Prezentare seminarii geoagiu
-
Upload
campania-inpcp -
Category
Documents
-
view
922 -
download
4
Transcript of Prezentare seminarii geoagiu
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENŢI
LN 4873 – ROWBTF 050327-RO
2012
Derulat de MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
Campanie de conștientizare publică
Etapă – Seminarii locale la nivel de comune
www.inpcp.rowww.inpcp-campanie.ro
Componența echipei de experți de mediu implicată în campania de conștientizare a proiectului
1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI - Universitatea Ecologică
din Bucureşti, [email protected]
2. Conf. univ. dr. Mihaela VASILESCU - Universitatea Ecologică din
Bucureşti,
3. Conf. dr. ing. Horia-Victor HĂLMĂJAN - Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară din București, [email protected]
4. Sef lucrări dr. Giuliano TEVI - Universitatea Ecologică din Bucureşti,
5. Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU - Universitatea
Ecologică din Bucureşti, [email protected]
NUTRIENŢII, O PROBLEMĂ
Obiectivele proiectuluiObiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin
Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei
Nitraţilor a Uniunii Europene prin:
• reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă
• promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional
• sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii
instituţionale
Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a poluării cu
nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un
management integrat al solului şi apelor.
I. Prezentarea proiectului
Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi Ordinul nr. 241/2005 - prima
desemnare a zonelor vulnerabile
și potențial vulnerabile în
România a fost efectuată de
ICPA împreună cu Administrația
Națională “Apele Române”
zonele vulnerabile la nitrați
din surse agricole au
reprezentat perimetrele a 255
localități din România,
O. nr. 1552/2008 - a doua desemnare au reprezentat perimetrele a 1963 localități
din România
Până la 31 decembrie 2012 – a treia desemnare a zonelor vulnerabile și
potențial vulnerabile în România
I. Prezentarea proiectului (2)
Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la nitraţi
investiții integrate în canalizări și stații de epurare, țintind poluarea cu nutrienți din surse sociale
investiție pilot într-o stație de biogaz, ca alternativă la compostarea aerobă a gunoiului de grajd
sisteme de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere – la nivel de comună;
plantarea perdelelor forestiere cu rol în protecția apelor de suprafață și în prevenirea eroziunii solului;
reabilitarea pășunilor; acțiuni demonstrative rezultate din îmbunătățirea calității apelor și a condițiilor de igienă; promovarea respectării ”Codului de bune practici agricole”
Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html
I. Prezentarea proiectului (3)
Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității instituționale:
• componentă adresată consolidării capacității Ministerului Mediului și Pădurilor, Administrației Naționale ”Apele Române”, precum și a altor autorități implicate, la nivel național, regional sau județean, implementarea Directivei Nitrați:
• instruirea diverselor categorii de specialiști, vizite de lucru, schimb de experiență, etc.•s-a achiziționat aparatură pentru analize de laborator și în teren, s-a construit Centru
Internațional de Instruire de la Voina (Argeș), este în curs de extindere rețeaua națională de monitorizare a calității apelor freatice prin construcția unui număr suplimentar de 115 piezometre
Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html
I. Prezentarea proiectului (4)
I. Prezentarea proiectului (5)
Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului:• Întâlniri de lucru regionale cu reprezentanți ai autorităților implicate (11
orașe), de ex.: consilii locale, agenții de protecția mediului, autorități bazinale ale apelor;
• 250 evenimente în localitățile incluse în proiect;• caravană de promovare a proiectului în localitățile implicate;• activitate de instruire a autorităților locale, fermierilor și crescătorilor
individuali de animale, cadrelor didactice, preoților, personalului sanitar, etc. în toate localitățile implicate în proiect (86 localități);
• activităţi de educare a copiilor din localităţile incluse în proiect (86 localităţi).
Etapa actualăSeminarii locale pentru:
• autorități locale;• asociații de fermieri sau fermieri individuali;• cadre didactice, alți lideri din mediul rural, elevi de școală
A. În gospodăriile ţărăneşti
Dejecții de origine umană sau
animală
B. În agricultură
Depozitarea gunoiului de
grajd pe câmp
Aplicarea gunoiului de
grajd în perioade interzise
Utilizare incorectă a
îngrăşămintelor chimice
II. Surse de contaminare
Cauzele contaminării:
Exemplu:
II. Surse de contaminare (2)
Nitraţi + NitrițiMicroorganisme: bacterii virusuri, paraziţi şi fungi provenind din dejecții de origine umană sau animală.
Lipsa protecţiei la gura fântânilor facilitează poluarea ACVIFERULUI FREATIC prin scurgeri directe
II. Surse de contaminare (3)
Depozitarea gunoiului de grajd pe câmpII. Surse de contaminare (4)
Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise
II. Surse de contaminare (5)
II. Surse de contaminare (6)
Acvifer cu nivel liber
Nivel hidrostatic
Direcţia de curgere
Zonă nesaturată
Direcţia de curgere
Zonă nesaturată
Nivel hidrostatic
{
Direcţia de curgere
Zonă nesaturată
Nivel hidrostatic
Apa transportă şi transformă compuşii azotului
Relația dintre apele de suprafață și apele subterane
II. Surse de contaminare (7)
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
III.1. Legislaţie europeană Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole
Ce-și propune?
reducerea poluării apelor cu nitrați rezultați din activitatea agricolă;
prevenirea oricărei noi poluări de acest tip.
Mijloace stabilirea zonelor vulnerabile la nitrați și actualizarea periodică a acestora; realizarea codurilor de bune practici agricole și aplicarea acestora în mod voluntar
de către agricultori (art. 4 alin. 1 pct. a din Directiva 91/676/CEE ); în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați aplicarea prevederilor Codului de
bune practici agricole de către fermieri şi producători agricoli este obligatorie și respectarea anumitor prevederi reprezintă o condiție pentru plata unică pe suprafață (Ordinul comun 296/2005 MMGA/ 216/2005 MAPDR, Art. 6);
programe de informare și instruire a fermierilor în vederea aplicării acestor practici agricole ”prietenoase pentru mediu”.
III.2. Legislaţie românească III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (2)
Legea Mediului – OUG nr. 195/2005
Legea Apelor – Legea 107/1996
Legea Fondului Funciar – Legea 18/1991
Calitatea aerului înconjurător - Legea nr. 104/2011
Codul Silvic – Legea 46/2008
Reglementări privind nitrații
Reglementări pentru apă potabilă
Reglementări pentru calitatea apelor descărcate în canalizare, în
emisar și eficiența stațiilor de epurare
Valoare maxime admise: Nitraţi - 50mg/l
Nitriţi - 0,5 mg/l
Amoniu - 0,5 mg/l
18
HG 974/2004 – amendată în 2012 „(11). Primăriile întocmesc inventarul tuturor surselor de apă destinată
consumului uman de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale cum sunt fântâni publice, fântâni individuale, izvoare, captări locale – drenuri, foraje precum şi alte asemenea surse de apă destinate consumului uman, o actualizează anual şi o raportează autorităţii teritoriale de sănătate publică.”
„(2) La evaluarea/inspecţia sanitară a instalaţiilor individuale de apă de folosinţă publică, a fântânilor publice şi a izvoarelor se utilizează fişa de evaluare nr. 3, prevăzută în anexa la prezentele norme.
(6) Primăria va lua toate măsurile necesare, indicate de specialiştii autorităţii teritoriale de sănătate publică, pentru asigurarea calităţii apei în situaţia în care valorile pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii coliforme sunt mai mari decât cele prevăzute în Legea nr. 458/2002, republicată.
(7) Populaţia va fi informată asupra calităţii apei prin postarea pe site-ul autorităţii teritoriale de sănătate publică a raportului judeţean privind calitatea apei potabile, iar primăria va asigura avertizarea populaţiei la loc vizibil şi protejat prin afişarea înscrisurilor: „apa este bună de băut”, sau „apa nu este bună de băut”, sau „apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici”, după caz. ”
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (3)
19
Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publicăInformaţii generale: Direcţia de Sănătate Publică.......Numele evaluatorului.......Localitatea.......Informaţii fântână: Număr consumatori.......Adâncime.......
III. Informaţii pentru evaluarea riscului Risc 1. Există surse de poluare (latrină/grajd/depozit de gunoi/coteţe) Da/ Nu2. Distanţa între sursa de poluare şi fântână de cel puţin 10m Da/ Nu3. Pereţii fântânii amenajaţi pentru a preveni orice contaminare exterioară
Da / Nu4. Pereţii fântânii prevăzuţi cu ghizduri cu înălţimea de 70 – 100 cm deasupra solului şi
60 cm sub nivelul acestuia Da/ Nu5. Este fântâna protejată cu capac? Da/ Nu6. Este fântâna dotată cu acoperiş? Da/ Nu7. Este dotată cu găleată proprie/pompă/hidrofor? Da/ Nu8. Există perimetru de protecţie amenajat în pantă, cimentat sau pavat? Da/ Nu
Dacă există un rezervor9. Este acoperit şi protejat potrivit cerinţelor de ordin sanitar? Da/ Nu10. Sunt ventilele protejate? Da/ Nu
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (4)
20
Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publică11. Prezintă rezervorul fisuri/spărturi? Da/ Nu12. Există pierderi în sistemul de distribuţie?
Da/ Nu13. Este pavată şi împrejmuită zona din jur?
Da/ Nu14. Se acumulează apă în jurul rezervorului (este necesară drenarea)? Da/ Nu15. Există deşeuri solide pe o rază de 10 m în jurul rezervorului? Da/ Nu16. Este marginea rezervorului fisurată sau erodată? Da/ Nu17. Există pierderi la robinetul de golire? Da/ Nu
Scorul riscului de contaminare: - pentru fântâna publică: 6 – 8 = foarte mare; 4 – 5 = mare; 2 – 3 = mediu; 0 – 1 = mic- pentru instalaţia de apă cu rezervor: 7 – 9 = foarte mare; 5 – 6 = mare; 3 – 4 = mediu; 0 – 2 = mic
IV. Rezultate şi recomandări: Au fost identificate următoarele puncte cu risc: ..................................................................(nr. 1 -
17)Măsuri de
remediere ..............................................................................................................................
Semnătura medicului /asistentului igienist/inspectorului sanitar .........................................................
Departamentele de supraveghere în sănătate publică şi serviciile de control vor putea adaptaformatul fişelor în funcţie de atribuţii, conţinutul informaţiilor şi scopul pentru care acestea suntcolectate.
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (5)
Autorizarea activităţilor
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (6)
8 AGENTII REGIONALE pentru protecţia mediului
34 AGENȚII JUDEȚENE pentru protecția mediului
ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE
ROMÂNE11 Administrații Bazinale de
Apă
FERME
FERMEMAI PUȚIN DE 1OO UVM
FERMEMAI MULT DE 100 UVM
ACORD DE MEDIU
FĂRĂACORD DE MEDIU
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (7)
Autorizarea activităţilor
FERMEMAI MULT DE 1OO UVM
STUDIU AGROCHIMIC
OFICIUL DE STUDII
PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE
JUDEŢEANPLAN DE MANAGEMENT AL
NUTRIENȚILOR*Actualizare 4-5 ani
În acord cu cerințele
Acordului de Mediu
● Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil de actualizarea Planului de management al nutrienților
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (8)
Autorizarea activităţilor
FERME<1OO UVM INSTITUTUL
NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRUPEDOLOGIE
AGROCHIMIE SI PROTECTIA
MEDIULUI – ICPABUCURESTI
Standardele privind cantitățile maxime de
îngrășăminte
La nivel de comună
Plan cadru de management la nivelul comunei OSPA adaptează Planul de Management al Nutrienților pentru fiecare ferma Se actualizează anual
III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (9)
Analiza apei – Concentraţii Maxim Admise (CMA)
• Cea mai simplă analiză posibilă
1. Se prelevează proba de apă 2. Se introduce banda 2 secunde în apă3. Se compară cu scara etalon 4. Se interpretează rezultatul
CMA – Nitraţi = 50 mg/l CMA – Nitriţi = 0,5 mg/l
IV. Control/analize contaminanți
Reabilitarea fântânilor publice
IV. Control/analize contaminanți (2)
Analiza apei:
la construcție
apariția unui nou-născut în familie
• Prezenţa NO-3 în apa de fântână
• Methemoglobinemia (MHb) sau “sindromul copilului albastru” a fost consemnat în Japonia cu câteva sute de ani în urmă - Boala “Kuchikuro” sau boala „gurii negre”.
• În forma în care boala este cunoscută în prezent, ea a fost descrisă pentru prima dată în anul 1945 de către Hunter Comly din SUA, care a descoperit legătura dintre consumul apei de fântână cu o concentraţie mare de nitraţi şi producerea methemoglobinemiei. Nou născut cu cianoză
V. Riscuri pentru sănătate
0
100
200
300
400
500
Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89
'97 '98 '99 '00 '01 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '09
Cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi prin consumul apei de fântână în România (1997-2009)
V. Riscuri pentru sănătate (2)
Preparea laptelui pentru
bebeluş cu apă
contaminată cu nitraţi
Fierberea apei NU elimină nitraţii, ci îi poate concentra!
Tratament de urgenţă: Albastrul de metilen (1-2 mg/kg în soluţie 1% intravenoasă cu ser fiziologic).
V. Riscuri pentru sănătate (3)
VI. Soluții posibile
sisteme de canalizare și
stații de epurare
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
sisteme de depozitaregunoi de grajd și deșeuri
menajere
AUTORITATEAPUBLICĂ LOCALĂ
Captare
Pompare
Staţie de tratare
Înmagazinare
Distribuţie apă potabilă
oraş/comună/sat
Colectare apă uzată menajeră
Pompare
Staţie de epurare
Descărcare apă uzată epurată
Nămol
Transport apă brută
Transport
Râu Transport apă potabilă
sisteme de canalizare și epurare a apelor
uzate (9 obiective de investiții în 7 localități)
AUTORITATEAPUBLICĂ LOCALĂ
VI. Soluții posibile (2)
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
AUTORITATEAPUBLICĂ LOCALĂ
sisteme de depozitaregunoi de grajd și deșeuri
menajere
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
VI. Soluții posibile (3)
Investiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la nitraţi
investiţii pentru instalarea unor facilitaţi eficiente de:
depozitare a gunoiului de grajd la nivel de gospodării individuale;
colectare a gunoiului de grajd;
colectare separată a deşeurilor menajere;
depozitare a gunoiului de grajd la nivel de comună;
aplicare pe terenurile agricole a compostului rezultat;
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
VI. Soluții posibile (4)
La nivel de gospodării - platforme individuale Pana in prezent, un numar de 1.128 de
platforme individuale au fost livrate fermierilor
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
VI. Soluții posibile (5)
Amara, Buzau
În primul lot au fost construite 14 platforme în 9 comune desemnate Centre de Demonstrare și Instruire.
În cel de-al doilea lot au fost construite și recepționate la terminarea lucrărilor un număr de 17 platforme din cele 18 localități aferente.
La nivel de comunăINVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
VI. Soluții posibile (6)
Craiesti, Mures
Platformă de depozitare a gunoiului de grajd
La nivel de comună Furnizarea de echipamente pentru managementul gunoiului de grajd (1)Sunt livrate comunelor următoarele echipamente:- încărcătoare frontale; - tractoare; - remorci; - cisterne vidanjă; - maşini de împrăştiat gunoiul.
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
VI. Soluții posibile (7)
Organizarea sistemului de colectare şi utilizare a gunoiului de grajd
1. Colectarea şi transportul gunoiului de grajd de către fermieri prin mijloace proprii
VI. Soluții posibile (8)
2. Sistem de colectare şi utilizare a gunoiului de grajd la nivel de comună, utilizând
echipamentele furnizate în cadrul proiectului
VI. Soluții posibile (9)
Furnizarea de europubele pentru colectarea separată a gunoiului menajer
Alte investiţii în cadrul proiectului
VI. Soluții posibile (10)
Apă de suprafaţă
Transpiraţie
Nivelul hidrostatic în timpul sezonului
de creştere
Nivelul hidrostatic în afara sezonului vegetativ
de creştere
Perdele forestiere de protecţie
Alte investiţii în cadrul proiectului
VI. Soluții posibile (11)
● Programul de Acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole
(aprobat prin Decizia nr. 21130/DC/14.10.2010 a Comisiei Interministeriale pentru
aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole) ICPA elaborează un Program pentru informarea, instruirea şi consilierea
agricultorilor în scopul promovării şi punerii în aplicare a:
Codului de bune practici agricole
Programelor de acţiune
● Programul local de acțiune
se elaborează pentru fiecare localitate vulnerabilă pe baza PROGRAMULUI-
CADRU și a datelor specifice locale furnizate de ICPA. Programul propus
se supune dezbaterii publice și, după adoptare, se afișează la PRIMĂRIE și
se distribuie fiecărui producător agricol sau fermier pe baza de semnătura
(art. 11 Ordin comun 296/2005 MM și 216/2005 MADR)
VII. Măsuri de protecţie a mediului
neaplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor în perioadele de
interdicţie
realizarea unor platforme/depozite individuale pentru gunoiul de grajd;
colectarea şi transportul gunoiului de grajd la depozite comunale la
nivelul unităţii administrativ-teritoriale;
● Măsuri pentru reducerea poluării cu nutrienţi
VII. Măsuri de protecţie a mediului (2)
nu se efectuează administrarea îngrăşămintelor chimice şi organice pe
terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă: minim 1 m pentru terenurile cu pantă de până la 12%; minim 3 m pentru terenurile cu pantă de peste 12%
dimensiunea fâşiilor de protecţie a corpurilor de apă în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi se specifică de autorităţile administraţiei locale pe baza studiilor ICPA
nu se administrează îngrăşăminte chimice şi organice în zonele de
protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru captările de apă potabilă
să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită
din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui
an (în jur de 40 t gunoi de grajd în funcție de proveniența gunoiului de grajd);
● Măsuri pentru reducerea poluării cu nutrienţi
VII. Măsuri de protecţie a mediului (3)
reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate existente
realizarea unor sisteme noi de canalizare şi de epurare a apelor uzate,
adaptate şi pentru mediu rural
monitorizarea depozitelor de deşeuri menajere
realizarea de perdele forestiere de protecţie
etanşarea fântânilor şi a foselor septice
schimbarea mentalităţilor
● Măsuri pentru reducerea poluării cu nutrienţi
VII. Măsuri de protecţie a mediului (4)
Chestionar de colectare a informaţiilor Date despre calitatea apei de fântână
• Fişa prezintă date despre sursa de apă, respectiv: felul fântânii care a constituit sursa de apă (individuală sau publică), adâncimea fântânii, dacă fântâna are protecţie sanitară sau nu, distanţa faţă de latrină, tipul de îngrăşământ utilizat în grădină (numai îngrăşământ natural, numai îngrăşământ chimic, ambele tipuri, pesticide), date privind poluarea chimică, respectiv concentraţia de nitraţi şi nitriţi determinată în apa de băut şi metodele de determinare ale acestora, date privind poluarea microbiologică - prezenţa coliformilor fecali şi a streptococilor fecali şi metodele de determinare folosite.
VIII. Exercițiu
46
Ce putem face?INSPECŢIE SANITARĂ1. Există o latrină la mai puţin de
10m? 2. Latrina este amplasată pe un
teren mai ridicat decât fântâna?3. Există o altă sursă de poluare la
mai puţin de 10m: gunoi de grajd sau gunoi menajer?
4. Sunt supuse contaminării găleata sau lanţul?
5. Sunt inadecvate înălţimea sau ghizdul (marginea) fântânii?
VIII. Exercițiu (2)
47
Ce putem face?INSPECŢIE SANITARĂ6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat? 7. Zona betonată, pavată sau pietruită din jurul fântânii este
mai mică de 1 m?8. Terenul din jur favorizează stagnarea apei la mai puţin de 2
m de fântână? 9. Este fisurată împrejmuirea betonată din jurul fântânii?10. Sunt pereţii fântânii impermeabilizaţi într-un mod
neadecvat?11. Este canalul de scurgere crăpat sau spart, favorizând
băltirea apei în jurul fântânii?12. Este adecvat gardul din jurul fântânii pentru a împiedica
apropierea animalelor?
VIII. Exercițiu (3)
48
Ce putem face?
INSTRUCŢIUNI• Se va desena o fântână cu toate
elementele enumerate în întrebările 1-12, ajutând proprietarul să identifice şi vizual elementele de risc.
• Se va răspunde cu DA sau NU la întrebări şi se va totaliza numărul răspunsurilor afirmative.
VIII. Exercițiu (4)
49
Ce putem face?INTERPRETAREA REZULTATELOR
VIII. Exercițiu (5)
• Informarea şi educarea populaţiei• Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile
vulnerabile: nou născuţi, femei însărcinate, bolnavi, bătrâni• Igienă în gospodărie• Depozitarea şi utilizarea corectă a gunoiului de grajd• Forarea unui puţ la o adâncime mai mare, într-un strat freatic
necontaminat• Utilizarea apei îmbuteliate pentru băut şi gătit• Îndepărtarea nitraţilor din apă prin metode fizice sau chimice• Conectarea la sisteme publice de aprovizionare cu apă şi
canalizare.
Concluzii (1)
De ce să compostăm?
Compostul: este un foarte bun fertilizant, cu o compoziție complexă, asigurând
atât necesarul de azot, cât și alte elemente esențiale pentru creșterea plantelor;
poate fi împrăştiat numai în perioada de vegetaţie a culturilor; scade riscul de eroziune; îmbunătăţeşte conţinutul solului în humus; creşte capacitatea solului de a reţine apa; îmbunătăţeşte rezistenţa plantelor la factorii de stres biotici şi
abiotici.
Gunoi de grajd
Diferite materii
organiceCOMPOST
Concluzii (2)
sau
ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE
Bălegar
Urina
Mustul de gunoi
Tulbureala
PRODUCŢII MAI MARI
Să folosim îngrăşăminte naturale!
Concluzii (3)
Vă mulțumesc pentru participare!