Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.

TIPURI DE POLUANŢITIPURI DE POLUANŢI

- derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide- derivati ai sulfului si azotului- derivati ai metalelor grele(Pb, Cr)- derivati ai fluorului- materii plastice-pesticide-materii organice fermentescibile

TIPURI DE POLUARE TIPURI DE POLUARE CHIMICĂCHIMICĂ

1. Poluarea aerului

2. Poluarea apelor

3. Poluarea solului

1.Poluarea aerului1.Poluarea aerului

Atmosfera , denumita adesea oceanul aerian, este un

amestec de gaze, denumit aer. Prin sursele de poluare se inteleg acele locuri de provenienta a agentilor nocivi.

Se deosebesc:-surse de poluare artificiale: care sunt cele mai numeroase : intreprinderi industriale, mijloacele si caile de transport si sistemele de incalzire. Aceste surse de poluare reprezinta cele mai importante surse de poluare.-surse de poluare naturale: sunt reprezentate de sol, de catre emanatiile vulcanice, plante si unele fenomene ale naturii. Aceste surse de poluare sunt in general mai putin importante fie, din cauza raritatii fenomenelor, fie datorita emanatiilor in cantitati reduse.

Efecte pe scara-largaEfecte pe scara-larga

Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte

ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia

agentilor poluanti in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi

insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de sulf si

de azot cauzeaza ploi acide. Cresterea pe scara mondiala a

consumului de petrol si carbune inca din anii ’40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate in anii ’80 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.

2.Poluarea apelor2.Poluarea apelor

•

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.

Efectele poluEfectele poluăării apelorrii apelor

  Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare.

Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.

Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.

Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru.

Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.

3.Poluarea solului3.Poluarea solului

Solul reprezinta acel strat viu de la suprafata litosferei care

permite nasterea ecosistemelor vegetale si face legatura intre litosfera si biosfera. Solul este un sistem strategic al biosferei care, in limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispozitia ei.

Capacitatea solului de a prelungi noxele societatii umane este limitata, iar abuzurile creeaza dezechilibre si functionalitatea este greu de reparat.

Poluarea solului consta in acele actiuni antropice care, de regula conduc la dereglarea functionalitatii normale a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme.

Dereglarile solului se manifesta diferit:-dereglari fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrari ale solului, stricarea structurii solului .-dereglari chimice: sunt generate indeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide si ingrasaminte, modificarea ph-ului solului.-dereglari biologice: generata de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor si animalelor.-dereglari radioactive: solurile capteaza foarte usor poluarea radioactiva pe care le transmit cu usurinta plantelor si animalelor pentru o perioada lunga de timp.

Masuri de prevenireMasuri de prevenire si combatere a polurii si combatere a polurii

Măsuri de prevenire a poluarii                         Asigurarea populaţiei mondiale, în continuă crestere, cu produse agroalimentare şi a industriei

prelucrate, cu materii prime, impune cu necesitate ca toate resursele de la sol să fie protejate şi valorificate integral, cu randament sporit şi eficienţă economică cât mai mari.           

            În acest scop, este necesar să se asigure cele mai bune măsuri de gospodărire a solurilor, de prevenire şi combatere a fenomenelor de degradare a lor, pentru a se menţine şi spori fertilitatea, respectiv capacitatea lor productivă. Tocmai în acest scop, recent, în ţara noastră, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a introdus norme tehnice de protecţie a calităţii solului obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri agricole, cu privire la prevenirea degradării solului datorate excesului de apă, sărăturării secundare, eroziunii prin apă şi vânt, degradării stării fizice a solurilor, degradării solului prin acidifiere ca urmare a aplicării sistematice şi în doze crescânde a îngrăşămintelor cu azot cu potenţial de acidifiere, apariţiei de escese sau carenţe în unele elemente nutritive, contaminării cu diverse substanţe şi organisme dăunătoare.      

            În acelaşi scop, pentru cunoaşterea tendinţei de evoluţie a calităţii solului de către factorii de decizie la diferite niveluri, se întocmeşte periodic evidenţa stării de calitate a solurilor, cu efecte de prognoze şi avertizări asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor .

Măsuri de protecţieMăsuri de protecţie

Asigurarea populaţiei mondiale, în continuă crestere, cu produse agroalimentare şi a industriei prelucrate, cu materii prime, impune cu necesitate ca toate resursele de la sol să fie protejate şi valorificate integral, cu randament sporit şi eficienţă economică cât mai mari.           

            În acest scop, este necesar să se asigure cele mai bune măsuri de gospodărire a solurilor, de prevenire şi combatere a fenomenelor de degradare a lor, pentru a se menţine şi spori fertilitatea, respectiv capacitatea lor productivă. Tocmai în acest scop, recent, în ţara noastră, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a introdus norme tehnice de protecţie a calităţii solului obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri agricole, cu privire la prevenirea degradării solului datorate excesului de apă, sărăturării secundare, eroziunii prin apă şi vânt, degradării stării fizice a solurilor, degradării solului prin acidifiere ca urmare a aplicării sistematice şi în doze crescânde a îngrăşămintelor cu azot cu potenţial de acidifiere, apariţiei de escese sau carenţe în unele elemente nutritive, contaminării cu diverse substanţe şi organisme dăunătoare.                   În acelaşi scop, pentru cunoaşterea tendinţei de evoluţie a calităţii solului de către factorii de decizie la diferite niveluri, se întocmeşte periodic evidenţa stării de calitate a solurilor, cu efecte de prognoze şi avertizări asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor.

SPUNEŢI STOP POLUĂRII!SPUNEŢI STOP POLUĂRII!

STOP!