polonia proiect
-
Upload
florin-andru -
Category
Documents
-
view
238 -
download
2
Transcript of polonia proiect
-
8/3/2019 polonia proiect
1/22
Andrus Florin Cosmin
Nume: XXXXXXXXXXXX
-
8/3/2019 polonia proiect
2/22
Andrus Florin Cosmin
Cuprins
- Introducere
- Date istorice
- Relieful
- Hidrografia
- Clima
- Vegetaia i fauna
- Populaia si asezarile omenesti
- Economia
- Mineritul-Agricultura
-Industria
-Industria energiei electrice
-Transporturile
-Turismul
-
8/3/2019 polonia proiect
3/22
Andrus Florin Cosmin
INTRODUCERE
Polonia , oficial Republica Polonez , este o ar din nordul
Europei centrale ntre 49-5450 latitudine nordic i 1407-2408
longitudine estic , se nvecineaz cu Germania la vest, Cehia i
Slovacia la sud, Ucraina i Belarus la est, i Lituania, Rusia i Marea
Baltic la nord. Are de asemenea o frontier maritim cu Danemarca
i Suedia. ntreaga suprafa a Poloniei este de 312.683 km,
situndu-se pe locul al noulea n Europa ca mrime. Teritoriul suocup aproximativ 3% din suprafaa continentului, ceea ce situaz
Polonia pe locul 63 n lume. Polonia are o populaie de 38,1 milioane
de locuitori, concentrai principal n orae i municipii mai mari,
precum capitala istoric Cracovia, i cea actual Varovia.
-
8/3/2019 polonia proiect
4/22
Andrus Florin Cosmin
Date istorice
Primul stat polonez a fost creat n anul 966. Teritoriul su a
fost similar cu limitele actuale ale rii. n anul 1025, Polonia a
devenit regat i n 1569 a cimentat o asociaie de lung durat cu
Marele Ducat Lituanian prin unire formnd Republica Celor Dou
Naiuni. Republica a fost desfiinat n 1795. Polonia i-a recptat
independena n 1918 dup Primul Rzboi Mondial, dar i-a pierdut-o
din nou n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, fiind ocupat de
foreleGermaniei Naziste i Uniunii Sovietice, dup 1945 devenind
un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. n anul
1989, dominaia comunist a fost rsturnat i Polonia a devenit
ceea ce este neoficial denumit A treia Republic Polonez. Astzi,
este al aselea stat dup populaie n Uniunea European. Este o
republic compus din aisprezece voievodate. Polonia este membr
a NATO, ONU, OECD i a Organizaiei Mondiale a Comerului
-
8/3/2019 polonia proiect
5/22
Andrus Florin Cosmin
Relieful
Dei Polonia pare a fi o cmpie nentrerupt, relieful este
foarte complex. Elevaia medie este de 175m, dar ajunge la 2499m n
vrful muntelui Rysy din munii Tatra n sud iar n delta Vistulei
ajunge la 2m sub nivelul mrii.
Zona de nord ce ocup dou treimi din teritoriu este o regiune
a cmpiilor i a dealurilor joase, mprit n cmpia central
polonez, nlimile Baltice i cmpia litoral. Cmpia central este
traversat de la est la vest de o serie de vi largi, mltinoase. La
nordul cmpiei centrale se afl nlimile Baltice (Colinele Pomeraniei
i Colinele Mazuriene ) cu dealuri i lacuri. Cmpia litoral este o fie
joas de 40-100km lime, ce se ntinde pe toat lungimea mrii
Baltice. Coasta de 491 km lugime este foarte neted cu excepia
Golfului Pomeraniei n vest i Golfului Gdansk n est. Cteva porturi
naturale sunt localizate dea lungul Mrii Baltice. In partea central
Pod.Lublin i Pod.Malopolska.
Teritoriul de-o treime din sudul Poloniei este format din reliefnalt variat (dealuri, podiuri i muni). O centur ngust de muni
ocup extremul sud i sudvest. Munii Carpai localizai la frontiera
sudestic includ grupele Tatra i Beskizi.Polonia are 21 de muni care
depesc 2.000 de metri nlime, toate n Tatra nalt . Tatra
polonez, care este alctuit din Tatra nalt i Tatra Occidental,
reprezint cel mai nalt grup de muni din Polonia i din Carpai.
Munii Sudei, o alt grup important de muni sunt localizai lagrania de sudvest. n nordul lor exist o zon de dealuri joase numit
cmpia Sileziei i podiurile poloneze joase.
-
8/3/2019 polonia proiect
6/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
7/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
8/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
9/22
Andrus Florin Cosmin
Hidrografia
Cele mai lungi ruri ale Poloniei sunt: Vistula (1.047 km),Odra (854 km), Warta (808 km) i rul Bug (772 km). Vistula i Odra
se vars n Marea Baltic, precum multe ruri din Pomerania (deexemplu Rega, Parsta, Supia). Rurile yna i Angrapa sunt aflueniai Pregoliei, Czarna Hacza al Nemunasului. Att Pregolia ct iNemunas se vars n Marea Baltic.
Pe cnd majoritatea rurilor poloneze se vars direct sauindirect n Marea Baltic, la Beskizi i au izvorul civa afluenisuperiori ai Oravei, care se vars via Vh i Dunre n Marea Neagr,precum i cele ale Nistrului, care de asemenea este un afluent al
Mrii Negre.
Cu aproape 10.000 de corpuri de ap acoperind mai mult deun hectar, Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din lume.Din Europa, doar Finlanda are o mai mare densitate a lacurilor. Celemai mari lacuri se afl n Mazuria i se ntind pe mai mult de 100 kmlacurile (niardwy 113,8 km i Mamry 104 km). Alte lacuriimportante sunt ebsko i Dbie. Departe de districtele lacurilor la
nord, exist i multe iazuri n muni, din care Morskie Oko este celmai mare.
Cel mai adnc lac este lacul Hacza, care are 108,5 de metriadncime. Se afl n voievodatul Podlasia, n apropierea orauluiSuwaki.
Pe lng lacurile naturale, exist i 98 lacuri de acumulare.Cel mai vechi este lacul Mylof(lacul Zapora), creat n anul 1848. Cel
mai important este lacul Wocawek, care are o suprafa de 70,4 kmi capacitate de 408 hm (lacul Solina are o capacitate mai mare 472hm, dar este mai mic suprafa sa este de 22 km).
Coasta polonez a Mrii Baltice are 528 de kilometri i seextinde de la winoujcie pe insulele Usedom (Uznam) i Wolin lavest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistulean. n cea mai mare
-
8/3/2019 polonia proiect
10/22
Andrus Florin Cosmin
parte, Polonia are o linie de coast neted, format prin micareacontinu a nisipului datorit vnturilor. Aceast eroziune a formatstnci, dune i peninsule, nchiznd lagune vechi i crend lacuri,precum lacul ebsko n Parcul Naional Sowiski. Cele mai lungi
peninsule sunt Peninsula Hel i Peninsula Vistulean. Pe coast existi multe staiuni
-
8/3/2019 polonia proiect
11/22
Andrus Florin Cosmin
Odra
Vistula
-
8/3/2019 polonia proiect
12/22
Andrus Florin Cosmin
Clima
Polonia are o clim moderat, cald tranzitiv cu
temperaturile din sud atingnd valori mai nalte dect n nord.Aceasta este caracterizat prin ierni relativ reci i veri calde. Iarnaeste mai blnd pe coasta Balticii i mai geroas spre sud,temperaturile medii n ianuarie fiind de 1C n nord i 5C n sud-est. Vara, n iulie, temperatura medie este de 16,5C n zonalitoralului i de 19C n sud.
Precipitaiile sunt intense pe ntregul an, dar, n special n estulrii, iarna este mai secetoas dect vara.Acestea variaz n funcie
de altitudine, de la mai puin de 500 mm pe an n zona joas, pn la1.270 mm n muni.
Vegetaia i fauna
Pdurile acoper aproape un sfert din Polonia i sunt n general
pduri de pin i conifere. Cteva pduri din nordest conin speciivechi i rare precum mesteacnul pitic, ce nu se mai gsete n altzon a Europei. Din cauza faptului c majoritatea pdurilor dinPolonia sunt de conifere, specii ce sunt foarte vulnerabile la ploi acidei alte forme de poluare a aerului, ele sunt in marea lor majoritateafectate. Pdurile de spruce din Munii Sudei au fost cele maiafectate de poluarea atmosferic. O alt mare parte din pdurilePoloniei a fost distrus intenionat pentru a se creea ferme, iar ritmul
mpduririlor este foarte sczut. Combinaia de factori face capdurile poloneze s fie dintre cele mai vulnerabile din Europa.Fauna nu este foarte variat. Dei cele mai multe specii triesc
i n alte ri Polonia este gazd a unui numr de specii ce n altelocuri sunt absente sau rare.
-
8/3/2019 polonia proiect
13/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
14/22
Andrus Florin Cosmin
Populaia si asezarile omenesti
n ultimii ani, populaia Poloniei, estimat la sfritul anului
2001 la 38.635 mii locuitori, a cunoscut o cretere foarte nceat.
Aproximativ 62% dintre polonezi locuiesc n 884 orae de dimensiuni
mici medii, iar jumtate din populaie locuiete n 42 de orase cu
peste 100.000 locuitori.
n Varovia, capitala Poloniei locuiesc 1,6 milioane de
persoane.
n privina densitii populaiei, Polonia ocup locul 8 n
Europa i locul 29 n lume, cu o densitate de 124 locuitori pe km2.Diaspora peste 10 milioane de polonezi triesc n afara Poloniei, cea
mai mare parte dintrei ei n USA.
Polonia are o rat a natalitii de 9.8 0/00, o rat a mortalitii
de 9.5 0/00, spor natural de 0,3 0/00, insa din 2005 lucrurile s-au mai
schimbat.
Evoluia demografic a Poloniei indic o cretere a populaiei
active, n anul 2001 fiind angajate 15,1 milioane de persoane. Pe dealt parte i numrul pensionarilor este n cretere, atingnd 9,3
milioane persoane.
Din punct de vedere etnic, este cea mai omogen populaie
din Europa, 98,7% fiind polonezi. Alte etnii: ucrainieni 0,6%, alii
0,7%.
Limba oficial pe teritoriul Poloniei este limba polon.
Religia: catolic (95%), ortodox (1,5%), protestant (1%).
Orase principale: Lodz, Cracovia, Poznan, Gdansk, Katowice, Lublin,
Gdynia
-
8/3/2019 polonia proiect
15/22
Andrus Florin Cosmin
n Polonia sunt 891 de orae, dintre care cele mai recente
dou au primit titulatura de orae la data de 1 ianuarie2007. Cel mai
mic ora este Wymierzyce (powiat biaobrzeski, voievodatul
Mazovia), care are o populaie de 884 de locuitori. Cel mai mare
Varovia are o populaie de 1.700.536 de locuitorii n cadrul
frontierelor oreneti.
17 orae au o populaie mai mare de 200.000 delocuitori:Varovia, Cracovia ,d ,Wrocaw ,Pozna, Gdask,Szczecin, Bydgoszcz ,Lublin ,Katowice, Biaystok, Gdynia,CzstochowaRadom ,Sosnowiec, Kielce ,Toru .
Cele mai mari zone metropolitane ale Poloniei sunt:
y Regiunea Industrial a Sileziei Superioare, centrat n Katowice aproximativ 3,5 milioane de locuitori
y Aglomeraia Varovian aproximativ 3 milioane de locuitoriy Aglomeraia Cracovian aproximativ 1,3 milioane de locuitoriy Aglomeraia oraului d aproximativ 1,3 milioane de
locuitoriy Triora (Gdask, Gdynia, Sopot i mprejurimi) 1,1 milioane
de locuitori
-
8/3/2019 polonia proiect
16/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
17/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
18/22
Andrus Florin Cosmin
-
8/3/2019 polonia proiect
19/22
Andrus Florin Cosmin
Economia
Dup cderea comunismului, Polonia a urmat o politic de
liberalizare a economiei i astzi este unul dintre exemplele tranziieide succes de la o economie dirijat de stat la o economie de pia.
Produs intern brut (PIB):299,1 miliarde USD
Produse importate: lactate, ingrasaminte chimice,
minereuri de fier, ulei si produse petroliere, bumbac, masini si
utilaje.
Produse exportate: lignit, cocs, cupru, sulf, utilaje,
vehicule, carne, produse chimice, lemn si produse din lemn.
*Are resurse de subsol bogate i variate:
crbuni,bauxit,cupru,plumb,zinc,fier,sare
*Sunt dezvoltate ind.:siderurgic,chimic,constructoare de
maini,textil,alimentar
*Mare productor european agricol:secar, locul II pe
Glob,cartofi,locul III pe Glob,orz, sfecl de zahr,legume,
*Ocup locul VII pe Glob la nr.de porcine i locul I n Europa la nr.de cai;
*Dezvoltat turismul balnear,montan,cultural;
MINERITUL
Polonia se numara printre principalii producatori de carbune.
Cu o productie anuala de 150 milioane tone de carbuni se situeaza pe
locul 4, iar ca producator de lignit (700 milioane tone), pe locul 5 inlume. Se exploateaza de asemenea cupru si sulf in Silezia de Vest si
Solec, precum si in Tarnobzreg. Saline se afla in Wielicka si Bochnia.
De asemenea, in Polonia sunt rezerve mici, de titei, gaz metan, plumb
si argint.
-
8/3/2019 polonia proiect
20/22
Andrus Florin Cosmin
INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE
75% din productia de energie electrica se datoreaza marilor
centrale termice care utilizeaza carbune si lignit. In cantitati mai
reduse, se foloseste si pacura si gaz metan, si exista si o centrala
atomica. In sudul Poloniei functioneaza peste 100 hidrocentrale.
AGRICULTURA
n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numr mare de
ferme private, avnd potenial de a deveni cel mai important statproductor de alimente din ntreaga Uniune European.
Suprafata tarii se imparte in 49 % teren arabil, 13 % pasune,30% din populatie lucreaza in domeniul agriculturii. Crestereaanimalelor se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor in zonelede munte; precum si a porcinelor. Solul este putin favorabilagriculturii, cultivandu-se secara, cartofi si ovaz, utilizate ca aliment si
ca plante furajere. In regiunile sudice, cu loess, se cultiva grau si orz.Fructele si legumele se cultiva in apropierea marilor orase.
INDUSTRIA
Datorita bogatiilor subsolului, Polonia este o tara industrialaimportanta. Ramurile sale de baza ale industriei sunt industriaotelului si a utilajelor. Nici industria navala si electronica nu raman inurma. Centrele industriei de otel sunt: Szczecin, Varsovia, Katowice.Industria chimica prospera se sprijina pe sulful si carbunele dinTarnobrzeg. Industria de textile are deja traditii ca ramura de export.Turistii care viziteaza Carpatii contribuie la randul lor la dezvoltareaeonomiei nationale.
-
8/3/2019 polonia proiect
21/22
Andrus Florin Cosmin
Transporturile
Caile ferate se extind pe o lungime de 26.848 km (9.452 km
electrificati). Drumurile publice formeaza o retea de 154.000 kmlungime. Transportul de persoane si marfuri se desfasoara in primulrand pe acestea din urma, la care se adauga caile fluviale si canalelenavigabile - in ceea ce priveste transportul produselor industriale.
Cele mai importante magistrale feroviare n Polonia sunt:
y E20: frontiera german Pozna Gwny WarszawaCentralna frontieria bielorus
y E30: frontiera german Wrocaw Gwny KatowiceGwne Krakw Gwny frontiera ucrainean
y E65: frontiera ceh Katowice Gwne WarszawaCentralna Tczew Gdynia Gwna
O parte a magistralei E65 ntre Katowice Gwne i Warszawa Zachodniaeste cunoscut ca Magistrala Feroviar Central (CentralnaMagistralaKolejowa) i este pregtit pentru trenuri de vitez mare.
Polonia are o infrastructur slab dezvoltat a drumurilor iautostrzilor dup standarde vest-europene. Exist doar ctevaautostrzi i drumuri rapide (asemntoare cu autovas n Spania), io reea extensiv a drumurilor, din care majoritatea au doar cte unsens, care leag oraele principale.
Reeaua legturilor aeriene n Polonia nu este dezvoltat imajoritatea zborurilor sunt fcute prin aeroportul Okcie.
Aproximativ 20 de aeroporturi, care acum sunt nefolosite, pot fimodernizate spre a deschide transportul aerian.
Porturi: Gdansk,Gdynia,Gliwice,Kolobrzeg,Szczecin,Swinoujscie.
-
8/3/2019 polonia proiect
22/22
Turismul
Turistic, Polonia este o imbinare de nou si vechi. Exista orase
vechi, in care s-a pastrat aproape intacta cultura traditionala si in
acelasi timp, orase noi, total reconstruite dupa al doilea razboimondial. Amintirile trecutului, frumoase sau triste (castele
medievale, lagarele de concentrare nazista) reflecta istoria bogata a
acestei tari.
Astazi Polonia este o tara moderna, dezvoltata economic
puternic, si armonizata social: desi divizata in multe regiuni, polonezii
vorbesc aceeasi limba , sunt catolici convinsi si mostenesc aceeasi
istorie.Aceasta armonie atrage din ce in ce mai multi turisti sa viziteze
frumoasa Polonie!