Politici publice

Formularea alternativelor de politici publice

Etapele modelului procesual

• Stabilirea agendei• Formularea alternativelor• Decizia• Implementarea politicilor• Evaluarea

Noţiuni introductive

Formularea = dezvoltarea unui plan, a unei metode pentru a acţiona asupra unei probleme

• Sunt explorate opţiunile disponibile

• Propunerile de soluţionare a problemei pot proveni din procesul de stabilire a agendei, fie pot fi elaborate după ce s-a hotărât să se rezolve problema

Sub-activităţile formulării

1. stabilirea criteriilor de luare a deciziei

2. identificarea alternativelor posibile

3. analizarea alternativelor din perspectiva criteriilor de luare a deciziei

4. determinarea a ceea ce este fezabil – analizarea sprijinului & testarea fezabilităţii

5. selectarea – selectarea alternativelor care sunt fezabile

Sub-activităţile formulării aceste activităţi pot avea loc aproape ştiinţific sau

aleatoriu procesul poate fi reconstituit ca având o bază

stiinţifică când de fapt a fost accidental cadrul temporal: ani sau minute poate să nu rezulte o soluţie concretă

poate să nu existe acord cu privire la definiţii şi interpretări formulate de participanţi

formularea alternativelor: planificare raţională şi reacţii subiective

Caracteristici ale procesului de formulare Formulare – fără o definire clară a problemei sau fără

ca cei responsabili de formulare să aibă contact cu grupurile afectate

Pot exista mai multe seturi de actori care propun soluţii complementare sau care se află în competiţie

Formularea poate avea loc de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, fără a exista vreodată sprijin pentru o propunere anume

Cineva pierde şi cineva câştigă Formularea alternativelor este în mare măsură o

activitate politică

Stabilirea criteriilor de analiză a alternativelor

Stabilirea criteriilor înaintea identificării alternativelor – pentru a se evita găsirea de argumente justificative pentru opţiunea favorită

Criterii: scopuri, obiective, criterii, măsuri

Scopurile – ce se doreşte pe termen lung

• “Dorim să încurajăm dezvoltarea economică a comunei”

Obiectivele – enunţuri concrete care fac referire la populaţia ţintă şi un cadru temporal

“În următorii 4 ani vom aloca resurse pentru dezvoltarea IMM-urilor din comuna…

Stabilirea criteriilor de analiză a alternativelor

Criterii = dimensiuni ale obiectivelor care pot fi evaluate

Ex.: costuri, beneficii, eficacitate, eficienţă, risc, fezabilitate politică, legalitate, incertitudine, echitate, stabilirea momentului potrivit.

Există condiţii pentru dezvoltarea de IMM-uri în comunitate?

Dispune comunitatea de infrastructura necesară?

Cât de dezvoltată este reţeaua de comunicaţii?

Trebuie făcute investiţii suplimentare pentru modernizarea infrastructurii?

Stabilirea criteriilor de analiză a alternativelor

Măsurile = definiţii operaţionale ale criteriilor care pot fi utilizate în mod comparativ pentru evaluări ex-ante şi ex-post

Ex. Reţeau rutieră este într-o stare proastă, însă este la mai puţin de 10 km de un nod important de cale ferată, iar accesul la cale ferată este foarte bun

Identificarea alternativelor

Investigarea problemei – folosirea metodelor de cercetare

Realizarea de prognoze despre ce s-ar întâmpla în cazul continuării tendinţelor curente

Comparaţii cu o stare ideală

Analizarea literaturii de specialitate

Comparaţii cu alternative aplicate în practică pentru identificarea situaţiilor similare - modele de succes

Stiluri de formulare

Formularea rutinieră = un proces repetitiv şi înesenţă neschimbat de formulare a unor propunerisimilare din cadrul unui domeniu care este stabilit peagenda instituţională.

Formularea analogă = tratarea unei probleme noi pornind de la ceea ce a fost făcut anterior pentru elaborarea de propuneri pentru probleme similare, adică prin căutarea de analogii.

Formularea creativă = tratarea unei probleme se face cu o propunere care nu are precedent, una care reprezintă o ruptură de practicile vechi

Constrângeri în etapa de formulare

1. Constrângeri de substanţă – sunt specifice problemei (trebuie analizat domeniul problemei)

2. Constrângeri procedurale

Constrângeri instituţionale

nevoia de a integra cereri noi în tipare existente

o instituţie publică nu inovează foarte des

Constrangeri tactice

Situaţii care ţin de aspecte tactice ale coordonării între diferitele niveluri ale guvernământului, fie aspecte care ţin de sincronizare, de oportunitate.