TEHNOLOGIA OBŢINERII ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI

STUDENT: Nap Flaviu GRUPA:2131 MIAIA

PROIECT T.P.P.A

*Fabricarea uleiurilor vegetale constituie o subramură importantă a industriei alimentare. Această industrie contribuie la valorificarea potenţialului agricol al ţării noastre.

* Produsele obţinute sunt destinate consumului uman. Prelucrarea uleiurilor vegetale are o veche tradiţie pe teritoriul României.

* La începutul secolului XX.-lea începe producţia şi prelucrarea seminţelor de floarea soarelui. Fabrici de ulei de capacitate mijlocie apar şi se dezvoltă în prima jumătate a secolului XX.

Introducere

Despre floarea-soarelui

*Floarea-soarelui este o plantă uleioasă de mare importanţă economică şi alimentară.

*Ea este originară din America Centrală (Mexic) şi a fost adusă în Europa în secolul al XVI-lea, fiind cultivată la început numai ca şi plantă de ornament.

*Planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în alimentaţia omenirii, respectiv cea mai importantă sursa de ulei pentru România.

* Poziţia principală (95% din totalul producţiei acestor sector) este ocupată de uleiul de floarea soarelui

*Consum în România

*În România cel mai consumat ulei este cel din floarea soarelui, aproape 80 % (conform studiului de cercetare Nielsen realizat pentru anul 2008) din totalul uleiului comestibil comercializat, uleiului de măsline i-au revenit 1,6%, diferenţa de până la 100% fiind adjudecată de celelalte sortimente: soia, rapiţa, dovleac, porumb, vegetal

*În România se consumă, în medie, aproximativ 11 litri de ulei pe cap de locuitor, spre deosebire de nemţi şi austrieci, care consumă anual 6 litri de ulei.

*Ungurii şi bulgarii consumă 7 litri pe cap de locuitor, iar italienii 13 litri de ulei pe cap de locuitor, dar, având în vedere că aceştia consumă ulei de măsline, se schimbă datele problemei

*De pe un hectar se obţine o producţie evaluată la 4000 – 6000 lei. Profitul este de 2000 – 4000 lei/ha şi este de 1,5 – 2,0 ori mai mare faţă de profitul obţinut de pe un hectar de grâu de toamnă şi porumb pentru boabe

*. Cultivarea florii soarelui în România

*Un hectar de floarea soarelui, cu o recoltă de 2,5 t/ha, asigură obţinerea a:

*1200 kg ulei,

*800kg de şroturi (300 kg de proteine),

*500 kg de coji (70 kg drojdii),

*1500 kg calatidii (1000 kg de fân calitativ),

*30 – 40 kg de miere de albine,

*alte produse.

*Impact ecologic

*După punerea în funcţiune a fabricii, din procesul tehnologic nu vor rezulta deşeuri periculoase. Acestea vor fi de tipul: coji, paie şi tocătura fină de boabe, fiind depozitate temporar în containere şi valorificate ca hrană pentru animale. Deşeurile menajere, uleiul uzat, bateriile provenite de la lanterne, plasticul şi cartonul vor fi stocate corespunzător şi vor fi preluate de societăţi autorizate.

*PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI

*Cuprinde următoarele operaţii principale:

*Recepţia materiilor prime

*Depozitarea materiilor prime

*Curăţirea seminţelor de floarea-soarelui

*Uscarea materiilor prime oleaginoase

*Presarea

*Filtrarea uleiului brut de presă şi de extracţie

SEMINTE OLEAGINOASE

Receptiecantitativã

calitativã

Depozitare

Curãtire

Uscare

Descojire (decorticare)

Mãcinare

Tratament hidrotermic (prãjire)

Presare Extractie cu solventi

BROCHEN(turte de presã)

ULEI BRUT DE PRESÃ

MISCELÃ SROT

Distilare Desolventizare

ULEI BRUT DE EXTRACTIE

Rafinare

-Desmucilaginare-Neutralizare-Spãlare-Uscare-Decolorare-Winterizare (deceruire)-Dezodorizare

ULEI RAFINAT

2.1. Schema procesului tehnologic de obţinere a uleiului de floarea-soarelui

* 2.2. Recepţia materiilor prime

*Reprezintă prima etapă a procesului tehnologic de obţinere a uleiului.

*Se face atât cantitativ cât şi calitativ.

* 2.3. Depozitarea materiilor prime

*Depozitarea se fac pentru o perioadă de cel putin 60 de zile.

*Depozitele de seminţe trebuie să fie prevăzute cu:

* - o linie de garaj pentru descărcarea seminţelor din vagoane şi autocamioane

* - instalaţii mecanice de descărcare şi manipulare pentru seminţe precum şi cu instalaţiile necesare uscării, vânturării şi purificării acestora, pentru a feri seminţele de degradare în cursul depozitării.

*Depozitele folosite în fabricile de uleiuri pot fi impărţite după construcţia lor, în trei grupe şi anume:

* - hambare mecanizate

- magazii cu etaje

- silozuri celulare.

Fig2. Silozuri metalice cu fund conic pentru depozitarea floarea-soarelui

*2.4. Curăţirea seminţelor de floarea-soarelui

*Majoritatea curăţitoarelor de seminţe separă impurităţile pe baza diferenţelor de mărime dintre acestea şi seminţe(cernere), pe baza diferenţelor de proprietăţi aerodinamice (separare pneumatică), cât şi pe baza proprietăţilor magnetice ale impurităţilor feroase (separare magnetică).

*În intreprinderile de ulei din ţară se folosesc pentru precurăţirea seminţelor, vibroaspiratorul tip Sagenta şi precurăţitorul tip Buhler, iar pentru postcurăţire, postcurăţitorul MIAG şi tararul.

Fig3. Separator impurităţi pe baza de aspirare KOM

*2.5. Uscarea

*Uscarea seminţelor are scopul de a încetini procesele chimice, hidrolitice şi biochimice, ce au loc în timpul depozitării şi de a evita germinarea şi încingerea lor. În procesul de uscare, apa este transportată din interiorul seminţelor la suprafaţa exterioară a acestora, de unde este preluată cu ajutorul unui agent de uscare. Temperatura masei de seminţe nu trebuie să depăşească 70 °C.

*Un factor important în uscarea seminţelor este modul de transmitere al căldurii. Industrial se utilizează transmiterea căldurii prin convecţie, conducţie sau simultan prin ambele metode. În fabricile de ulei, uscarea se aplică de obicei la cel mult o treime din materiile prime şi are un caracter preponderent tehnologic.

*Operaţia de uscare se realizează cu ajutorul următoarelor utilaje: uscătoare rotative, coloana de uscare etc.

Fig4. Uscător pentru orz, rapiţă, grâu, floarea-soarelui, soia, porumb cu uscător mobil "Farm Fans C2140A", capacitate de uscare de până la 35 tone/ ora, în funcţie de umiditate.

*2.8.1. Presarea

*Presarea măcinăturii oleaginoase prăjite este operaţia tehnologică de separare a uleiului din aceasta, cu ajutorul preselor, rezultând uleiul brut de presă şi brochetul.

*Durata presării trebuie să asigure scurgerea unei cantităţi cât mai mari de ulei, în condiţiile date. Ea depinde de caracteristicile fizico-chimice ale măcinăturii, de caracteristicile constructive şi funcţionale ale presei şi de grosimea brochenului la ieşirea din presă. Durata presării poate varia între 40 şi 200 secunde

*Această operaţie se realizează cu ajutorul preselor, care după construcţia lor pot fi hidraulice sau mecanice. În prezent, presele mecanice prezintă o serie de avantaje faţă de cele hidraulice.

Fig10. Presa ulei cu presare la rece

Fig11. Presă mecanică cu melc

Părţi componente presa mecanica cu melc: 1-suporturi din fontă, 2, 3 – suporturi verticale, 4-reductor, 5-roata de acţionare, 6, 7- roţi dinţate, 8, 9-ax, 10-lagăr de presiune, 11-cuplaje, 12-ax cu şurub elicoidal, 13-camera de presare, 14-dispozitiv de reglare, 15-placă de tablă înclinată, 16-jgheab colector

*2.9. Depozitarea uleiurilor vegetale

*2.10.1. Depozitarea uleiurilor în rezervoare

*La depozitarea uleiurilor mai ales, în cazul uleiurilor rafinate trebuie să se ţină seama de faptul că acestea sunt sensibile la influenţa luminii, a aerului şi a umidităţii.

*Materialul de construcţie a rezervoarelor cel mai indicat este oţelul inoxidabil pentru rezervoare mari şi poliester stratificat pentru rezervoarele de mică capacitate.

*Introducerea şi evacuarea uleiului se face prin conducte, dimensionate în funcţie de debitele necesare.

*2.10.2. Depozitarea uleiurilor ambalate

*Uleiurile comestibile livrate în ambalaje de desfacere (butelii de sticlă), introduse în lăzi compartimentate se manipulează paletizat. În depozitele moderne, paletele se aşează suprapuse pe 2-3 rânduri.

Fig12.Rezervoare de depozitare Fig13.Filtru final

*Butoaiele cu ulei se aşează pe un rând sau se strivuiesc folosind palate special. Încăperile în care se face depozitarea trebuie să fie răcoroase, întunecoase, curate şi lipsite de mirosuri străine. În depozite aşezarea produselor se face pe loturi, după data de ambalare, astfel ca livrarea şi consumul lor să se facă în cadrul termenelor stabilite prin standarde:

* -ulei de floarea-soarelui îmbuteliat: maximum 4 luni;

* -ulei de floarea-soarelui în butoaie: maximum 6 luni.

*2.10.Ambalarea uleiurilor vegetale

*2.11.1. Îmbutelierea uleiurilor comestibile

*Uleiurile comestibile se îmbuteliază în ambalaje de sticlă de 1 litru şi ½ litru.

*Dacă procesul tehnologic a fost bine condus şi uleiul rafinat îndeplineşte condiţiile de calitate impuse, acesta prezintă o bună stabilitate în timp. În funcţie de durata şi de condiţiile de depozitare, un ulei bine rafinat poate, să se oxideze dacă: este prezent oxigenul atmosferic, este prezentă lumina şi radiaţiile UV şi temperatura de depozitare este ridicată ( >30°C).

*2.11.2. Ambalarea uleiului în butoaie

*Uleiurile comestibile destinate consumurilor industriale şi colective se ambalează în butoaie metalice cu capacitate de circa 200 l.

*2.11.3. Expedierea uleiurilor în cisterne

* Cisternele destinate transpotului uleiurilor vegetale trebuie să fie curate, fără miros şi fără impurităţi şi porţiuni ruginite.

*. Umplerea cisternelor se face prin pomparea uleiurilor aflate în rezervoare.

*Descărcarea cisternelor la beneficiari se face, de obicei, prin curgerea liberă în rezervoarele îngropate.

*3. BILANŢ DE MATERIALE

*În vederea obţinerii uleiului brut se prelucrează 30000 kg floarea-soarelui.

*Se cunosc următoarele date tehnologice:

*conţinutul de coajă ce rămâne în miez în urma decojiri este de 2,5;

*conţinutul de coajă botanică în seminţe 13

*conţinutul de coajă existent în fracţiunea tehnologică numită coaja eliminată este 96,8

*umiditatea iniţială a seminţelor este 13,7

*după operaţia de uscare umiditatea seminţelor este 4,8

*conţinutul de ulei din măcinătură de floarea-soarelui este 53

*randamentul operaţiei de extracţie 83

*cantitatea de solvent care rămâne în şrot este 13 din cantitatea de solvent introdus la extracţie

*pierderile în timpul operaţiei de măcinare 2, raportată la materia introdusă

*impurităţile îndepărtate la curăţirea seminţelor reprezintă 3,5 din masa seminţelor,

*conţinutul de ulei din seminţe este 49.

*BIBLIOGRAFIE

*Conf.dr.ing.Rodica Ghimbăşan, 2000, Tehnologii în industria alimentară (parteaI), Ministerul Educaţiei Naţionale-Universitatea ”Transilvania” din Braşov

*Ing.Gheorghe Boeru, Ing. Dumitru Puzdrea, 1980, Tehnologia uleiurilor vegetale, Editura tehnica Bucureşti

*Manualul inginerului din industria alimentară, 1968, Editura tehnică Bucureşti

*Rodica Ghimbăşan, 2005, Tehnologii în industria alimentară, Editura Universităţii Transilvania Braşov

*Firma Dachim,Turda

*http://www.agrocov.ro/ro/culturi-floarea-soarelui/

*http://www.bizoo.ro/firma/stimel/vanzare/2120133/Presa-ulei-cu-presare-la-rece

*http://www.bizoo.ro/firma/tcemobiledryers/vanzare/621618/Inchiriere-uscator-mobil-de-cereale-si-plante-oleaginoase

*http://www.insta-pro.com/products-services/presses.html

*http://www.clubafaceri.ro/41240/silozuri-metalice-cu-fund-conic-pentru-depozitare-cereale-(-porumb,-grau,-floarea--soarelui,-etc)-1040547.html

*http://extractive.wikispaces.com/file/view/Fabricarea+uleiului+de+floarea-soarelui.pdf

*http://www.scribd.com/doc/55465416/Industria-Produselor-Oleaginoase

*http://www.scribd.com/doc/60934431/12/Structura-anatomic%C4%83-a-semin%C5%A3elor-oleaginoase

*http://www.scribd.com/doc/58323717/Fabric-Area-Uleiului-de-Floarea-Soarelui

*http://www.sepadin.ro/mori-laborator-mori-cu-ciocane-SIEBTECHNIK

*http://taifuns.blogspot.com/2009/03/consumam-mult-ulei-de-floarea-soarelui.html