practici monopiliste
-
Upload
covei-daniel-alexandru -
Category
Documents
-
view
246 -
download
0
Transcript of practici monopiliste
-
8/8/2019 practici monopiliste
1/21
FORME DE PRACTICI
MONOPOLISTE
- legea noastra sanctioneaza urmatoarele forme de practici monopoliste: intelegerile
monopoliste si abuzul de pozitie dominanta. In ceea ce priveste concentrarile economice
excesive, legea are mai putin un caracter sanctionator, cat mai ales unul preventiv.
1. Intelegerile monopoliste
A) Conceptul general de intelegeri monopoliste
- descrise prin art.5 alin.1 din L 21/ 1996. De retinut: practicile enumerate afecteaza
concurenta normala pe piata atunci cand cel care le savarseste are deja o anumita putere
economica (regula de minimis vz. art. 8 alin.1). In mod exceptional, legea considera ca
unele practici sunt atat de nocive, incat ele trebuie sanctionate indiferent de puterea
economica a autorilor lor (vz. art. 8 alin.2)
- intelegerile monopoliste pot fi definite ca fiind acele manifestari de vointa colectiva ale
unor ag. ec. suficient de independenti unii in raport cu altii spre a putea decide autonom
comportamentul lor pe piata, manifestari de vointa care au drept obiect sau drept efect
impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei pe piata relevanta.
- legea clasifica intelegerile monopoliste in: acorduri propriu-zise, decizii ale asociatilor
de agenti economici si practici concertate.
- o alta clasificare importanta este data de "palierul" economic unde se formeaza
intelegerea monopolista: intelegeri orizontale (acelasi nivel al circuitului economic, de
ex. intre producatorii de otel; sunt in general prezumate ca fiind contrare concurentei
normale, deoarece agentii ec.participanti sunt concurenti directi pe aceeasi piata
-
8/8/2019 practici monopiliste
2/21
relevanta) si verticale (nivele diferite ale circuitului economic, de ex., intre o rafinarie si
distribuitorii de benzina; tendinta recenta este de a le considera, in principiu, benefice
pentru concurenta si pentru consumatori). Si in cazul multor intelegeri verticale, ag.ec.
participanti pot fi considerati ca aflandu-se in competitie directa deoarece produsele/
serviciile pe care le vand ajung pe aceeasi piata relevanta, insa in ultimele decenii
formele moderne de distributie a produselor au condus la specializarea agentilor
economici la diferitele nivele ale lantului economic ce leaga producatorul de consumator
in asa masura incat astazi asemenea nivele sunt privite ca piete relevante distincte.
Elementele constitutive ale unei intelegeri monopoliste:
(1) existenta unei manifestari de vointa colectiva
- aceasta manifestare se analizeaza la nivelul fiecarui agent ec. (adica, fiecare agent ec.
participa la formarea vointei colective)
- nu este necesar ca fiecare agent ec. sa participe la elaborarea intelegerii monopoliste,
este suficient daca o pune in aplicare.
(2) autonomia decizionala a participantilor
- fiecare participant la intelegerea monopolista trebuie sa se bucure de libertate de decizie
in ce priveste comportamentul sau economic.
- viciile de consimtamant (in general, este greu de conceput existenta lor in practica in
cazul unei intelegeri monopoliste). In orice caz, daca decizia unei persoane de a participa
la o intelegere monopolista a fost afectata de un viciu de consimtamant (in intelesul dat
de C.civ.), atunci persoana respectiva nu va fi sanctionata.
- in plus, in materia dreptului anti-monopol se considera ca o persoana nu se bucura de
autonomie decizionala atunci cand nu are libertatea de decizie economica (cauze de
impunitate):
-
8/8/2019 practici monopiliste
3/21
(i) exista o dispozitie legala care restrange autonomia decizionala, astfel incat ag.ec.
sunt obligati sa participe la intelegerea monopolista. Dar nu orice dispozitie legala este
avuta in vedere, ci numai una (a) imperativa - care este obligatorie pentru ag.ec. vizati
(dar nu o dispozitie obligatorie emisa printr-un act administrativ, ci numai una inclusa
intr-un act al Parlamentului sau avand aceeasi forta juridica ), (b) care exclude libertatea
marginala de decizie a ag.ec. respectivi (recte, obligatia de a incheia intelegerea
monopolista acopera toata piata pe care opereaza acei agenti, nu numai o parte a ei. Daca
exista un segment al pietei relevante unde ag. ec. pot concura in mod neingradit, dar
acestia extind efectele intelegerii monopoliste si asupra acelui segment, atunci pentru acel
segment devin pe deplin aplicabile sanctiunile legale. De ex., daca legea romana impune
tuturor rafinarilor sa se asocieze pentru a cumpara petrol si pentru a-l prelucra, inseamna
ca sectorul distributiei de produse petroliere ramane deschis concurentei, ceea ce exclude
existenta unei intelegeri monopoliste la acest nivel) si (c) care creeaza o legatura decauzalitate directa intre acea dispozitie legala si intelegerea monopolista (cu alte cuvinte,
sa existe un text de lege care sa impuna, expres sau implicit dar in mod indubitabil,
realizarea intelegerii monopoliste- ex. cu licitatiile pt. achizitionarea de cantitati foarte
mari din anumite produse, cand legea permite ca vanzatorul -de regula, un organ
administrativ- sa ofere numai loturi foarte mari, ceea ce practic impun asocierile intre
agenti economici mai mici. Un alt exemplu: art. 28 alin.2 lit.c) din Legea notarilor
publici, care prevede ca Consiliul Uniunii Notarilor Publici stabliste onorariile minimale,
cu aprobarea Ministrului Justitiei; art.28 alin.2 lit.b) prevede ca acelasi Consiliu propune
Ministrului Justitiei numarul noecesar de notari publici). Obligatia de a incheia
intelegerea monopolista prevazuta de lege trebuie sa fie suficient de caracterizata, sa
indice clar cui se aplica si limitele sale de aplicare, sau
(ii) exista o situatie de dependenta economica a unor participanti la intelegerea
monopolista fata de alti participanti sau fata de ag.ec. care nu participa la intelegerea
monopolista. Ag.ec. aflat in situatie de dependenta nu va fi sanctionat pentru participarea
la intelegerea monopolista, in schimb va fi sanctionat ag.ec. care a exercitat puterea de
control. Problema dependentei ec. apare mai ales in cadrul grupurilor de agenti
economici, precum si in cazul raporturilor de intermediere comerciala. In cadrul grupului,
este evident ca sucursalele si reprezentantele, in principiu, nu se pot bucura de libertate
economica. In cazul filialelor, exista o prezumtie relativa de dependenta ec.; daca se
demonstreaza ca filiala a avut posibilitatea, la data incheierii intelegerii monopoliste, de
a-si determina in mod autonom comportamentul pe piata, atunci filiala nu poate pretinde
impunitate.
-
8/8/2019 practici monopiliste
4/21
In ce priveste relatiile de intermediere, trebuie sa facem distinctie dupa cum
intermediarii sunt auxiliari comerciali dependenti (in esenta, ei nu isi asuma nici un risc
atunci cand deruleaza afacerea comitentului lor) sau intermediari independenti (cand ei
suporta o parte semnificativa sau toate riscurile operatiunii pe care o incheie in numele
comitentului. De ex., suporta o parte din cheltuielile operatiunii, au autonomie in luarea
deciziilor privind derularea acelei operatiuni, investesc in crearea unei cereri pentru
produsele/ serviciile pe care le intermediaza, etc.). Primii nu au independenta ec., ultimii
da.
Art. 5 alin.2 din L 21/ 1996 nu reglementeaza cauze de impunitate, stabileste doar
exceptii de la aplicarea interdictiilor referitoare la intelegerile monopoliste, numai ca in
aceste cazuri ag.ec. participanti la intelegerile exceptate sunt considerati ca au avut
autonomie decizionala pentru a participa la acea intelegere.
(3) afectarea semnificativa a concurentei
- nu orice intelegere monopolista este sanctionabila, ci numai una care afecteaza
concurenta in mod semnificativ. A afecta inseamna (i) a denatura (concurenta exista,
dar competitorii nu mai au posibilitatea de a-si stabili politica de afaceri pe principiile
rationalitatii economice, de ex. toti sunt obligati sa includa in contractele lor aceleasi
restrictii cu privire la garantia produsului), (ii) a restrange (concurenta subzista numai cu
privire la anumite aspecte ale comportamentului pe piata, de ex. piata a fost impartita
teritorial dar in cadrul fiecarui teritoriu ag.ec. participant poate sa-si stabileasca in mod
liber preturile) sau (iii) a impiedica concurenta. Desi cerinta existentei unei alterari
semnificative a concurentei nu este prevazuta expres in actuala lege rom., ea se deduce
din reglementarea dispenselor individuale, a exceptarilor in bloc si mai ales din art.8
(cifra de afaceri plus cota de piata minime). Exceptie: art. 8 alin.2 prevede practici ilicite
prin ele insele, chiar daca nu au afectat semnificativ concurenta. Nu inseamna insa ca
daca sunt depasite pragurile din art.8 alin.1 (adica, se prezuma afectarea semnificativ aconcurentei), intelegerea este automat sanctionata deoarece atunci intervin dispensele
individuale care vor lua in calcul factorii enumerati la art. 5 alin.2.
In sfera notiunii de concurenta afectata de o intelegere monopolista intra atat concurenta
reala, cat si concurenta potentiala. Un ag.ec. este un concurent real daca actioneaza pe
aceeasi piata relevanta sau care nu actioneaza la momentul analizei pe aceeasi piata
-
8/8/2019 practici monopiliste
5/21
relevanta, dar are capacitatea sa isi modifice rapid productia pentru a intra rapid pe piata
relevanta, fara costuri sau riscuri suplimentare semnificative, ca raspuns la o crestere
mica si permanenta a preturilor pe aceasta piata (a se vedea art.1.2 pct.7 din Instructiunile
din 17.05.2004 privind aplicarea art.5 din L 21/ 1996 acordurilor de cooperare pe
orizontala). Un ag.ec. este considerat concurent potential daca la momentul analizei nu
actioneaza pe piata relevanta dar care are capacitatea de a face investitiile suplimentare
necesare pentru a patrunde pe piata ca raspuns la o crestere mica si permanenta a
preturilor.
- am aratat mereu ca intelegerea monopolista sanctionabila este cea care are drept
obiect sau efect restrangerea, denaturarea sau impiedicarea semnificativa a concurentei
normale (este suficient ca obiectul ori efectul sa fie anti-concurential. Nu are importanta
ca partile nu au urmarit ca intelegerea lor sa afecteze concurenta, daca efectul acestei
intelegeri este totusi in acest sens. In practica, se pare ca este mai usor de demonstrat
efectul decat obiectul monopolist). Mai mult, se considera ca nu este nevoie ca efectul
anti-concurential sa fie actual, este suficient ca el sa fiepotential - chiar art. 5(1) vorbeste
de practici ce "pot avea ca efect".
B) Forme de intelegeri monopoliste
(1) Acorduri propriu-zise
- reprezinta conventii bi- sau multilaterale care pot imbraca o mare varietate de forme
(contracte de licenta, vanzare-cumparare, locatiune, distributie exclusiva, contracte de
asociere, de specializare, de franciza, etc.) fara a fi necesar ca respectiva conventie sa
creeze legaturi de asociere intre participanti. Important este ca, in principiu, prin
respectivele acorduri se nasc drepturi si obligatii juridice intre parti. In jurisprudenta
comunitara se admite ca si "gentleman's agreements" pot fi considerate acorduri in sensul
dreptului concurentei, chiar daca ele nu duc la nasterea de drepturi si obligatii cu forta
legala intre parti, ci numai la exprimarea intentiei partilor, cu conditia ca partile sa
execute ulterior de buna-voie cele convenite in gentlemen agreements. La fel,
conventiile de asociere (de ex., cele depool) care nu dau nastere la o noua persoana
juridica - in baza lor, participantii la asociere folosesc in comun anumite facilitati sau pun
-
8/8/2019 practici monopiliste
6/21
in comun anumite resurse, cu scopul de a-si eficientiza activitatea (ex. din industria
aviatica code-sharing)
- in randul acordurilor propriu-zise se pot include si cele privind constituirea unei filiale
comune, dar numai daca in urma acordului respectiv ag.ec. participanti nu isi pierdindependenta economica (in cazul in care isi pierd independenta, este vorba de o
concentrare economica).
b) deciziile luate de asociatiile de agenti economici
- deciziile asociatiilor de agenti economici sunt manifestari de vointa colectiva ale
membrilor unei grupari de ag.ec. (aceasta grupare nu constituie o concentrare ec. Incadrul asociatiei de ag.ec., fiecare participant isi pastreaza independenta, nu se poate
vorbi de un control comun - a se vedea si art.11 alin.3 din L 21/1996). Nu este necesar ca
asociatia de ag.ec. sa aiba personalitate juridical pentru ca decizia sa cada sub incidenta L
21/ 1996.
- deciziile susceptibile de reprimare sunt cele adoptate in cursul activitatii curente de
catre organul competent al asociatiei, decizii ce pot imbraca forma de circulare, directive,
regulamente, etc. si care sunt aplicate efectiv de ag.ec. asociati. In acelasi sens,
recomandarile facute de organul asociatiei sunt considerate decizii reprehensibile daca ele
sunt urmate efectiv de participantii la asociatie.
O problema actuala a practicii romanesti o ridica asociatiile profesionale in anumite
industrii, care in foarte multe cazuri au creat prin intermediul asociatiei un mecanism de
schimb de informatii sensibile din punct de vedere concurential (niveluri de pret,
structura costurilor, volumul investitiilor fiecarui membru, etc.) si au pastrat in statutele/
actele constitutive ale organizatiilor profesionale formulari din HG 503/ 1991 (in
prezenta abrigata prin L 356/ 2001) care vin in contradictie cu normele dreptului anti-
monopol (v. art.7 din HG 503/ 1991)/
c) practici concertate
-
8/8/2019 practici monopiliste
7/21
- presupun o comportare similara si coordonata a unor agenti economici, realizata in mod
voit, dar fara a se baza pe un acord intre ag.ec., substituind cu buna stiinta riscurilor
concurentei cele ale cooperarii intre acei agenti ec., cooperare ce nu se justifica tinand
cont de conditiile normale ale pietei in cauza.
- pt. a avea o practica concertata trebuie intrunite in acelasi timp un element subiectiv si
unul obiectiv. Elementul obiectiv consta in existenta, la un moment dat, a unui
comportament paralel si similar al ag.ec. in cauza. Numai acest lucru nu ar constitui o
practica monopolista, deoarece pe o piata libera fiecare ag.ec. are dreptul de a tine cont de
activitatea concurentilor sai si de a-si modela comportamentul in consecinta. Si atunci
intervine elementul subiectiv, si anume fiecare ag.ec. se comporta in modul respectiv
deoarece urmareste atingerea unui obiectiv comun cu al celorlalti: impiedicarea,
restrangerea sau denaturarea concurentei. In realitate, este extrem de greu de a demonstra
aceasta intentie, mai ales cand ag.ec. in cauza functioneaza pe o piata oligopolistica
(nr.redus de ag.ec. mari). De aceea, organul de supraveghere trebuie sa porneasca de la
elementul obiectiv si pe baza lui sa cladeasca -prin mecanismul prezumtiilor, al analizei
comunicarii informatiilor facuta intre parti (de ex., principalii concurenti isi comunica
costurile la un anume produs in cadrul unei intruniri informale, etc.) elementul
subiectiv. In acest context, mi se pare ca organul de supraveghere roman se afla intr-o
pozitie foarte buna, deoarece el este cel ce -in urma investigatiilor facute si audierii
partilor- aplica sanctiunea in special bazandu-se pe elementul obiectiv, urmand ca ag.ec.
sanctionat sa atace hotararea organului in fata instantei de contencios administrativ si sa oconvinga de inexistenta elementului subiectiv.
- invocarea practicilor concertate de catre organul de supraveghere poate fi utila atunci
cand exista un acord intre ag.ec., dar nu poate fi dovedit.
Mai sus au fost analizate principalele categorii de intelegeri monopoliste. Art. 5 din L
21/ 1996 enumera si cateva forme de intelegeri monopoliste (cele mai frecvente si mai
grave). Totusi, ele nu epuizeaza sfera intelegerilor monopoliste si oricum, atunci cand
sunt analizate individual, anchetatorul/ judecatorul ia in considerare, direct sau indirect, si
conceptele fundamentale.
-
8/8/2019 practici monopiliste
8/21
Lista de factori a caror existenta prezuma tendinta spre incheierea de intelegeri monopoliste intre agentii economici:
- putini vanzatori si multi cumparatori
- barierele la intrare necesita o perioada lunga pentru a fi depasite
- bunuri/ servicii sunt vandute pe baza unor structuri contractuale standard sau a unor
uzante comerciale acceptate de cvasi-totalitatea agentilor economici sau produsele/
serviciile sunt standardizate
- costurile producatorilor/ prestatorilor sunt similare
- cererea este inelastica
- cererea este statica sau in scadere
- majoritatea concurentei are loc la nivelul preturilor
- gradul de integrare verticala este similar
Procedura aplicarii de catre CC a
articolului 5 din Legea nr.21/ 1996- pentru a nu cadea sub incidenta articolul 5, o intelegere monopolista trebuie sa
indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele criterii:
a) in anul financiar precedent celui in care s-a incheiat pentru prima data intelegerea
monopolista, cifra de afaceri totala a agentilor economici participanti nu trebuie sa
depaseasca un anumit plafon stabilit anual de CC (actualmente 100 miliarde lei) si
b) cota de piata totala a agentilor ec. participanti pentru anul financiar anterior celui incare s-a incheiat prima data intelegerea monopolista nu depaseste pe nici una din pietele
relevante afectate cota de 5% (pentru ag.ec. concurenti). In cazul ag.ec. neconcurenti,
cota de piata a fiecarui ag.ec. participant nu trebuie sa depaseasca 10% si
c) intelegerea monoplista nu are drept obiect sau efect preturi, tarife, partajarea pietei sau
licitatii v. art.8 alin.2 din L 21/1996 (intelegerilor monopoliste care au asemenea obiect
-
8/8/2019 practici monopiliste
9/21
sau efect sunt considerate atat de daunatoare incat pozitia CC este ca ele sunt
interziseper se si atrag automat sanctiunile legii, chiar daca o analiza a lor ar demonstra
ca ele sunt putin daunatoare. Mi se pare criticabila aceasta pozitie a CC, exprimata si
prin art.1 alin.3 din Regulamentul din 13.05.2004 privind aplicarea prevederilor art.5 si 6
din L 21/1996, art 1.3.1 pct.12 din Instructiunile din 17.05.2004 privind aplicarea art.5
din L 21/ 1996 acordurilor de cooperare pe orizontala)
In cazul in care o intelegere monopolista nu se incadreaza in primele doua criterii (a si b)
de mai sus si nici intr-o exceptare pe categorii, ea trebuie analizata de catre CC (mai putin
cele interzise prin art. 8 alin.2 L 21. 1996) fie prin aplicarea prevederilor unuia din
regulamentele de exceptare pe categorii, fie printr-o investigatie individualizata in baza
dispozitiilor generale ale legislatiei anti-monopol. CC analizeaza o asemenea intelegere
fie in urma unei notificari (notificarea nu este obligatorie) de catre unul din participanti,
fie din proprie initiativa (pentru ca a fost sesizat de catre un concurent etc. sau s-a sesizat
din oficiu).
In cazul in care un agent economic la intelegere o notifica inainte ca ea sa produca efecte
juridice, el poate inainta o cerere de neinterventie (certificarea prealabila a neinterventiei)
si CC trebuie sa se pronunte daca situatia descrisa este compatibila sau nu art. 5 alin.(1)
din L 21/ 1996 (in functie de complexitatea situatiei, CC poate sau nu sa declanseze o
investigatie pentru a solutiona cererea de neinterventie). Daca CC considera ca situatia
care va fi acoperita de viitoarea intelegere monopolista nu necesita interventia sa, va
emite o decizie in acest sens care obliga CC in masura in care informatiile furnizate de
participant au fost corecte si complete si/sau situatia care i-a fost descrisa nu s-a
modificat ulterior in mod substantial. Daca insa CC considera ca nu poate fi emisa o
decizie de neinterventie, va declansa in mod obligatoriu o investigatie care se poate
finaliza cu acordarea unei dispense individuale.
In cazul in care un agent economic la intelegere o notifica inainte ca ea sa produca efecte juridice, el poate cere si o dispensa
individuala in cazul in care considera ca desi intelegerea afecteaza concurenta, totusi sunt indeplinite conditiile art. 5 alin (2)din L 21/ 1996 (adica, efectele ei pozitive sunt mai importante decat efectele ei negative). In general, dispensa este cerutaatunci cand situatia care sta la baza intelegerii nu se incadreaza intr-o exceptare pe categorii. Dar, conform Regulamentuluidin 13.05.2004 pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din L 21/ 1996, dispensa poate fi ceruta si daca participantii la ointelegere considera ca ea se incadreaza intr-o exceptare pe categorii.
In cazul in care intelegerea este notificata ulterior producerii de efecte juridice sau nefiind
notificata si acceptata de CC, este descoperita ulterior de acesta, ag.ec. pot fi amendati cu
-
8/8/2019 practici monopiliste
10/21
pana la 10% din cifra lor totala de afaceri pe anul anterior, dar in functie de gradul lor de
cooperare cu CC, amenda poate fi redusa conform algoritmului dezvoltat prin
Instructiunile din din 17.05.2004 privind individualizarii sanctiunilor sau pot chiar sa fie
iertati de CC de plata amenzii, conform Instructiunilor din 13.05.2004 privind conditiile
si criteriile de aplicare a unei politici de clementa.
In cazul intelegerilor care se incadreaza intr-o exceptare pe categorii, ag.ec. participanti
au dreptul sa nu notifice intelegerea CC, daca ei apreciaza ca intelegerea lor se incadreaza
in totalitate in prevederile regulamentului CC care guverneaza acea exceptare pe
categorii (insa optiunea lor de a nu notifica se face pe riscul lor, daca ulterior
CC descopera acea intelegere si considera ca ea nu se incadreaza in exceptarea pe
categorii. Intr-un asemenea caz, ag.ec. participanti au sarcina probei indeplinirii
conditiilor din acel regulament.
Intelegerile monopoliste orizontale
Sunt considerate cele mai nocive forme de intelegeri monopoliste, dupa clasificarea in
functie de palierul pietei pe care opereaza. Poate din aceasta cauza, CC nu a emis un
regulament care sa excepteze in general aceste intelegeri de la aplicarea L
21/1996. Totusi, pentru anumite categorii de intelegeri orizontale au fost emise
regulamente specifice de exceptare (intelegerile privind consultari pentru tarifele de
transport aerian de pasageri si alocarea de sloturi in aeroporturi; intelegerile de cercetare-
dezvoltare asemenea intelegeri pot fi atat verticale, cat si orizontale; intelegerile de
productie/ specializare - asemenea intelegeri pot fi atat verticale, cat si orizontale;
intelegerile in domeniul asigurarilor ; intelegeri privind transfer de tehnologie si know-how). De asemenea, CC a adoptat si Instructiunile din 17.05.2004 privind aplicarea art.5
din L 21/ 1996 acordurilor de cooperare pe orizontala.
-
8/8/2019 practici monopiliste
11/21
Conform acestor Instructiuni, cooperarea orizontala are loc atunci cand intelegerea se
incheie intre ag.ec. care opereaza la acelasi nivel de piata. De cele mai multe ori, aceasta
cooperare are in vedere ag.ec. concurenti (din acest motiv, Instructiunile au in vedere
exclusiv intelegerile dintre agenti economici concurenti a caror cota de piata totala
depaseste 5% si care nu se incadreaza in situatiile prevazute de art. 8 alin.s L 21/
1996). Desi poate avea efecte negative, exista si situatii in care beneficiile pe care le
poate aduce sunt substantiale, mai ales in conditiile actuale de intensificare a presiunii
concurentiale datorita progreselor tehnologice rapide si globalizarii pietelor. Mai ales in
cazul ag.ec. mici si mijlocii, cooperarea este uneori principala solutie pentru a supravietui
pe piata. Rolul Instructiunilor este de a oferi un set de reguli de analiza a unui intelegeri
de cooperare orizontala, din perspectiva compatibilitatii ei cu art. 5 din L 21/ 1996. Spre
deosebire de regulamentele privind exceptari pe categorii, incadrarea in unei situatii in
limitele sugerate de Instructiuni nu scuteste ag.ec. participanti la intelegere de obligatiade a cere o dispensa individuala de la CC, daca intelegerea respectiva nu indeplineste
conditiile prevazute de art. 8 L 21/ 1996 .
O intelegere monopolista pe orizontala poate cuprinde si elemente ale unei intelegeri
verticale, caz in care se vor aplica in mod suplimentar Instructiunile din 17.05.2004
privind aplicarea art.5 din L 21/ 1996 in cazul intelegerilor verticale si eventual
Regulamentul din 29.04.2004 privind intelegerile verticale. Daca insa cooperareastabilita prin intelegerea dintre ag.ec. conduce la dobandirea controlului ec. de catre unii
participanti la intelegere asupra altora, intregul aranjament intre parti va fi considerat o
forma de conc.ec. si va fi analizat conform Regulamentului privind conc.ec.
Pentru a stabili in mod corect care grup de prevederi (capitol) din Instructiunile privind
acordurile de cooperare pe orizontala se aplica unei intelegeri pe orizontala, este esential
sa fie determinate toate obiectivele (scopurile) urmarite de intelegere. Obiectiveleintelegerii sunt determinate in principal in functie de 2 factori: punctul de plecare al
cooperarii si gradul de integrare al diferitelor functii ale ag.ec. care se combina in urma
intelegerii. In cazul intelegerilor mai complexe (de ex., aliantele strategice care combina
diverse domenii si instrumente de cooperare), Instructiunile prevad expres ca nu se aplica
-
8/8/2019 practici monopiliste
12/21
acestor acorduri, dar fiecare capitol de cooperare din intelegerea complexa poate fi
analizat pe baza capitolului corespunzator al Instructiunilor (v. art.1.2. pct. 9)
Structura Instructiunilor este urmatoare:
a) reguli generale, aplicabile tuturor tipurilor de intelegeri pe orizontala.
Sunt doua reguli de baza care trebuie avute in vedere in mod cumulativ: (a) cu cat puterea
de piata a participantilor este mai mare, cu atat intelegerea este prezumata mai nociva si
(b) cu cat gradul de integrare in urma intelegerii intre ag.ec. concurenti este mai mare, cu
atat creste gradul de nocivitate.
Alte reguli de analiza:
- se analizeaza obiectul intelegerii sau efectul pe piata relevanta al intelegerii monopoliste
din perespectiva afectarii semnificative a concurentei (in foarte multe cazuri, intelegerea
nu are drept obiect afectarea semnificativa concurentei). Efectul negativ pe piata
relevanta al intelegerii depinde de natura acordului si de puterea combinata de piata a
participantilor, precum si de alti factori structurali ai pietei relevante
- in ce priveste natura acordului, ea se determina in functie de domeniul si obiectivul
cooperarii, relatia concurentiala intre parti si gradul de integrare al activitatilor lor prin
implementarea intelegerii. Art. 1.3.1.1 din Instructiuni stabileste prezumtii relative cu
privire la gradul de nocivitate al anumitor categorii de intelegeri de cooperare pe
orizontala.
- in ce priveste structura pietei si puterea de piata, se analizeaza cota de piata a
participantilor si gradul de concentrare a pietei (indicele HHI), stabilitatea in timp a
cotelor de piata, barierele la intrarea pe piata, puterea de piata a cumparatorilor/
furnizorilor comparativ cu cea a participantilor la intelegere, natura produselor/ a pietei(indicele HHI), stabilitatea in timp a cotelor de piata, barierele la intrarea pe piata,
puterea de piata a cumparatorilor/ furnizorilor comparativ cu cea a participantilor la
intelegere, natura produselor/ serviciilor (omogene, mature, etc.) .
- beneficiile economice create sau care pot fi generate de intelegere (imbunatatirea
productiei sau a distributiei, promovarea progresului tehnic, etc.). Reducerile de costuri
-
8/8/2019 practici monopiliste
13/21
ca urmare a reducerii productiei, partajarii pietei sau exercitarii puterii de piata nu sunt
insa considerate beneficii economice.
- beneficiile pentru consumatori (depind in mare masura de intensitatea concurentei pe
piata relevanta).
- indispensabilitatea intelegerii monopoliste orizontale (adica, restrangerea concurentei
este necesara pentru atingerea beneficiilor economice si nu exista mijloace mai putin
restrictive de concurenta prin care s-ar putea atinge aceleasi rezultate).
- mentinerea concurentei (cu alte cuvinte, intelegerea nu trebuie sa conduca la crearea sau
consolidarea unei pozitii dominante pe piata).
b) reguli specifice aplicabile anumitor tipuri de intelegeri orizontale
- acordurile de cercetare-dezvoltare.
- acordurile de productie (inclusiv acordurile de specializare).
- acordurile de cumparare (cumpararea in comun a produselor) in acest caz, pietele
analizate sunt piata de unde sunt cumparate produsele piata achizitiei- si piata unde sunt
vandute produsele realizate de participantii la intelegere. Sunt acorduri discutabile din
punct de vedere al dreptului concurentei, deoarece aproape intotdeauna efectul pozitiv al
reducerii costurilor produselor cumparate este insotit de efectul negativ al restrictionarii
concurentei intre cumparatorii acelor produse.
- acordurile de comercializare (vanzarea, distributia sau promovarea in comun) riscul
concurential generat de aceste intelegeri consta in coordonarea politicii de preturi si a
strategiei comerciale (cu impact direct asupra stabilirii preturilor), impartirea pietelor si
trucarea licitatiilor. Din aceasta cauza, are putina relevanta pentru CC daca intelegereaeste exclusiva sau neexclusiva.
- acordurile cu privire la standarde.
- acordurile de mediu (participantii se angajeaza sa reduca poluarea asa cum este definite
ea in legislatia mediului ???sau sa indeplineasca obiective de mediu).
-
8/8/2019 practici monopiliste
14/21
Intelegeri monopoliste verticale
Aceste intelegeri sunt considerate de catre CC mai putin restrictive de concurenta. Acest
lucru se deduce prin adoptarea Regulamentului privind aplicarea art.5 alin.(2) din L 21/
1996 in cazul intelegerilor verticale (ultima versiune este cea publicata la 29.04.2004),
care excepteaza pe categorii de la intredictia prevazuta de art. 5 alin.1 L 21/
1996toate intelegerile verticale care se incadreaza in conditiile prevazute de acest
regulament. De asemenea, exista si Instructiunile CC din 17.05.204 privind aplicarea
art.5 din L 21/1996 in cazul intelegerilor verticale, care aduc precizari suplimentare si
completeaza Regulamentul de mai sus si in acelasi timp stabilesc un set de reguli de
analiza a unui intelegeri de verticale, din perspectiva compatibilitatii ei cu art. 5 din L 21/
1996, in cazul in care intelegerea respectiva nu cade sub incidenta Regulamentului si
trebuie ceruta o dispensa individuala de la CC. Ca o lege speciala in raport cu
Regulamentul de mai sus, este Regulamentul din 31.03.2004 pentru aplicarea art.5 alin.2
din L 21/ 1996 in cazul intelegerilor verticale din sectorul autovehiculelor.
O intelegere verticala este acea intelegere (acord sau practica concertata) intre
participanti aflati la niveluri diferite ale lantului productie-distributie, referitoare la
conditiile in care partile pot cumpara, vinde sau revinde anumite produse sau
servicii. Din aceasta perspectiva, Regulamentul are in vedere numai intelegerile intre
ag.ec. neconcurenti care se afla pe paliere diferite ale lantului productie-distributie, cu
exceptia prevazuta in Cap. III art. 4 alin.4 din Regulament. Conform actualei
reglementari, orice intelegere verticala intre ag.ec. a caror cota de piata (a furnizorului
sau cumparatorului, dupa caz) nu depaseste 30% din piata relevanta si care indeplineste
conditiile din Regulament, se incadreaza automat in exceptarea pe categorii, fara a fi
necesara notificarea ei la CC si autorizarea de catre acesta . Restul intelegerilor (adica,
1) intelegeri unde cota de piata a unui participant depaseste 30% sau 2) intelegeri unde
cota de piata este sub 30% dar peste pragurile prevazute in art. 8 alin.1 din L 21/ 1996 si
care nu indeplinesc conditiile din Regulament) pot fi acceptate de catre CC in baza unei
dispense individuale (in acest sens, ele trebuie notificate CC inainte de a produce efecte
-
8/8/2019 practici monopiliste
15/21
juridice, altminteri participantii sunt pasibili de aplicarea sanctiunilor din L 21/ 1996). In
cazul acestor din urma intelegeri vor fi aplicabile in principal prevederile Instructiunilor
CC din 17.05.2004 privind aplicarea art.5 din L 21/1996 in cazul intelegerilor verticale.
Piata relevanta unde se aplica criteriul cotei de 30% este piata participantului la intelegere
care are calitatea de furnizor (piata furnizorului), mai putin in cazul intelegerilor care
contin obligatii de vanzare exclusiva cand piata relevanta este cea a participantului care
are calitatea de cumparator (piata cumparatorului). In acest din urma caz, ratiunea este
urmatoarea: vanzatorul, datorita clauzei de exclusivitate, nu mai are dreptul sa isi vanda
produsele si altei persoane. Prin urmare, concurentii cumparatorului pierd accesul la
produsele acestui vanzator. Cu cat cumparatorul are o putere mai mare pe piata, cu atat
mai afectati sunt concurentii acestui cumparator de acordul de exclusivitate pentru ca
pierd o resursa alternativa de aprovizionare.
In cazul in care contractul de vanzare-cumparare cuprinde o dubla exclusivitate, se va
aplica criteriul cotei de 30% numai pe piata cumparatorului. In acceptiunea
Regulamentului si Instructiunilor privind intelegerile verticale, obligatia asumata de
cumparator de a nu mai cumpara produse similare de la alti furnizori concurenti ai
vanzatorului este calificata drept obligatie de neconcurenta (v.art.2 din Regulament
definitia obligatiei de non-concurenta este mai larga decat simpla exclusivitate de
cumparare).
a)Exceptarea pe categorii a intelegerilor verticale
- Regulamentul prevede ca art. 5 alin. (1) nu se aplica (1) intelegerilor verticale in care
cota de piata a fiecarui participant nu depaseste 10% pe nici una din pietele relevante
afectate si pragul valoric stabilit anual de CC ; (2) intelegerilor intre membrii aceluiasi
grup de ag.ec.; (3) intelegerilor de agent propriu-zise, adica acele intelegeri in baza carora
agentul nu isi asuma sau isi asuma intr-o masura nesemnificativa riscul financiar sau
comercial al activitatii desfasurate in favoarea comitentului (a nu se confunda dependenta
economica cu independenta juridica a agentului ec.). Riscurile comerciale si financiare
sunt fie riscuri in legatura cu contractele negociate/ incheiate pentru comitent, fie riscuri
in legatura cu investitiile pe care trebuie sa le faca pentru a derula contractul de
-
8/8/2019 practici monopiliste
16/21
agent. (pentru alte detalii, a se vedea Cap. II pct.3 din Instructiunile privind intelegerile
verticale).
- Regulamentul si mai ales Instructiunile detaliaza conditiile in care unele tipuri de
intelegeri verticale cad sun incidenta exceptarilor pe categorii.
- categorii de intelegeri verticale care nu pot fi exceptate pe categorii (dar de la caz la caz
pot fi admise pe baza unei dispense individuale):
- obiectul sau efectul lor consta in restrangerea libertatii cumparatorului de a-si
determina pretul de revanzare al produselor care fac obiectul intelegrii (dar
preturile maxime recomandate sunt premise);
- obiectul sau efectul lor consta in restrictionarea teritoriului in care sau aclientelei careia cumparatorul poate revinde produsele care fac obiectul
intelegerii (dar vanzarile active si anumite vanzari in sistemele de distributie
selectiva pot fi restrictionate).
- tipuri de obligatii care nu pot fi acceptate in cadrul intelegerilor verticale:
-orice obligatie directa sau indirecta de neconcurenta cu o durata care depaseste 5 ani sau nedeterminata (cu exceptarile
prevazute de art. 6 lit.a) din Regulament);
- orice obligatie directa sau indirecta care nu permite cumparatorului sa fabrice, vanda, revanda sau revandaproduse/ servicii dupa expirarea intelegerii.
b)Acceptare unor intelegerile verticale monopoliste pe baza de dispensa individuala
- efectele negative pe care le induc intelegerile verticale constau in principal in crearea de
bariere artificiale la intrarea pe piata, reducerea concurentei intra-marca (intre
distribuitorii aceleiasi marci) si a concurentei inter-marca (daca aceasta din urma
concurenta este puternica, sunt sanse mari ca CC sa acorde dispensa individuala).
- efectele pozitive ale restrictionarilor verticale constau in promovarea concurentei
concurentei nelegate de pret si imbunatatirea calitatii serviciilor. Alte efecte pozitive
constau in rezolvarea problemei pasagerului clandestin, deschiderea sau patrunderea pe
-
8/8/2019 practici monopiliste
17/21
piete noi, rezolvarea problemelor legate de investitia specifica intr-un singur client si a
investitiilor specifice transferului unui know-how substantial, realizarea de economii de
scara in materie de distributie, etc.
- prezumtii privind gradul de nocivitate al intelegerilor verticale:
- restrictionarile induse concurentei inter-marca sunt mai nocive decat cele
induse concurentei intra-marca;
- intelegerile exclusive sunt mai daunatoare decat cele neexclusive;
- restrictionarile convenite pentru produse de marca sunt mai daunatoare
decat cele care privesc produse fara nume de marca;
- combinatiile de restrictionari verticale agraveaza efectele anti-concurentiale;
- daca mai multi cumparatori si vanzatori aplica aceleasi tipuri de restrictionari
verticale, creste efectul nociv asupra pietei (cu alte cuvinte, intr-un caz izolat
anumite restrictionari verticale pot fi acceptate)
- factori care sunt analizati pentru a determina gradul de restrictionare a concurentei
printr-o intelegere verticala:
- pozitia pe piata a furnizorului;
- pozitia pe piata a concurentilor;
- barierele la intrarea pe piata;
- maturitatea pietei;
- nivelul de comercializare;
- natura produsului;
-
8/8/2019 practici monopiliste
18/21
2. Abuzul de pozitie dominanta
- titularul pozitiei dominante poate fi atat un agent ec., cat si un grup de agenti ec. Cu
alte cuvinte, putem intalni pozitie dominanta individuala sau colectiva.
a) notiunea de "pozitie dominanta"
- legea nu defineste pozitia dominanta. In schimb, Regulamentul CC din 13.05.2004
privind aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din L 21/ 1996 defineste pozitia dominanta ca
situatia in care un agent ec. (Regulamentul nu mentioneaza si grupul de ag.ec., dar credca definitia se aplica tale quale si grupului) este capabil, intr-o masura apreciabila, sa se
comporte independent fata de concurentii (inclusiv concurentii potentiali) si clientii sai de
pe piata relevanta. Cu alte cuvinte, agentul economic in pozitie dominanta areposibilitatea de a determina propriul comportament pe piata relevanta facand abstractie
de concurenti si de clientii sai (se observa ca definitia pozitiei dominante nu difera de cea
a monopolului).
b) criterii folosite in practica pentru stabilirea existentei pozitiei dominante
1) profiturile - daca un ag.ec. are pt. o perioada suficient de lunga de timp, profituri care
exced media profitului in industria (adica, piata relevanta) din care face parte, acesta este
un indiciu privind existenta unei pozitii dominante. Argument: un ag.ec. fara pozitiedominanta nu ar putea sa-si mentina pe o perioda de timp aceste profituri in exces,deoarece alti ag.ec. ar intra intre timp pe piata, oferind preturi mai scazute (sau aceleasi
preturi, dar calitate superioara care presupune costuri mai mari si deci reducerea marjei
de profit) si ar cuceri in acest fel parte sau toata piata primului ag.ec. Reciproca insa nueste adevarata (adica, lipsa profitului nu exclude existenta pozitiei dominante). Bilantul
contabil al unui monopolist poate prezenta profituri normale sau chiar sub medie pentru
mai multe motive: (i) monopolistul poate avea, pe langa activitatea monopolizata, si alteactivitati care produc pierderi, astfel incat profiturile in exces vor acoperi pierderile, (ii)
monopolistul opereaza in mod neeficient, costurile ineficientei sunt platite de
consumatori dar monopolistul nu isi poate permite sa includa in pret si o marja mare de
profit sau (iii) daca ag.ec. care are pozitia de monopol a fost vandut recent, pretul vanzariieste de regula exagerat de mare, incluzand si valoarea data de posibilitatea exploatarii
consumatorilor. In bilantul contabil al cumparatorului, nu vor apare profituri mari
deoarece profiturile de monopol sunt folosite pentru a plati dobanzile si restitui sumeleimprumutate pentru cumpararea ag.ec. monopolist.
2) comportamentul monopolistului - acest comportament nu este tipic unui ag.ec. care
este supus unei puternice competitii.
-
8/8/2019 practici monopiliste
19/21
Acest comportament nu trebuie sa fie ilegal, el poate fi si legal. De ex., in SUA Du Pont
de Nemours a marit preturile la unul din produsele sale pentru ca din veniturile obtinute
sa isi finanteze construirea unei noi capac. de productie pentru un alt produs (care nu eraintersanjabil cu primul). Marirea preturilor a fost considerata legala, dar instanta a decis
ca acest fapt dovedeste existenta puterii de monopol deoarece in absenta ei, o altfel de
decizie ar fi dus la pierderea clientilor pentru produsul al carui pret a fost majorat.
3) structura pietei cu alte cuvinte, ce procent din piata relevanta trebuie sa fie ocupat deagentul economic pentru ca acesta sa fie considerat in pozitie de monopol? In SUA,
jurisprudenta a considerat ca o cota de 30% din piata prezuma lipsa unei pozitii de
monopol, 60% din piata creeaza o prezumtie puternica in favoarea existentei unei pozitiide monopol, iar 90% din piata creeaza o prezumtie absoluta de existenta a pozitiei de
monopol. De regula, cand un ag.ec. detine sub 50% din piata, prezumtia in sensul lipsei
pozitiei dominante este relativa, instantele analizand situatia de fapt pentru a determinadaca activitatea paratului dovedeste existenta pozitiei de monopol (in general, daca
agentul economic investigat este un "lider al preturilor" -in sensul ca politica sa de preturi
este urmata indeaproape de concurentii sai- atunci avem dovada existentei pozitieidominante chiar daca acel ag.ec. detine intre 20 si 30% din piata. In EU, s-a decis caHoffman-La Roche nu detine o pozitie dominanta pe piata anumitor vitamine, deoarece
cota sa de piata era de 20-30% iar un alt concurent avea o cota similara. In aceasta speta
nu a fost insa identificat nici un lider al preturilor). In speta United Brands (EU) s-adecis ca ag.ec., desi detinea aprox. 45% din piata, avea totusi pozitie dominanta deoarece
ceilalti concurenti aveau fiecare mult mai putin (10-15% al doilea).
b) notiunea de "abuz" de pozitie dominanta
- L 21/ 1996 nu sanctioneaza pozitia dominanta prin ea insasi, ci numai abuzul ei. Pozitiadominanta nu are nimic ilicit in sine (exceptand cazul in care a fost dobandita in mod
illicit).
- nu exista o definitie legala a abuzului de pozitie dominanta. Este o situatie care se
apreciaza de la caz la caz. In principiu, exista abuz in cazul in care titularul pozitieidominante recurge la practici ce au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea concurentei
pe piata relevanta (ex.: eliminarea concurentei; impiedicarea intrarii unui ag.ec. pe piata
relevanta; adoptarea de practici ce i-ar afecta interesele in situatia in care nu s-ar bucurade pozitia dominanta, de ex.vanzarea sub costurile de productie) sau prejudicierea
consumatorilor. Dupa cum se observa, prejudicierea consumatorilor reprezinta (actuala
sau potentiala) reprezinta o conditie alternativa pentru atragerea raspunderiimonopolistului.
- din punct de vedere economic, nu este contestat de nimeni ca practicile monopoliste se
rasfrang negativ si asupra consumatorilor. Insa aceasta prejudiciere este
numai indirecta si rezulta din atingerile aduse concurentei dintre ag.ec. (afectareaconcurentei inseamna ca ag.ec. nu mai sunt capabili sa ofere consumatorilor produse la
-
8/8/2019 practici monopiliste
20/21
preturi atractive sau pur si simplu se ingusteaza sfera de alegere a consumatorilor). De
aceea, mi se pare anormal sa consideri ca un abuz de pozitie dominanta este sanctionabil
daca prejudiciaza consumatorii, desi nu a adus sau nu are potentialul de a aduce atingereconcurentei pe piata relevanta (de ex., un agent ec. care are 45% din piata ridica pretul la
un produs cu 10%. O parte mica din clientii sai se orienteaza catre ceilalti concurenti,
care pastreaza preturile neschimbate, in conditii de calitate similara a produselor, ceea ceduce la pierderea unor procente de piata de catre ag.ec. dominant. Evident, consumatorii
care ii raman fideli vor suferi datorita cresterii pretului, dar ceilalti concurenti nu au fost
afectati). Referirea la consumatori ar avea oarecare sens in cazul unui monopol natural,cand monopolistul nu a savarsit un act de natura sa aduca atingere concurentei (deoarece
concurenta nu exista practice pe piata relevanta) dar totusi a luat o masura care afecteaza
consumatorii (reducerea calitatii produsului, inasprirea conditiilor de credit, etc.). Dar in
acest caz, de ce trebuie Cons.Conc. sa investigheze acest fapt, cand exista organe silegislatie speciala privind protectia consumatorilor?
Art.6 enumera cateva practici de abuz de pozitie dominanta, concretizari ale conceptelor
deja discutate (in practica Consiliului Concurentei, cel mai des se intalnesc situatiile incare un client sau furnizor al unui agent economic dominant il acuza pe acesta din urma
ca ii aplica un tratament discriminatoriu in ce priveste politica de preturi sau de discount-
uri ori ca denunta in mod unilateral contractul cu clientul/ furnizorul, fara motiveobiective).
- corelatia intre abuzul de pozitie dominanta si intelegerile monopoliste
In principiu, se considera ca daca acelasi fapt poata fi calificat atat ca intelegere
monopolista, cat si ca abuz de pozitie dominanta, nu pot fi aplicate simultan ambelecategorii de sanctiuni. Totusi, organul de supraveghere poate aplica oricare din ele, in
functie de caracterizarea pe care a dat-o practicii respective. Pe de alta parte, in cazul in
care un agent economic ajunge la o pozitie dominanta pe baza unor intelegeri
monopoliste si ulterior abuzeaza de pozitia dominanta, atunci agentul economic poate fisanctionat atat pentru abuz de pozitie dominanta, cat si pentru participare la intelegeri
monopoliste. De asemenea, in principiu -adica, exceptand categoriile de intelegeri
mentionate in art.8(2)- nu este sanctionabila o intelegere intre agenti ec. concurenti carela data incheierii sale si nici ulterior nu afecteaza semnificativ concurenta (desi
elementele intelegerii sunt din cele enumerate in art. 5 alin.1) si care duce in timp la
dobandirea unei pozitii dominante (de ex., un acord de cooperare in producerea -prinfolosirea in comun a capacitatilor de productie- sau desfacerea -prin efectuarea unei
publicitati comune- unui anumit produs, asemenea acord continand clauze
anticoncurentiale de ex., interzicerea publicitatii separate, schimbul de informatii cu
privire la strucutura de cost a produselor). Daca insa dupa dobandirea pozitiei dominanteconcurenta este afectata semnificativ prin practicile acelor agenti ec. desfasurate pe baza
-
8/8/2019 practici monopiliste
21/21
unei noi intelegeri (sau a intelegerii initiale), atunci intelegerea in cauza va deveni ilicita
si va sanctionata ca o intelegere monopolista.