Pralea Jeni
-
Upload
ungureanu-madalina -
Category
Documents
-
view
23 -
download
0
Transcript of Pralea Jeni
-
5/22/2018 Pralea Jeni
1/155
CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALEPRIVIND UTILIZAREA
MATERIALELOR ECOLOGICEIN DOMENIUL DESIGNULUI
CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE
PRIVIND UTILIZAREAMATERIALELOR ECOLOGICE
IN DOMENIUL DESIGNULUI
Grant CNCSIS
-
Program Idei
Cod 1226/2007,
contract 439/1.10.2007
Institutia: Universitatea de Arte George Enescu
Iasi
Director Proiect: Jeni
Pralea
-
5/22/2018 Pralea Jeni
2/155
Stadiul realizarii indicatorilor de performanta
2008Participarea la 2 conferinte cu 5
articole
(prevazut 1 articol)
International Scientific Conference Modern Technologies, Quality, Restructuring,TMCR -2008, Iassy, May, 29th-31th, 2008
Articole publicate in: Buletinul IPI-
Iasi, 2008 ISSN 1011-2855, tomul LIV (LVIII), fasc. 1-
3a Lucrari stiintifice, ISSN 1454-7376, anul LI, Vol. 51
Eco-information through methods of graphic-design
Ecologycal
materials used in eco-design
The relation between design and enviromental
management
Ecodesign
in fashion design
Universitatea
de tiine
Agricole
i
Medicin
Veterinar
Iai, Fac. de Horticultur,
Academia Romn filiala Iai, Seciunea peisagistic
arhitectur, Lucrri
tiinifice,ISSN 1454-7376, anul
LI, Vol. 51:
-
Interferenses
in eco-design,
editura
Ion Ionescu
de la Brad, 2008, pag. 1415-
1421
The product design within the eco-design problematic reflected in theenvironment management
-
5/22/2018 Pralea Jeni
3/155
2009Participarea la 2 conferinte cu 7
articole
(prevazut 2 articole)
ModTech
International Conference -
New face of TMCR, Modern Technologies, Quality and
Innovation -
New face of TMCR, 21-
23rd May 2009, ISSN: 2066-3919:
Conceptual routes in the design process intended for the ecological product., autori: Jeni
Pralea, Monica Pop, Magda Sficlea
The raise in quality of the industrial product by using certain ecological materials, technologies
and strategies., autori: Jeni
Pralea, Monica Pop, Magda
Sficlea
The concept of ecodesign
in university curricula for the field of industrial design., autori: Magda
Sficlea, Jeni
Pralea, Monica Pop
The importance of ecology as collective descriptive and experimental knowledge in idustrial
design, autori: Monica Pop, Jeni Pralea, Magda
Sficlea
Universitatea
de tiine
Agricole
i medicin
veterinar, Ion Ionescu
De La Brad, Simpozionul
tiinific
anual
cu partcipare
internaional, Horticultur
tiin, calitate, diversitate
i
armonie,
LUCRARI STIINTIFICE, VOL.52, SERIA HORTICULTURA,
ED. ION IONESCU DE LA BRAD, ISSN 1454-7376:
Steel and chlorophyll, 2009, autori: Monica Pop, Jeni Pralea, Magda Sficlea
The latest technologies in eco-design:computer aided ecological design, 2009, autori: Jeni
Pralea, Monica Pop, student master Andrei Avarvarei
Revista Arta si publicul nou, publicatde Centrul de cercetare Estetici creaie artistic aUniversitii de Arte George Enescu
Iai, articolul Design-ul peisager design ecologic,
coautor conf. dr. arh. Doina
Dascalu, ISBN 978-973-8263-52-9, Editura
Artes
2009, Iai, pag. 168-
186
-
5/22/2018 Pralea Jeni
4/155
Principalele rezultate noi,
originale,
valoroase din punct de vedere stiintific
Rezultatele obtinute au fost prezentate si acceptate spre publicare in
volumele conferintelor la care s-a participat
(editurile sunt
recunoscute
de CNCSIS)
Au fost indrumate proiecte ale studentilor pentru: concursuri, expozitii,
beneficiari, licente, master
Expozitia
de design: Doza de Design, in care au fost prezentate
lucrarile/proiectele unor studenti care prin tematica s-au inscris indomeniul ecodesignului
-
5/22/2018 Pralea Jeni
5/155
INTERFERENE N ECO-CONCEPIE
Lucrarea prezinta
rezultate alecercetarilor
teoretice si experimentale
privind obtinerea
unor efecte estetice
prin folosirea materialului lemnos. Suntpuse in valoare diferitele esente
de
lemn, tipuri de debitare care pot
evidentia
aspectul estetic al lemnului,
modalitati
de colorare ale structurii
lemnoase prin diferite tipuri desubstante
naturale si prin diferite tipuri
de aplicare. Se pot crea astfel mostrare
cu efecte estetice ale materialuluilemnos in functie
natura, structura,
substanta folosita, modul de aplicare,durata de aplicare etc.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
6/155
CERCETARI
Efecte estetice obtinute
in maniera ecologica prin:
1.
debitarea materialului lemnos perpendicular pefibr. Laturile cubului reliefeaza
dispunerea fibrei
lemnoase n mod diferit pe faete.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
7/155
2. Debitarea materialului lemnos perpendicular pe
fibra lemnului, fibra avnd un rol estetic prinjocul de nuane i direcie.
CERCETARI
-
5/22/2018 Pralea Jeni
8/155
3. Debitarea materialului lemnos longitudinal n
raport cu fibra lemnului. Fibra prezintun rolestetic prin jocul de nuane, direcie sau a unordefecte prezente n structura lemnoas(noduri)
CERCETARI
-
5/22/2018 Pralea Jeni
9/155
Realizarea de efecteestetice prtin
colorarea
naturala a fibreilemnoase:1. Mostrar
de diferite
culori, evideniate variatn funciede modul de tratarea suprafeei sistructurii lemnoase
CERCETARI
-
5/22/2018 Pralea Jeni
10/155
Diferite moduri de tratare asuprafeei structurii lemnoaseprin utilizarea tehnicilor deaplicare a substantelor
de
colorare.
CERCETARI
-
5/22/2018 Pralea Jeni
11/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
12/155
CERCETARI
-
5/22/2018 Pralea Jeni
13/155
Experiment
-
5/22/2018 Pralea Jeni
14/155
Experiment
-
5/22/2018 Pralea Jeni
15/155
Experiment
-
5/22/2018 Pralea Jeni
16/155
Experiment
-
5/22/2018 Pralea Jeni
17/155
Experiment
-
5/22/2018 Pralea Jeni
18/155
TMCR 2008 Conferinta Internationala ECODESIGN N DESIGNUL VESTIMENTAR
VEMINTELE VERZI
Autori: MONICA POP, JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA
Un produs
"bio" ar
putea
fi
descris
astfel: origine
exclusiv
natural, lipsa
pesticidelor, ngrmintelor i
orice
alt adjuvant chimic, tratamente
naturale
ale fibrei
i
textilelor
(exclus
chimicale, metale
grele, etc.). Atributul ecologic
are n vedere respectarea mediului pe tot parcursul ciclului de fabricare alacestuia, mergnd pnla reciclare.
Un eco-designer se luptcu o ntreagserie de provocri pe care nu le
ntmpinali designeri: sursa de esturi, inventarea de noi procesecontient fiind de problemele sociale sau de mediu.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
19/155
Student Eco-Fashion Show a avut loc pe 24 aprilie 2008, n NYC, i a fost rampa de lansare pentruviitorul n eco-mod, ncurajnd n primul rand inovaia. Proiectul de Ziua Pmntului, este dedicat
promovrii verde i construiete o platformpentru liderii i viitori lideri n industria de design.
Fig. 1
Project Earth Day Student
Eco-Fashion Designer, 2008
Fig. 2
Linda Loudermilk, Apa este un drept al umanitii
Designerul Linda Loudermilk, are un
stil care
se definete prin mbinarea luxului cu
ecologia; linia de mbrcminte i accesorii folosete produse durabile realizate dinmateriale exotice, plante, inclusiv bambus, soia i sasawashi. Aceasta din urmesteo pnzconfecionatdin frunzele unei plante japoneze, care are proprieti anti-
alergenice i anti-bacteriene.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
20/155
Alabama Chanin, Vestimentaie realizatdin fibre organice
n ceea ce privete accesoriile vestimentare, cei de la Ecoistau pusbazele unei afaceri originale: genile create din materiale reciclabile, ncazul de faambalaje de dulciuri. Fabricate din diverse ambalajedefecte sau nefuncionale (pungi de snacks-uri, folii de ciocolat, hrtiide bere sau biscuii), genile sunt the next best thing, datoritdesignului de excepie i unui statement emoional foarte puternic: poifi trendy, dar i sdovedeti cai clas.
Ecoist, Poete
confecionate din ambalaje de carton pentru bomboane
-
5/22/2018 Pralea Jeni
21/155
Concluzii
Hainele pe care le purtm, materialele din care suntfabricate pot provoca adevrate dezastre.
Singura soluie este ca industria modei sadoptenormele ecologice.
Conceptul de eco-fashion reprezintansamblulaciunilor care urmresc protejarea mediuluinconjurator, a sntii consumatorilor imbuntirea condiiilor de lucru pentru muncitorii dinindustria textil.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
22/155
ECO -
INFORMAREA
PRIN METODE DE GRAPHIC DESIGNMAGDA SFICLEA, JENI PRALEA, MONICA POP
Eco-designul
presupune
o schimbare
de atitudine
si
de modalitati
de lucru
in
vederea
obtinerii
de rezultate
stricte, analizate
prin
proceduri
standardizate. In
acest
sens, modalitatile
de constituire
a mesajului
destinat
comunicarilor
pe
diverse
etape
ale acestui
proces
este
recomandabil
de a prelua
procedurile
de lucru
din
graphic design.
Aceasta
disciplina
va
dirija
o ordonare
a informatiei
dar
si
va
impune
o maniera
de
identificare
vizuala
particulara
a rezultatelor. Personalizarea
vizuala
a rezultatelor
prin
elemente
estetice
si
semantice
duce la o recunostere
a domeniului
in
ansamblu
si
la o asimilare
usoara
si
pozitiva
de catre
populatie, acest
fapt
grabind
generalizarea
conceptului
si
metodelor
sale de abordare.
Analizarea
principalelor
puncte
de comunicare
este
in acest
sens
vitala
in stabilirea
elementelor
ce
vor
constitui
cei
mai
compatibili
reprezentanti
vizuale
Key words: eco-arta, eco-design, environment, communication, identity
Design: TIBERIU POP
-
5/22/2018 Pralea Jeni
23/155
Cel mai important element grafic de particularizare a calitatilor produselorecologice este,
la momentul actual,
specific domeniului, eticheta ecologica.
Aceasta este atribuita pentru a desemna beneficiile actiunilor ecologice.
Grupurile tinta ale acestor lucrari grafice sunt in primul rand consumatorii, mediulde afaceri si achizitia publica. Cererea de atribuire a etichetelor este voluntara.Eticheta reprezinta garantia unei localizari a produsului in anumite evaluari cereprezinta impactul produsului asupra mediului prin sistemul si rigorile impuse deeco-design cu privire la materialele folosite.
Cea mai cunoscuta eticheta in domeniu este Floarea ecologica, un simbol cudimensiune europeana Ea reprezinta
conformitatea produsului marcat cu criterii
ecologice stricte si coeficenti
de performanta presatabiliti
Eticheta este gestionata
de Comitetul UE pentru eticheta ecologica
Branduri naionale de etichete ecologice (Canada,
Suedia, Austria, Japonia, USA, Spania, Ungaria, Frana)
-
5/22/2018 Pralea Jeni
24/155
CONCLUZII
Graphic-designul
are o aciune
complex
n
activitatea
de eco-informare
deoarece
are mai
multe
direcii
de abordare. Una
dintre
ele
este
de a sintetiza
elementele
eseniale
a
particularitilor
vizuale
din domeniu, ca rezultat
a legturii
analizei
dintre
mai
multe
ramificaii
ale ecologiei, elemente
ce
desfinesc
o imagine general
a domeniului. Sunt
reprezentate
elemente
vizuale
eseniale, ce
provin
din reprezentri
ale ecologiei, a eco-
arte i a eco-designului, i ofer
o o sintez
general
a reprezentrilor
vizuale. Sinteza vadetermina afilierea la un concept general al interaciunii dintre organisme n mediul
nconjurtor.
O a doua etapimportanteste de a determina traiectoriile mesajului, specifice aciunilorvariate rezultate din activitatea de eco-design, politica de evaluare a produsului n ntregulciclu de via, cu implicare n corecta vizualizare a bazelor de date n comunicarea lui.
O implicare majora graphic-designului rezultn particularizarea unei imaginii distinctedomeniului, cu scopul de a vizualiza popularizarea rezultatelor i pentru a crea o identitatevizuala utilizata ca sistem de asociere calitativa. Sunt luate n calcul :cerineleconsumatorilor asupra viitoarelor produse ce au fost concepute dupun design ecologic,elementele inovatoare, ideea cceea ce este ecologic va fi bine vndut, standardizarea
n ceea ce privete politica etichetelor, sau comunicarea intern
i extern
a companiilor
implicate n acest tip de activiti.
Design: TIBERIU POP
-
5/22/2018 Pralea Jeni
25/155
RELAIONRI NTRE MANAGEMENTUL DE MEDIUI DESIGN
JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA, MONICA POP
Managementul de mediu utilizeazinstrumente voluntare de tipul ISO
14000, EMAS, ESA 8000, CERES. Lucrarea prezintreguli specificemanagementului de mediu utilizate n design, pentru a crea produse sauservicii cu impact negativ redus asupra mediului.
Ct timp ecologia va ine cont de triunghiul format de individ, mediu isocietate, va avea toate ansele sdevinmicarea reprezentativasecolului XXI, micare gestionatde un bun management de mediu, corectreprezentat prin activiti specifice de design.
Instrumentele de referin, pentru mbuntirea performanelor de mediu alecompaniilor i punerea n valoare a acestor performane, suntManagementul de mediu i Auditul de mediu, respectiv EMMS, ceea cereprezintcorespondentul internaional ISO 14001 i Eco-etichetareaEuropeanpentru produse i servicii.
Designerul poate contribui la politica de lansare a produsului pe pia,educnd cumprtorul n spiritul creterii calitii vieii prin grija fademediu, alegnd eco-contient eco-produse. Trebuie subliniat cnu esteobligatoriu ca un produs ecologic sfie mai scump. Realizarea unui produssau serviciu ecologic se poate realiza prin dezvoltarea pieei forei demunc, prin reinventarea unor tehnologii vechi dar ecologice, utilizarea unormaterii prime, materiale i tehnologii autohtone, etc.
Design: TIBERIU POP
-
5/22/2018 Pralea Jeni
26/155
Concluzii
1. Sistemul managementului de mediu are ca scop:respectarea legislaiei de mediu, minimalizarea riscurilorfinanciare, mbuntirea continua performanei demediu, crearea unei imagini pozitive pe pia, avantaje fade competiie.
2. Activitile managementului de mediu dezvluie valenensemnate pentru dezvoltarea activitii de design.
3. Designul prin profilul activitilor sale, poate interaciona istabili noi posibiliti de relaionare n domeniul eco-
managementului, eco-concepiei, eco-informrii.4. Designul se poate implica att n faza de educare a eco-
afaceritilor ct i a consumatorilor.
Design: TIBERIU POP
-
5/22/2018 Pralea Jeni
27/155
MATERIALE ECOLOGICE FOLOSITE N ECOPROIECTARE
JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA, MONICA POP
Pentru realizarea unorproduse competitive, inclusiv sub aspectul ecologic,
designerul va avea n vedere consumul de material i energie necesarpe toatdurata ciclului de viaa respectivului produs.
Listele de materiale i filozofia celor 6 RE stau la baza alegerii materialelor:1. Regndirea produsului i funciilor lui (de exemplu, cum poate fi folosit
mai eficient produsul);
2. Reducerea consumului de materiale i de energie de-a lungul ntreguluiciclu de via;3. Renlocuirea substanelor periculoase cu alternative mai prietenoase
pentru mediu;4. Reciclare. Alegerea materialelor care pot fi reciclate i proiectarea unui
produs astfel nct el spoatfi uor dezasamblat pentru reciclare;
5. Refolosire. Proiectarea produsului astfel nct prile lui componente spoatfi refolosite;6. Reparare. Proiectarea unui produs uor de reparat, astfel nct el snu
trebuiascsfie nlocuit prea repede.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
28/155
Impactul produsului asupra mediului
-
5/22/2018 Pralea Jeni
29/155
Concluzii
1. Materialele ecologice ctigteren n toate domeniilede activitate, de la domeniul construciilor imobiliare
pnla domeniul auto.2. Reinventarea materialelor naturale i a tehnologiilormeteugreti cu vechi tradiii, reprezintnoi opiunipentru proiectani.
3. Lista materialelor cu probleme trebuie analizatde lacaz la caz. Existmateriale cu un statut special cumar fi aurul, argintul, aluminiul, etc., care se obin printehnologii poluante, dar odatobinute acestemateriale sunt reutilizabile perioade lungi de timp,sunt nealterabile.
4. Materialele ecologice reprezinto provocare attpentru designeri, proiectani, tehnologi, ct i pentruutilizatori.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
30/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
31/155
ModTech
International Conference -
New face of TMCRModern Technologies, Quality and Innovation -
New face of TMCR21-23rd May 2009
Universitatea
de Art, G. Enescu, Iai,Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design
Specializarea Design
Jeni
Pralea, Magda
Sficlea
& Monica Pop
Trasee conceptuale n procesul de designdestinate produsului ecologic
-
5/22/2018 Pralea Jeni
32/155
Sunt stabilite principalele principii ale ecoproiectarii
-
5/22/2018 Pralea Jeni
33/155
n anii '70-'80 ca rspuns la criticile
aduse designer-ilor
de ctre societatea de consum, pentru cnupropuneau soluii alternative la problemele lumii reale,apare termenul de proiectare ecologic.
Dupanul 1995, aa zisele "Deeuri strategice",sunt create depozite de deeuri cu tax, ceea ce acondus la responsabilizarea productorului fadeprodus pe toatperioada de viaa acestuia.
Rezultatul: o abordare mai responsabila proiectrii
produselor, acestea fiind gndite i proiectate astfelnct spoatfi recuperate, reciclate i refolosite.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
34/155
Design-ul
ecologic a debutat cu micrile
ecologiste
ale
secolului al 19-lea, contribuind la actualele politici de mediuincluse n tratatele internaionale.
Printre primii care au atras atenia asupra efectelorduntoare ale industrializrii asupra mediului se numrJohn Ruskin
urmat de William Morris, nume asociate
micrii Arts
& Crafts, micare cu un pronunat caracter anti-
industrializare (sfritul sec. 19 i nceputul sec. 20) fra semanifesta mpotriva modernizrii.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
35/155
Principiile
ecodesignului
presupun
o abordare
contient
a
proiectrii
produsului
de la faza
zero, pn
la end of live.
Strategia
Naional
de Protecia
Mediului, reactualizat
n
1996
i n 2002,
propune
urmtoarele
principii
de urmrit:
1.
conservarea
i
mbuntirea
condiiilor
de sntate
a oamenilor;
2.
dezvoltarea
durabil;
3. prevenirea polurii;4.conservarea
biodiversitii;
5.
conservarea
motenirii
culturale
i
istorice;
6.
principiul
poluatorul
pltete;
7.
stimularea
activitii
de redresare
a mediului
(prin
acordarea
de
subvenii, credite
cu dobnd
mic, etc.).
-
5/22/2018 Pralea Jeni
36/155
Criteriile de performanecologic, pe baza analizei ntregului ciclude viaal produselor, urmresc urmtoarele aspecte:
impactul ambiental
al deeurilor rezultate;
poluarea i degradarea solului;
contaminarea apei i a aerului;
nivelul zgomotului;
consumul de energie i de resurse naturale;
efectul asupra ecosistemelor.
Criteriile ecologice specifice diferitelor categorii de produse suntstabilite de comitetele naionale de atribuirea a mrcii de produs
ecologic i Forumul consultativ de la Bruxelles.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
37/155
Principiul performaneiare ca scop dezvoltarea activitii decercetare i fluidizare a transferului tehnologic n domeniul proteciei
mediului, dublate de o eficiensporit. Metodele de abordare aproteciei mediului pot fi clasificate n doumari categorii:
Abordarea "reactiv", cautsoluii pentru transformarea polurilorrezultate din procesul de producie ntr-o formmai puin
periculoas. Abordarea reactivpresupune aplicarea tehnologiilorde depoluare la captul liniei (end-of-pipe).
Abordarea "preventiv" modificprocesul de producie n aa felnct poluarea sfie mai sczutde la bun nceput. Strategiapreventiv
(o produc
ie mai curat
) cerceteaz
motivul polu
rii
i se
implicla sursa problemei.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
38/155
Cercetrile i
analizele de produse efectuate au condus la stabilirea unor
msuri/principii
aplicabile n cazul strategiei proiectrii ecologice n
domeniul designului
-
5/22/2018 Pralea Jeni
39/155
PRINCIPII DE PROIECTARE ECOLOGIC
N DESIGNLucrarea propune implementarea unor trasee conceptuale specifice
procesului
de design destinate produsului ecologic
documentarea
(privind legislaia
de mediu, istoricul, stilul, materiale,
tehnologii),
schie
de idei,
soluia optim,
proiect,
macheta,
pregtirea fabricaiei,
fabricarea produsului,
lansarea produsului pe pia,
feed-back-ul
pieii,
continuarea vieii produsului, dupscoaterea sa din uz, prin
componente.Aceste trasee conceptuale n procesul de design reprezinto metod
preventivde abordare a proteciei
mediului.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
40/155
Principiul eco-formei, urmrete
eficientizarea
formei produsului:
Forma
produsului
trebuie sfie conceputconform trendului
pieii
anticipndu-
se evoluia acesteia n viitor innd cont de timpul necesar proiectrii, fabricrii,lansrii pe pia
a produsului, evitnd crearea unui produs perimat din punct de
vedere estetic, la data lansrii sale pe pia. Se asiguro duratde via
mai
mare a produsului prin prevenirea uzurii morale timpurii a formei. Rezultatul va fiamnarea schimbrii produsului datoratuzurii morale a formei.
Formatrebuie sfie uor
de prelucrat, cu un consum minim de material i
energie. Materialul nu trebuie sfie deficitar, scump, snu presupuntehnologiide prelucrare mari consumatoare de energie, snu duneze mediului princompoziia sa chimic, sfie rezistent n timp, sconserve proprietile
estetice
ale produsului, inclusiv finisajele, accesoriile, inscripionrile, funcionalitatea,etc.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
41/155
Este propus un port USB a crui carcaseste realizatdintr-unmaterial ecologic, natural, respectiv din lemn. Produsul poate fi
utilizat ca accesoriu, prin formi
materialitate. Se poate
continua viata produsului electronic printr-o alta carcasa.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
42/155
Forma produsului i
a ambalajului (individual sau colectiv)
Forma produsului trebuie sasigure un optim ntre partea constructivi ceaestetic.
Forma ambalajului sreprezinte optimul ntre siguran
i numrul de produse
depozitate/transportate (volum minim de ambalaje cu un numr maxim deproduse).
Gradul de acoperire al spaiului
de transport i depozitare sfie maxim, ct mai
eficient folosit.
Microgeometria: tipurile de finisaje recomandate alese n consens cu principiileecoeficienei.
Inscripionarea
produsului n funcie
de principiile ecofontului, bazat pe economie
de consumabile, materiale, energie.
Fonturile
folosite la inscripionare trebuie sprezinte acuratee estetic, tehnicitehnologic.
Culoarea produsului:
snu conincomponente toxice pentru utilizator sau mediu
sin cont de ecoproiectare, de rela
ionarea dintre form, finisaje, asamblare,material, semifabricat, tehnologie, pre.
Experimentarea n cazul designului
are un rol important pentru verificarea noilor
idei, concepte.
Identificarea i
modernizarea tehnologiilor vechi meteugreti, care folosesc
materii prime vegetale, sau reziduuri pentru pigmeni
naturali.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
43/155
Reutilizarea
unor obiecte, subansamble, piese, materiale care prin experimentri i
exerciii de creativitate pot conduce la reinventarea
de noi produse.
Ambalaj de carton, cartele epuizate,refolosite
la un produs Suport de
birotica [Paraon
Iulia]
CarcasCD din carton [Ghioc Alexandra]
-
5/22/2018 Pralea Jeni
44/155
Principiul eco-asamblrii.
Modul de asamblare
optim presupune:
realizarea produsului ntr-o varietate mare de culori/finisaje/materiale, prininterschimbabilitatea
reperelor cu efecte estetice,
un service cu o manoperminimla demontare i
montare,
dezasamblarea produsului (la sfritul
vieii
acestuia, end
of live) pentru
direcionarea
reperelor, n funcie
de compoziia chimica materialului,
pentru reutilizare, recuperare, reciclare, etc.
Asamblareatrebuie:
sconin
ct mai puine elemente de asamblare
sconin
ct mai puine elemente metalice,
sfoloseascproprietile
elastice ale materialului prin folosirea clicurilor
elastice, profilelor
conjugate, sau elemente de asamblare din materiale
ecologice.
Asamblareatrebuie sasigure principiile metadesignului
(producia de forme
durabile), scontinue viaa
produsului prin reutilizarea
unor subansamble.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
45/155
Principiul eco-funcionalului:
Produsul
eco-funcional trebuie sprezinte un cumul de ct mai multe
funcii, principale i
secundare. Rezultatul va consta n nlocuirea sau
renunarea
la noi achiziii
de produse cu funcii
similare.
DispozitivDispozitiv multifuncmultifuncionalional
[Maria Cuibar][Maria Cuibar]
-
5/22/2018 Pralea Jeni
46/155
Principiul eco-ergonomic: forma, dimensiuni, materiale care sasiguredeopotrivconfortul psihic i
fizic.
Principiul eco-produsului
economic: eficientizarea, identificarea i
folosirea
tehnologiilor i materialelor de ultimgeneraie, ecologice, cu impactnegativ sczut asupra mediului. Multifuncionalitatea, nlocuireamaterialelor de bazi a celor auxiliarecare sunt deficitare, scumpe, toxicepentru utilizator, productor, extractor sau mediu, cu materiale naturale,chimicale netoxice, tehnologii cu consum de energie i de materiale redus,refolosirea, reciclarea, reutilizarea, reprezintsoluii
economice
Principiul implementrii
noilor descoperiri din domeniul tiinei, materialelor,
tehnologiilor, care aduc n prim plan noi soluii
ecologice. Informaiile
din
domeniul tiinei
i
tehnicii contribuie la luarea unor decizii pertinente pentru
produs, productor, utilizator i
mediu.
Principiul reinventrii
vechilor materiale, tehnologii, mbinri, funcii. Tradiiile
meteugreti reprezinto sursrealpentru aducerea vechilor conceptede produse n sfera noului.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
47/155
Eco-formaForma,finisaje,culoare
Economic
Reinventarea vechilortehnologii
Implementarea noilor
cerecetariecologice
Eco-ergonomic
Eco-asamblare
Eco-produs
Pentru a evalua impactul exercitat deprodus asupra mediului, este necesar
sfie analizat ntregul su ciclu devia. Forma, finisajele, asamblarea,ambalarea, tehnologiile, materialele,trebuie analizate astfel nct decizia
sfie optim.
Principiile urmresc contientizareadesignerului, n calitate de principalpromotor al unui produs, n alegereaformei, finisajelor, funcionalitilor,materialelor, tehnologiilor, pentru
crearea unor produse ecologice
-
5/22/2018 Pralea Jeni
48/155
Principiile se bazeazpe consumul redus de energie, materiale(implicit reducerea cantitii
de deeuri de la sfritul ciclului de
via), sprijinsoluiile inovative, mbuntete profilul comercial
al mrcilor, reduce costurile legate de poluarea mediului,concomitent cu
satisfacerea cerinelor legate de performanele
de mediu. Deciziile trebuie argumentate prin form, finisaje,materiale, tehnologii, economic, ecologic.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
49/155
ModTech
International Conference -
New face of TMCRModern Technologies, Quality and Innovation -
New face of TMCR21-23rd May 2009
Universitatea
de Art, G. Enescu, Iai,Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design
Specializarea Design
Jeni
Pralea, Magda
Sficlea
& Monica Pop
Creterea
calitii
produsului industrial prin utilizarea unor materiale,
tehnologii i strategii ecologice
-
5/22/2018 Pralea Jeni
50/155
Creterea complexitii produselor industriale i dezvoltareatehnologic, determineconomia de piala o competitivitateaagresiv.
Implicarea designerului
n crearea unor produse ecologice
competitive constn identificarea i
recomandarea materialelor
ecologice: greenwood, loprefin, fibra natural, flexiform,empeflex, canfor, makrolon, vivak, basalt
fibre, policarbonat,
nanotuburi de carbon, litrosfere etc. precum i a tehnologiilorprietenoase cu mediu.
Calitatea produsului ecologic se manifestpe toatdurata deviaa produsului.
Avantajele calitative ale aplicrii tehnologiilor i materialelor deultimgeneraie
n activitatea de design au ca rezultat produse
competitive de calitate.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
51/155
Ecoproiectarea trebuie sasigure acuratee tehnici estetic,concomitent cu identificarea formei optime n funcie
de materialul
ales.
Pentru percepia corecta soluiilor
estetice i
tehnice ale
produsului
optimizat ecologic este necesarrealizarea unei machete.
Macheta reprezintmodalitatea de analiza produsului proiectat,sub aspectul proporiilor, formei, finisajelor, mbinrilor.
Cu ct macheta redmai exact detaliile iar calitatea ei este maibun, cu att analiza va fi mai pertinentconducnd la decizii juste.
Timpul de realizare, materialele, tehnologiile, folosite la machetaresunt importante.
Existtehnici i
tehnologii de realizare a machetelor att clasice ct
i de ultimgeneraie.
Lucrarea analizeazn paralel procesul de machetare
pentru acelai
obiect/produs
(mainecologic).
-
5/22/2018 Pralea Jeni
52/155
Analiza realizrii machetei s-a fcut printr-unstudiu tip gril, paralel ntre 2 utilaje:Modelator 3D i ZPrinter.
VIZUALIZAREA PROIECTULUI IN 3D
-
5/22/2018 Pralea Jeni
53/155
Analiza tip grila tehnologiei de execuie
a machetei (Modelator 3D /
ZPrinter)
Pregtirea utilajului +-
Materiale folosite +-
Selectarea parametrilor de funcionare -+
Scule, dispozitive, sau alte accesorii necesare la prinderea sau
realizarea machetei -+
Timp de lucru -+
Acurateea estetic-+
Acurateea tehnic-+
Finisaje suplimentare, manoper, energie, materiale,consumabile -+
Procent de realizare integrala machetei -+
Costul machetei +-
-
5/22/2018 Pralea Jeni
54/155
Selectarea modelului
Selectrile pentru execuia
obiectului Fixarea semifabricatului
-
5/22/2018 Pralea Jeni
55/155
Modelul executat i
timpul de lucru estimat (12,9 ore)
-
5/22/2018 Pralea Jeni
56/155
Side view
Greseli de proiectare
Modelul ce urmeaza fi executat
Pregtirea printerului
-
5/22/2018 Pralea Jeni
57/155
Raportul
informativ
-
5/22/2018 Pralea Jeni
58/155
Poziionarea modelului n cuv Macheta dupuscarea parial
Curarea
machetei
Macheta
-
5/22/2018 Pralea Jeni
59/155
Concluzii:
Ambele utilaje realizeazn timp scurt machetele, freforturi fizice ale operatorului,frsupravegherea utilajului pe durata execuiei machetelor, cu o bunredare adetaliilor, ntr-un finisaj de buncalitate.
Modelatorul 3D permite alegerea semifabricatului pentru machet(lemn, plastic,metal moale), prezintavantajul unui pre
de cost mai mic n raport ZPrinter
care
folosete pulberei liant, materiale mai scumpe.
Modelatorul 3D poate realiza macheta n 2 cicluri de machetare
(12.9 h)
ZPrinterul realizeazmacheta prin depunere de pulbere, printare, ceea ce determincalitatea superioara machetei prin precizia detaliilor, finisajului, timpul de realizareeste de 2h i 11 min.
Avantajul pulberii constn refolosirea acesteia dupdistrugerea machetei. Din punct
de vedere ecologic este situaia ideal, macheta fiind obinut
ntr-un timp scurt,integral, cu finisaje de calitate.
Dezavantajul variantei ZPrinterul
l reprezinttimpul de pregtire al utilajului i costul
consumabilelor respectiv al pulberii.
Avantajul utilajului ZPrinter constn faptul cafieaz
raportul cu detaliile machetei:
volum, suprafa
, timp de lucru, etc., permind
prin extrapolare stabilirea necesarului
de materiale al produsului proiectat.
Dei pulberea este mai scump, ea poate fi reciclatiar pe perioada realizarii ei nuexistpierderi de material (inclusiv cele aspirate sunt recuperate),
Din punct de vedere ecologic calitatea machetei obinute
prin printare este
superioar.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
60/155
ModTech
International Conference -
New face of TMCR
Modern Technologies, Quality and Innovation -
New face of TMCR
21-23rd May 2009
Universitatea
de Art, G. Enescu, Iai,Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design
Specializarea Design
Magda
Sficlea,
Jeni
Pralea
&
Monica Pop
ConceptulConceptul ecodesignecodesign nn curriculacurriculauniversitaruniversitarpentru domeniul design industrialpentru domeniul design industrial
-
5/22/2018 Pralea Jeni
61/155
Una dintre cele mai importante problematici legate deeducatia
completa a viitorului designer
este intelegerea
corecta a misiunii sale viitoare in viata comunitatii, de
prestatiile
sale si conceptele sale care trebuie sa fie
orientate catre
o devenire sanatoasa
si durabila.
Cunostintele
dobandite
si actiunile
intreprinse
de acesta,
vor fi dirijate catre
o creatie
benefica societatii.
Designerul
poate modifica hotarator
calitatea vietii,prin creatiile
si conceptele sale.
Sensul just si intelegerea
sanatoasa
a puterilor sale de
transformare si initiere
trebuie orientate in anii de studii,
acestea incluzand
o sistematica
punere
in pagina
a
problematicilor
trasate
de protejarea
mediului
si
de riguroasa
observatie a produsului
urmarit
prin
restrictionarile
benefice
ale ecoproiectarii.
DE CE ?DE CE ?
-
5/22/2018 Pralea Jeni
62/155
Metodele
de cercetare
asupra
practicii
meseriei
i
extragerea
judicioas
a competenelor
pe
care ar
trebui
s
le
aib
un absolvent pentru
a fi
compatibil
cu piaa
muncii, pe
aceasta
problematica
a ecodesignului, pot indep
rta
incompatibilitatile
si
greselile
nceputului, stabilind
concret
poziia
i
statutul
viitorului
designer.
Realizarea
unui
portofoliu
competent care include si
aceasta
problematica
a protectiei
mediului
si
a proiectarii
ecologice nu poate
decat
s
precizeze
comunicarea
corecta
dintre
angajat
i
angajator
oferind
informaii
complete asupra
calitii
prestaiei
oferite
i a cilor
de
implementare
ale acesteia.
ObservareaObservarea
atentatent
aa activitactivitilorilor
cuprinsecuprinse
nn
cadrulcadrul
procesuluiprocesului
dede
design,design, cece
contincontin
toatetoate
dateledatele
privindprivind
exigenteleexigentele
dede protejareaprotejarea
mediuluimediului
sisi principiileprincipiile
dede calitatecalitate
aleale produsuluiprodusului
relationaterelationate
lala acesteaacestea
ii
aa
actoriloractorilor
implicaimplicaii, cu, cu stabilireastabilirea
corectcorect
aaprestaprestaiiloriilor
fiecruiafiecruia
dintredintre
eiei,,
poatepoate
mariimarii
calitateacalitatea
rezultatelorrezultatelor,, eficientizndeficientiznd
totodattotodat
relarelaiileiile
dede
muncmunc..
CUM ?CUM ?
-
5/22/2018 Pralea Jeni
63/155
Diversitatea prin care un specialist in design poate interveniin aceasta actuala si grava problematica a ecodesignului
este marcanta pe traiectorii bine definite.
Designerul poate prelua creativ restrictionarile standardelor,gasind valente diverse pentru solutiile abordate deproducatori in scopul imbunatatirii calitative ale produselor.
Pentru evaluarea ciclurilor de viata a produselor si serviciilor
poate interveni cu solutii strategice si de eficientizare acomunicatiilor, atat interne, cat si spre impunerea prinpromovarea profesionala a rezultatelor.
CE ?CE ?
In acest
sens, distingem
diferentiat
educarea
designerului
in scopul
introducerii restrictionarilor
impuse
de ecodesign, in desfasuratorul
activitatilor de design destinate
unui
produs
industrializat, asociind
disciplinelor de specialitate
o componenta
specifica.
Totodata, se promoveaza
obtinerea
prin
asimilare
educationala
a unui
limbajului profesional
, in vederea
sustinerii
unei
comunicari
eficiente
cu
membrii
echipe
multidisciplinare
de lucru..
-
5/22/2018 Pralea Jeni
64/155
IN CE FEL?IN CE FEL?
DesignerulDesignerul
actioneazaactioneaza
in mod complex inin mod complex in realizarearealizarea
conceptuluiconceptului..
ActioneazaActioneaza
asupraasupra
esteticiiesteticii
sisi semanticiisemanticii
localizandlocalizand
particular siparticular si
identificandidentificand,, actioneazaactioneaza
asupraasupra
eficientizariieficientizarii
sisi implementariiimplementarii
corectecorecte
aa
laturiilaturii
functionalefunctionale
aaprodusuluiprodusului
sisipoatepoate
actionaactiona
impreunaimpreuna
cucu echipaechipa
inin
carecare
lucreazalucreaza
asupraasupra
structuriistructurii, deci a, deci a componenteicomponentei
sintacticsintacticee
aa
obiectuluiobiectului
avutavut
inin vederevedere..
-
5/22/2018 Pralea Jeni
65/155
IN CE FEL?IN CE FEL?
Studentul face documentarea perimetrului concurential a produsulStudentul face documentarea perimetrului concurential a produsuluiui,,
avut in tema de lucru, pe obiecte din aceeasi categorie tematicaavut in tema de lucru, pe obiecte din aceeasi categorie tematica si pesi pe
obiecte cu functiuni conexe.obiecte cu functiuni conexe.
Studiaza premizele momentulului de aparitie, tinand cont de contStudiaza premizele momentulului de aparitie, tinand cont de contexteleextele
culturale, sociale, economice si localizeaza istoric domeniu, peculturale, sociale, economice si localizeaza istoric domeniu, pentruntru
prognoza viitoarelor si planificatelor dimensiunilor estetice, fprognoza viitoarelor si planificatelor dimensiunilor estetice, functionaleunctionale
si sintactice ale produsului studiat.si sintactice ale produsului studiat.
Analiza
proprietatilor
obiectului,
diferentiat
pe
cuantificari
estetice , functionale
si
sintactice
creeaza
o ordonare
a
directiilor
de actiune.
Toate fazele procesului dedesign sunt urmarite peaceste trei directii.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
66/155
IN CE FEL?IN CE FEL?Rezultatele
pe
care scontam
sunt
adaptarea
curriculei
profesionale
a invatamantului
de design pentru formarea
unor
designeri
practicanti
ai
conceptelor
proiectarii
ecologice
si
informarea
si
invatarea
continua a cestora
cu principii
si
modalitati
de
implementare
a conceptelor
in
functie
de evolutia
lor
in timp.
PropunemPropunem
sisi
oo alternativaalternativa
educationalaeducationala,,pentrupentru
concepereaconceperea
unuiunui
sistemsistem
dede
invatamantinvatamant
continuucontinuu,, atatatat
pentrupentru
designeriidesignerii
absolventiabsolventi, care nu au, care nu au beneficiatbeneficiat
dede acesteaceste informatiiinformatii
inin timpultimpul
studiilorstudiilor, cat, cat sisi
prinprin
creereacreerea
unuiunui
sistemsistem
dede
informareinformare
continua,continua, specificaspecifica
pentrupentru
domeniuldomeniul
designuluidesignului
industrialindustrial sisi
graphic,graphic, destinatadestinata
utilizariiutilizarii
dede catrecatre
practicienipracticieni
lala locullocul
lorlor
dede lucrulucru,,printrprintr--oo
retearetea
universitarauniversitara
onon--line.line.
AceastaAceasta
arar
economisieconomisi
timpultimpul
destinatdestinat
uneiunei
scolarizariscolarizari sausau
aa uneiunei
perfectionariperfectionari
inin sistemulsistemul
traditional.traditional.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
67/155
Optiunea
noastra
pentru
modalitatea de consumare
a
cunostiintelor, se bazeaza
pe
intocmirea
unor
sisteme
de
asimilare
a informatiei
educationale, avand
la baza
un
sistem
de evaluare
a competentelor
absolventului, verificate
prin
rezultatele
lor
practice.
Acestea
sunt
organizate
intr-un
portofoliu
profesional
ce
ofera
dovezi asupra
competentelor
pe
diverse paliere
in practica
meseriei
de diverse tipuri,
in functie
de
etapele
procesului
de design
CercetareaCercetarea
dede fatafata
vava
continua incontinua in treitrei
directiidirectii
diferitediferite::
ceacea
aa ecodesignulecodesignul
cucu incadrareaincadrarea
inin domeniuldomeniul
major almajor al studiilorstudiilor
ecologiceecologice,,
ceacea
aa activitatiiactivitatii
designdesignerueruluilui
inin desfasurareadesfasurarea
procesuluiprocesului
de design inde design inpracticapractica
industrialaindustriala
celcel
alal dezvoltariidezvoltarii
ariilorariilor
curricularecurriculare
universitareuniversitare
inin domeniuldomeniul
designuluidesignului
industrial,industrial,
bazatebazatepepe standardestandardeprofesionaleprofesionale inin domeniudomeniu..
-
5/22/2018 Pralea Jeni
68/155
ModTech
International Conference -
New face of TMCRModern Technologies, Quality and Innovation -
New face of TMCR
21-23rd May 2009
Universitatea de Art, G. Enescu, Iai,Facultatea de Arte Plastice, Decorative i Design
Specializarea Design
Monica Pop, Jeni
Pralea
& Magda
Sficlea
ImplicaImplicaia ecologiei caia ecologiei ca tiintiindescriptivdescriptivi experimentali experimentaln design industrialn design industrial
-
5/22/2018 Pralea Jeni
69/155
Designul contemporan se concentreazpe probleme de:ecologie, inovaie, evoluia ideilor, responsabilitate fade societate.
Dacdesignerii doresc sconstruiasco societate ecologic, trebuie sparticipe laschimbrile economice i politice. Atta vreme ct democraiile actuale se manifestn mare msurde sus n jos, prin manipulare, i pe bazde alegere, guvernareaecologicar trebui sse manifeste de jos n sus, fiind imaginativ, i co-creativ.Ramura designului
industrial i direcioneaz
exigena spre sfera uman- social
ecologic-
pentru o evoluie contienti benefic.
n epoca actual, ecologia are tendina de a se implica tot mai mult n domeniuldesignului industrial, punctele strategice de interes fiind urmtoarele:
experimentarea materialelor
cercetarea tiinificenergii recuperabilefuturologie
-
5/22/2018 Pralea Jeni
70/155
Ideea acestei lucrri vizeazimplementarea principiilor ce stau
la baza designului
ecologic cu ajutorul instrumentelor unui nou concept elaborat de curnd n Marea Britanie
de Universitatea din Londra, n cadrul proiectului Designing for the
21st century
Project
METADESIGNMETADESIGN
Pentru
a defini
pe scurt acest
termen
putem
folosi
urmtoarea
fraz:Gndind dincolo de posibiliti
-
5/22/2018 Pralea Jeni
71/155
ThinkingThinking
beyoundbeyound
posibilitiesposibilities
este un concept ce
presupune
reuniunea
eforturilor
mai
multor experi, folosind
metodele
familiare
echipelor
de management. Dac
acestea
sunt
eficiente, calitatea
produsului
ar
trebui
s
fie la cel
mai
nalt
nivel.
Metadesignul
este elaborat pe idei :
Dac
noi
credem
c
ceva
este
posibil, acel
lucru
va
avea
mai
multe
anse
dect
dac
gndim
c
el este
imposibil
de realizat.
n
societatea
raional
de astzi, mult
lume
tinde
s
confunde
termenul
DE NECONCEPUTDE NECONCEPUT
cu termenul
IMPOSIBILIMPOSIBIL
Cnd
ncercm s
descriem
imposibilul,
MAI CLARMAI CLAR
ar
putea
s
nsemne
mai
IMAGINABILIMAGINABIL
Odat
ce
imaginabilul
prolifereaz
el se va
putea
materializa
Odat
materializat, el poate
fi
fcut
atractiv, devenind
apoi
uor
de aplicat. n
mod firesc, el
va
intra n
contiina
maselor, devenind
un mod de via
-
5/22/2018 Pralea Jeni
72/155
n proiectul prezentat de Universitatea din Londra s-au prezentat mai multde 80 de
instrumente de aplicare a metadesignului
n domeniul eco-designului
aceasta ar putea nsemna:
folosirea n mai mic
msur
a substanelor chimice -
reducerea
cheltuielilor de logistic
evitarea substanelor periculoase -
reducerea cheltuielilor de
manipulare
produse mai mici nseamn
ambalaje mai mici, iar utilizarea
materialelor -
economii
-
5/22/2018 Pralea Jeni
73/155
n zilele
noastre, creaia
i
producia
de ambalaje
se identific
cu sistemul
de
consum.
Multe
produse
i
branduri
se individualizeaz
prin
nivele
multi-senzoriale.Creaia
vestimentar, sportul
sau
cosmeticele
interacioneaz
ntr-un mod ciudat,
termene
ca Hoover
sau
Google, putnd
fi
folosite
att
ca verbe, ct
i
ca pronume.
Produsul
iPod
de exemplu, reprezint
o combinaie
de form, funcie, nume
i cel
mai
important
obicei.
Ceea
ce
se proiecteaz
acum
nu
vizeaz
doar
folosirea
de materiale
biodegradabile, sau raportul
dintre
estetic
i
funcional. Acelai
obiect
capt
funcii
diferite printr-o
singur
permutare, economia
de material crescnd
semnificativ.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
74/155
Designerul
britanic Tim
Edgeler
ne propune o soluie pentru reciclarea becurilor arse, cu ajutorul produsului su
D:LIGHT. Funcioneazn acelai timp ca o lamp, dar ca i metodde trimitere a becurile arse n centrele de
reciclare. i desigur, produsul este confecionat din materiale ecologice, fradaos de alte substane chimicefolosite la mbinri. Becurile arse nu vor mai ajunge n coul de gunoi ci n produsul D:LIGHT.Produsul sintetizeaztrei funcii:
ambalaj de becuri
abajur
modalitate de transport pentru returnare
a unui produs atunci cnd durata de viaa acestuia a luat sfrit
Chiar dacaceastmetodpoate prea incomod, ea se dorete a fi nainte de toate o etapn educarea fiecruia
dintre noi i contientizarea ideii ctoi ar trebui sparticipm la o curenie generaln lumea n care trim.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
75/155
Rmnnd n sfera corpurilor de iluminat, amintesc un alt proiect al unei companii braziliene, Tati
Guimares.Ambalajul poate deveni un produs, atunci cnd inovaia, ecologia i creativitatea conlucreaz.
O cutie de ambalat sticle de vin, poate fi convertitntr-o lampde birou, fra mai avea nevoie de altecomponente. Ambalajul este confecionat din lemn din pdurile locale i carton reciclat. n interior se aflosticlde vin spaniol. Proiectat ca i cadou pentru o corporaie ecologicdin Spania, aceastcutie de vinuridevenitlamp, este un exerciiu elegant n ambalajul ecologic. Fundul cutiei conine mecanismul defuncionare al lmpii, incluznd i un bec, iar instruciunile de utilizare sunt imprimate pe suprafaa de carton.Tot ansamblul este uor de manevrat i depozitat.Productorii, menioneazcu umor sugestia de a asambla lampa, nainte de a consuma vinul.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
76/155
i pentru a face legtura cu cercetrile de pe plan local, prezentm un ultim exemplu ce se ncadreazn aceastdirecie.
Aceastmasconfecionatdin carton, este uoari ergonomic, fiind destinatdesignerilor
i studenilor,
atunci cnd spaiul de lucru este insuficient, sau nu existdestul mobilier n atelierele de proiectare. Conceput dedesignerul
Sruli
Rechtdin buci distincte de carton, produsul presupune un plan creativ i ergonomic de tiere imbinare. Masa este complet biodegradabil i poate fi uor dezasamblat i mutat.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
77/155
OEL I CLOROFIL
POP MONICA, JENI PRALEA, MAGDA SFICLEA
UNIVERSITATEA DE ARTE G. ENESCU, IAI
-
5/22/2018 Pralea Jeni
78/155
Cultura americaneste prea puin obsedatde fundamenteletranscendente, metafizice sau antropologice ale imaginaiei si estemult mai interesatde rezultatele practice ale acesteia.
Toate proiectele ce s-au ntreprins n Statele Unite, au ca scop principalprotejarea omului i a naturii. Existnd preocupri cu finalitatepracticn acest sens.
Un exemplu, poate fi programul amplu de educaie interdisciplinar
n
domeniul ecologiei urbane, iniiat de universitatea din statulWashington, n anul 2002.Misiunea acestuia este clar: mbuntirea strii Pmntului, prin
antrenarea factorilor de decizie politic, a cercettorilor, studenilori cetenilor din generaia actual, nvnd i folosind cunotinele
despre interaciunile dintre oameni i procesele ecologice, nurbanizarea mediului.
Lucrarea de faabordeazproblematicaatitudinii fa de integrarea verdelui
-
5/22/2018 Pralea Jeni
79/155
atitudinii fade integrarea verdelui
n peisajul urban american i alorientrii teoretice ctre naturcamodel absolut. Paradoxul epocii
moderne constn evoluia noastrntr-un decor ce presupune oalternande cald
i rece, totul fiind
nspus sub semnul rafinamentului.
Modernismul arhitecturii contemporane
americane
asocierea rece dintre
oel i sticl- e considerat antiteticnaturii - majoritatea cldirilor dindown
town-uri prnd lipsite de via
i cu un impact nefavorabil asupramediului.
Oraul Seattle
a fost cel care a dat tonul
pentru o revoluie ecologic, prindouabordri:1. Impactul vizual favorabil pe care l are
asocierea - uneori surprinztoare
dintre austeritatea i rigoareapeisajului urban i cldura
elementelor naturale -
vii,
reprezentate de planteleornamentale.2. Aplicarea unui plan ce presupune
printre altele adoptarea unortehnologii "verzi" pentru producereaenergiei electrice.
Urbanitii americanil
-
5/22/2018 Pralea Jeni
80/155
care propun culoareaverde, au n vedereconstruirea unui nou
peisaj i posibilitateareal
de a aduce
natura n ora. nacelai timp, se
dorete prevenireambolnvirii unui ora,
prin interveniivegetale. Elementeleverzi nu mai sunt o
prelungire aarhitecturii, nici un
trm unde aceastaplutete ci o anex, unspaiu adiacent, ofunciune urban.
Peisajul urban nu maieste redus la simpla
prezena sticlei ioelului, el apare
combinat cu seva
vieii,
posibilcompensare a
polurii urbane.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
81/155
ncde acum doi ani, primarul oraului Seattle, Greg
Nickels
a instituit o revoluie ecologic.
La propunerea acestuia, sute de primari au pornit o campanie de reducere a emisiilor decarbon, prin nlocuirea vehiculelor municipale obinuite, cu unele hibride. Rezultatele nus-au lsat ateptate, fade anul 1990 emisiile de carbon au fost reduse cu 60%. El apropus proprietarilor de automobile srecurgmai mult la transportul n comun, i s-aangajat s
creeze culoare suplimentare pentru bicicli
ti. De asemnea a recurs la l
rgirea
trotuarelor, pentru fluidizarea traficului pietonal.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
82/155
Acolo unde nu mai este loc pentru elemente ale naturii, oglindirile ajutla multiplicarea lor.
U l t bil t l l t it t ldi i l dif it t j f
-
5/22/2018 Pralea Jeni
83/155
Un element remarcabil sunt pasarelele construite ntre cldiri la diferite etaje, care facdealtfel i legtura ntre strzi.
Dorina de a simi verdele peste tot, a condus la soluii ingenioase. Una din slile de
-
5/22/2018 Pralea Jeni
84/155
p , glectura bibliotecii publice din Seattle, este nclzit de o imensmochetce i d
senzaia crafturile cu cri se afln grdina casei.
Oglindirile sunt cutate chiar dacaparenele par a fi hazardate. Ceea ce se vede ntr-o oglindnueste ntmpltor, are n primul rnd rolul de a conduce privirea, de a informa i nu n ultimul rnd de a
-
5/22/2018 Pralea Jeni
85/155
p p p
crea plcere estetic.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
86/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
87/155
TEHNOLOGII DE ULTIMA ORA IN ECO-DESIGN: PROIECTAREA ECOLOGICAASISTATA DE PC
Conf. univ. dr. JENI PRALEA, Conf. univ. dr. MAGDA SFICLEA, Student master
ANDREI AVARVARII
Se pune accentul pe tehnologiile de proiectare noi, prietenoase cu mediul si economiceca timp. Lucrarea face referire la doua tehnologii pentru determinarea solutiilor
tehnice:
optimizarea produsului in Solid Works in vederea utilizarii
unui minimum de material
in procesul de fabricatie, urmarind
simplificarea procesului de productie/asamblare;
realizarea de simulari
de rezistenta si durabilitate pe computer in Solid Works ca
alternativa la simularile
in real.
Sunt vizate tehnologiile pentru determinarea solutiilor
estetice, realizarea de imagini si
animatii
foto-realiste ale produsului folosind Bunkspeed
Hybershot
si Hyperdrive,precum si prototipizarea
rapida folosind modelatorul cu pulbere.
Concluzii:Procesul de proiectare este mai responsabil si mai orientat catre
mediu ca niciodata.
Cu ajutorul informaticii se pot economisi energie, timp si materiale sporind rezistenta sidurabilitatea prin teste in realitatea virtuala. Produsele pot fi vazute, analizate sicorectate innainte
de a fi construite efectiv. Acest fapt elimina intr-o anumita masura
nevoia prototipizarii, dar in final, cand prototipurile sunt necesare, acestea pot fi
realizate rapid folosind o imprimanta 3D.Se poate exercita un control deplin in procesul de design folosind aceste noi tehnologii.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
88/155
UTILIZAREA CREATIVA A COMPUTERULUI
IN PROCESUL DE DESIGNConf. univ. dr. JENI PRALEA, Conf. univ. dr. MAGDA SFICLEA,
Student master ANDREI AVARVARII
Computerele au devenit parte integranta din viata de zi cu zi. Domeniuldesignului
nu face exceptie. Folosirea ingenioasa a calculatorului poate
imbunatati
sensibil calitatea procesului de design. Sunt prezentate cateva
modalitati rapide de documentare in mediul web
si cateva
tehnicii de
randare
accelerata folosind scanerul, tableta grafica si Adobe
Photoshop.
Pe partea de proiect tehnic sunt demonstrate realizarea desenelor tehnice
de executie in Solid Works (vederi ortogonale, axonometrii, sectiuni, rupturi,etc.). Producerea de imagini de prezentare fotorealiste in medii
tridimensionale (Solid Works, Alias), cu avantajele acestora, precum sicolarea
imaginilor in planse
de prezentare folosind Adobe
Photoshop
si
Adobe
Illustrator
vor incheia
acest material.
CONCLUZII
Progresul
este
greu
de evitat. Indiferent
cat de atasati
sunt
unii
de metodele
traditionale, variantele
mai
sigure, mai
eficiente
vor
ocupa
mereu
centrul
atentiei. Trebuie
insa
avut
in vedere
ca automatizarea
procesului
sa
fie
limitate doar la sarcinile repetitive. Creativitatea ramane o insusire pe care oau numai oamenii, si
acestia
trebuie
sa
conduca
masinile
in procesul
de
design, nu vice-versa
-
5/22/2018 Pralea Jeni
89/155
PROIECTE
-
5/22/2018 Pralea Jeni
90/155
Urmrind cercetrile pe plan internaional, ce au ca punct de reper raportul ce se creeazntre cele doudomenii
metadesignul
i designul
ecologic
au fost implicati
studenii specializrii design de laUniversitatea de Arte din Iai n cercetri similare, cu aplicabilitate practic. n acest sens, s-au realizat o
serie de proiecte, unele dintre ele, materializndu-se.Studentul
Andrei Avarvarei
a proiectat un set de scaune ecologice, Smart
Seating
System, de unicfolosinpentru concerte i festivaluri n aer liber.
Fiind din carton fralte elemente de mbinare (lipici,capse, etc.) sunt 100% biodegradabile
i pot fi realizate din carton ondulat deja reciclat.Multifuncionalitatea constn faptul ca armonica din care este realizat elementul de sus inere este ladimensiune de banc(formatdin 4 scaune) care poate fi taiat/desfcut
apoi de utilizator, pentru amonta 4 scaune individuale. Posibilitile de aezare sunt multiple.
Design: TIBERIU POP
-
5/22/2018 Pralea Jeni
91/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
92/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
93/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
94/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
95/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
96/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
97/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
98/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
99/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
100/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
101/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
102/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
103/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
104/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
105/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
106/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
107/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
108/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
109/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
110/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
111/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
112/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
113/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
114/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
115/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
116/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
117/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
118/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
119/155
Prezentarea la RenaultDesign Central Europe Bucuresti
-
5/22/2018 Pralea Jeni
120/155
g p
a lucrarii
de licenta
sustinuta
de Lucian Acatrinei
In linia unor colaborari
cu puncte de studii si lucrari
profesionale in domeniul designului, Specializarea
Design a trimis spre analiza si studiu cateva
dintre licentele
in domeniul auto la Renault
Design
Central EuropeDintre lucrarile
trimise (in numar
de 5 ) a fost aleasa spre analizare lucrarea intitulata Concept EGO-
Vehicul destinat pentru mediul urban a studentului Lucian Acatrinei, coordonator, conf.univ. dr
Magda
Sficlea
Cateva
elemente esentiale
au marcat lucrarea prezentata :
1. Caracteristicile conceptului ecologic in industria auto (proiect):
-
Concept constructiv: Structura si materialele sunt urmarite
pe tot parcursul existentei lor in
sensul protejarii
mediului (factori de poluare, reciclare)
-
Concept financiar: Rationalizarea
costurilor in functie
de consumul de materiale
-
Concept energetic: Introducerea unor noi modalitati
de propulsie, electricitate, hidrogen,
aer, metanol, GPL.
2 Proplematicile
actuale privind mediul urban:
-
Aglomeratia, numarul
mare de masini
aduce probleme legate de insuficienta
spatiilor de
parcare si ingreunarea
traficului
-
Poluarea, atmosfera nociva de la gazele rezultate prin arderea combustibilului si cele
industriale
-
Preferintele
stilistice si de apartenenta
de grup (atractia
catre
masini
de dimensiuni mici,usor de manevrat, cu caracteristici ce definesc statutul social ) Aici apare atractia catre:
forma, cromatica, detaliile de marca, facilitatile catre distractii si loisire, functiuni speciale
-
5/22/2018 Pralea Jeni
121/155
Modalitatea de prezentare a fost atent urmarita
, documentarea si studiile fiind dirijate si spre o
organizare si o sintetizare a rezultatelor si o imbunatatire
vizuala a discursului profesional.
Constructiv, ea aduce in atentie
o carcasa tip armura (aici a fost prezentata si o asociere cu
formele bionice in actiunea
de protectie
si solutii
istorice de aparare
umana-armura) si un sistem
de roata multidirectionala.Pentru acestea s-au propus folosirea unor materiale noi pentru a rezolva problemele conceptuluiinitial: folosirea de biopolimeri
si polimeri electroactivi, pentru a crea o structura flexibila, ce
foloseste
suprafete
maleabile pentru a se modula dimensional
Materialele propuse pentru industria auto au fost: -Loprefin;-Makrolon;
-Fibre
de basalt;-Nanotuburi
de carbon;-Bucky
paper;-Dintre
acestea buckypaper
este cel mai promitator
(un material format
din nanotuburi
de carbon care in aliaje poate da o rezistenta de 500% ori mai mare ca fierul).
Lucrarea prezentata a atras atentia
asupra preocuparilor
masterandului
Lucian Acatrinei,
care urmeaza
in prezent o perioada de lucru si monitorizare on-line
cu institutia
sus-
amintita, perioada benefica in imbogatitrea
absolventilor
nostri, aflati
in contact cu institutii
profesioniste de profil, la inalt
nivel, din domeniul designului
industrial.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
122/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
123/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
124/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
125/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
126/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
127/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
128/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
129/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
130/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
131/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
132/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
133/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
134/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
135/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
136/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
137/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
138/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
139/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
140/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
141/155
Implicarea tinerilor cercetatori
-
5/22/2018 Pralea Jeni
142/155
Aportul tinerilor cercetatori se manifesta prin
implicarea acestora
in:
Procesul de organizare al expozitiilor: Design junior si Doxa de design, Documentare si achizitie de carte de specialitate si standarde
pe domeniul ecodesign,
Traducerea unor materiale pentru realizarea sit-ului grantului si a unor materiale prezentate
la conferinte,
Realizarea documentarii pentru temele de la lucrarile semestriale, laborator, proiecte,
doctorat cu implicatii in domeniul ecodesignului, Cercetari experimentale privind utilizarea argintului in domeniul ambalajelor eco.
-
5/22/2018 Pralea Jeni
143/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
144/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
145/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
146/155
Concurs national
APRM
Premiul IIStudent: Ghioc Alexandra
-
5/22/2018 Pralea Jeni
147/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
148/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
149/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
150/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
151/155
-
5/22/2018 Pralea Jeni
152/155
Relatiile intre membrii echipei
Implicarea membrilor echipei este in functie de domeniul de interes al problematiciiabordate (GD, DP, DA, educatie) si vechimea in activitatea de cercetare.
Exista relatii intre membrii echipei atat pe orizontala (intre cercetatorii cu experientasau debutanti) cat si pe verticala (intre cercetatorii cu experienta si tinerii cercetatori).
-
5/22/2018 Pralea Jeni
153/155
Edituri recunoscute CNCSIS in care au fost publicate materialele
rezultate
in urma cercetarilor
efectuate in cadrul grantului
Revista B+
cod CNCSIS: 422; LUCRARI STIINTIFICE. USAMV IASI SERIAHORTICULTURA http://www.univagroiasi.ro/Horti/_CopertaHorti_rou.htm
Revista B:
2005/2007, cod CNCSIS 500, Buletinul Institutului Politehnic Iasi
Revista C:
2008/2009, cod CNCSIS 500, Buletinul Institutului Politehnic Iasi
Edituri categoria B
cod: 221; denumire editura: ARTES cod:211; EDITURA POLITEHNIUM A UNIVERSITATII TEHNICEGHEORGHE ASACHI DIN IASI
cod:196; EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD
-
5/22/2018 Pralea Jeni
154/155
Dificultati intampinate in derularea proiectului
(stiintific si / sau administrativ)
Realizarea documentatiei impuse necesita multa
energie umana
(datorita precizarilor contradictorii: ex.
Cheltuieli de regie mai mari sau mai mici de max.7%)si comunicarea deficitara.
Conceptul anevoios al formularelor legat de parteade prezentare a fazelor
Volumul mare de lucru pentru complectarea datelor
-
5/22/2018 Pralea Jeni
155/155
Va multumim pentru atentie!
Conf. ing. dr. Jeni
Pralea
Conf. dr.
Magda
Sficlea
Lector. dr. Monica
Pop
Asistent Silviu Buraga
Preparator Elena Soltuz