Primul Meu Roman
2
Dimitrie Cantemir este în cultura noastră unul dintre cei mai erudiţi umanişti care, prin vasta şi remarcabila sa operă ştiinţifică şi literară, s-a situat cu mult deasupra cărturarilor vremii. Lucrările lui, cele mai multe scrise în limba latină, atestă o bogată documentare în domeniul ştiinţelor umaniste şi o mare pasiune pentru cercetare. „Sufletul odihnă nu poate afla – spune el – până nu găseşte adevărul, carile în cearcă oricât de departe şi oricât de cu trudă i-ar fi a-l nimeri.” Cele mai valoroase lucrări ale sale sunt cele cu caracter istoric. Între lucrările de istorie a românilor ( Viaţa lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor şi Brâncovenilor ), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scrisă în limba română, este o operă concepută după un plan vast şi cu o largă informaţie extrasă din lucrări ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Reluând o temă a cronicarilor moldoveni, lucrarea înfăţişează trecutul îndepărtat al poporului nostru, originea comună a tuturor românilor. Romanii, afirmă Cantemir, „Sânt moşii şi strămoşii noştri, a moldovenilor, muntenilor, a ardelenilor şi a tuturor oriunde se află a românilor, precum şi singur numele de moşie ne arată... şi limba cea părintească... nebiruit martor este.” Descrierea Moldovei, lucrare monografică de o excepţională valoare documentară, este scrisă în 1716 la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei părţi. Prima parte e consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munţilor apelor şi câmpiilor. Dimitrie Cantemir elaborează prima hartă a Moldovei. Sunt prezentate, de asemenea, flora şi fauna, târgurile şi capitalele tării de-a lungul timpului. În partea a II-a a lucrării este înfăţişată organizarea politică şi administrativă a ţării, cu referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau mazilizarea lor, de logodnă, nunţi, înmormântări, etc. În ultima parte a lucrării găim informaţii bogate despre limba şi graiul, despre religia moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latineşti, „după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea romană, iar apoi înlocuite cu cele slavoneşti.” Lucrarea prezintă interes nu numai pentru documentata descriere geografică sau politică, ci şi pentru observaţiile etnografice şi
description
teme
Transcript of Primul Meu Roman
Dimitrie Cantemir este în cultura noastră unul dintre cei mai erudiţi umanişti care, prin vasta şi remarcabila sa operă ştiinţifică şi literară, s-a situat cu mult deasupra cărturarilor vremii.
Lucrările lui, cele mai multe scrise în limba latină, atestă o bogată documentare în domeniul ştiinţelor umaniste şi o mare pasiune pentru cercetare. „Sufletul odihnă nu poate afla – spune el – până nu găseşte adevărul, carile în cearcă oricât de departe şi oricât de cu trudă i-ar fi a-l nimeri.”
Cele mai valoroase lucrări ale sale sunt cele cu caracter istoric. Între lucrările de istorie a românilor ( Viaţa lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor şi Brâncovenilor ), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scrisă în limba română, este o operă concepută după un plan vast şi cu o largă informaţie extrasă din lucrări ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Reluând o temă a cronicarilor moldoveni, lucrarea înfăţişează trecutul îndepărtat al poporului nostru, originea comună a tuturor românilor. Romanii, afirmă Cantemir, „Sânt moşii şi strămoşii noştri, a moldovenilor, muntenilor, a ardelenilor şi a tuturor oriunde se află a românilor, precum şi singur numele de moşie ne arată... şi limba cea părintească... nebiruit martor este.”
Descrierea Moldovei, lucrare monografică de o excepţională valoare documentară, este scrisă în 1716 la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei părţi. Prima parte e consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munţilor apelor şi câmpiilor. Dimitrie Cantemir elaborează prima hartă a Moldovei. Sunt prezentate, de asemenea, flora şi fauna, târgurile şi capitalele tării de-a lungul timpului. În partea a II-a a lucrării este înfăţişată organizarea politică şi administrativă a ţării, cu referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau mazilizarea lor, de logodnă, nunţi, înmormântări, etc. În ultima parte a lucrării găim informaţii bogate despre limba şi graiul, despre religia moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latineşti, „după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea romană, iar apoi înlocuite cu cele slavoneşti.”
Lucrarea prezintă interes nu numai pentru documentata descriere geografică sau politică, ci şi pentru observaţiile etnografice şi folclorice, D. Cantemir fiind primul nostru carturar care cuprinde în sfera cercetărilor sale şi folclorul.
Descrierea Moldovei este o operă străbătută de o vibrantă dragoste de patrie şi are pe alocuri deosebite virtuţi literare.
Ideile filozofice ale marelui cărturar pot fi întâlnite cu deosebire în Imaginea ştiinţei sacre, logică, Sistema religiei mahomedane şi mai ales în opera de tinereţe Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul, scrisă în româneşte şi greceşte. Ideea de bază a acestei lucrări subliniază superioritatea vieţii spirituale asuprea celei biologice, prozaică şi robită poftelor de tot felul.
Prin vasta operă pe care a creat-o, prin ideile progresiste şi prin spiritul său enciclopedic, Dimitrie Cantemir este una dintre personalităţile remarcabile ale culturii medievale europene.
