Procesul Decizional in Cadrul SC Media Construct SRL

download Procesul Decizional in Cadrul SC Media Construct SRL

of 26

Transcript of Procesul Decizional in Cadrul SC Media Construct SRL

SC Media Construct SRL a fost infiintata in 2009, principala activitate desfasurata fiind constructii civile si industriale. Sediul firmei este in Deva, Bulevardul Nicolae Balcescu, nr.120; firma a fost infintata in urma asocierii dintre Cristian Barbu si Mihai Iorga. Firma este inregistrata la Registrul Comertului J 20/1147/2009. Codul unic de inregistare detinut de firma in cauza este 23240308. Capitalul social al companiei este de 200 de lei. Stuctura de conducere a firmei: - 2 administratori; - un inginer; Ambii administratori se ocupa cu problemele care apar in cadrul firmei, insa unul dintre ei se ocupa in principal de problemele de ordin tehnic, economic, relatiile cu furnizorii si cu angajatii, in timp ce celalalt isi concentreaza atentia asupra problemelor de ordin financiar si al relatiilor cu clientii si potentialilor clienti. Inginerul din cadrul companiei se ocupa cu administrarea echipei de muncitori. Muncitorii sunt direct subordonati inginerului, insa interactioneaza intr-o masura destul de ridicata cu primul administrator. Cifra de afaceri a companiei in anul 2010 a fost de 50.000 lei. Profitul realizat in anul 2010 a fost de 8000 de lei. Procesele decizionale folosite de conducerea firmei sunt prezentate in cele ce urmeaza.

1

In functie de diversitatea problemelor cu care sunt confruntati managerii, deciziile optime din cadrul firmei au fost luate in conditii de certitudine, risc si incertitudine.

1. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale in conditii de certitudine

1.1 Cand decidentul este individual

a) Metoda utilitatii globale Societatea comerciala doreste sa achizitioneze un utilaj necesar bunei desfasurari a activitatii. In vederea realizarii acestei achizitii, managementul are patru variante. Matricea consecintelor economice ale celor patru variante investitionale este prezentata in tabelul 1.

Tabel 1: Matricea consecintelor economice ale variantelorCriterii Variante V1 V2 V3 V4 Valoarea investitiei ( milioane lei) 3 3,5 5 4,2 Durata de recuperare ( ani) 5 6 8 8 Calitatea utilajului (nr. puncte) 7 9 10 8

Coeficientii de importanta ai criteriilor folosite in optimizarea deciziei, stabiliti de catre decident, in functie de importanta lor economica, se prezinta astfel: valoarea investitiei: 0,4 durata de recuperare: 0,2 calitatea utilajului: 0,4

2

Tabel 2: Matricea utilitatilor primareCriterii Variante V1 V2 V3 V4 1 0,75 0 0,4 1 0,66 0 0 0 0,66 1 0,14 C1 C2 C3

Calculul utilitatilor: U21= U22 = U23 = U41 = U43 = = 0,75 = 0,66 = 0,66 = 0,4 = 0,14

Determinarea variantei optime: V1 = 10,4 + 10,2 + 00,4 = 0,60 V2 = 0,750,4 + 0,660,2 + 0,660,4 = 0,70 V3 = 00,4 + 00,2 + 10,4 = 0,40 V4 = 0,40,4 + 00,2 + 0,140,4 = 0,22

Din calculele de mai sus rezulta ca varianta optima este V2; asadar, firma va achizitiona utilajul a carui valoare este de 3,5 milioane lei, durata de recuperare a investitiei de 6 ani, de o calitate superioara. Voptim = V2

b) Metoda Electre Societatea doreste sa angajaze o echipa de zidari in vederea realizarii unei lucrari in sectorul public. Managementul are la dispozitie 4 variante, si 4 criterii in vederea luarii deciziei optime. Tabel 3: Matricea consecintelor economice ale variantelor 3

Criterii Variante V1 V2 V3 V4

Pretul lucrarii (mii lei/lucrare) 10 12 9,5 15

Experienta echipei (ani) 5 7 4 10

Per.estimat. a lucrarii (luni) 1,5 2 3 1

Garantia oferita (luni) 6 8 10 12

Coeficientii de importanta ai criteriilor folosite in optimizarea deciziei, stabiliti in mod subiectiv de catre decident, in functie de importanta lor economica, se prezinta dupa cum urmeaza: C1 pretul pe lucrare: 0,3 C2 experienta echipei: 0,2 C3- perioada estimativa a lucrarii: 0,2 C4- garantia oferita pe lucrare: 0,3

Tabel 4: Matricea utilitatilor primareCriterii Variante V1 V2 V3 V4 k 0,91 0,55 1 0 0,3 0,16 0,50 0 1 0,2 0,75 0,50 0 1 0,2 0 0,33 0,66 1 0,3 C1 C2 C3 C4

Calculul utilitatilor: U11= U21= U12= U22= = 0,91 = 0,55 = 0,16 = 0,50

Tabel 5: Matricea de concordanta-discordanta 4

V V V1

V1

V2

V3

V4

0,5 0,34

0,4 0,66 0,4

0,3 0,91 0,3 0,45 0,67 0,3

V2

0,5 0,36

V3

0,6 0,75

0,6 0,55 0,7 1 0,55 0,7 1

1

V4

0,7

Calculul coeficientilor de concordanta-discordanta: C(V1,V2) = 0,3 + 0,2 = 0,5 C(V2,V1) = 0,5 C(V1,V3) = 0,2 + 0,2 = 0,4 C(V4,V1) = 0,2 + 0,2 + 0,3 = 0,7 d(V1,V2) = max |0,16-0,5; 0-0,33| = 0,34 d(V2,V1) = max |0,55-0,91; 0,5-0,75| = 0,36 d(V1,V3) = max |0,91-1; 0-0,66| = 0,66 d(V1,V4) = max |0-0,91| = 0,91

Folosindu-ne de matricea de concordanta-discordanta, intocmim matricea diferentelor. Tabel 6: Matricea diferentelorV V V1 V2 V3 V4 0,14 -0,15 -0,3 0,05 0,15 -0,3 0,16 -0,26 -0,05 -0,61 -0,37 -0,7 V1 V2 V3 V4

5

Varianta optima se stabileste pe baza matricei de surclasare, intocmita prin compararea diferentelor. Tabel 7: Matricea de surclasare:V V V1 V2 V3 V4 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 2 3 V1 V2 V3 V4 pi

Voptim = V4 V4 P V3 P V1 P V2 Aplicand modelul ELECTRE, varianta investitionala optima este V4 c) Metoda Onicescu In vederea construirii unei cladiri, firma doreste sa gaseasca materialul care se muleaza cel mai bine pe conditiile impuse de client, avand de ales intre 3 tipuri de materiale: caramida, BCA si lemn. Aprecierea eficientei economice a variantelor se poate face luand drept criterii, urmatorii indicatori: pretul, usurinta in utilizare si eficienta calorica; coeficientii sunt echi-importanti.

Tabel 8: Matricea consecintelor economice ale variantelorCriterii Variante V1 V2 V3 Pretul (lei/mp) 44 40 30 Usurinta in utilizare (nr.puncte) 9 8 10 Eficienta calorica (nr.puncte) 10 8 9

6

Se intocmeste matricea AC1 C2 C3

44

9

10

A=

40

9

8

30

10

9

Se intocmeste matricea BC1 C2 C3

V3

V3

V1

B=

V2

V1

V3

V1

V2

V2

S Se intocmeste matricea C1 2 3

C=

7

Valoarea optima se stabileste prin calcularea functiilor de agregare, de forma: ( ) = 1 + 1 ( ) = 0 +1 ( ) = 2 +1 + 1 = 0,875 + 2 = 0,50 + 0 = 1,25

In urma calculelor efectuate, varianta optima este V3 ,urmata de V1 si V2 , respectiv lemnul este preferat ca material de constructiei in defavoarea caramizii si mai apoi a BCA-ului din punct de vedere al decedentului in cauza.

1.2 Cand decidentul este colectiv

a) Metoda simplei majoritati Firma doreste sa inchirieze un spatiu pentru amplasarea biroului, cu scopul de a-si face mai cunoscuta imaginea in randul clientilor existenti si a celor potentiali. Decidentii au de ales intre trei variante, dupa cum urmeaza: V1 - un spatiu ieftin, amenajat corespunzator, situat la periferia orasului; V2 - un spatiu accesibil ca pret, amenajat corespunzator, situat intr-un cartier aproape de centrul orasului in care isi desfasoara activitatea firma in cauza; V3 - un spatiu cu un pret ridicat, neamenajat corespunzator, situat in centrul orasului. Astfel D1 si D2, D3 trebuie sa se hotarasca asupra spatiului pe care doresc sa il inchirieze tinand cont de variantele existente.

Preferintele decidentilor sunt: D1 : V2 > V3 > V1 D2 : V3 > V2 > V1 D3 : V2 > V1 > V3 Aplicand regula simplei majoritati pentru a obtine o ordonare reprezentativa pentru grup a variantelor, rezulta: 1. V2 este preferata lui V1 de trei ori 2. V1 nu este preferata lui V2 8

Din 1 si 2 rezulta V2 > V1 3. V2 este preferata lui V3 de doua ori 4. V3 este preferata lui V2 o data

Din 3 si 4 rezulta V2 > V3 5. V3 este preferata lui V1 de doua ori 6. V1 este preferata lui V3 o data Din 5 si 6 rezulta V3 > V1

Daca aplicam regula tranzitivitatii la rezultate obtinute in urma analizei preferintelor grupului: V2 > V1 obtinem : V2 > V3 > V1 Voptim = V2 V2 > V3 V3 > V1

b) Metoda calculului majoritatii ca o compunere de utilitati individuale Trei decidenti se confrunta cu o situatie decizionala care presupune alegerea variantei optime din cele patru pe care le au la dispozitie. Cele trei criterii de apreciere a variantelor sunt echiimportante, iar decidentii nu se ierarhizeaza.

Tabel 9: Matricea utilitatilor globaleD1 C1 V1 V2 V3 V4 1 0,7 0,8 0 C2 0 1 0,45 0,5 C3 0 0,5 1 0,75 C1 0,25 1 0,4 0 D2 C2 1 0 0,3 0,9 C3 0,4 0 1 0,3 C1 1 0,5 0 0,5 D3 C2 0,9 0 0,5 1 C3 0 1 0,3 0,5 U1 2,25 2,2 1,2 0,5 U2 1,9 1 1,25 2,4 U3 0,4 1,5 2,3 1,55 4,55 4,7 4,75 4,45

Voptim = V3 In continuare vor fi preferate variantele V2, V1, V4.

9

c) Algoritmul Deutch-Martin Patru decidenti se confrunta cu o situatie decizionala care presupune alegerea variantei optime dintre cele patru care le au la dispozitie. Stiind ca cele trei criterii de apreciere sunt echiimportante si ca decidentii nu se ierarhizeaza, se urmareste gasirea variantei optime.

Tabel 10: Matricea consecintelor economice ale variantelorD1 C1 V1 V2 V3 V4 1 0 0,8 0,4 1 0 0,6 0,45 C2 0 1 0,3 0,85 C3 C1 0,25 0,2 1 0 D2 C2 0,1 0,4 0 1 C3 0,5 0,85 1 0,9 0 1 0,4 0,8 C1 1 0,25 0,7 0 D3 C2 C3 0,35 1 0,7 0 C1 0,4 0,3 0 1 1 0,5 0 0,6 D4 C2 0 0,1 1 0,5 C3

Tabel 11: Matricea utilitatilor sintezaDecidenti Variante V1 V2 V3 V4 2 1 1,7 1,7 1,75 1,45 2 1,9 1,35 2,25 1,8 0,8 1,4 1,8 1 2,1 6,5 6,5 6,5 6,5 D1 D2 D3 D4

Se calculeaza momentele linie: = = 2,33

M2 =

= 2,74

M3 =

= 2,32

M4 =

= 2,51

10

Se ordoneaza liniile in ordinea crescatoare a momentelor linie

Tabel 12: Matricea utilitatilor sinteza ordonata dupa momentele linieDecidenti Variante V3 V1 V4 V2 1,7 2 1,7 1 6,4 2 1,75 1,9 1,45 7,1 1,8 1,35 0,8 2,25 6,2 1 1,4 2,1 1,8 6,3 D1 D2 D3 D4

Se calculeaza momentele coloana:

M1 =

= 2,31

M2 =

= 2,39

M3 =

= 3,33

M4 =

= 3,53

Momentele coloana au valori crescatoare, iar optima este ultima ordonare. Voptim = V3 Ordinea de preferinta este urmatoarea: V3 P V1 P V4 P V2

11

d) Metoda Electre tridimensionala Se doreste achizitionarea unui buldo-excavator. In cadrul firmei cei doi asociati au propriile oferte in ceea ce priveste utilajul. Criteriile selectate de acestia ca fiind cele mai importante sunt : valoarea investitie, durata de recuperare a investitiei si orele de functionare ale utilajului. Se urmareste gasirea variantei optime in vederea achizitionarii utilajului.

Tabel 13: Matricea consecintelor economice ale variantelorD1 C V V1 V2 V3 V4 50 30 22 29 3 2 1,4 1,8 0 6 8 3 52 29 24 28 3,2 1,9 1,6 1,7 0 5 9 4 C1 C2 C3 C1 D2 C2 C3

Tabel 14: Matricea utilitatilor primareD1 C V V1 V2 V3 V4 K 0,06 0,73 1 0,76 0,4 0,11 O,66 1 0,77 0,3 1 0,33 0,11 0,66 0,3 0 0,76 0,93 0,8 0,4 0 0,72 0,88 0,83 0,3 1 0,44 1 0,55 0,3 C1 C2 C3 C1 D2 C2 C3

12

Tabel 15: Matricea de concordanta-discordantaV V V1 0,3 0,76 V2 0,7 0,67 V3 0,7 0,89 V4 0,7 0,45 1 0 0,7 0 0 0,24 0,3 0,34 0,7 0 0,3 0,94 0 0,33 0,3 0,83 V1 V2 V3 V4

Calculam coeficientii de concordanta-discordanta: C(V1,V2) = 0,3 C(V2,V1) = 0,4 + 0,3 = 0,7 C(V1,V3) = 0,3 d(V1,V2) = max |0,06-0,73; 0,11-0,66; 0-0,76; 0-0,72| = 0,76 d(V2,V1) = max |0,33-1; 0,44-1| = 0,67

Tabel 16: Matricea diferentelorV V V1 V2 V3 V4 0,03 -0,19 0,25 0,7 1 -0,24 -0,46 -0,64 -0,04 -0,53 -0,33 0,7 V1 V2 V3 V4

13

Tabel 17: Matricea de surclasareV V V1 V2 V3 V4 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 3 2 V1 V2 V3 V4

Voptim = V3 Ordinea de preferinta este urmatoarea: V3 P V4 P V2 P V1

2. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale in conditii de risc 2.1 Cand decidentul este individual Societatea ia in considerare ideea de a se reprofila. In acest scop, atentia se indreapta sprea patru domenii de interes: transporturi terestere; tranzactii imobiliare; intretinerea si reparatia autovehiculelor; depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi.

Criteriile in functie de care se face aprecierea variantelor decizionale sunt in numar de doua: castigurile generate de firma; costurile pe care le implica reprofilarea.

Trebuie sa se tina seama in procesul de luare a deciziei de cele 3 situatii posibile ale cererii pentru fiecare domeniu, precum si de probabilitatile de manifestare a acestor stari; acestea sunt dupa cum urmeaza: cerere ridicata (N1) cu 25% sanse de realizare; cerere medie (N2) cu 45% sanse de realizare; cerere scazuta (N3) cu 30% sanse de realizare.

Considerand ca cele doua criterii sunt echiimportante, urmeaza ca managerul sa decida catre ce domenii ar putea sa se indrepte in conditii de rentabilitate.

14

Tabel 18:Matricea consecintelor economiceStarile naturii Criterii Variante V1 V2 V3 V4 k 45 65 80 70 0,25 25 45 55 45 40 75 70 50 0,45 20 55 50 40 32 48 56 35 0,3 20 35 37 32 N1 (cerere ridicata) C1 C2 C1 N2 (cerere medie) C2 N3 (cerere scazuta) C1 C2

Tabel 18: Matricea utilitatilor primareStarile naturii Criterii Variante V1 V2 V3 V4 k 0,27 0,68 1 0,79 0,25 0,85 0,28 0 0,28 0,16 0,89 0,79 0,37 0,45 1 0 0,14 0,42 0 0,33 0,5 0,06 0,3 1 0,57 0,51 0,65 N1 (cerere ridicata) C1 C2 C1 N2 (cerere medie) C2 N3 (cerere scazuta) C1 C2

Calculul utilitatilor primare pentru fiecare stare a naturii: Pentru N1: U111= U211= Pentru N2: U112= U212= Pentru N2: U213= = 0,33 15 = 0,16 = 0,89 = 0,27 = 0,68

U313=

= 0,5

Tabel 19: Matricea utilitatilor sintezaStari ale naturii Variante V1 V2 V3 V4 K N1 (cerere ridicata) 1,12 0,96 1 1,07 0,25 N2 (cerere medie) 1,16 0,89 0,93 0,79 0,45 N3 (cerere scazuta) 1 0,9 1,01 0,71 0,3

Calculul utilitatilor sinteza: U11 = 0,27 + 0,85 = 1,12 U21 = 0,68 + 0,28 = 0,96 U31 = 1 + 0 =1 U41 = 0,79 + 0,28 = 1,07

V1 = 1,120,25 + 1,160,45 + 10,3 = 1,102 V2 = 0,960,25 + 0,890,45 + 0,90,3 = 0,91 V3 = 10,25 + 0,930,45 + 1,010,3 = 0,971 V4 = 1,070,25 + 0,790,45 + 0,710,3 = 0,836

Voptim=V1 Ordinea de preferinta este urmatoarea: V1 P V3 P V2 P V4 Concret, in conditii de rentabilitate, in vederea reprofilarii, firma ar trebui sa isi indrepta atentia spre transporturile terestre, in detrimetul intretinerii si reparatiilor autovehiculelor, al tranzactiilor imobiliare, si mai apoi al depozitarii si activitatilor auxiliare transporturilor.

16

2.2 Cand decidentul este colectiv a) Metoda utilitatii globale Compania doreste sa lanseze pe piata un nou tip de serviciu si are de ales intre 4 variante posibile de servicii pe care le poate executa. Analiza in vederea gasirii variante optime se realizeaza prin prisma urmatoarelor criterii: Profitul preconizat a se obtine (mii Euro); Cheltuieli de lansare (mii Euro); Durata de penetratie pe piata a serviciului (luni).

Criterii sunt apreciate ca avand importanta economica diferita. Cei doi asociati au grade diferite de implicare, decizia primului asociat avand o pondere de 70%, iar cel de-al doilea de 30%. Decizia se ia in conditii de risc, conditii care sunt cauzate de modul in care se poate manifesta cererea pentru serviciile respective pe piata: Cerere mare (35% probabilitate de aparitie) Cerere mica (65% probabilitate de aparitie)

Tabel 20: Matricea consecintelor economiceD1 N1 C1 V1 V2 V3 V4 120 150 115 130 C2 85 100 120 90 C3 3 6 8 7 C1 150 120 140 115 N2 C2 110 80 85 110 C3 4 5 8 3 C1 110 170 130 115 N1 C2 70 120 90 80 C3 4 5 8 3 C1 170 125 110 140 D2 N2 C2 120 90 85 70 C3 5 7 4 8

k1 = 0,5; k2 =0,3; k3 =0,2. P1 = 0,35; P2 = 0,65; K1 = 0,7; K2 = 0,3;

17

Tabel 21: Matricea utilitatilor primareD1 N1 C1 V1 V2 V3 V4 k P K 0,14 1 0 0,42 0,5 C2 0,87 0,5 0 0,75 0,3 0,35 0,7 C3 1 0,4 0 0,2 0,2 C1 1 0,14 0,71 0 0,5 N2 C2 0,25 1 0,87 0,25 0,3 0,65 C3 0,8 0,6 0 1 0,2 C1 0 1 0,33 0,08 0,5 N1 C2 1 0 0,6 0,8 0,3 0,35 0,3 C3 0,8 0,6 0 1 0,2 C1 1 0,25 0 0,5 0,5 D2 N2 C2 0 0,6 0,7 1 0,3 0,65 C3 0,6 0,2 0,8 0 0,2

Calculul utilitatilor primare: Pentru primul decident: U111= U212= U411= = 0,14 = 0,14 = 0,42

Pentru al doilea decident: U311= U411= U421= = 0,33 = 0,08 = 0,5

Tabel 22: Matricea utilitatilor sinteza pe stari ale naturiiD1 N1 V1 V2 V3 V4 P K 0,53 0,73 0 0,47 0,35 0,7 N2 0,73 0,49 0,61 0,27 0,65 N1 0,46 9,62 0,34 0,48 0,35 0,3 D2 N2 0,62 0,34 0,37 0,55 0,65

18

Calculul utilitatilor sinteza pe stari ale naturii: U111= 0,140,5 + 0,870,3 + 10,2 = 0,53 U211= 10,5 + 0,50,3 + 0,40,2 = 0,73 U121= 10,5 + 0,250,3 + 0,80,2 = 0,73 U321= 0,710,5 + 0,870,3 + 00,2 = 0,61

Tabel 23: Matricea utilitatilor sinteza pe decidentiD V V1 V2 V3 V4 K 0,66 0,57 0,39 0,34 0,7 0,56 0,43 0,35 0,52 0,3 D1 D2

Calculul utilitatilor sinteza pe decidenti: U11= 0,530,35 + 0,73 0,65 = 0,66 U21= 0,730,35 + 0,490,65 = 0,57 U12= 00,35 + 0,610,65 = 0,39 U22= 0,470,35 + 0,270,65 = 0,34 Gasirea variantei optime: V1= 0,660,7 + 0,560,3 = 0,63 V2= 0,570,7 + 0,430,3 = 0,52 V3= 0,390,7 + 0,350,3 = 0,37 V4= 0,340,7 + 0,520,3 = 0,39 Voptim = V1 Ordinea de preferinta a variantelor este: V1 P V2 P V4 P V3

19

b) Metoda sperantei matematice Firma isi pune problema lansarii pe piata a serviciului ales in metoda anterioara. Succesul lansarii va depinde in mare masura de actiunile intreprinse de concurenta, dar si de capacitatea firmei de a sustine serviciul pentru a raspunde nevoilor pietei. O echipa de specialisti a fost desemnata sa previzioneze profiturile firmei in situatii in care serviciul este intens promovat, respectiv daca serviciul nu este sustinut de o campanie publicitara agresiva. Pentru ambele situatii se cunoste profitul estimat in cazul in care concurenta este puternica, slaba sau nu intreprinde nici o actiune. Se cunosc de asemenea si probabilitatile de apartie ale starilor naturii.

Tabel 24: Matricea consecintelor economice ale variantelorServiciul este: Puternica Cu promovare (80%) Fara promovare (20%) 100 (75%) 75 (60%) Concurenta este: Slaba 250 (20%) 100 (30%) Fara concurenta 380 (5%) 125 (10%)

De asemenea managementul firmei ia in calcul si varianta in care nu vor lansa pe piata nici un serviciu, situatie in care profitul este de 60 u.m. Calculul sperantei matematice, in cele doua situatii posibile - cu promovare si fara promovare: V1 = 1000,75 + 2500,2 + 3800,05 = 144 Valoarea sperantei matematice pentru aceasta varianta va fi : 1440,8 = 115,2 profitul care s-ar putea obtine in cazul aceastei variante va fi de 115,2 u.m. V2= 750,6 + 1000,3 + 1250,1 = 87,5 Valoarea sperantei matematice pentru V2 va fi: 87,50,2 = 17,5 profitul care s-ar putea obtine in cazul aceastei variante va fi de 87,5 u.m. Comparand cele doua variante, observam ca este mai avantajoasa lansarea serviciului insotita de o promovare intensa; varianta in care s-ar decide sa nu se lanseze serviciul pe piata este exclusa, 20

deoarece intr-o asemenea situatie profitul este inferior celui care s-ar obtine in urma lansarii pe piata a serviciului, lansare insotita de o promovare puternica.

3. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale in conditii de incertitudine

a) Decizii unicriteriale In vederea lansarii unui nou serviciu in cadrul companiei s-a realizat o analiza a pietei care a scos la iveala posibilitatea manifestarii a patru stari ale naturii corespunzatoare actiunilor pe care firmele concurente le pot intreprinde. Studiul nu a permis colectarea informatiilor necesare determinarii probabilitatilor de aparitie ale starilor naturii. Pentru cele 4 variante in discutie, se cunoasc profiturile estimate. Coeficientul de optimism al decidentului este de 0,3.

Tabelul 25: Matricea consecintelor economiceStarile naturii N1 N2 N3 N4 min(a) max(a)

Variante V1 V2 V3 V4 40 20 30 50 10 50 5 25 20 30 25 10 20 30 10 15 10 20 5 10 40 50 30 50

1.Regula pesimista Aplicand principiul maxi-min, varianta optima in cazul de fata este V2, urmata de V1, V4 si V3. Voptim = V2 2. Regula optimista Variantele optime sunt V2 si V4, urmate de V1 si V3. Voptim = V2 = V4

21

3.Regula optimalitatii V1 = 0,340 + (1-0,3)10 = 19 V2 = 0,350 + (1-0,3)20 = 29 V3 = 0,330 + (1-0,3)5 = 12,5 V4 = 0,350 + (1-0,3)10 = 22 Varianta optima este V2, urmata de V4, V1 si V3. Voptim=V2 4.Regula proportionalitatii Calculul mediei aritmetice V1 = V2 = V3 = V4 = = 22,5 = 32,5 = 17,5 = 25

Varianta optima este V2, urmata de V4, V1 si V3 Voptim=V2 5.Regula minimizarii regretelor

Tabel 26: Matricea regretelorStarile naturii N1 N2 N3 N4 max(R)

Variante V1 V2 V3 V4 10 30 20 0 40 0 45 25 10 0 5 10 10 0 20 15 40 30 45 25

Varianta optima este V4, urmata de V2, V1 si V3. Voptim=V4 22

b) Decizii multicriteriale Firma se afla in fata deciziei de alegere a unui nou furnizor de materie prima; firma are 4 furnizori ofertanti, decizia urmand a fi luata pe baza urmatoarelor criterii: Pretul cerut de furnizor (mii lei); Durata de onorare a comenzii (zile);

Managementul firmei apreciaza diferit criteriile mentionate mai sus. Exista trei stari ale naturii, a caror probabilitate de apararitie nu a putut fi determinata: productia materiei prime in cauza este ridicata; productia materiei prime este scazuta; Importul pentru materia prima va creste.

Coeficientul de optimism este de 0,4.

Tabel 27: Matricea consecintelor economiceN1 C1 V1 V2 V3 V4 k 100 50 70 90 0,7 C2 5 15 13 8 0,3 C1 55 100 80 50 0,5 N2 C2 14 11 7 12 0,5 C1 70 75 100 60 0,3 N3 C2 9 5 10 11 0,7

Tabel 28: Matricea utilitatilor primareN1 C1 V1 V2 V3 V4 k 0 1 0,6 0,2 0,7 C2 1 0 0,2 0,7 0,3 C1 0,9 0 0,4 1 0,5 N2 C2 0,1 0,4 0,8 0,3 0,5 C1 0,6 0,5 0 0,8 0,3 N3 C2 0,6 1 0,5 0,4 0,7

23

Tabel 29: Matricea utilitatilor sintezaN1 V1 V2 V3 V4 0,3 0,7 0,48 0,35 N2 0,5 0,2 0,6 0,65 N3 0,6 0,85 0,35 0,52 min(u) 0,3 0,2 0,35 0,35 max(u) 0,6 0,85 0,6 0,65

Calculul utilitatilor sinteza: U11 = 00,7 + 10,3 = 0,3 U23 = 0,50,3 + 10,7 = 0,85 U32 = 0,40,5 + 0,80,5 = 0,6 U41 = 0,20,7 + 0,70,3 = 0,35 1.Regula pesimista Variantele optime sunt V3 si V4 urmate de V1 si V2 Voptim= V3 = V4 2.Regula optimista Varianta optima este V2, urmata de V4, V1 si V3 Voptim= V2 3.Regula optimalitatii V1 = 0,40,6 + (1-0,4)0,3 = 0,42 V2 = 0,40,85 + (1-0,4)0,2 = 0,46 V3 = 0,40,6 + (1-0,4)0,35 = 0,45 V4 = 0,40,65 + (1-0,4)0,35 = 0,47 Varianta optima este V4, urmata de V2, V3 si V1 Voptim= V4

24

4.Regula proportionalitatii V1 = V2 = V3 = V4 = = 0,46 = 0,58 = 0,47 = 0,5

Varianta optima este V2, urmata de V4, V3 si V1 Voptim= V2 5.Regula minimizarii regretelor

Tabel 30: Matricea regretelorStarile naturii N1 N2 N3 max(R)

Variante V1 V2 V3 V4 0,4 0 0,22 0,35 0,15 0,45 0,05 0 0,25 0 0,5 0,33 0,4 0,45 0,5 0,35

Varianta optima este V4, urmata de V1, V2 si V3. Voptim= V4

25

BIBLIOGRAFIE

1. ***, Managementul firmei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006; 2. Mihut, I, Pop, I., Lazar, I., Popa, M., Mortan, M., Lungescu, D., Management general, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 2003; 3. Ilies, L.. Bordean, O., Crisan, E., Managementul firmei, Editura Risoprint, ClujNapoca, 2006; 4. Popescu, D., Procesul decisional in intreprinderile mici si mijlocii, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

26