezvoltare/revitalizare:

Ipoteza 1 Primria, singur, este implicat in managementul operaiunilor, iar sectorul privat opereaz pe baze comerciale zona, in concordan cu obligaii contractuale precizate.

Ipoteza 2 Primria, in parteneriat cu sectorul privat, realizeaz managementul operaiunilor.

Ipoteza 3 Transformarea unei direcii din primrie intr-o societate comercial avnd consiliul drept unic acionar.

Modul de abordare al dezvoltarii institutionale va fi decis de noul Consiliu General al Municipiului Bucuresti.

25

Politici zonale: Din punctul de vedere al formulrii unor politici de dezvoltare pe arii de intervenie, Zona Centrului Istoric este structurat astfel:

Zona 1 zon cu caracter preponderent comercial, situat de-a lungul strzii

Lipscani, intre str. Smrdan i bd I.C.Brtianu; Zona 2 zon de birouri, de-a lungul bd. Elisabeta i Carol; Zona 3 zon de birouri centrul financiar; Zonele 4 i 5 dezvoltri de birouri, de-a lungul Splaiului Independenei; Zona 6 birouri in zona strzii Hristo Botev i Cii Moilor; Zonele 7, 8 i 9 cu caracter preponderent de recreere, cultur, agrement; Zona 10 cu caracter rezidenial; O zon de culoar comercial, de-a lungul arterelor majore de circulaie i al

strzilor cu caracter comercial. Pe fiecare arie in parte, politicile de dezvoltare trebuie s conduc la conservarea caracterului esenial, la renovarea fondului construit existent i s stimuleze investiii i localizarea acelor funciuni/activiti ce-i confer locului specificitate i valoare:

Aceste obiective au determinat inceperea proiectului de reabilitare a zonei istorice a Bucurestiului, cu o valoare totala a investitiei de 9,5 MEURO, din care: 8,0 MEURO credit BERD

1,5 MEURO alocatie buget local

26

Implementarea proiectului se estimeaza a se face pana la sfarsitul anului 2006. Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar cu facilitati moderne), stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include :

- actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica - dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce

trebuie restaurate in cadrul acestui Proiect - dezvoltarea unei Strategii de Restaurare. - proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si

strazilor precum si pietonalizarea. Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extinderea retelelor de:

- apa si canalizare - gaz metan - electricitate - telefonie - pasaje pietonale - iluminat stradal Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulatie publica din zona si

pavimentele. Se vor transforma si amenaja in mod adecvat unele artere carosabile in pietonale concomitent cu realizarea unui parcaj subteran in zona. Scopul general este impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor. Zona va deveni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor, turism, divertisment si a altor activitati economice. La terminarea implementarii proiectului, urmatoarele strazi vor fi destinate strict traficului pietonal :

- Lipscani - Stavropoleos - Bacani - Hanul cu tei - Franceza - Blanari - Pictor Tonitza - Patrascu Voda

Proiectul prevede si amenajarea citorva parkinguri de suprafata care sa absoarba interdictiile de circulatie auto pe strazile de mai sus. Aceste parkinguri vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi, dintre care exemplificam:

- Sfanta Vineri 300 locuri parcare - Caldarari 140 locuri parcare - Gabroveni 200 locuri parcare - Toma Caragiu 300 locuri parcare.

27

28

Beneficii si eficienta socio-economica a proiectului:

- imbunatatirea mediului stradal si a infrastructurii publice in scopul incurajariii conservarii si restaurarii siturilor din zona

- impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici sau privati in modernizarea cladirilor, in scopul cresterii atractivitatii atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor si a altor activitati economice si de birouri;

- crearea a numeroase locuri de munca atat pe timpul executiei lucrarilor cat si dupa terminarea acestora;

- dezvoltarea turismului.

- Reabilitarea infrastructurii in Centrul Istoric

Situatia Existenta

Situatia Propusa 29

30

- strategia de reabilitare Este conceputa a se realiza prin operatiuni combinate de reabilitare,

restaurare, reconstructie la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura, sau de revitalizare si reabilitare urbana a unor zone :

- restaurarea sau renovarea unor constructii existente ; - realizarea de noi constructii pentru completarea si definirea atmosferei

specifice ; - imbunatatirea calitatii mediului, a imaginii urbane si a spatiilor publice ; - realizarea unor trasee si zone pietonale, destinate comunicarii sociale /

contactului comunitar ; - renovarea infrastructurii tehnico-edilitare.

- oportunitati de afaceri in parteneriat public privat - investitii in operatiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de

patrimoniu, avand diferite functiuni : turistice, de agrement, comerciale, de birouri, locuinte ;

- investitii in constructii noi si amenajari de spatii exterioare: parcaje publice, amenajari de trasee si spatii publice pietonale, spatii comerciale si hoteluri de mica anvergura, locuinte, agrement, birouri de mica anvergura ;

- investitii in reabilitare de instalatii si echipamente edilitare, interioare sau exterioare ;

- parteneriat in probleme de know-how, management, marketing, programe de dezvoltare, gestiune.

Reabilitarea Zonelor Destructurate

Caracteristica este Zona Noului Centru, cunoscuta sub numele de Zona Bucuresti 2000.

- situatia existenta

Zona denumita Bucuresti 2000 este situata ultra-central, adiacenta Centrului Istoric al orasului si ocupa cca. 485 ha, din care cca. 200 ha teren liber ; beneficiaza de accesibilitate foarte buna si de prezenta unor cladiri politico-administrative reprezentative pentru statutul de Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. In zona sunt reprezentate functiunile : rezidentiala (de buna calitate) si servicii pentru populatie si pentru agenti economici (total insuficiente). In zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural, istoric, arhitectural, vecinatatea cu centrul istoric oferind un potential cu valente turistice.

- obiective urbanistice

Constituirea unui pol urban, continand servicii de importanta supramunicipala, nationala si europeana ;

Remodelarea si completarea centrului politic-administrativ national existent ; Reabilitarea subzonelor destructurate.

- strategie de reabilitare si revitalizare

Valorificarea potentialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante, coerente, reprezentative pentru functiunea de Oras-Capitala - aproximativ 200 ha teren liber

31

Promovarea unor dezvoltari / investitii pentru ansambluri functionale cu caracter mixt, diversificat, purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piata internationala : birouri, comert, hoteluri, agrement, cultura, locuinte

Promovarea unor forme de management si marketing urban performant, prin valorificarea resurselor si potentialului existent, a oportunitatilor de afaceri

Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei, prin imbunatatirea accesibilitatii - a transportului public, a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare.

- oportunitati de afaceri

cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investitiilor investitii in constructii de birouri, hoteluri, galerii si spatii comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate variabila, locuinte exista o piata potentiala de cca. 2.000.000 mp suprafata desfasurata, cu functiuni diverse

investitii independente/ in parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a sistemelor de parcare publica, la sol si in subteran

asistenta, consultanta tehnica si manageriala

Reabilitarea cartierelor de locuinte colective Zonele de locuinte colective, realizate sub forma unor mari ansambluri in

perioada 1960-1985, sunt amplasate in zonele semicentrale si in cartierele periferice ale orasului si asigura locuinte pentru circa 1.300.000 locuitori.

- situatia existenta

Ansamblurile sunt formate din unitati colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje, in structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat, corespunzatoare, cu o densitate ridicata. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala, atat la nivelul structurilor constructive cat si la cel al echipamentelor tehnico-edilitare; zonele prezinta disfunctionalitati de natura functional-urbanistica:

lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ, de interes local

microclimat necorespunzator, arid iarna si vara, cauzat de distrugerea spatiilor verzi si inexistenta unor oglinzi de apa / fantani

deficit de locuri de parcare / garare in conditii adecvate rezolvari tehnice si spatiale necorespunzatoare in prezent, amenajari

dezorganizate si imagine monotona si neatractiva. - obiective urbanistice

imbunatatirea calitatii tehnice, functionale si stilistice a unitatilor de locuit, a ansamblurilor construite

ridicarea gradului de satisfactie a locuitorilor, prin imbunatatirea conditiilor de viata si a starii de sanatate, prin imbunatatirea calitatii microclimatului

- strategia de reabilitare renovarea, reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si a

sistemului de circulatii publice, personalizarea si diferentierea unitatilor si ansamblurilor de locuit, crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de locuinte colective

32

completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale, corectarea si adecvarea unor solutii arhitecturale si urbanistice / tehnice, functionale si stilistice

implicarea locuitorilor in gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor forme moderne de parteneriat intre administratia municipala si asociatiile de locatari.

- oportunitati de afaceri investitii in realizarea de parcaje auto etajate, subterane sau supraterane, de

capacitate mica / medie, in structuri usoare cu cost redus, cu chirii moderate, piata estimata fiind de 350.000 de posesori de autoturisme

investitii in completarea / constituirea retelelor de echipamente social-culturale, de interes local

reabilitarea structurilor existente, a spatiului functional si a fatadelor constructiilor existente

investitii sau parteneriate pentru imbunatatirea transportului public investitii in retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau in

sisteme de incalzire descentralizata

investitii in realizarea de locuinte sociale in sisteme semi-colective sau private, diversificate ca marime sau structura functionala.

Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane

Reabilitarea unor zone urbane, prin operatiuni de restaurare, renovare, reconstructie, produce efecte benefice, directe sau mediate, subtile, asupra calitatii vietii rezidentilor sau a altor utilizatori, exprimand dincolo de politica urbana si un set de politici sociale.

Reabilitarea centrului istoric va regenera calitatea tuturor functiunilor localizate

in zona, atat pe cea rezidentiala pentru locuitorii zonei, dar si pentru cei cazati temporar ca turisti.

Cresterea calitatii serviciilor, turismului, a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o chestiune de interes general, intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane, determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului, generand experiente noi, evenimente memorabile, trairi ale locului, dar si cresterea bunastarii generale prin atragerea investitiilor.

De asemenea, restructurarea urbana si reabilitarea zonei Bucuresti 2000,

axata, in principal, pe masuri de reorganizare si remodelare a spatiului, promite sa produca atat influente directe pozitive asupra confortului si gradului de satisfactie a celor ce vor beneficia direct de utilizarea noilor functiuni urbane datorita noii structuri a spatiilor publice, a varietatii de servicii oferite, a noilor imagini si efecte urbane, cat si influente imediate asupra altor zone si categorii de populatie, prin introducerea marilor suprafete de teren urban destructurat in circuitul economic, social si cultural al orasului.

Zona Bucuresti 2000 ar putea genera venituri importante la bugetul Primariei, iar acestea ar putea fi redistribuite in baza unor politici social-urbanistice (eventual si in beneficiul unor arii defavorizate / in cartiere marginase, ridicand nivelul de calitate a vietii locuitorilor prin imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si

33

social-culturale, prin crearea de locuri de munca, etc), imbunatatindu-se in ultima instanta nivelul de coeziune social-economica si de bunastare a comunitatii bucurestene.

Reabilitarea urbana a marilor ansambluri de locuinte colective, bazata mai

mult pe operatiuni de renovare si completare a unitatilor de locuit, dar si pe restructurarea functionala si spatial-configurativa din punct de vedere urbanistic la nivelul complexelor de locuit, va produce efecte pozitive atat la nivelul confortului fiecarei gospodarii, dar si in plan social, imbunatatind gradul de comunicare si coeziune comunitara.

Toate aceste tipuri de operatiuni, fie de mare amploare pe arii mari,

concentrate, fie la scara redusa, punctuale si dispersate, devin motoare economice si sociale, generatoare de venituri publice sau private, de locuri de munca si astfel, indirect, de calitate a vietii urbane.

34

II. Investitii si reabilitare in infrastructura de locuinte Dezvoltarea Municipiului Bucuresti si existenta unei infrastructuri de locuit necorespunzatoare au condus, pe de o parte la construirea si achizitionarea de pe piata imobiliara de noi locuinte, si pe de alta parte la consolidarea celor existente aflate in mare dificultate. Aceasta cerinta a determinat municipalitatea sa demareze un amplu program privind achizitionarea de noi apartamente precum si : Construirea de noi apartamente (blocuri/ apartamente date in folosinta in anii 2000-2004) : 21 blocuri 871 apartamente POZ. ANSAMBLUL BLOCUL NR. APT.

1 ELECTRONICII XVI C SC.1 122 MARASESTI M39 40+20(PMB)3 P. ISPIRESCU P22B 33(PR.SOC.)4 P. ISPIRESCU P22C 34 (PR.SOC.)5 ELECTRONICII XVI C SC.2 12(ORD.19/1994)6 LABIRINT L118A 297 CALARASI 54 488 P. ISPIRESCU P22A 34 (PR.SOC.)9 P. ISPIRESCU P21a2 3310 LABIRINT L113 40(LG.114)11 P. ISPIRESCU P21a1 3412 P. ISPIRESCU P22 34 (PR.SOC.)13 LABIRINT L116 SC. 1,2,3,4 62(LG.114)14 P. ISPIRESCU P21c1 SC. 1,2 5115 UNIRII F5 SC.1 1616 13 Septembrie V4 48(PROT.SOC.)17 UNIRII H1 SC.5 5918 OLTENITEI 52 52(ORD.19/1994)19 OLTENITEI 55 60(ORD.19/1994)20 OLTENITEI 56 52(ORD.19/1994)21 MARASESTI M23 78(ORD.19/1994)

TOTAL 871 din care locuinte sociale. 183

Achizitionarea de noi locuinte de pe piata imobiliara

Din studiile efectuate de catre Primaria Municipiului Bucuresti, s-a constatat ca piata imobiliara din Bucuresti ofera un surplus de apartamente neocupate in numar de cca. 5 6 000.

Totodata, pretul unui apartament cumparat de pe piata este cu 50% mai ieftin decat unul nou construit, un factor important fiind si timpul necesar construirii 2 ani, fata de2 luni necesare organizarii licitatiei de achizitie de pe piata a apartamentelor libere existente.

Tinand cont de aceste aspecte, in perioada 2000-2002 au fost achizitionate de pe piata imobiliara 165 de apartamente in valoare totala de 40.600.000.000 lei (aprox. 1.500.000 USD) care au fost repartizate ca locuinte sociale.

35

Consolidarea imobilelor de locuit in perioada 2000-2004 Situatia consolidarii imobilelor: Expertize tehnice efectuate : 2.612 imobile 78.360 apartamente ; Incadrate in clasa I de risc seismic: 349 imobile - 5.849 apartamente, din care

122 imobile - 3.343 apartamente, cu regim de inaltime mai mare de P+4 si realizate inainte de 1940; - din cele 122 imobile un nr. de 33 imobile sunt cuprinse in programul de

actiuni pe anul 2004, dupa cum urmeaza: - 20 imobile cu proiecte de consolidare elaborate si avizate; - 5 imobile cu proiecte in diferite faze de elaborare; - 8 imobile propuneri pentru proiectare 2004.

- din cele 33 imobile: - 3 imobile 45 ap. cu lucrari de consolidare finalizate si receptionate:

intr. Vasile Paun 5, str. Iuliu Barasch 12 si str. Gheorghe Marinescu 3; - 7 imobile 259 ap. in executie lucrari de consolidare: str. Paleologu 3,

bd. Lascar Catargiu 15a, str. Mihai Eminescu 17, bd. Nicolae Balcescu 25, calea Victoriei 33-35, str. Jean Louis Calderon 59 si str. Ion Brezoianu 44;

- 2 imobile 87 ap. cu contract de executie in curs de semnare: str. Mendeleev 17 colt cu str. Piata Amzei 15 si str. C. A. Rosetti 25;

- 3 imobile 200 ap. in curs de pregatire a documentelor de licitatie executie: str. Maria Rosetti 55, str. Stirbei Voda 17 si bd. Nicolae Balcescu 24;

- 5 imobile 259 ap. cu proiecte in curs de elaborare: calea Victoriei 101, calea Victoriei 124, calea victoriei 128a, bd. I. C. Bratianu 5 si str. Boteanu 3a-3b;

- 5 imobile 234 ap. in curs de completare a documentelor (de catre asociatia de proprietari): str. Alexandru Beldiman 1, calea Victoriei 25, str. Stelea Spataru 17, str. Ion Brezoianu 38 si str. Vasile Lascar 18;

- 8 imobile 219 ap. propuneri pentru proiectare 2004: str. Ion Campineanu 9, str. Armeneasca 28, str. Armeneasca 28a, str. Semilunei 8, str. Sfantul Elefterie 11, bd. Nicolae Balcescu 32-34, str. Victor Eftimiu 9 si bd. Mihail Kogalniceanu 51.

La aceasta data stadiul lucrarilor pentru aceste 33 de imobile este urmatorul: - Lucrari de consolidare realizate : 3 imobile - 45 apartamente ; - Lucrari ce se realizeaza in anul 2004: 9 imobile - 346 apartamente ;

din care : - 7 imobile - 259 apartamente - in executie ; - 2 imobile - 87 apartamente, cu contracte in curs de perfectare; - 21 imobile - 910 apartamente ce urmeaza a intra in

consolidare in etapa urmatoare din care : - 3 imobile - 200 apartamente - pregatire licitatie executie; - 5 imobile - 259 apartamente - cu proiect in elaborare; - 5 imobile - 234 apartamente - in pregatire cu asociatiile

de proprietari: - 8 imobile - 217 apartamente - pregatire licitatie

proiectare;

Realizari valorice : - Valoarea lucrarilor la cele 3 imobile consolidate : 24.826.180 mii lei ; - Valoarea lucrarilor realizate, cumulat la 31.03.2004 : 80.305.735 mii lei ;

36

- Valoarea lucrarilor la imobilele cu contract la semnat (executie in 2004-2006) : 58.305.735 mii lei ;

- Valoarea lucrarilor la imobilele in curs de executie pe anul 2004 : 91.472.616 mii lei ;

- Valoarea totala pentru consolidari locuinte prin bugetul pe anul 2004 : 218.812.200 mii lei.

Program consolidari 2005-2008 Primaria Municipiului Bucuresti isi propune ca in perioada 2005-2008: - sa expertizeze intre 10-15 imobile pe an - sa elaboreze si sa contracteze 10 proiecte tehnice de consolidare pe an - sa contracteze executia lucrarilor de consolidare a 10 imobile pe an. - sa finalizeze consolidarile la cele 122 de imobile incadrate in clasa 1 de

risc seismic, cu regim de inaltime mai mare de P+4 etaje, construite inainte de anul 1940.

Realizarea acestui program depinde de solicitarile asociatilor de

proprietari/locatari, de modul in care acestia isi completeaza documentele necesare procesului de consolidare, prevazute in legislatia in vigoare (OUG 20/1994, republicata) si de sumele alocate de la bugetul de stat, precum si cele alocate prin bugetul PMB, pentru acest proiect.

In privinta constructiilor noi de locuinte Primaria Municipiului Bucuresti nu mai

are, conform legii, atributii in acest domeniu, acestea fiind preluate de primariile de sector.

37

III. Transportul Urban instrument de restructurare si dezvoltare urbana

Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile

dezvoltarii economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P