Prezentare Noul Cod Civil Cuprins: 1.Transmisiunea obligatiilor Cesiunea de creanta Subrogatia Preluarea datoriei 2.Transformarea obligatiilor Novatia 3.Stingerea obligatiilor Compenastia Confuziunea Remiterea de datorie Imposibilitatea fortuita de executare 1.Transmisiunea obligatiilor 1.1 Cesiunea de creanta (art. 1566-1592) Definitie: Cesiunea de crean este conven ia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o crean mpotriva unui ter . Domeniu de aplicare: Art. 117 din LPA: Crean a transmis prin cesiune sau subroga ie, intervenit dup data intrrii n vigoare a Codului civil, i pstreaz regimul stabilit de normele n vigoare la data na terii crean ei. (ex. Invocarea cu succes a impreviziunii numai in cazul creantelor nascute si cedate dupa intrarea in vigoare a NCC). Art.1566 alin. 2: Dispozi iile prezentului capitol nu se aplic: a) transferului crean elor n cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal; b) transferului titlurilor de valoare i altor instrumente financiare, cu excep ia dispozi iilor sec iunii a 2-a din prezentul capitol. Noutate: Reglementarea expresa a clauzei de inalienabilitate prevazuta de cedent si debitorul cedat (art. 1570 )

In cazul in care s-a prevazut o astfel de clauza in convetia dintre cedent si debitorul cedat, CESIUNEA ea va produce efecte fata de debitor in urmatoarele cazuri: a)debitorul a consim it la cesiune; b) interdic ia nu este expres men ionat n nscrisul constatator al crean ei, iar cesionarul nu a cunoscut i nu trebuia s cunoasc existen a interdic iei la momentul cesiunii; c) cesiunea prive te o crean ce are ca obiect o sum de bani. Incalcarea interdictiei de a ceda creanta atrage raspunderea contractuala a cedentului (art.1570 alin. 2). Creantele viitoare - Obiect al cesiunii de creanta (art. 1572) In acest caz, conventia trebuie sa cuprinda elemente care sa permita identificarea creantei cedate. Sanctiune:? Cesiunea - Contract consensual Element de noutate: Este cerut consimtamantul debitorului cedat in cazul in care creanta este legata in mod esential de persoana CREDITORULUI. Opozabilitatea cesiunii fata de debitorul cedat: Comunicarea si acceptarea cesiunii (art. 1578) Momentul de la care debitorul este tinut sa-si execute obligatia fata de CESIONAR: a) momentul in care accept cesiunea printr-un nscris cu dat cert- ELEMENT DE NOUTATE (inainte acceptarea trebuie facuta printrun inscris autentic); b) prime te o comunicare scris a cesiunii, pe suport hrtie sau n format electronic, n care se arat identitatea cesionarului, se identific n mod rezonabil crean a cedat i se solicit debitorului s plteasc cesionarului. n cazul unei cesiuni par iale, trebuie indicat i ntinderea cesiunii. (formalitatea NOTIFICARII cesiunii din Codul Cuza). Conditie suplimentara: COMUNICAREA DOVEZII SCRISE A CESIUNII. Aceleasi formalitati de opozabilitate trebuie indeplinite si fata de FIDEIUSOR ( art. 1581). Dispozitii de ordin procedural (art.1580): Atunci cnd cesiunea se comunic odat cu ac iunea intentat mpotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecat dac plte te pn la primul termen, afar de cazul n care, la momentul comunicrii cesiunii, debitorul se afla deja n ntrziere. Opozabilitatea cesiunii unei universalitati de creante fata de terti (in afara debitorului cedat) (art. 1579) Cesiunea unei universalit i de crean e, actuale sau viitoare, nu este opozabil ter ilor dect prin nscrierea cesiunii n arhiv. Dobanzile scadente si neincasate de catre cedent ( Nota: la data cesiunii) se cuvin cesionarului cu incepere de la data cesiunii. Debitorul cedata are dreptul de a fi despagubit (de cine?) pentru costurile

cauzate de cesiune (ex. Locul in care trebuie executata obligatia fata de cesionar impune efectuarea unor costuri). Efectele cesiunii Intre cedent si cesionar (art. 1575) cesiunea produce efecte din momentul incheierii conventiei (cesionarul poate pretinde de la cedent tot ceea ce acesta a primit de la debitor chiar daca cesiunea nu a fost notificata debitorului). Cesionarul poate face acte de conservare cu privire la dreptul cedat (ex. Intreruperea prescriptiei). Intre cesionar si debitorul cedat ( art. 1582 coroborat cu art. 1568) Cesionarul dobandeste: a) toate drepturile pe care cedentul le are n legtur cu crean a cedat; si b) drepturile de garan ie i toate celelalte accesorii ale crean ei cedate. Exceptie: Cedentul nu poate s predea cesionarului, fr acordul constituitorului, posesia bunului luat n gaj. n cazul n care constituitorul se opune, bunul gajat rmne n custodia cedentului. Debitorul poate s opun cesionarului toate mijloacele de aprare pe care le-ar fi putut invoca mpotriva cedentului: (i) plata fcut cedentului nainte ca cesiunea s i fi devenit opozabil, indiferent dac are sau nu cuno tin de existen a altor cesiuni, precum i orice alt cauz de stingere a obliga iilor survenit nainte de acel moment; (ii) plata pe care el nsu i ori fideiusorul su a fcut-o cu bun-credin unui creditor aparent, chiar dac au fost ndeplinite formalit ile cerute pentru a face opozabil cesiunea debitorului i ter ilor (importanta in cazul cesiunilor succesive- art. 1583). S-a mentinut reglementarea anterioara cu privire la compensatia obligatiilor intre cedent si debitorul cedat: Astfel, in cazul n care cesiunea i-a devenit opozabil prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensa ia pe care o putea invoca n raporturile cu cedentul. Cesiuni succesive (art.1583) Debitorul este liberat daca plateste cesionarului care i-a comunicat primul cesiunea indiferent daca acesta era preferat potrivit ordinii de inscriere a cesiunii in AEGRM. Intre creditorii succesivi, ordinea de preferinta se stabileste potrivit principiului qui prior tempore potior iure. Obligatia de garantie in cazul cesiunii de creanta (art. 1585) Cesiunea de creanta cu titlu oneros - cedentul are de drept obligatia de garantie fata de cesionar Ce se garanteaza? Existen a crean ei n raport cu data cesiunii, fr a rspunde i de solvabilitatea debitorului cedat. In cazul in care cedentul s-a obligat expres s garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, n lipsa unei stipula ii contrare, NCC instituie prezumtia c cedentul a avut n vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii.

Intinderea raspunderii cedentului pentru solvabilitatea debitorului: pn la concuren a pre ului cesiunii, la care se adaug cheltuielile suportate de cesionar n legtur cu cesiunea. Situatia cedentului de rea credinta: dac cedentul cuno tea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, n mod corespunztor, dispozi iile legale privind rspunderea vnztorului de rea-credin pentru viciile ascunse ale bunului vndut ( art. 1710 si 1712). Cesiunea cu titlu gratuit: cedentul nu garanteaz nici mcar existen a crean ei la data cesiunii. Raspunderea pentru evictiunea provenind din fapta cedentului sau a unui tert (art. 1586) Cedentul rspunde (si in cazul cesiunii cu titlu gratuit si in cazul cesiunii cu titlu oneros) dac, prin fapta sa proprie, singur ori concurent cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobnde te crean a n patrimoniul su ori nu poate s o fac opozabil ter ilor. In acest caz intinderea raspunderii cedentului se determina potrivit rspundereii vnztorului de rea-credin pentru viciile ascunse ale bunului vndut. Cesiunea unei crean e constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purttor Cesiunea acestor tipuri de creante nu se poate realiza prin simplul acord de vointa.Regimul acestora precum i al altor titluri de valoare se stabile te prin lege special (art. 1587). Conditii (art. 1588) Titlurile nominative: transmisiunea se men ioneaz att pe nscrisul respectiv, ct i n registrul inut pentru eviden a acestora. Titlu la ordin: efectuarea girului potrivit dispozi iilor aplicabile n materia cambiilor. Ttitlu la purttor:remiterea material a titlului. Orice stipula ie contrar se consider nescris. Debitorul cedat nu poate opune de intorului titlului alte excep ii dect cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies nendoielnic din cuprinsul acestuia, precum i cele care pot fi invocate personal mpotriva de intorului. Per a contrario, nu se pot opune detinatorului actual exceptiile care puteau fi opuse primului detinator. Cu toate acestea, de intorul care a dobndit titlul n frauda debitorului nu se poate prevala de aceste dispozitii. Debitorul care a emis titlul la purttor este inut s plteasc crean a constatat prin acel titlu oricrui de intor care i remite titlul, cu excep ia cazului n care i s-a comunicat o hotrre judectoreasc prin care este obligat s refuze plata ( art. 1590). Debitorul care a emis titlul la purttor rmne inut fa de orice de intor de bun-credin , chiar dac demonstreaz c titlul a fost pus n circula ie mpotriva voin ei sale. Ac iunea de intorului deposedat n mod nelegitim (art. 1592) Cel care a fost deposedat n mod nelegitim de un titlu la purttor nu l poate mpiedica pe debitor s plteasc crean a celui care i prezint titlul dect prin comunicarea unei hotrri judectore ti. n acest caz, instan a se va pronun a pe cale de ordonan pre edin ial. [LILI]

2.Transformarea obligatiilor 2.1 Novatia (art. 1609-1614) Definitie: Conventie prin care patile unui raport juridic obligational sting o obligatie veche, inlocuind-o cu 1 una noua . Feluri NCC pastreaza in art. 1609 vechea clasificare a novatiei: Novatia obiectiva: Nova ia are loc atunci cnd debitorul contracteaz fa de creditor o obliga ie nou, care nlocuie te i stinge obliga ia ini ial. Novatia subiectiva: (i)De asemenea, nova ia se produce atunci cnd un debitor nou l nlocuie te pe cel ini ial, care este liberat de creditor, stingndu-se astfel obliga ia ini ial. n acest caz, nova ia poate opera fr consim mntul debitorului ini ial. (ii) Nova ia are loc i atunci cnd, ca efect al unui contract nou, un alt creditor este substituit celui ini ial, fa de care debitorul este liberat, stingndu-se astfel obliga ia veche. Animus novandi Similar vechii reglementari, nova ia nu se prezum. Inten ia de a nova trebuie s fie nendoielnic. In lipsa de stipulatie contrara, garan iile crean ei novate se sting odata cu stingerea creantei. Art. 1622: (1) Ipotecile care garanteaz crean a ini ial nu vor nso i noua crean dect dac aceasta sa prevzut n mod expres. (2) n cazul nova iei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de crean a ini ial nu subzist asupra bunurilor debitorului ini ial fr consim mntul acestuia din urm i nici nu se strmut asupra bunurilor noului debitor fr acordul su. (3) Atunci cnd nova ia opereaz ntre creditor i unul dintre debitorii solidari, ipotecile legate de vechea crean nu pot fi transferate dect asupra bunurilor codebitorului care contracteaz noua datorie Mijloacele de aprare In cazul novatiei subiective prin schimbare de debitor, noul debitor nu poate opune creditorului decat nulitatea absoluta din care s-a nascut obligatia initiala. Atunci cnd nova ia are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de aprare pe care le avea mpotriva debitorului ini ial i nici cele pe care acesta din urm le avea mpotriva creditorului, cu excep ia situa iei n care, n acest ultim caz, debitorul poate invoca nulitatea absolut a actului din care s-a nscut obliga ia ini ial.(art. 1612) Efectele nova iei asupra debitorilor solidari i fideiusorilor Nova ia care opereaz ntre creditor i unul dintre debitorii solidari i libereaz pe ceilal i codebitori cu privire la creditor. Nova ia care opereaz cu privire la debitorul principal i libereaz pe fideiusori.1

Constantin Statescu, Corneliu Birsan, Drept civil. TGO , editia a IX-a, editura Hamangiu, Bucuresti, 2008, pag. 372

Exceptie: atunci cnd creditorul a cerut acordul codebitorilor sau, dup caz, al fideiusorilor ca ace tia s fie inu i de noua obliga ie, crean a ini ial subzist n cazul n care debitorii sau fideiusorii nu i exprim acordul. Efectele nova iei asupra creditorilor solidari Nova ia consim it de un creditor solidar nu este opozabil celorlal i creditori dect pentru partea din crean ce revine acelui creditor. 3.Stingerea obligatiilor 3.1Compensatia (art.1616-1623) Defintie: Modalitate de stingere a obligatiilor prin intermediul careia datoriile reciproce se sting pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Clasificare: Legala; (art. 1617 alin.1); Judecatoreasca(art.1617 alin.2); si Conventionala. Conditiile compensatiei legale (aceleasi ca si in vechea reglementare): Reciprocitatea obligatiilor; Caracterul cert, lichid i exigibil al obligatiilor oricare ar fi izvorul lor; Obiectul obligatiei sa constea intr-o sum de bani sau o anumit cantitate de bunuri fungibile de aceea i natur. Oricare dintre pr i poate renun a, n mod expres ori tacit, la compensa ie. Art. 1618 interzice compensatia in trei situatii: Creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi; Datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat (NOUTATE: se extinde sfera de aplicare de la depozit neregulat si la alte tipuri de depozit si comodat., astfel nu poate opera confuziunea intre obligatia de restituire a unor bunuri date in depozit sau comodat si creanta nascuta in legatura cu cheltuielile de depozitare). Are ca obiect un bun insesizabil. Termenul de gra ie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu mpiedic realizarea compensa iei (art. 1619). Imputa ia in cazul compensatiei Premisa: Existenta mai multor obliga ii susceptibile de compensa ie datorate de acela i debitor. In acest caz se face trimitere la regulile privind imputatia platii (art. 1506- 1509).

Regula generala: Imputatia platii are loc in conformitate cu acordul partilor. Daca, nu exista un astfel de acord, debitorul are dre dreptul sa indice care este datoria pe care intelege sa o execute prin respectiva plata cu respectarea anumitor reguli (art. 1507- debitorul nu poate, fara consimtamntul creditorului, sa impute plata asupra unei datorii care nu este nca exigibila cu preferinta fata de o datorie scadenta, cu exceptia cazului n care s-a prevazut ca debitorul poate plati anticipat) Daca nici debitorul nu face imputatia creditorul poate, ntr-un termen rezonabil dupa ce a primit plata, sa indice debitorului datoria asupra careia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase. Creditorul are obligatia de a specifica in chitanta liberatorie imputatia platii. Imputatia legala Reguli: plata se imputa cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scadenta; se vor considera stinse, n primul rnd, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai putine garantii; imputatia se va face mai nti asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor; daca toate datoriile sunt deopotriva scadente, precum si, n egala masura, garantate si oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi; n lipsa tuturor criteriilor mentionate mai sus, imputatia se va face proportional cu valoarea datoriilor. Fideiusiunea: Fideiusorul poate opune n compensa ie crean a pe care debitorul principal o dobnde te mpotriva creditorului obliga iei garantate. Debitorul principal nu poate, pentru a se libera fa de creditorul su, s opun compensa ia pentru ceea ce acesta din urm datoreaz fideiusorului. Efectele compensa iei fa de ter i (art. 1622) Compensa ia nu are loc i nici nu se poate renun a la ea n detrimentul drepturilor dobndite de un ter . Noutate: Reglementare expresa a efectelor compensatiei in caz de poprire: Premisa: Ulterior infiintarii popririi, tertul poprit care este obligat sa plateasca direct creditorului popritor devine la randul sau creditor al acestuia. In acest caz nu opereaza compensatia deoarece tertul poprit are calitatea de debitor, potrivit raportului juridic de drept substantial, fata de debitorul urmarit, el fiind obligat sa plateasca creditorului urmaritor doar ca efect al infiintarii popririi. Prin urmare, chiar daca tertul poprit are calitatea de creditor al creditorului urmaritor, nu ii poate opune acestuia compensatia legala, fiind obligat sa procedeze conform art. 456 CPP (sa plateasca in 15 zile sau sa consemneze suma). Altfel ar insemna ca tertul poprit sa-i prejudicieze pe creditorul popritor caruia, in urma popririi, tertul poprit trebuia sa-i plateasca.

Debitorul care putea s opun compensa ia i care a pltit datoria nu se mai poate prevala, n detrimentul ter ilor, de privilegiile sau de ipotecile crean ei sale. Cesiunea sau ipoteca asupra unei crean e Debitorul care accept pur i simplu cesiunea sau ipoteca asupra crean ei consim it de creditorul su unui ter nu mai poate opune acelui ter compensa ia pe care ar fi putut s o invoce mpotriva creditorului ini ial nainte de acceptare. Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabil, nu mpiedic dect compensa ia datoriilor creditorului ini ial care sunt ulterioare momentului n care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabil.

3.2 Confuziunea (art. 1624 - 1628) Definitie: Stingerea obligatiilor prin confuziune opereaza atunci cand, in cadrul aceluiasi raport juridic obligational, un singur subiect de drept intruneste doua atat calitatea de debitor si cea de creditor. Exceptie: Confuziunea nu opereaza daca datoria si creanta se gasesc n acelasi patrimoniu, dar n mase de bunuri diferite. Reglemetare speciala: ipoteca Aceasta se stinge prin confuziunea calitatilor de creditor ipotecar si de proprietar al bunului ipotecat. Totodata, ea renaste daca creditorul este evins din orice cauza independenta de el. Alte cazuri in care renaste obligatia stinsa prin confuziune in mod retroactiv: Disparitia cauzei care a determinat confuziunea face sa renasca obligatia cu efect retroactiv. Confuziunea si fideiusiunea Confuziunea ce opereaza prin reunirea calitatilor de creditor si debitor profita fideiusorilor. Cea care opereaza prin reunirea calitatilor de fideiusor si creditor ori de fideiusor si debitor principal nu stinge obligatia principala. Efectele confuziunii fata de terti Confuziunea nu aduce atingere drepturilor dobndite anterior de terti n legatura cu creanta stinsa pe aceasta cale. [LILI]