Porumbul

Plantă cultivată pentru seminţele comestibile, aflate pe ştiulete. Este a treia cea mai importantă dintre grâne, după grâu şi orez.

Elixirul tinereţii

Conţine multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc şi potasiu. Magneziul, care este prezent în cantităţi mari în porumb completează într- un mod excelent lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului. 150 de grame de porumb acoperă aproximativ 25 % din cantitatea necesară de vitamina B

1 pentru un adult. Porumbul conţine de asemenea un anti – oxidant

important şi anume vitamina E, care ne protejează împotriva artritei. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic micşorează riscul apariţiei bolilor de inimă şi a cancerului. Hidrocarburile cuprinse în porumb dau energie şi nu permit depunerea grăsimii.

Grindina de aur

Porumbul provine din America Centrală şi se consideră ca era cultivat încă 7000 de ani înaintea erei noastre. Constituia hrana de bază a maiaşilor, aztecilor şi a incaşilor. Era parte constituantă a culturii acestor popoare. După legenda – Zeul Soare a trimis grindina de aur (porumbul) pentru a hrăni oamenii. În Europa a ajuns în timpul lui Columb împreună cu alte curiozităţi aduse din Lumea Nouă. La început era numit „grâu indian”. În secolul al XVI- lea a început să fie cultivat de către italienii şi francezi. Datorită spaniolilor şi portughezilor porumbul a ajuns în Africa. La început porumbul nu era prea popular, se utiliza doar făina produsă din acesta. De abia în secolul al XIX- lea a început să fie cultivat masiv.

Latină: Zea Mays

  100 g de porumb  – 97 kcal Conţine multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc şi potasiu.

 

 

Zvelt şi calm

Porumbul are efect împotriva stresului. Este bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B

1,

care are efect asupra funcţionării sistemului nervos, a muşchilor, a inimii şi asupra producţiei de globule roşii.

 

   

Porumbul provine din America Centrală şi se consideră ca era cultivat încă 7000 de ani înaintea erei noastre. Constituia hrana de bază a maiaşilor, aztecilor şi a incaşilor. Era parte constituantă a culturii acestor popoare. După legenda – Zeul Soare a trimis grindina de aur (porumbul) pentru a hrăni oamenii. În Europa a ajuns în timpul lui Columb împreună cu alte curiozităţi aduse din Lumea Nouă. La început era numit „grâu indian”. În secolul al XVI- lea a început să fie cultivat de către italienii şi francezi. Datorită spaniolilor şi portughezilor porumbul a ajuns în Africa. La început porumbul nu era prea popular, se utiliza doar făina produsă din acesta. De abia în secolul al XIX- lea a început să fie cultivat masiv. Astăzi porumbul are o utilizare foarte variată în bucătărie. Din făina de porumb se coace pâine si prăjituri, precum şi se face polenta italiană. Este baza pentru tortillas mexicane – care la rândul lor reprezintă baza pentru tacos sau enchiladas. Se adaugă la salate, iar fierbinte se serveşte cu felurile de mâncare pe bază de carne. Se consumă şi sub forma pop- cornului sau corn flakes. Este utilizat la producţia bourbon- ului.

300 de milioane zilnic

Atâtea tortillas sunt consumate zilnic în Mexic! Aceasta înseamnă peste 100 de miliarde de tortillas anual.

Zeiţa în grădină

Indienii considerau porumbul ca o zeiţă a culturilor, împreună cu fasolea şi dovleacul. Si- a găsit în cultura lor mai multe utilizări:

seminţele – ca hrană, pentru producerea uleiului, a alcoolului sau a bijuteriilor, frunzele – pentru umplerea saltelelor, fabricarea păpuşilor şi a mocasinilor, pentru morţi, ca parte a lucrurilor trimise către Ţara Vânătorii Veşnice.

porumb,enciclopedia legumelor,vitamine,sănătate,alimentaţia,