Portofoliu Modul

7/24/2019 Portofoliu Modul

1/32

Proiectul/programul educaional

Ce sunt proiectele educaionale?

Proiectul este un mod de organizare i planificare a activitii care consum resurselealocatentre termene specifice dencepere incheiere i este caracterizat prin urmtoarele:

- abordeazo problemspecific;- urmrete atingerea unor obiective clar definite;- utilizeazresurse prestabilite, special alocate;- se deruleazntr-o perioadde timp determinat.

"Un proiect reprezint o ntreprindere unicat, care are un nceput si un sfrsit clar,proiectat n vederea realizrii unor eluri bine stabilite, cu respectarea anumitor parametrireferitori la costuri, termene si calitate." Buchanan and Boddy (!!#

"Un proiect este constituit dintr$un ansamblu de persoane si alte resurse %rupate temporarpentru realizarea unui anumit obiectiv, de re%ul ntr$o perioad de timp dat si cu utilizarea unuibu%et fi&." 'raham !)

"Un proiect este caracterizat de resurse dedicate,de un punct unic de responsabilitate, delimite clare n care se pot ncadra resursele si rezultatele, de o durat limitat* reprezint osin%ur sarcin (care se ncheie la sfrsitul proiectului# si are obiective." 'ray (!!+#

"Un proiect este o aciune individual sau colectiv care este planificat cu atenie nscopul de a obine un obiectiv". icionarul -&ford

naliza conceptual a proiectului in educaie reprezint o ntreprindere laborioas, cerelev multe /i diverse conotaii ale termenului. 0ntr$o lucrare asupra mana%ementului de proiectn instituiile /colare, 1. 2. 3o4ocaru si 5. 6acar (77), p. 8#, sintetiznd /i interpretnd studiileindicative din literatura de specialitate, relev conotaiile peda%o%ice actuale ale termenului de

proiect, de la cea de modalitate de or%anizare a activitii de nvare la cea mai cuprinztoareipostaz 9 form de interaciune educativ:mana%erial;

< investi%aie amnunit realizat de ctre elevi, focalizat pe o tem %eneral, subiect deinteres pentru copii, pe care l va dezvolta*

< aciune de cunoa/tere de natur practic, avand caracter de invare prin descoperire,dintr$o dubl perspectiv; efort deliberat de cercetare realizat de ctre copii, abordand subiectuln mod amplu si o investi%are e&tins a unui subiect din sfera idealului sau practicului, ctre care

copilul i/i canalizeaz toat atenia /i ener%ia*< instrument de spri4inire a dezvoltrii comportamentului elevilor de la e&perienainstinctiv la cea refle&iv*

< modalitate de nvare /i dezvoltare colaborativ, care abordeaz educabilii caparticipani activi la propria formare*

< un ansamblu de activiti corelate, or%anizate, ancorate n scopuri /i obiective binedelimitate, cu strate%ii /i resurse specifice, ceea ce evideniaz caracterul de instrument alschimbrii, dezvoltrii instituiei /colare n plan structural /i funcional 9 sensul mana%erial altermenului de proiect educaional. Proiectele educaionalesunt cele care au camisiune /i obiectiverealizarea de schimbrin educaie, la diferite nivele:

la nivelul clasei; profesorul poate propune proiecte curriculare : aciuni de inovare acurriculumului; realizarea unei pro%rame, suport de curs, 3=, etc.* proiecte e&tra$/colare* proiecte trans$disciplinare*

Proiectul este definit ca un ansamblu de activitai orientate ctre atingerea unui scopsau care vine n soluionarea unei nevoi identificate; el se desfoar ntr-un timpdeterminat, cu resurse umane, materiale i financiare limitate.


2/32

la nivelul /colii; proiecte instituionale (de nfiinare sau dezvoltare a unei /coli# 9 suntinstrument ale politicii mana%eriale a directorului, centrate pe inovare n sfera structuralsau funcional a /colii*

la nivel local, re%ional, naional 9 proiecte de colaborare dintre /coli, /coli /i inspectorate4udeene, etc*

la nivel internaional; proiecte de colaborare europene.

Ce sunt programele?

>ro%ramele sunt proiecte comple&e sau rnai precis portofolii de proiecte care au ca scopndeplinirea unor obiective stabilite prin politici si strate%ii la nivel macro sau microeconomic.de importanta nationala sau internationala.

sa cum arata standardele de mana%ement de proiect si dictionarele de specialitate,pro%ramele pot fi definite ca;

. serie de sarcini specifice intercorelate conduse n mod coordonat pentru realizarea unorobiective pe baza unor strate%ii corespunzatoare*

. un portofoliu de proiecte selectate si planificate n mod coordonat pentru ndeplinireaunor obiective /i pe baza unor strate%ii*

un proiect comple& sau set de proiecte necorelate dar le%ate de un ciclu de afaceri*. or%anizatie cu misiune temporara cu scopul realizarii unor procese de comple&itate

medie /i ridicata.. parte a unui plan (e&emplu pro%ramul de cercetare$dezvoltare /i stimulare a inovarii din

planul de cercetare dezvoltare pentru ezvoltarea urabila (6ustenabila# a ?omaniei. >ro%ramulare prevazut bu%et propriu,

n esen, un program include mai multe proiecte, care, la randul lor pot fi divizatein sub-proiecte, activiti.

ipuri de programe educaionale

>ro%ramele educaionale, elaborate /i derulate la nivelul unei instituii /colare ori nconte&t partenerial, pot fi clasificate dup mai multe criterii;

a# n funcie de domeniul funcional;$ pro%rame de dezvoltare curricular la nivel formal /i nonformal*$ pro%rame de dezvoltare a bazei materiale /i achiziionare de echipamente*$ pro%rame de dezvoltare a resurselor umane (incluznd /i pro%rame educaionale din >roiectul@uropean 3omenius #*$ pro%rame de dezvoltare a parteneriatelor /colare (inclusiv pro%rame din >roiectul @uropean

3omenius si 3omenius A#*$ pro%rame de dezvoltare a relaiilor /colii cu factori ai comunitii locale sau cu ali factorieducativi*

b# in funcie de %rupurile$int;$ pro%rame pentru dezvoltarea profesional a corpului profesoral*$ pro%rame de intervenie educaional (pentru elevi cu dificulti de invare:cu posibilitiaptitudinale nalte*$ pro%rame de asisten psihopeda%o%ic specializat a elevilor*$ pro%rame de e%alizare a /anselor fiecrui elev n cadrul instruirii pe baza noilor tehnolo%ii deinformare /i comunicare*$ pro%rame pentru educaia adulilor (incluznd /i pro%rame educaionale din >roiectul @uropean'runtvi%#*$ pro%rame pentru educaia prinilor*$ pro%rame de popularizare a ofertei educaionale a /colii.


3/32

Proiectele educaionale de cooperare european sau programele comunitare suntfinanate de fonduri europene, avnd ca obiectivrealizarea politicilor educaionale europene i

formarea contiinei europene.0n ?omnia, structura abilitat de 2inisterul @ducaiei /i 3ercetrii s stimuleze

cooperarea n educaie /i participarea ?omniei n pro%ramele europene de educaie /i formareprofesional, este !genia "aional pentru Programe Comunitare n #omeniul $ducaiei i

%ormrii Profesionale(>3@C>, DDD.anpcdefp.ro#. >3@C> a luat fiin la 8 ianuarie77), prin Eotrrea de 'uvern nr. 8F:8.7.77), constituindu$se prin fuziunea %entieiaionale 6ocrates /i a 3entrului pentru >ro%ramul de Cormare >rofesional 5eonardo da 1inci(ambele funcionnd nc din !!F#.

>ro%ramele educaionale europene pe care le propune >3@C> sunt;

Programe educaionale europene>ro%rame

6ub$pro%rame

3ui se adreseazG -biective ciuni

Program

uldenvarepetotparcursulv

ieii

3omenius $instituiilor de

nvmntpreuniversitar de stat/i private (de la%radinie la /coli

postliceale#* $membrilorcomunitiieducaionale;elevilor, tuturorcate%oriilor de

personal didactic,$autoritilor locale*

$asociaiilor deprini*$-'$urilor careactiveaz n domeniuleducaional.

$s creasc calitatea

nvmntuluipreuniversitar*$s consolidezedimensiunea european neducaie*$ s dezvolte cunoa/terea /intele%erea diversitiiculturale /i lin%visticeeuropene n rndul

profesorilor /i elevilor*$ s spri4ine elevii pentru adobndi competenele /i

abilitile necesaredezvoltrii personale pentruinte%rare profesional /icetenie activ.

$ >arteneriate /colare*

$>roiecte de formare apersonalului didactic*$>articiparea la sta%ii deformare iniial /i continu*

@rasmus Hnsituiilor denvmnt superior/i de formare

profesional

$s mbunteasc calitatea/i s mreasc volumulmobilitilor studenilor /i acadrelor didactice n@uropa*$ s mbunteasccooperarea multilateral

ntre instituiile denvmnt superior din@uropa, ntre acestea /iintreprinderi*$s realizezecompatibilizarea ntrecalificrile profesionaleobinute n nvmntulsuperior din @uropa*$ s susin dezvoltareaconinutului innovator alH3I, serviciilor, peda%o%iei/i practicii pentru nvarea

pe tot parcursul vieii.

$ 2obiliti studeni*$ >lasamente studeni*$ 2obiliti personaldidactic pentru predare ninstituii de nvmntsuperior *$Cormarea personalului

didactic /i nedidactic ninstituii de nvmntsuperior /i ntreprinderi *$ 3ursuri intensive de limb(@H53# * $ezvoltarea pro%ramelorde studiu*$3ooperare ntre universiti/i intreprinderi*$2odernizarea nvmntsuperior*$ 3ampusuri virtuale*$ ?eele Iematice*

5eonardo Hnstituiilor de $ s dezvolte tehnici de $ 2obiliti pentru
http://www.anpcdefp.ro/http://www.anpcdefp.ro/


4/32

da 1inci educaie /i formareprofesional iniial/i continu

predare: nvare pentrutoate persoanele implicaten educaie /i formare

profesional (cu e&cepianivelului teriar#,$ s dezvolte instituiile,or%anizaiile carefurnizeaz : faciliteazaccesul la educaie /iformare profesional,$ s ncura4eze cooperareaeuropean n educaie /iformare profesional,

persoanele implicate neducaie /i formare

profesional*$ >roiecte de inovare ndomeniul tehnolo%iilorinformaionale /icomunicaionale (IH3#.

'rundtvi% Hnstituiilor sauor%anizaiilor careasi%ur sau faciliteazeducaia adulilor

$ s promoveze mobiliti /icooperarea insituiilorimplicate n educaiaadulilor*

$2obiliti individuale*$>arteneriate*$ ?eele de e&peri*$1izite pre%titoare*

>ro%ramul

Iransversal

Hnsituiilor de

educaie /i formareprofesional iniial/i continu

$s promoveze mobiliti /i

cooperarea insituiilorimplicate n educaie /iformare profesional*$s faciliteze nvarealimbilor strine /iintroducerea IH3 neducaie /i formare*

ctivitatea cheie $

3ooperare /i inovaie npoliticile de educaie /iformare, include; vizite destudiu pentru factorii dedecizie n educaie /iformare profesional* studiicomparative*ctivitatea cheie $>redarea /i invarealimbilor strine*ctivitatea cheie A $Iehnolo%ii de informare /i

comunicare (IH3#*ctivitatea cheie + $iseminarea /i e&ploatarearezultatelor

@uridyce$ reeaua de informareasupra educaiei n @uropa

$ s colecteze, monitorizeze, prelucreze /i diseminezeinformaiile privind sistemele /i politicile educaionale n@uropa

ineretn

aciune $$$$ ?eelelor de educaie

nonformal pentrutineri

$s promoveze cooperareaeuropean n domeniultineretului, ceteniademocratic /i implicareatinerilor*

$ 3ooperare ntre tineriieuropeni*$ 6ervicii de voluntariat*$ 6isteme de susinere*

$rasmus

&undus $ este o e&tindere a pro%ramului @rasmus la nivel mondial *

elimitarea conceptelor de proiect, pro%ram /i plan reprezint un demers necesar, pentruevitarea confuziilor terminolo%ice si cristalizarea unei concepii metodolo%ice adecvateraionalitii /i fle&ibilitii mana%ementului educaional n acest domeniu;

< proiectul cuprinde un set de intenii %enerale, viznd dezvoltarea individual, a unuicolectiv de elevi, a unei or%anizaii /colare, reele instituionale*

< pro%ramul educaional reprezint un sistem unitar de activiti orientate spre atin%ereaunor obiective clar definite, n funcie de obiective ale dezvoltrii instituionale, analiza denevoi educaionale /i resursele disponibile*


5/32

< planul operaional reprezint o suit de activiti, modaliti or%anizatorice, clar definite/i descrise, care urmresc atin%erea obiectivelor stabilite prin pro%ram.

Program/Proiect/Activitate

Caracteristici Program Proiect Activitate

Anvergura Componente de politic:internaional, naionalsau regional

Iniiative locale sausub-programe

Componente ale unor

proiecte

Durata Nedefinitsau de ordinulanilor, lunilor

Luni (cel mai adesea)

sau ani

De scurtdurat, avndcaracter repetitiv

Bugetul Buget alocat global imodificabil

Buget fix, alocat cu

destinaie precisPri din bugetul total alproiectului

Rolul echipei Management

(planificare,coordonare,

control)

Implementare 0ndeplinirea unor funcii

Orientarea

evalurii

Asupra impactului i

performanei

Asupra performanei Asupra calitii i

nivelului de realizare

&anagementul de proiect / program educaional

Managementul proiectelor este un domeniu aprut relativ recent dar important, la scareuropeantot mai multe aciuni fiind desfurate sub forma unor proiecte de cooperare crora lise alocimportante resurse (mai ales financiare).

up elaborarea produselor, activitatea echipei mana%eriale este focalizat peidentificarea /i aplicarea strate%iilor, metodolo%iilor, modalitilor or%anizatorice deimplementare a acestora, printr$o continu /i adecvat monitorizare, coordonare a echipei de

proiect:pro%ram, evaluarea /i re%larea operativ a demersurilor acionale* tot acest demers poatefi transpus prin sinta%ma Jmana%ementul de proiect:pro%ramK, care pune in valoarecompetenele co%nitive, metodolo%ice, operaionale ale celor responsabili. 6intetiznd referineledin literatura problematicii (de specialitate /i din domeniile cone&e, prin adaptare#, enumerm

urmtoarele note definitorii ale mana%ementului de proiect:pro%ram la nivelul or%anizaiei/colare (ndroniceanu, coord., 77+, pp.$)* -pran, 77, pp. 7A$7)* [email protected]., 3onsiliul

aional pentru >re%tirea >rofesorilor, 77, pp. !$+#;< un ansamblu de procese dinamice care se desfsoar n conte&te bine definite, n care se

or%anizeaz si utilizeaz resursele, condiiile necesare, ntr$o manier controlat /i structurat, nscopul realizrii obiectivelor *

< utilizarea competent a calificrilor interpersonale, comunicarea, analiza, lo%ica, luareadeciziilor, planificarea, or%anizarea /i controlul utilizrii resurselor, strate%iilor de implementarea proiectului, a valorificrii condiiilor*

< un amestec de atitudini, abordri /i tehnici care poate fi aplicat la o %am lar% desarcini concrete /i care conduc la realizarea obiectivelor*

< %estionarea cu succes de ctre echipa mana%erial /i echipele de proiect a schimbrii pecare proiectul:pro%ramul o va produce*


6/32

< ansamblu de procese de implementare /i evaluare continu a proiectului:pro%ramului,raportate la mai multe subdomenii;

mana%ementul scopului proiectului:pro%ramului, mana%ementul curriculumului,mana%ementul resurselor umane, mana%ementul resurselor materiale si financiare,mana%ementul informaLiilor, mana%ementul relaLiilor intra$ si interinstituLionale,mana%ementul timpului, mana%ementul riscului, mana%ementul calitLii.

stfel mana%ementul de proiect:pro%ram se define/te ca o strate%ie mana%erial deimplementare, coordonare, monitorizare, evaluare continu, re%lare operativ a produselormana%eriale, in vederea realizrii la un nivel inalt de performan a obiectivelor strate%ice,tactice si operaLionale.

specte metodolo%ice

#iferena ntre managementul de proiect i managementul organi'aional

@&ist o serie de puncte comunentre mana%ementul or%anizaional /i mana%ementul deproiect. 0ntrebarea care se ridic este le%at de diferenele ntre mana%ementul celor douplanuri; cel or%anizaional /i cel al proiectului propriu zis. ceast diferen, la prima vedere,este dat de natura proiectului (>22, !!8#. >roiectul, derulndu$se pe o perioad determinat,atra%e dup sine implicarea temporar a membrilor echipei de lucru /i asumarea, de ctre ace/tia,a unor roluri diferite n momente de timp diferite. ceste dou aspecte au implicaii ma4ore lanivelul abilitilor resurselor umane. desea mana%ementul de proiect este asimilat uneiactiviti tehnice /i de aceea membrii echipei trebuie s manifeste abiliti /i competenespecifice.

6pecific mana%ementului proiectului este echipa. $c(ipa de proiectare un numr mic deoameni cu deprinderi complementare care sunt an%a4ai n ndeplinirea unui scop comun, auobiective specifice de performanpentru ndeplinirea crora mprt/esc responsabilitatea.

)biective specifice de performan sunt atunci c*nd; echipa eficace investe/te foarte mult timp /i efort e&plornd /i formnd un scop (care

aparine att individului ct /i echipei#. acordnd timp /i atenie apar elemente care motiveaz echipa pentru eforturi

suplimentare. ofer o cale de urmat sigur i tangibildeoarece;

o definesc produsul echipei de lucru*o faciliteaz comunicri clare deschise, conflict constructiv n interiorul echipei*o concentrarea ntre%ii echipe spre scop*o influeneaz comportamentul echipei*o ofer satisfacia micilor victorii (nepreuite# care au rol ener%izant /i de susinere

n dep/irea obstacolelor ivite n calea realizrii unui scop de lun% durat*o sunt atractive /i reprezint o provocare.

e aici se desprind oportuniti ntr$o echip sub form de a4utor /i de spri4in reciproc, decoordonare de activiti individuale /i de %enerarea an%a4amentelor. cestea, pe de o parte,rspund necesitilor de apartenen, status /i rol /i autoactualizare /i, pe de alt parte,mbuntesc comunicarea.

@lemente definitorii ale echipei sunt mrimea /i deprinderile complementare;

&rimea ec(ipeicare difer n funcie de;

Managementul de proiect este procesul de planificare, organizare i gestionare a unoractiviti interdependente cu scopul de realizare a obiectivelor proiectului.


7/32

scopul propus, obiectivele specifice, rspunderea reciproc. Un %rup mic nu devine oechip pn cnd nu d dovad de responsabilitate de ec(ip ce se caracterizeaz prinan%a4ament /i ncredere.

#eprinderi complementare;o @&pertiza tehnic sau funcionalo 3apacitatea decizionalo ?elaii interpersonale

>erformana echipei de proiect este un imperativ. @ste motivul pentru care se dezvoltte(nici de mbuntire continu a performanelor echipei /i se caut variabile care spermit anali'a eficacitiiacesteia

&etodologia proiectrii programelor educaionale

>entru a putea fi mai u/or controlate, proiectele sunt mprite n faze (etape#.6uccesiunea acestor faze este cunoscut sub numele de ciclu de via al unui proiect /i poate fireprezentat %rafic astfel+

. Ciclul de via

al proiectului

Iniiererea proiectului dei este partea cea mai importantpentru proiect, presupune omunc grea, care este adesea invizibil. Este etapa formrii echipei de proiect, gsiriipartenerilor, documentrii pentru proiect, stabilirii demersurilor care se vorntreprinde.

Planificarea este o continuare fireasca etapei de iniiere i anume partean care ideilepropuntorilor proiectului iau forma unui Plan sau Propunere de proiect.

Implementarea proiectului

Avndn vedere vastitatea etapei i diferenelentre diferite proiecte, este practic imposibilde detaliat aceastetap.Se pot urma totu

i c

iva pa

i pentru o implementare reu

it

:

P!"%C!$%)&0!$

P)$C1

P!"%C!$%)&0!$

P)$C1

2"C3$$$P)$C

$4!0!$ 5!0#1

2"C3$$$P)$C

$4!0!$ 5!0#1

"6$$P)$CP)$C

"6$$P)$CP)$C

$7$C06$P)$C

&P$&$"!$#

$7$C06$P)$C

&P$&$"!$#

O provocare pentru orice echip potenial st n capacitatea de a gsi echilibrul ntre

selecie i dezvoltare ca modaliti de a dezvolta un ntreg set de deprinderi

complementare pentru a ndeplini scopul echipei.


8/32

- lansarea proiectului: se face de obicei printr-o ntlnire cu membrii echipei de proiect,reprezentani ai autoritilor locale, ai mass-media, publicului int, n care se faccunoscute caracteristicile proiectului propus;

- organizarea echipei de proiect: fiecare membru al echipei ii deruleazactivitile careirevin n cadrul proiectului. Rolul managerului de proiect este, n aceast etap deorganizare a echipei, de delegare a sarcinilor, motivare a membrilor echipei;

- Monitorizarea / controlul desfurrii proiectului: are ca scop controlul feluluin care sedesfoaractivitile, gradul de adecvare a acestora la obiectivele propuse, gestionarearesurselor, identificarea i ameliorarea posibilelor abateri;

Evaluarea

oiunea de evaluare se folose/te n mana%ementul proiectelor cu sensuri diferite; @valuarea e&$ante; evaluarea n momentul propunerii unui proiect (etapa a treia# 9 dup

finalizarea conceperii proiectului, n vederea aprobrii finanrii /i implementriiulterioare*

@valuarea e&$post; evaluarea efectelor proiectelor dup implementarea activitilorpropuse. ceast etap rspunde unor ntrebri precum;n ce msur i-a atins proiectul

obiectivele propuse? n ce msur proiectul s-a desfurat conform propunerii definanare? Care sunt rezultatele proiectului?Ultima etap poate constitui premisa unui nou proiect care va porni de la rezultatele celui

precedent i astfel ciclul este reluat. realiza un proiect nseamn a realiza o activitate clar /i complet (Memp, 77F#. 0n acest

sens se poate realiza un inventar a ceea ce e de fcut. cest inventar este chiar aria proiectului /ireprezint, de altfel, rspunsurile la o serie de ntrebri care pot fi puse nainte de a demara

procesul.

ria de cuno/tine n mana%ementul modern de proiect (22># poate fi dezvoltat dup cumurmeaz (Cri%enti /i 3omninos, 77F#;

22> inte%rare >roces impus de asi%urarea coerenei ntre elementele diverse cecompun un proiect. >resupune includerea planului de dezvoltare,e&ecuie /i control e&tins.

6copul 6e refer la faptul c proiectul presupune e&clusiv munca : activitistrict necesar. coper iniierea scopului, planificare, definire,verificare /i control.

Iimpul Hnclude att decizia ct /i aciunea impus de estimarea duratelortuturor activitilor /i secvenelor din proiect $ activiti de definire,etape de derulare, control.

3ostul 6e refer la procese impuse de asi%urarea derulrii proiectului nlimitele bu%etului aprobat* presupune planificarea resurselor,control.

3alitatea 0nseamn procesul de rspuns la necesitile pentru care a fostconceput proiectul.

?esursele umane >resupune JutilizareaN eficace a tuturor oamenilor implicai nderularea proiectului $ cu referire att la activiti de or%anizare, decoordonare /i de dezvoltarea echipei de proiect.

6@2HCH3OH@

.De ceiniiem acest proiectG e ce este util or%anizaieiGCentrare pe valoare, pe beneficii i pe finalitate

6copul 2>. Ce facemG efinim scopul proiectului.A. CumfacemG

+. CndfacemG

). Ct timp va dura?

F. Ct va costa? 3ostul 2>

8. Care este punctul forte al proiectului? Ce face ca acesta s

fie bun?

. Cumputem fi siuri c proiectul va fi bunG

3alitatea 2>

!. Ce ar putea s nu mear bine?

?iscul 2>

7. Cine va realiza proiectul?

. Cumvom ine letura unii cu alii pentru a fi !peaceeai lunime de und"

. Caresunt necesitile pentru proiect? Cum le obinem?

?esurseleumane n 2>

A. Cumconferim proiectului caracterul unitar? Cum vomproceda n cazul n care pe parcurs e nevoie de schimbare?

+. ac nu vom finaliza proiectul. Irebuie s avem n vedere posibilitatea anulriiproiectului. ac apare aceast idee a posibilitii de anulare, atunci, cu si%uranproiectul va fi dus pn la capt.

chiziii 2>

Hnte%rare 2>

Iimpul 2>


9/32

3omunicare 6e refer la procesul de impus de cerinele proiectului privindcircuitul informaional /i diseminarea. >resupune crearea unui plande comunicare care s susin circuit informaional, raportarea

performanelor precum /i finalul (din punct de vedere administrativ#proiectului.

?iscul 0nseamn identificarea, analizarea /i oferirea rspunsurilor la

posibilele riscuri din proiect. 6e face referire la identificarea /icuantificarea riscului, pe de o parte /i la rspunsul dat, la control, pede alt parte.

chiziii coper procesul cerut de asi%urarea cu bunuri /i servicii dine&terior 9 planificarea achiziiilor, surse de selecie, contractri.

riile de cuno/tinele privind mana%ementul de proiect reflect, de fapt, dimensiunilemana%ementul de proiect (fi%ura A#. 3ele cinci dimensiuni primare (interne# ale 2> sunt scopul,timpul, costul, performana /i resursele umane. imensiuni secundare (e&terne# precum riscul,comunicarea, achiziiile /i inte%rarea faciliteaz pe cele din prima enumerare.

#rii de cunotine $ dimensiuni

"$8!$

!C3-9-6--

.-

:C

C)&0"C!$

:C)P

RESURSE UMANE

&P P$%)&!"6!

C):


10/32

!nali'a de nevoi educaionale

Un model metodolo%ic de dezvoltare instituional, care si$a dovedit eficacitateastrate%ic /i operaional este modelul >H@ (naliz 9 >roiectare 9 Hmplementare $ @valuare#,iniiat de 6cottisch @ducation epartment (!!7#.

0ntr$o lucrare recent a&at pe problematica analizei resurse$nevoi n mana%ementuleducaional, Clorea 1oiculescu realizeaz o analiz multidimensional a conceptului de nevoi

educaionale, evideniind trei ipostaze ale acestora, valorificate n manier inte%rat n activitateade proiectare mana%erial la nivelurile strate%ic, tactic si operativ (1oiculescu, 77+, pp. +$)#;

a# n plan e&istenial, nevoile de educaie desemneaz stri de necesitate obiectiv, fiindindependente de opiniile /i voina proiectantului, acionnd ca factori actuali sau poteniali dedeclan/are /i orientare necesare pentru susinerea pro%ramelor educaionale, instituiilor saustructurilor educative orientate spre satisfacerea necesitilor respective*

b# in plan teoretico$metodolo%ic, nevoile de educaie sunt constituite ca premise,ar%umente sau puncte de reper obiective, menite s dea %irul obiectivitii, al necesitii, teoriilor,strate%iilor sau metodelor propuse*

c# n planul proiectrii peda%o%ice si al actului mana%erial, nevoile de educaie reprezintbaza de plecare in conceperea proiectelor, pro%ramelor si planurilor operaionale, iar analizanevoilor de educaie constituie demersul pra%matic ce imprim realismul /i raionalismul aciuniieducative.

Ioate aceste ipostaze se re%sesc, n actualitate, n orice proiect mana%erial, n oricestrate%ie de politic educaional. 0n ultimul timp, au fost aduse n prim$plan si nevoi deschimbare asociate inte%rrii ?omaniei in Uniunea @uropean, n direcia compatibilizriistructural$funcional a sistemului si procesului de invmant cu sistemele europene.

Un model de determinare si analiz a nevoilor de educaie, posibil de operaionalizat inpractica instructiv$educativ este modelul discrepanei (iscrepancy 2odel#, iniiat de Maufman(!8#. utorul defineste nevoia de educaie ca fiind rezultatul unei discrepane (a decala4ului#dintre o situaie dorit si situaia actual.

Clorea 1oiculescu (77+, pp. +$8# propune un demers operaional de definire si analiza nevoilor de educaie prin modelul discrepanei, constituit din trei operaii succesive;. naliza si enunarea situaiei dorite, constnd ntr$un ansamblu de operaii si tehnici de

identificare, descriere si sistematizare a competenelor dezirabile n urma derulrii unui pro%rameducaional. Iermenul de situaie dorit nu este echivalent semantic cu cel de situaie ideal oricu cel de situaie prefi%urat pentru atin%erea unor scopuri %enerale, ci are inelesul de situaienecesar unui traseu instructiv$educativ, de situaie de referin n funcie de care se stabilescobiectivele, coninuturile, strate%iile de instruire si evaluare ale pro%ramului educaional.

. naliza si enunarea situaiei actuale reprezint demersul operaional de stabilire anivelului iniial al capacitilor, deprinderilor, cunostinelor, structurilor afectiv$motivaionale decare dispun elevii la nceputul unui pro%ram, precum si a e&pectanelor elevilor, vizand

finalitile si calitatea procesului de instruire si educare, care urmeaz s fie derulat. nalizasituaiei actuale urmreste, n final, aprecierea discrepanei dintre ceea ce este si ceea ce trebuie


11/32

s fie, precum si marcarea zonei n care pro%ramul propus acioneaz n vederea atin%eriistandardelor situaiei dorite.

A. 3ompararea celor dou situaii reprezint operaia de stabilire a discrepanei dintresituaia dorit si situaia actual, avand caracterul unei analize de coninut finalizate prinevidenierea nevoilor specifice de educaie, pe care pro%ramul propus trebuie s le satisfac (dee&emplu, n cazul pro%ramelor specifice curriculumului la decizia scolii; nevoi vizand

necesitatea atin%erii la un nivel nalt a obiectivelor reformei curriculare, punerea n practic aperspectivei curriculumului inte%rat prin definirea de noi obiective, selectarea si structurarea denoi coninuturi, teme crosscurriculare, de alternative metodolo%ice interactive, e&pectane,interese ale elevilor, nevoi ale prinilor, ale comunitii locale, ale instituiei scolare#.6ituaia dorit 9 6ituaia actual P evoie

2odelul discrepanei poate fi nuanat n funcie de tipurile de nevoi educaionale.stfel, n demersul de determinare /i analiz a nevoilor de educaie intelectuale (nevoi ce dein o

pondere nsemnat n cadrul nvmantul obli%atoriu#, un model accesibil practicienilor, derivatdin cel al discrepanei, este modelul centrat pe obiective.

2odelul centrat pe obiective se fundamenteaz pe ideea c, n cadrul procesului denvmant, nevoile de educaie pot fi identificate /i analizate n funcie de obiectivele

curriculare. evoile educaionale rezult, astfel, din %radul de realizare sau nerealizare a acestorobiective. Utiliznd analiza de discrepan, atunci situaia dorit este dat de obiectiveleeducaionale vizate, situaia actual este definit de performanele elevilor, iar diferena dintrecele dou situaii semnaland nevoia de educaie. 1aloarea numeric a discrepanei dintre situaiaactual si cea dorit (mai mic sau mai mare# atest intensitatea nevoii de educaie care trebuiesatisfcut prin procesul de instruire si educare.

2odelul a&at pe obiective faciliteaz si demersul de operaionalizare a nevoilor deeducaie, ca un proces rezultat din e&trapolarea modelelor consacrate de operaionalizare aobiectivelor educaionale (?. C. 2a%er, '.C. 2adaus, Q. 2ichael, '. e 5andsheere#. stfel,definirea operaional a unei nevoi de educaie const n urmtoarele operaii;

$ descrierea e&plicit a comportamentului si performanei finale, ce sunt urmrite a fidobandite de elevi prin pro%ramul propus*

$ descrierea condiiilor n care se va produce comportamentul dezirabil, care pot ficondiii materiale, de timp ori psiholo%ice*

$ precizarea nivelului minim acceptabil /i a criteriilor de evaluare a performanei*$ analiza discrepanei dintre nivelul performanelor prevzute de obiective /i nivelul

performanelor stpanite de elevi, determinandu$se n acest mod nevoile de educaie, care, nfuncie de momentul n care se realizeaz analiza, pot fi; nevoi de pre$nvare, n situaia n careelevii nu dispun de capacitile, cunostinele, structurile afectiv$motivaionale, atitudinile, pecare se bazeaz noul pro%ram* nevoi de recuperare, n situaia n care obiectivele preconizate nuau fost realizate la un nivel de performan acceptabil, stabilite pe parcursul pro%ramului* nevoi

de renvare, n cazul n care elevii nu au dobandit, la sfarsitul unui pro%ram, competenelevizate la nivelul minim acceptabil. 5a acestea, am putea adu%a si nevoile de dezvoltare a unorcapaciti, deprinderi, a unui sistem de cunostine, de proceduri, stabilite pe parcursul procesuluiinstructiv.educativ, n cazul elevilor cu aptitudini pentru anumite discipline:sistemeinterdisciplinare.

?eforma curricular, orientat de principiul fle&ibilitii curriculare, accentueazconstruciile curriculare din zona curriculumului la decizia scolii, a&ate pe particularitile sinevoile de educaie ale elevilor, pe interesele, aptitudinile si disponibilitile acestora. >e lan%

procedurile invocate, profesorii pot utiliza instrumente diverse 9 chestionare, interviuri,convorbiri, focus$%rupuri, analiza produselor activitii elevilor 9 prin intermediul crora potidentifica si analiza nevoile de cunoastere ale elevilor, care vor reprezenta punctul de plecare in

elaborarea disciplinelor:modulelor inter$ si transdisciplinare opionale.

Componente ale proiectrii programelor educaionale


12/32

Iermenii de pro%noz 9 planificare 9 pro%ramare definesc aciuni anticipative pe nivelede realizare a obiectivelor proiectelor si pro%ramelor educaionale, n care sunt puse n aciunesarcini, resurse, structuri, relaii, pro%rame concrete.

>ro%noza reprezint dimensiunea strate%ic a proiectrii, anticipnd demersurile deaplicare a reformei curriculare la nivelul or%anizaiei /colare /i conturnd liniile de perspectiv

ale dezvoltrii instituionale /i curriculare. 0n cadrul mana%ementului formal, al echipeimana%eriale, activitatea de pro%noz este materializat n cadrul proiectului de dezvoltareinstituional, unde sunt definite urmtoarele elemente curriculare;

< intele strate%ice (scopurile# dezvoltrii instituionale, realizabile pe intrea%a perioad dederulare a proiectului instituional (de re%ul, A$) ani#*

< stabilirea opiunilor strate%ice (obiectivelor %enerale#, pe domenii funcionale*< conturarea liniilor strate%ice de realizare a opiunilor si intelor strate%ice, valorificand

datele rezultate in urma analizei dia%nostice si a celei pro%nostice*< stabilirea principalelor rezultate asteptate in urma aplicrii strate%iei instituionale,

formulate in date cantitative si calitative, a criteriilor de evaluare si standardelor de performanLpe obiective %enerale.

5a nivelul pro%ramelor educaionale, activitatea de pro%noz se materializeaz inurmtoarele aciuni;

< analiza obiectivelor %enerale curriculare si educaionale, definite si asumate in cadrulpoliticii curriculare a scolii*

< definirea propriei concepii, a echipei de mana%ement a pro%ramului, vizand conturarealiniilor strate%ice %enerale de realizare obiectivelor %enerale*

< anticiparea oportunitilor si dificultilor privind implementarea strate%iei %enerale derealizare a obiectivelor selectate din proiectul instituional*

< stabilirea rezultatelor asteptate si a indicatorilor de performan, pe aceste obiectivele.>lanificarea reprezint dimensiunea tactic a proiectrii pro%ramelor educaionale,

cuprinzand o serie de operaii mana%eriale;< determinarea si analiza nevoilor educaionale ale %rupurilor 9 int ale pro%ramului

educaional*< analiza resurselor (materiale, umane, financiare, temporale#, care asi%ur

sustenabilitatea pro%ramului educaional*< definirea obiectivelor pro%ramului educaional*< analiza resurse$nevoi si anticiparea oportunitilor:dificultilor n realizarea

obiectivelor asumate*< stabilirea tematicii pro%ramului, relevant pentru obiectivele formulate*< repartizarea volumului de timp disponibil, pe etape ale derulrii pro%ramului*< stabilirea de sarcini, termene, responsabiliti pe echipe de mana%ement ale pro%ramului

educaional*< definirea indicatorilor de performan pe obiectivele pro%ramului.>ro%ramarea reprezint dimensiunea operaional a proiectrii, anticipand demersurile

mana%eriale de realizare a obiectivelor pe aciuni concrete (sarcini, operaii#. ctivitatea depro%ramare reprezint a treia etap a activitii proiective, dup formularea intelor strate%ice, aobiectivelor %enerale (prin pro%noz# si definirea strate%iilor de realizare (planificarea#, fiindrezultatul deciziilor operative si asi%urand elementul de cone&iune al proiectrii cu celelalteactivitii mana%eriale 9 or%anizarea, coordonarea, monitorizarea, ndrumarea si re%larea,evaluarea curent si re%larea operativ a proiectelor si pro%ramelor educaionale. >ro%ramareaeste instrumentalizat prin planuri operaionale pe uniti mai mici de timp (semestre,sptmani#, n care sunt precizate sarcini concrete, resursele disponibile, responsabiliti si

termene de realizare.


13/32

Zece pai pentru planificarea proiectului metoda PBO (Planificarea prin obiective)

Managementul proiectelor propune metode specifice de planificare a activitilor, celemai cunoscute fiind: metoda PERT(Program Evaluation Review Technique) i CPM(CriticalPath Method) Metoda drumului critic. Dei le recunoatem eficiena, considerm cnecesitun consum mare de timp, motiv pentru care nu le vom prezenta.

Am ales spre prezentare o metodde planificare n 10 pai, numit PBO- Planificareaprin obiective, considernd cpoate fi aplicatn aproape orice proiect.

Pasul 1 Auditul organizaieiAceast etap se refer la inventarierea caracteristicilor organizaiei la nceputul

perioadei de planificare. Se poate utiliza n acest scop analita SWOT, pe care o prezentmsuccintn rndurile urmtoare.

#naliza !O" este o metodoloie de analiz a unui proiect sau a unei afaceri i, prine%trapolare, a unei aciuni, persoane, cariere, etc.. &umele este un acronim din limba enlez: trents

'puncte tari(, !ea)nesses 'puncte slabe, slbiciuni(, Opportunities 'oportuniti( i "hreats 'riscuri,ameninri(. n domeniul care a propulsat analiza *+, cel economic, punctele forte i cele slabe sunt leatede firm i de strateiile acesteia, precum i de modul cum se compar cu concurena. portunitile iameninrile vin dinspre mediul de pia i din direcia concurenei de reul sunt factori asupra crora

firma nu are nici un control.-Punctele forte/ reprezint atributele, aspectele favorabile, tanibile sau intanibile ale oranizaiei. *erefer la ntreul potenial i toate resursele oranizaiei: resurse umane: oamenii oranizaiei, trecutul

i e%periena lor, calitile i particularitile lor resurse financiare: capitalul disponibil resursemateriale: bunurile i dotrile e%istente resurse informatice: calculatoare, cri etc. #cestea sunt subcontrolul oranizaiei, aadar pot fi modificate, imbuntite, nmulite.-Punctele slabe/ includ aceleai resurse menionate mai sus, referindu-se la nea0unsurile i slbiciunilelor. 1i acestea sunt sub controlul oranizaiei, de aceea identificarea lor corect i complet reprezint un

prim pas n soluionarea problemelor oranizaiei.- Oportunitile/ reprezint factorii e%terni ai oranizaiei, care ar putea enera prosperitatea acesteia.

2rin oportunitate se poate nelee: creterea pieei, o schimbare n stilul de via, rezolvareaproblemelor asociate cu situaii curente, o percepie pozitiv asupra oranizaiei din partea mediului deafaceri sau a oferi o valoare mai mare, ceea ce va crea o cerere crescut pentru serviciile oferite.# $meninrile - includ factori n afara controlului oranizaiei care ar putea s pun strateia demar)etin i chiar i funcionarea oranizaiei ntr-o poziie de risc. #cestea pot fi anticipate i se poate

stabili un plan de uren care s se ocupe de prevenirea i rezolvarea acestor probleme.2entru a realiza analiza *+, trebuie s rspundem urmatoarelor ntrebri:

"abel %. &ntrebri specifice analizei !O"

Caliti$ Care sunt avanta0ele oranizaiei $afacerii $ proiectului$ persoanei?

$ Ce este mai bine realizat la noi dec3t ncazul concurenei?

$ Ce vd cei din 0ur ca fiind punctelenoastre tari?

Defecte$ Ce ar putea fi mbuntit la oranizaia $afacerea $ proiectul $ persoana respectiv?

$ Ce vd cei din 0ur ca fiind puncte slabe?$ Ce trebuie evitat din e%periena anterioar

neativ?

Oportuniti$ Care sunt condiiile favorabile dezvoltrii

afacerii $ proiectului $ persoanei$ e%istenteacum pe pia?

$ Care este avanta0ul concurenial al

oranizaiei $ afacerii $ proiectului $persoanei?

$meninri$ Care sunt obstacolele e%istente n calea

proiectului respectiv?

$ Care sunt schimbrile lobale care pot afecta

evoluia oranizaiei $ afacerii $ proiectului $persoanei?


14/32

Pasul 2 Ierarhizarea problemelor

Prin participarea tuturor membrii echipei de proiect sau a ct mai multor membrii aiorganizaiei, se stabilesc problemele cu care aceasta se confrunt. Se pot utiliza metode destimulare a producerii de rspunsuri, cum ar fi brainstormingul.

Pasul 3 Stabilirea problemei fundamentaleDin lista de probleme identificate, se va alege problema sau problemele care are cea mai

mare influenasupra activitii organizaiei.

Pasul 4 ntocmirea diagramei Cauze - EfecteSe vor reprezenta grafic, sub forma unui arbore Cauze - Efecte problema identificat ,

cauzele i efectele manifestrii ei.

Diagrama cauze efecte

Pasul 5 Analiza scopului. Identificarea alternativelor

Diagrama anterior prezentat ofer imaginea negativ a problemei: avem o problem,

care ar putea avea multiple efecte negative.Se cere producerea unei schimbri a punctului de vedere, care s dea o interpretare

pozitiv problemei. O procedur simpl de realizare a acestui deziderat este urmtoarea:reinterpretm diagrama cauz-efect. Considerm problema identificat ca fiind scopul unuiproiect, apoi identificm mijloacele de atingere a scopului respectiv i rezultatele scontate.

Pasul 6 Intocmirea diagramei (arborelui) Mijloace Rezultate

n aceastetapse face o noudiagram, reprezentndu-se grafic sub forma arboreluimijloace-rezultate: resursele necesare i rezultatele preliminare.

$fect .< $fect .=$fect . $fect


15/32

Fig. 3. Diagrama mijloace - rezultate

Pasul 7 Analiza alternativelor

n funcie de resursele disponibile, se discut soluiile alternative n demarareaproiectului.

Pasul 8 Reprezentarea matriceal(LOGFRAME)Se reprezint grafic informaiile obinute prin paii anteriori, pentru a avea o imagine

clarasupra situaiei organizaiei, sub forma matricei cadru logic (Logframe), (vezi tabelul nr. 5).

Matricea cadru logic

&!C$! C!#0 )8C

ogicainterveniei

ndicatori dereali'areverificabili nmod obiectiv

:urse i mi@loace deverificare

pote'e

)biective

generale

Care este

obiectivuleneral la careproiectul vacontribui?

Care sunt

indicatorii cheiereferitorila obiectivele

enerale?

Care sunt sursele de

informarepentru acetiindicatori?

)biectivspecific

Care esteobiectivul

specific pe careproiectulintenioneaz sl atin pentrua contribui la

obiectiveleenerale?

Ce indicatoriarat n mod clardac obiectivul

proiectului a fostatins?

Care sunt sursele deinformaii care e%ist

sau care pot ficolectate? Care suntmetodele pentru aobine acesteinformaii?

Care sunt factorii icondiiile din afararesponsabilitii

4eneficiarului caretrebuie s fiendeplinii pentruatinerea acestui

obiectiv? Ce riscuritrebuie luate nconsideraie?

e'ultat .< e'ultat .=e'ultat . e'ultat


16/32

e'ultateateptate

5ezultatele suntrealizri

propuse pentrundeplinireaobiectivului

specific. Care

sunt rezultateleateptate?

Care suntindicatorii princare se msoar

i n ce msurproiectulrealizeaz

rezultateleprevizionate?

Care sunt sursele deinformaii pentruaceti indicatori?

Ce factori e%terni ice condiii trebuierealizate pentru aobine rezultateleateptate conform

raficului?

!ctiviti Care suntactivitile cheiede realizat i nce succesiune

pentru aproducerezultatelevizate?'rupaiactivitile dup

rezultate(

'i(loace: Caresunt mi0loacelenecesare pentruimplementareaacestor activiti:

personal,echipamentinstruire, studii,aprovizionri,

facilitioperaionale etc?

Care sunt sursele deinformaii cu privirela proresul

proiectului?

Ce condiii e%ternecontrolului direct al

4eneficiarului trebuies fie ndeplinitepntru implementareaactivitilor

planificate?

Costuri)Care sunt costurile

proiectului?Cum sunt clasificate?

6efalcarea costurilorn buetul

proiectului(

Ce precondiii suntnecesare, nainte denceperea

proiectului?

Pasul 9. Analiza ipotezelor

Se vor studia influenele posibile datorate mediului extern al planului. Se vor prognozamodaliti de diminuare a acestor efecte.

Pasul 10 ntocmirea planului de activitiUltima etapconstn elaborarea unei liste de activiti. Pornind de la prima coloana

matricei, se va stabili pentru fiecare obiectiv prezentat acolo activitile care vor determinaatingerea obiectivului respectiv. Pentru fiecare linie n parte se va determina perioada dencepere i de sfrit, rezultatele specifice, indicatori de realizare, responsabili, necesar deresurse, costuri.

. Planul de activiti


17/32

Sugestii pentruntocmirea cererii de finanareFinanatorii programelor educaionale solicit aplicanilor scompleteze un formular /

cerere de aplicare pentru un anumit proiect. Acestea difer de la un program la altul, darpstreazanumite secvene comune pentru toate tipurile de proiecte.

Vvom prezenta n continuare coninutul tipic al unui proiect, oferind ca exemplu unproiect redactat de ctre un grup de cadre didactice i studeni n cadrul workshopului 6crierea

proiectelor n cadrul pro%ramului Iineret in ciune". >roiectul dat ca e&emplu, numit *"ineri+CO,, /i propune crearea unei reele de colaborare ntre tinerii studeni /i tinerii de la liceelelocale n vederea prote4rii mediului ncon4urtor /i a sensibilizrii comunitilor locare despreimportana prote4rii naturii /i a resurselor ei.

>ropunerile de proiecte corect ntocmite trebuie s le rspund finanatorilor n mod clarla ntrebri precum; cine propune proiectulG ce e&pertiz are n domeniuG ce schimbri va

produce implementarea proiectului la viaa comunitiiG 3are sunt activitile propuseG 3are suntcosturile implicate, etc. >rile unei propuneri de proiect sunt;

1. Scrisoarea de intenie / Prepropunerea;. efinirea problemei*A. Cormularea scopului*+. -biective*). ?esurse*F. ctiviti*8. ?ezultate*. Hmpact, efecte de multiplicare, sustenabilitate*!. 1izibilitate*7. Bu%et*

. ne&e.

1.) Scrisoarea de intenie / Prepropunerea (DE CE?)Unii finanatori solicit o scrisoare de intenie, n baza creia decid dac proiectul i

intereseaz / corespunde cerinelor programului. n general, ea se ntinde pe 3-4 pagini. Estefoarte important pentru finanatori sneleagde lanceput care e importana i cror nevoi seadreseazproiectul.

Pentru a vajuta sredactai acest paragraf, vpropunem srspundei urmtoarei griledentrebri:a.) Rezumat al proiectului:

- Care e titlul proiectului?- Cine sunt propuntorii proiectului? (organizaiile implicate, partenerii de proiect);- Cine sunt beneficiarii proiectului (grupul int);- Cror nevoi rspunde proiectul (scopul)?- Care sunt obiectivele proiectului?

- Care sunt costurile generale ale proiectului?

b.) Relevana / importana proiectului:- De ce e importantproiectul dvs.?

- n ce context social / comunitatee plasat?- Care sunt problemeleacestei comuniti? (Cum i de ctre cine au fost identificate? Care sunt

cauzele acestor probleme? Care dintre ele reprezintprioriti i de ce?);- Ce schimbri i propune proiectul s aduc contextului prezentat? Care dintre acesteschimbri vor produce modificri realiste ale contextului?


18/32

- Prin ce e originalproiectul?

c.) Metodologie i sustenabilitate- Care sunt principalele activiti ale proiectului?- Cum va dobndi acest proiect sustenabilitate?-Va avea acest proiect efecte multiplicatoare?

d.) Motivaia personali competenele implicate:- De ce suntei dv. persoana cea mai potrivit pentru proiect? Ce competene / experien vrecomand?- Ce ateptai sobinei /nvai din acest proiect?;- Interesele i valorile dv. sunt compatibile cu scopurile proiectului? Dar cu cele ale organizaieidv. i ale comunitii creia proiectul i se adreseaz?e.) Rolul i viziunea organizaiei (luai rspunsul la aceste ntrebri din analiza SWOT aorganizaiei / colii dv.);- n ce msurscopul proiectului corespunde valorilor i experienei organizaiei dv.?- Ce experienare organizaia dv. cu acest gen de proiecte?- Ce sperorganizaia dv. sobinprin acest proiect?- Care sunt riscurile pentru organizaia dv. care ar mpiedica implementarea cu succes aproiectului?

V sugerm s rspundei acestor ntrebri la sfritul elaborrii planului proiectului,atunci cnd avei o viziune clarasupra tuturor componentelor sale.

2.) Definirea problemei (CE?)

Orice proiect pornete de la o IDEE de rezolvare a unei probleme existente la nivelinter/naional, regional, local, al organizaiei respective. Prin urmare primul demers n iniiereaproiectului este de a stabili problema care va fi rezolvatprin proiect.

>rincipalii pa/ii care trebuie realizai n aceast etap a unui proiect sunt; identificarea problemei n cadrul unor dezbateri la nivelul echipei de proiect (pentru

c proiectul este apana4ul unei echipe, nc din aceast faz, de concepie#* analiza /i stabilirea cauzelor problemei, precum /i a efectelor ei* identificarea acelor cauze asupra crora se poate interveni prin proiect* 4ustificarea proiectului; de ce este necesar, ce problem sau probleme va ameliora sau

rezolva G* identificarea /i analizarea constrn%erilor /i oportunitilor care pot interveni pe

parcursul proiectului.0n aceast etap a analizei problemei, este util analiza 6Q-I, pe care am prezentat$o

mai sus.le%erea /i formularea problemei vor avea efecte hotrtoare asupra deciziei de finanare

a proiectului respectiv. >rezentm cteva caracteristici ale problemelor de care trebuie s inemcont n momentul formulrii;$problemele sunt ale oamenilor- ale comunitilor- nu ale resurselor

Irebuie avut n vedere faptul c forurile : instituiile care asi%ur funanarea nu sunt n moddirect interesate de soarta unor cldiri, echipamente. cestea sunt doar mi4loace prin care se

asi%ur scopul real al oricrui proiect; oamenii (%rupul int#. @&emplu;'7( 89ntenionm s amena0m un laborator de educaie ecoloic pentru a avea un spaiu

adecvat educrii tinerilor n domeniul proteciei mediului ncon0urtor"

Problema poate fi definit ca o situaie sau un ansamblu de situaii care afectea' anumiioameni sau anumite grupuri la un moment dat. $a poate consta ntr-o nevoie, o stare defa t ne ativ, o deficien de func ionare.


19/32

'( 8raul nostru este potrivit 5aportului ; pe locul la nivel naional n ceea ce privetepoluarea.9ntenionm s oranizm activiti de implicare a tinerior n soluionarea problemelorecoloice cu care oraul se confrunt, n cadrul unui


20/32

B.1 up identificarea /i selecionarea cauzelor problemei asupra crora se va interveni prinproiect, se pot formula obiectiveleproiectului (3@G#, n funcie de amploarea proiectului /i deamplitudinea sa n timp, precum /i de resursele pe care poate s le antreneze. -biectivele pot fide dou cate%orii;

eneralesau pe termen lun% (ncadrate ntr$o strate%ie pe termen lun%#* specificesau pe termen scurt .

Conform teoriei manageriale, obiectivele trebuie sfie de tipul SMART: Specifice pentru a defini foarte clar ceea ce va fi realizat,

Msurabile rezultatul obinut trebuie spoatfi msurat, Acceptate de toi membrii echipei, Realiste pentru a putea findeplinite, Timp precizat stabilirea unui interval de timp realist pentru a le realiza.

>roiectul va avea un numr relativ mic de obiective specifice, care trebuie sndeplineasc cteva condiii de baz;

e&primate clar /i coerent* necontradictorii ntre ele* delimitate precis n timp* msurabile (se pot stabili indicatori de realizare a obiectivului

respectiv#.

=%. ineri-=C:- educarea tinerilor n spiritul respectului fa de natur / ca surs a vieii- formarea deprinderilor de curare i ntreinere a mediului ncon0urtor- folosirea echilibrat a resurselor din natur i reciclarea materialelor- formarea unei aitudini de protecie e a mediului i a unui stil de via sntos.

.1 dentificarea resurselor C0 C$?1

'rila de analiz a problemei /i stabilirea obiectivelor sunt indisolubil le%ate de identificarearesurselor, fr de care proiectul nu poate fi implementat. >rincipalele cate%orii de resurse sunt; resurse umane; personal pltit an%a4at de serviciul public (cu contract de munc sau de

colaborare#* colaboratori din partea structurilor partenere, inclusiv a finanatorilor* voluntari*beneficiari 9 reprezentani ai publicului intS al proiectului* colaboratori din partea unorinstituii din comunitate.

resurse materiale; n derularea lor,proiectele antreneaz /i resurse materiale (imobiliare,lo%istice, echipamente, consumabile etc.#* unele sunt de4a nscrise n patrimoniulor%anizaiei /i, n acest caz, reprezint o parte a contribuiei materiale la derularea

proiectului, altele trebuie procurate prin bu%etul proiectului, fiind absolut necesare pentruatin%erea obiectivelor. 0n faza de pre%tire este necesar o estimare realist /i a acesteicate%orii de resurse, mai ales n cazul proiectelor care /i propun nfiinarea /i dotarea saureabilitarea unor servicii.

resurse informatice; le%islaia romneasc de specialitate (acte normative care au tan%encu problematica proiectului#* statistici /i studii realizate pe plan local sau naional* actenormative, etc.

resurse financiare; se stabile/te cota de participarea proprie la finanarea proiectului (deobicei stipulat n %hidul de aplicaie#, se identific alte surse de finanare*

=%. ineri-=C:5esurse umane:-manaer proiect:student ;, E55>, Dniversitatea ; - assistent manaeri: studeni

- 9nstructor proiect: F prof. de la liceele #, 4, C, 6, = locale'potrivit proramului 9#, tinerii cuv3rste sub 7B ani pot participa la o iniiativ a tinerilor dac sunt nsoii de un instructor - voluntari: studeni de la E5>>F elevi de la licee.

5esurse materiale:


21/32

- spaiu de nt3lnire i munc, spaiu e%poziional / oferit de E55>- sli de dezbateri / oferite de cele F licee participante- echipamente de prezentare: flip-chart, laptop, video-proiector- materiale demonstrative: imprimant multifuncional color, softGare specializat- consumabile: topuri de hartie %ero%, mar)ere, pi%uri- materiale de promovare: 7 tricouri, insine brouri de prezentare a proiectului F de afie- 7 autocar nchiriat ocazional pentru e%cursii

5esurse financiare: cost total proiect %%%% =D5.

6.) Stabilirea unui program de activiti (CUM?)Proiectul va trebui s cuprind descrierea clar a tuturor activitilor subsumate

obiectivelor pe care ni le-am propuns (activitatea, durata ei, participanii, responsabilii, resurselenecesare, indicatori de reuit).

De reinut c:- activitile preparatoare (ntlniri ale echipei de proiect, vizite de studiu, redactarea materialelorsuport, etc.) trebuie trecute i elen planul activitilor, ca parte a proiectului;- timpii derulrii activitilor trebuie sfie ct mai realiti, chiar dacvlsai cateva rezervede timp pentru unele activiti mai complexe;- resursele specificaten seciunea activiti trebuie scorespundcu resursele ceruten buget;n plus, nu trebuie s exagerai cu resursele solicitate. (spre exemplu, e greu de crezut cafinanatorul va aproba achiziia unui automobil sau a X calculatoare, dac nu reiese clar dinproiect ca nu putei sle accesai din alte pri, spre exemplu: din surse proprii, inchirieri, etc.).

Ex: Activitile proiectului Tineri-Eco:- colectarea de informaii despre protecia mediului nconjurtor din diverse surse de informare (mass-media,

publicaii);- dezbateri cu elevii liceelor pe tema ecologizrii oraului X;- colectarea de materiale refolosibile;

-concurs de ngrijire a unui parc din apropierea unitii de nvmnt a tinerilor implicai;

- expoziie cu postere realizate de tineri pentru sensibilizare a comunitii cu tema Natura e viitorul nostru;-- work-shop de propunere de proiecte pentru rezolvarea polurii municipiului X;- excursiii drumeii;- nfiinarea unei organizaii non-profit Tineri-Eco cu scopul de a continua aciunile de ecologizare isensibilizare a comunitii demarate prin acest proiect.

7.) Rezultate ateptaten aceast seciune va trebui sdescriei rezultatele pe care implementarea activitilor

proiectului le va avea. Pe ct posibil, va trebui s evaluai sub form de cifre rezultateleateptate: proiectul va educa X persoane, X persoane vor deveni formatori, vor fi publicate Xcri / cursuri, vor fi distribuite X brouri, etc.

Ex. Tineri-ECO

Rezultate ateptate:- 45 studenii elevi participani voluntari vor deveni promotori ai ecologizrii oraului Baia X;- cel puin 500 de elevi de la cele 5 licee implicate n proiect vor fi informai cu privire la problema poluriioraului X;- 6 parcuri ale municipiului vor fi ntreinute de ctre participanii la proiect pe toatdurata acestuia;- vor fi colectate cel puin 250 kg de materiale refolosibile;- se vor realiza postere de sensibilizare, prezentate ntr-o expoziie public;- se vor propune proiecte de pentru rezolvarea polurii municipiului X;- vor fi publicatei distribuite brouri de prezentare a proiectului F de afie- se va nfiina un &@ !ineri-=C"

D.1 mpact, efecte de multiplicare, sustenabilitate1a trebui s e&plicai;


22/32

$ Hmpactul anticipat asupra %rupului int /i asupra comunitii : 2surile prevzute pentruobinerea acestui impact*$ 2ultiplicare; >e termen lun%, care sunt msurile prevzute pentru meninerea acestui impactG*escriei posibilitile de reluare /i e&tindere ale realizrilor proiectului.$ 6ustenabilitate; 3um intenionai s susinei financiar activitile dup terminarea proiectuluiGup terminarea proiectului cum vei menine structurile instituionale: parteneriatele: relaia cu

%rupul int cerate prin proiectG

=%. ineri-=C*e ateapt ca tinerii care vor participa n acest proiect s se constituie n modele de comportament n

prote0area naturii, inspir3ndu-i pe cei din 0ur s fac la fel.Proiectele pe care ei le propun ca soluii la problemele mediului ar putea fi aplicate, multiplic nd astfel pe

plan naionali internaional interesul pentru ecologizarei protecuia mediului.Comunitatea local a judeului M va fi sensibilizat prin expoziiile tinerilor, campaniile de informare

directn spaiile publicei campaniile media.n cest fel, dar i prin mediatizarea pe site-uri adresate tinerilor ibrouri de prezentare, proiectul va deveni cunosut, putnd beneficia de o continuare la nivel naional n aniiurmtori.

Contactele stabilite acum vor fi utilizate pentru ca organizarea de viitoare ntlniri ale tinerilor pe teme deprotec

ia mediului s

devin

o tradi

ie

n X. Organiza

ia Tineri-Eco

nfiin

at

prin proiect

i va continua

activitatea, beneficiind de sprijinul Universitii i de generaiile de tineri care studiazaici.

E.1 4i'ibilitate>roiectele europene solicit utilizarea obli%atorie a lo%o$ului Uniunii @uropene /i

precizarea pro%ramului de finanare pe toate materialele proiectului (bannere, publicaii#. 0n plus,n acest para%raf va trebui s precizai ce mi4loace /i metode vei folosi pentru a face proiectulcunoscut comunitii /i modul n care implementarea proiectului va aduce o va/loare adu%at

pro%ramului de finanare.

=%. ineri-=C Hizibilitatea proiectului va fi asiurat prin:$ anunuri n presa i televiziunea local$ anunuri pe site-urile Geb dedicate$ plasarea de bannere, postere, afie n localitate$ e%poziie public cu produsele realizate de tineri n vederea sensibilizrii comunitii fa de necesitatea

proteciei mediului ncon0urtor$ tricouri 9#, insine pentru toi participanii.

10.) Bugetul proiectului (CT?)n buget vor trebui trecute:

- cheltuieli de personal: salarii angajai; salarii colaboratori; taxe consultan;- echipament: software, aparate, accesorii;

- cheltuieli directe ale activitilor: de cltorie; cazare / mas; cheltuieli cu organizarea deseminarii, ntlniri, consultri, activiti; publicaii, traduceri; cheltuieli de diseminare, altecheltuieli;

- cheltuieli indirecte (de obicei nu pot depi 7% din cheltuielile directe): chirie spaiu, telefon/fax, taxe potale, materiale birou, utiliti (electricitate, ap), ntreinerea echipamentului,asigurri, etc.

Bu%etul proiectului trebuie; s fie ri%uros, clar si detaliat* s fie n concordan cunecesarul de resurse preconizate pentru activitile propuse* s respecte cu stricte e principiulcost : beneficiu* s cuprind numai cheltuieli eli%ibile (precizate n %hidul solicitantului#.

11.) Anexele vor include toate documentele care susin propunerea de finanare (contracte decolaborare cu partenerii, fiele posturilor i CV- urile persoanelor angajate n proiect, tabele cuparticipanii,contracte de inchiriere, facturi, chitane, etc.)


23/32

:tructura curricular a unui program educaional

@lementele structurale ale unui pro%ram educaional trebuie s evidenieze principaleleetape ale proiectrii mana%eriale, anterior parcurse si s reflecte politica curricular a scolii,definit n cadrul proiectului de dezvoltare instituional si detaliat in proiectul curricular al/colii. >ornind de la cel din urm considerent, un pro%ram educaional reprezint un instrument

procedural de natur tehnico$mana%erial, care detaliaz proiectul curricular al scolii, estecomplementar pro%ramelor curriculare opionale /i asi%ur premisele unui proces curricularraional, dar si deschis creativitii conte&tuale. Un model structural orientativ, care s ilustrezeaceast concepie metodolo%ic de construcie curricular a unui pro%ram educaional, care esteconsiderat drept instrument deschis inovaiilor metodolo%ice, cuprinde urmtoarele componente;< Tustificarea pro%ramului educaional< >rincipii de concepere< 1iziunea pro%ramului< 2isiunea pro%ramului< 'rupul$int< -biectivele pro%ramului

< ?esurse care asi%ur fezabilitatea pro%ramului< @chipa de mana%ement a pro%ramului< Iematica pro%ramului< 6trate%ii si metodolo%ii de implementare si monitorizare a pro%ramului< @valuarea pro%ramului (criterii, metode si instrumente#

Condiii ale implementrii programelor educaionale

>rocesul de implementare a pro%ramelor educaionale se bazeaz pe o analiz prealabil afactorilor, condiiilor %enerale /i specifice de eficientizare a punerii in practic a acestora. -analiz prealabil a acestor factori si condiii in literatura mana%ementului educaional relev omare diversitate, elementele destinate eficientizrii implementrii fiind re%site la nivelul maimultor problematici. 0ncercand un demers de reunire a lor n 4urul criteriului reprezentat despecificul activitilor conceptorului de pro%ram si al factorilor responsabili de implementareaacestuia, avansm dou mari cate%orii;a# condiii ale pro%ramului educaional*

b# condiii ale mana%ementului de succes, ale echipei de mana%ement a pro%ramului.a# condiiile ndeplinite de un proiect : pro%ram educaional sunt divizate, n literatura despecialitate, n dou subcate%orii; condiii strate%ice, de ordin %eneral si condiii tactice,conte&tuale, de adecvare a pro%ramelor instituionale la variabilitatea situaiilor educaionale.

3ondiiile strate%ice sunt (cf. Hosifescu, coord., 77, pp. A$A#;< adecvarea la scopurile, obiectivele stabilite*< fezabilitatea 9 caracterul realist al pro%ramului, care l face realizabil n conte&tul

instituional /i curricular n care este aplicat*< economicitatea 9 consumul optim de resurse*< simplitatea /i precizia 9 includerea de obiective /i alocarea de resurse necesare /i

suficiente obiectivelor pro%ramului*< sistematizarea, lizibilitatea /i claritatea 9 n concepere, redactare*< operaionalitatea 9 posibilitatea detalierii pro%ramului n produse curriculare care s

detalieze elementele curriculare /i s anticipeze demersuri adecvate conte&tului curricular*< unitatea si consistena 9 n vederea mpiedicrii apariiei rupturilor, contradiciilor

principiale, conceptuale sau acionale*< continuitatea 9 fiecare aciune stnd la baza derulrii, eficientizrii, optimizriicelorlalte*


24/32

< fle&ibilitatea 9 adecvarea la situaii noi /i alocarea de resurse pentru situaiineprevzute*

< ncadrarea optim n timp 9 defalcarea resurselor temporale pe uniti de coninut sau peaciuni, orizontul temporal fiind, n acela/i timp, adaptat nivelului pro%ramului*

< viabilitatea si repetabilitatea 9 meninerea /i aplicarea pro%ramului educaional, attatimp cat condiiile de conte&t nu se schimb radical.

3ondiiile tactice sunt (op. cit, p. A#;< consultarea e&pertizei n domeniu*< respectarea cadrului normativ*< valorificarea, n procesul decizional, a mai multor alternative acionale*< analiza impactului pro%ramului curricular asupra nevoilor si intereselor elevilor,

prinilor, comunitii locale, asupra misiunii /i prioritilor or%anizaiei /colare*< stabilirea aciunilor concrete conform obiectivelor stabilite*< identificarea posibilitilor de dezvoltare personal pentru %rupul int al pro%ramului*< selectarea soluiilor ori%inale, creative pentru problemele aprute*< stabilirea procedurilor concrete /i a indicatorilor de performan pentru aplicare,

monitorizare /i evaluare.

b# 6intetiznd referinele din literatura de specialitate, adaptandu$le la problemamana%ementului de proiect la nivelul or%anizaiei /colare, avansm urmtoarele condiiieseniale ale asi%urrii unui mana%ement de succes ale pro%ramelor educaionale, raportate laasi%urarea raionalitii /i creativitii mana%eriale la nivelul mai multor activiti, aciuni,

precum;< antrenarea echipei de mana%ement a pro%ramului n dezvoltarea propriei culturi

mana%eriale, n urma stabilirii nivelului acesteia prin autoevaluare* aceast activitate de self$mana%ement este orientat spre atin%erea unui nalt nivel de e&pertiz al proiectrii,implementrii si monitorizrii proiectului instituional*

< desfsurarea unui mana%ement eficient /i eficace, prin operaionalizarea culturiimana%eriale, afirmarea stilului mana%erial adecvat situaiilor educaionale concrete, la nivelulopiunilor strate%ice ale pro%ramului*

< implicarea echipei mana%eriale n procesul de maretin% educaional, definit ca Junansamblu de metode /i tehnici utilizate de ctre un ofertant de pro%rame educaionale pentru adetermina; receptivitatea (adic nevoile si motivaiile# potenialilor clieni fa de un anumit

produs sau serviciu educaional /i promovarea unui produs:pachet educaional pe o anumitpiaK (Hosifescu, 77, coord., p. A7#. 3a instrument mana%erial, echipa mana%erial poateelabora un plan de maretin% educaional, a crui structur orientativ este;. naliza situaiei de maretin% ;.a. naliza >@6I *.b. naliza 6Q-I.

. Hpotezele activitii de maretin%.A. -biectivele activitii de maretin%.+. 6trate%ii de maretin%.). >ro%ramul de maretin%.F. 2onitorizarea si evaluarea activitii, cunoa/terea /i aplicarea oportun de ctre responsabiliide pro%rame educaionale a strate%iilor, metodolo%iilor si tehnicilor adecvate, eficiente de

prevenire si rezolvare a strilor tensionale n cadrul echipelor de lucru, relaiilor intra$ siinterinstituionale.

:trategii i metode ale implementrii programului educaional

0n procesul de implementare a pro%ramelor educaionale, sunt utilizate strate%ii diverse,divizate, n funcie de etapele si activitile specifice mana%ementului de proiect, n;$ strate%ii de or%anizare a activitii n cadrul pro%ramelor educaionale*


25/32

$ strate%ii de conducere operaional si monitorizare a pro%ramelor.a# 6trate%ii de or%anizare a activitii n cadrul pro%ramelor educaionale;3a proces de stabilire a unor structuri decizionale, de comunicare, acionale, de ordonare

a resurselor n vederea realizrii finalitilor stabilite n cadrul pro%ramelor educaionale,or%anizarea este eficientizat prin strate%ii de re%ul al%oritmice, dar fr a minimaliza si pe celeeuristice, n cazul unor situaii particulare, compuse din urmtoarele metode, operaiuni (adaptare

dup Hosifescu, coord., 77, p. AAA#;< listarea activitilor:aciunilor concrete necesare realizrii obiectivelor stabilite,deductibil din pro%ramele educaionale si planurile operaionale*

< clasificarea activitilor pe baza unor criterii de similaritate, stabilindu$se /i modul deevaluare pentru fiecare activitate*

< procurarea /i alocarea resurselor pentru realizarea fiecrui pro%ram, activitate concret*< desemnarea persoanelor:echipelor care vor coordona cate%oriile de activiti

(desemnarea mana%erului de pro%ram, constituirea echipelor de lucru pe domenii de activitate,delimitarea ariilor de competen si responsabilitate#.

b# 6trate%ii de conducere operaional /i monitorizare a pro%ramelor educaionale;6trate%iile de conducere operaional a implementrii pro%ramelor educaionale pot fi

divizate in;< strate%ii de conducere bazate pe motivaie, ca linii strate%ice %enerale ale

mana%ementului de proiect prin motivarea personalului, operaionalizabile prin mai multemodaliti /i aciuni;

$ popularizarea ofertei curriculare*$ ar%umentarea intelor, opiunilor strate%ice /i a fezabilitii pro%ramului*$ nvin%erea tendinei membrilor de a nu participa la or%anizarea activitilor

pro%ramului*$ valorificarea satisfaciei %enerate de rezolvarea cu succes a unor activiti ale

pro%ramelor*$ crearea climatului stimulativ n or%anizaie /i n clas, n cadrul echipelor de

mana%ement a pro%ramelor educaionale*$ recunoasterea iniiativelor si a meritelor in derularea si optimizarea pro%ramelor

acordarea de roluri si sarcini, dele%area, acordarea unor recompense*$ cresterea pro%resiv a nivelului performanelor asteptate, la nivel individual sau la

nivelul echipelor*$ anticiparea dificultilor, prevenirea tensiunilor, pre%tirea pentru invin%erea

obstacolelor*$ spri4inirea elaborrii si rezolvrii iniiativelor in optimizarea implementrii si

monitorizrii pro%ramelor educaionale*$ ncura4area relaiilor intra$, inter%rupuri implicate in mana%ementul pro%ramelor*

< strate%ii de conducere prin e&cepie, cuprinzand modaliti de identificare, analiz sisoluionare a situaiilor problematice ivite /n implementarea /i monitorizarea pro%ramelor, printr$un mana%ement eficient al sistemului informaional referitor la aplicarea si evaluarea acestora,

prin luarea /i aplicarea deciziilor adecvate de corectare, ameliorare oportun*< strate%ii de conducere prin alternative, bazate pe;

$ elaborarea de variante de soluionare a obiectivelor (prin planuri operaionale, modaliti decoordonare a activitilor mana%eriale de aplicare, metode, tehnici si proceduri de rezolvare asituaiilor specifice ivite pe parcursul implementrii#*$ analiza comparativ a acestor ipoteze de soluionare*$ ale%erea /i aplicarea variantelor optime*

< strate%ii de conducere prin dele%are, constnd n atribuirea unor responsabiliti, sarcini

le%ate de unele aspecte ale aplicrii /i monitorizrii pro%ramelor, insoite de investirea autoritiicorespunztoare (la nivel individual sau %rupal#*


26/32

< strate%ii de conducere prin cooperare, ca e&presie a practicrii unui mana%ementinteractiv, prin utilizarea unor proceduri specifice variabilitii situaiilor caracteristicilorechipelor si persoanelor implicate n pro%rame, a unor modele interacionale descrise in literaturade specialitate, stimulandu$se astfel coeziunea %rupurilor de lucru, participarea, afirmarea deintervenii ameliorative. 6trate%iile de monitorizare a implementrii pro%ramelor educaionalesunt compuse din metode si proceduri relaionate cu evaluarea (scopul monitorizrii pro%ramului

referindu$se si la furnizarea de informaii relevante pentru evaluarea acestuia# si cu tipul deabordare a binomului monitorizare$evaluare. 1alorificandu$se acest ultim punct de vedere, s$auconturat mai multe modele de monitorizare, descrise de literatura de specialitate, dintre careenumerm (Hosifescu, 77, pp. AA)$AAF#;

< 2onitorizarea de tip sistemic, prin care se caut indicatori de evaluare referitori la;$ conte&t; nevoile la care rspunde pro%ramul, caracterul realizabil, acceptabil al obiectivelorstabilite*$ intrri; resursele alocate (materiale, financiare, de timp, informaionale# si competenele iniialeale echipei mana%eriale, n ansamblu, ale membrilor acesteia*$ reacii; atitudini favorabile /i nefavorabile, ca urmare a efectelor derulrii activitilormonitorizate*

$ iesiri; efectele si rezultatele concrete pe termen mediu si lun%9 schimbri la nivelul %rupului$int, al culturii or%anizaionale, comportamentuluior%anizaional, al comportamentului profesional al membrilor or%anizaiei /colare, al dezvoltrii

bazei materiale a /colii /i al relaiilor comunitare. < 2onitorizarea de tip mana%erial, prin care sunt urmrii indicatorii referitori la ;$ eficacitate, care indic nivelul realizrii finalitilor propuse*$ eficien 9 raportul dintre resursele utilizate si obiectivele realizate*$ economicitate 9 nivelul consumului de resurse*$ efectivitate 9 relaia ntre eficiena metodelor /i procedurilor /i adecvarea lor la nevoile%rupurilor de interes.

< 2onitorizarea de tip competenial, prin care se urmreste formarea /i dezvoltarea unorcompetene specifice unor domenii;$ mana%ementul ateniei 9 capacitatea de a comunica clar obiectivele /i de a concentra eforturilespre realizarea lor*$ mana%ementul nelesurilor $ capacitatea de a crea /i comunica nelesuri pentru ca acestea sfie nsu/ite de ctre personal*$ mana%ementul ncrederii $ capacitatea de a fi consistent /i consecvent n mpre4urri comple&eale aplicrii pro%ramului*

< 2onitorizarea inovaiei, care se poate realiza la dou nivele; msura n care membriicon/tientizeaz, adopt, iniiaz procesele de schimbare /i msura n care cei implicaicorecteaz, amelioreaz, mbuntesc, creeaz o anumit schimbare prin pro%ramul educaional.

$valuarea programelor educaionale

?eforma curriculumului /i a sistemului de evaluare din ?omania promoveaz mai multetendine si orientri, ce vizeaz o deplasare a accentului de la msurarea produselor laconstatarea efectelor de dezvoltare a sistemului si procesului educaional romnesc. cestetendine, specificate la nivelul pro%ramelor derulate n cadrul or%anizaiilor /colare, adaptatedup lista tendinelor sintetizat n 'hidul metodolo%ic pentru formarea formatorilor, elaborat ncadrul >roiectului de ?eform a 0nvmantului >reuniversitar (77, pp. AA!$A+7#, sunt a&ate

pe;$ predominana evalurii de dezvoltare, avnd ca scop principal dezvoltarea, n dauna

evalurii de 4udecare, care urmre/te 4ustificarea performanelor pro%ramelor derulate ctrenivelurile ierarhice superioare*$ afirmarea evalurii multicriteriale /i multiinstrumentale a pro%ramelor curriculare*


27/32

$ completarea aprecierii cantitative cu aprecierea calitativ*$ centrarea evalurii pro%ramelor educaionale pe valoarea adu%at, prin luarea in

considerare a pro%resului realizat de entitatea evaluat, prin raportare la analiza dia%nosticiniial*

$ corelarea, tot mai strans, a evalurii formative cu evaluarea sumativ*$ completarea evalurii centrate pe obiective /i pe produse cu evaluarea centrat pe

efectele pro%ramelor educaionale (6criven# sau cu evaluarea centrat pe proces (Jresponsiveevaluation K 9 ?. 6tae#.

$valuarea formativ a implementrii programelor educaionale F trsturi caracteristice

@valuarea pro%ramelor sociale si educaionale reprezint Japrecierea sistematic aoperaiilor /i:sau a rezultatelor pro%ramelor raportat la un set de standarde e&plicite sauimplicite, un mi4loc care contribuie la imbuntirea pro%ramului sau politiciiK(Qeiss, apud>otolea, 77)#. intre strate%iile de evaluare ce pot fi utilizate n evaluarea pro%rameloreducaionale, evaluarea formativ este una de baz, ce se aplic n mod preponderent, ntrucat

ofer informaii eseniale asupra derulrii pro%ramelor instituionale, n diverse etape ale aplicriiacestora* ceea ce faciliteaz optimizarea implementrii si monitorizrii prin re%larea operativ a

procesului. e asemenea, evaluarea formativ ndeplineste /i o funcie motivaional prinsatisfacia %enerat de posibilitatea mbuntirii pro%ramelor /i ener%izarea comportamentuluimembrilor echipelor de proiect n aspiraia de realizare la un nalt nivel de performan aobiectivelor instituionale stabilite prin proiectul instituional.

&etodologia evalurii programelor educaionale

@valuarea pro%ramelor educaionale este realizat din perspectiva mai multor ipostaze,rezultand o evaluare multilateral;

$evaluare de impact 9 studierea percepiilor /i aprecierilor beneficiarilor, speciali/tilor,echipei mana%eriale a /colii, cadrelor didactice, altor factori, asupra pro%ramului educaional*

$ evaluare de proiect 9 evaluarea modului de planificare a pro%ramului curricular*$ evaluare de proces 9 evaluarea modului de implementare, monitorizare si re%lare a

pro%ramului educaional*$ evaluarea rezultatelor pro%ramului 9 evaluarea schimbrilor survenite in cadrul

%rupului$int, prin raportare la obiectivele pro%ramului (criteriul cel mai sever al evaluriipro%ramului#.

>entru fiecare ipostaz a evalurii pro%ramului, sunt stabilite o serie de criterii care sacopere intrea%a comple&itate a aspectelor evaluate, astfel nct procesul de evaluare s fie

caracterizat prin validitate si fidelitate (adaptare dup Hosifescu, coord., 77, p. , pp. A)!$AF#;a# >entru evaluarea planificrii pro%ramului;$ ndeplinirea condiiilor strate%ice /i tactice (adecvare, fezabilitate, economicitate,

operaionalitate, fle&ibilitate, concretee, ori%inalitate etc.#*$ respectarea etapelor planificrii pro%ramului*$ modul de selectare:stabilire /i formulare a obiectivelor curriculare*$ formularea indicatorilor de performan, a instrumentelor de evaluare.

b# >entru evaluarea implementrii /i monitorizrii pro%ramului;$ adecvarea condiiilor si or%anizarea, %estionarea resurselor disponibile*$ leadershipul (motivaia, implicarea, asi%urarea climatului optim, activitatea decizional

curent n abordarea situaional a procesului curricular#*$ utilizarea instrumentelor de monitorizare si evaluare*


28/32

$ analiza impactului pro%ramului curricular educativ supra %rupului$int, asupra altorfactori interesai, asupra dezvoltrii /i performrii curriculumului pro%ramului educaional.

c# >entru evaluarea rezultatelor pro%ramului $ evidene asupra diferitelor %rupuri$int;$ elevi; achiziii co%nitive, abiliti metodolo%ice, aspecte afectiv$motivaionale, abiliti

sociale*$ profesori; competene co%nitive, acional$metodolo%ice n domeniul curricular,

psihopeda%o%ic /i mana%erial, abiliti sociale, abiliti n utilizarea H3I, competene decomunicare educaional*$ /coala ca ntre%; dezvoltarea /i performarea de curriculum, abordri cross$curriculare,

schimbri n politica /colii, n le%turile cu comunitatea*2etodolo%ia evaluativ utilizat n evaluarea pro%ramelor educaionale este una

comple&, incluznd metode, tehnici /i instrumente calitative /i cantitative constituite ntr$unportofoliu metodolo%ic;

$ interviuri de evaluare, focus$%rupuri cu %rupul$int /i membrii echipelor de proiect*$ modele procedurale de autoevaluare, interevaluare, de declaraii de intenii*$ chestionare*$ modele de %rile de observare*

$ forme de monitorizare a interaciunilor /i a comunicrii*$ analiza produselor activitii echipelor de proiect*$ analiza produselor activitii membrilor %rupului$int*$ teste standardizate (sociometrice, de personalitate, docimolo%ice, de randament#*$ modele de fise de apreciere (cum ar fi cele care utilizeaz Jancore comportamentaleN#*$ e&perimente*$ calculul numeric*$ scale ale nivelului de funcionare a personalitii*$ scale ale nivelului de satisfacere a nevoilor %rupurilor$int*$ rapoarte scrise*$ JartefacteN 9 rezultatele concrete, materiale ale pro%ramului educaional.


29/32

Proiectul curricular colar

>36 este un ansamblu de decizii articulate care permit concretizarea >roiectului3urricurlar 2atrice (>32# /i propunerile comunitatilor locale cu cornpetente educative n

proiecte de aciune diclactica adaptate unui conte&t specific. ceast concretizare este realizat

de catre echipele de cadre didactice, deoarece numai acestea posed suficiente informatii pentrua putea interpreta >32 si instructiunile de aplicare corespunzatoare, dezvoltndu$le ntr$o formadecvat situaiei proprii.

>36 /i are ma&ima 4ustificare n necesitatea de a %aranta o aciune coerent, coordonata/i pro%resiv a colectivnlui de cadre didactice care sa favorizeze dezvoltarea adecvata a elevilor,eliminandu$se astfel diviziunea muncii in actul de predare$invatare.

>36 face parte din planul de activitate, care mai poart numele de >roiect @ducativ (>@#,/i constituie ansamblul deciziilor care se iau in >@ cu referire la ce, cum si cand se invata sievalueaza. >@, cuprinde mult mai multe aspecte decat cele strict curriculare. Cunctia sa de bazaeste aceea de a stabili un cadru %lobal pentru institutia scolara care sa permita actiuneacoordonata si eficace a echipei didactice. cest cadru trebuie sa fie le%at de situatia concreta a

unitatii /colare. propunand si planificand solutii problematicii specifice acesteia. Irebuie sa fiedefinit in relatie cu aspectele fundamentale ale educatiei si sa propuna marile obiective ale scoliirespective, care sa orienteze si sa inspire toate activitatile din scoala. 0n acelasi tirnp trebuie sae&pliciteze structura si functiile diferitelor elemente ale unitatii scolare.eoarece >@ este fundamental pentru a da coerenta si personalitate proprie scolilor, elaborareaacestuia trebuie considerata ca un proces pro%resiv si dinamic, care pennite consolidarea echipeididactice si faciliteaza %estionarea scolii. @laborarea unui >@, cu caracter birocratic nu are sens,

pentru ca nu este impartasit in mod real de catre cadrele didactice si este lipsit de functionalitate.Cormarea si consolidarea unor echipe educative solicita definirea si impartasirea de catre toti aunei serii de idei care, elaborate si redactate in mod adecvat, vor confi%ura incet$incet >@.efinindu$se in raport cu cele stabilite in >@ si tinand cont de aceste idei, echipele de cadredidactice iau decizii privitoare la distribr$rirea si secventializarea continuturilor de$a lun%ul unuian sau a unui ciclu, ca si privitoare la criteriile de or%anizare si prelucrare a acestor continuturi,la aspectele metodolo%ice, la normele de or%anizare a spatiului si timpului, la materialeleeducative ce se vor utiliza si la criteriile de evaluare. cest ansamblu de decizii este ceea cedenumim >roiect 3urricular 6colar (>36#.Cunctia de baza a >36 este de a %aranta pro%resul si coerenta in invatarea continuturiloreducative de$a lun%ul scolaritatii. >eutru aceasta este necesara definirea unor criteriifundamentale si comune care sa orienteze secventializarea continuturilor in acord cu trasaturilespecifice si particulare ale elevilor. ln acelasi tirnp este imporlant ca criteriile de %rupare si

prelucrare a continuturilor , de or%anizare a spatiului si timpului, de ale%ere a materialelor de

invatare si criteriile de evaluare sa aiba o anume coerenta in ansamblul unitatii scolare care vafavoriza la ma&im procesul de invatare din partea elevilor.>36, prin luarea unei pozitii in raport cu o intrea%a serie de elemente educative, permite

articulareaunei munci sistematice de discutii si an%a4ari, fundamentala pentru alcatuirea siconsolidarea echipelor peda%o%ice in scoli. >entru aceasta elaborarea >36 pentru diferitedomenii si ani de studiu trebuie considerata ca o sarcina cruciala.

0n cel de$al treilea nivel de concretizare a curriculumului, ultimul, se confi%ureaza>roiectele peda%o%ice, ca ansamblu de unitati curriculare ordonate si impartite pe domeniilefiecarui an de studiu.

ceasta sarcina presupune doua etape fundamentale;. planificarea si distribuirea continuturi de invatat de$a lun%ul fiecarui an sau:si ciclu *

. planificarea in tirnp a activitatilor de invatare si evaluare corespunzatoare.Unitatea curriculara se defineste ca o unitate de lucru relativa la un proces de predare $ invatare,


30/32

articulata si cornpleta. Hn ea trebuie precizate prin urmare, continuturile, obiectivele, activitatilede predare $ iuvatare si activitatile de evaluare. ceste elemente trebuie sa tina cont de nivelulclasei si sa se desfasoare in functie de acesta.ceste nivele de reflectie si elaborare curriculara nu constituie o noutate absoluta. 3adreledidactice au o mare e&perienta de planificare si proiectare a lectiilor. outatea consta in faptul ca

profesori de discipline diferite realizeaza planificari si proiecte de activitate didactica in comun

in raport cu unele criterii si principii peda%o%ice asumate de catre toti. ificultatea consta, inprincipal, in lipsa competentelor de colaborare, de cooperare si de lucru in echipa.cesti pasi succesivi de concretizare curriculara reprezinta %rade diferite de %eneralitate

si comple&itate, dar, fara indoiala, in planificare si, mai presus de toate, in practica ele apar stransrelationate. 6e intele%e ca >roiectul @ducativ, >roiectul 3urricular 6colar ,>roiectele peda%o%icesi Unitatile curriculare sunt strans le%ate intre ele si se stimuleaza reciproc. 0n masura in carecadrele didactice dintr$o unitate scolara au analizat propriul conte&t si propria realitate concreta,s$au definit in 4urul unor principii peda%o%ice si au or%anizat /coala intr$o forma functionala si

participativa, vor avea o baza de referinta pentru optiuni mai concrete. >e de alta parte se vorfolosi si bucura de o e&perienta de lucru care le va facilita desfasurarea altor actiuni in echipa.

ceste trei nivele de elaborare a curriculurnului in cadrul scolii sunt aproape totdeauna

obiect de reflectie si analiza in paralel si mentin intre ele relatii stranse care nu constituie aproapeniciodata un procedeu de deducere a unuia din altul. Uneori se poate porni si invers, cadreledidactice. plecand de la o reflectie colectiva asupra activitatilor de invatare pe care le realizeazacu elevii, simt nevoia de revizuire a predarii si sfarsesc prin a %enera in acest mod proiectecurriculare mai mult sau rnai putin restranse care, in final se structureaza ntr$un proiect educativ.

$lemente de ba'a ale proiectului curricular colarHn scoala, asa cum o cunoastem, deciziile pe care le iau cadrele didactice se refera la

or%anizarea orarului, distribuirea unor materiale si repartizarea claselor. 3aracterul deschis sifle&ibil al acestei propuneri de or%anizare a curriculumului in cascada creeaza noi directii deactivitate in echipa acadrelor didactice.

@laborarea unui >roiect 3urricular 6colar implica realizarea urmatoarelor sarciniprincipale;

a# efinirea obiectivelor %enerale ale fiecarui an de studiu.-biectivele %enerale ale unui ciclu de invatamant, definite in >roiectul 3urricular 2atriceurmeaza a fi conte&tualizat pentru fiecare an de studiu.

b# 6electionarea ansamblului continuturilor care vor fi desfsurate in >roiectul 3urricular6colar si discutarea criteriilor posibile de prelucrare (%lobalizare, interdisciplinaritate,disciplinaritate, inte%rare#. ceasta selectie se va face plecand de la modelele prezentate in>roiectul 3urricular 2atrice.

c# 0mpartirea coninuturilor pe ani de studiu. 0ntr$un sistem de invatamant mai centralizat

aceast secventializare a continuturilor poate fi facuta adrninistrativ, de catre rninister* intr$unsistem descentralizat este necesara analiza atenta a modulelor, un moment indispensabil, pentru aputea elabora pro%rarnarile concrete. u trebuie confundate secventializarea cu temporalizarea,care se concretizeaza ulterior, prima avand un caracter mai %eneral si poate da loc laternporalizari diferite in functie de circumstantele concrete.

d# stabilirea criteriilor tle evaluare la finalul fiecurui an de studiu. 3olectivul de cadredidactice trebuie sa stabileasca indicatorii care urmeaza a fi folositi pentru a evalua daca un eleva realizat un proces de invatare si instruire adecvat sau, in caz de nereusita, daca trebuieschimbata activitatea educativa. e asemenea trebuie sa se cada de acord asupra tuturorcriteriilor pe baza carora se decide daca un elev promoveaza sau nu.

e#

Portofoliu Modul

Documents

Transcript of Portofoliu Modul