Politica Fiscală RM (1)
description
Transcript of Politica Fiscală RM (1)
Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea Ştiinţe Economice
Finanţe şi Bănci
Lucru Individual La cursul Finanțe Publice
Direcții ale politicii fiscale în Republica Moldova: retrospective și perspective
Chișinău, 2014
Cuprins
1
Introducere ..................................................................................................................3Conceptul politicii bugetar-fiscale...............................................................................4Direcţiile esenţiale ale politicii bugetar-fiscale Perioada 2009-2011................................................................................................5 Perioada 2012-2014................................................................................................7 Perioada 2014-2016..............................................................................................10 Analiza veniturilor fiscale ale BPN pe anii 2009-2013........................................13Concluzii ...................................................................................................................15Bibliografie ...............................................................................................................16
2
Introducere
Dezvoltarea economiei este obiectivul principal al fiecărei țări. Republica Moldova este o țară
în curs de dezvoltare care de ani buni trece printr-o criză economică și se confruntă cu mari
dificultăți de ordin financiar, care pune piedică atingerii obiectivelor generale ale statului.
Problemele financiare și lipsa unor investiții scad nivelul de dezvoltare a economiei țării. Astfel
este nevoie implimentarea unei politici financiare eficiente pentru organizarea și conducerea
colectivității umane pentru satisfacerea intereselor existente.
Scopul lucrării este specificarea direcțiilor esențiale ale politicii fiscale în Rep. Moldova în
perioade cuprinse între anii 2009-2016 expuse în CBTM(cadrul bugetar pe termen mediu) ai anilor
respectivi și expunerea concluziei conform analizei în dinamică și structură a veniturilor fiscale,
conform evoluției bugetului public național pe anii 2009-2013.
Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru
valorificarea întregului potenţial economico-financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării. O contribuţie
importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public, care, prin intermediul
politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor financiare publice, are implicaţii
directe asupra creşterii economice,asigurând realizarea obiectivelor de stimulare a activităţilor
economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducere a sărăciei.
Politica fiscală reprezintă o componentă a politicilor economice adoptate de stat, prin care
acesta influențează eficiența în ansamblu a economiei.
3
Politica fiscală reprezintă o componentă a politicilor economice adoptate de stat, prin care
acesta influiențează eficiența în ansamblu a economiei. Prin procesele fiscale are loc regularea
mărimii inclinației de a economisi, investi sau munci, astfel are loc acționarea asupra ocupării forței
de muncă, asupra creșterii producției, asupra nivelului investițiilor, toate acestea caracterizînd
nivelul creșterii economice și modul de intervenție a statului, prin politica fiscală, în procesul de
stimulare a economiei.
Politica bugetar-fiscală, fiind о parte componentă a politicii economice a ţării,reprezintă о
pîrghie efectivă în reformarea economiei. Această politică influenţeazătoate sferele vieţii:
economică, politică, socială. Prin intermediul ei, se formează resursele financiare ale statului,
se realizează politica socială, se stimulează activitatea investițională etc. Folosind instrumentele
politicii bugetar-fiscale, statul realizează reformele pe care e axată strategia de dezvoltare social-
economică a țării.
Politica fiscală reprezintă o componentă esențială a politicii bugetare, fiind un ansamblu de
măsuri inițiate și implimentate de guvern prin intermediul bugetelor publice, în scopul relizării și
menținerii echilibrului macroeconomic în economia reală. În cazul politicii fiscale, statul intervine
prin intermediul unor procese specifice fianciar fiscale precum: asigurarea echilibrelor bugetare,
alocarea cheltuielilor bugetare și formarea prin impozite și taxe a veniturilor bugetare.
Conceptul de politică fiscală are la bază eficiența fiscală și un randament ridicat care va
asigura venituri cît mai mari la bugetul de stat. Politica fiscală are în vedere fixarea volumului și a
locurilor de unde provin resursele de alimentare a fondurilor financiare din sectorul public,
procedee de prelevare care vor fi utilizate , a obiectivelor și modalităților de creare a acesteia prin
intermediul instrumentelor sale specific reprezentate de taxe și impozite.
Politica fiscală stabilește atunci cînd statul trebuie să intervină în economie pentru a corecta
eșecurile pieței prin identificarea formelor acestora și deasemenea prin alocarea eficientă a
resurselor pentru evitarea și reducerea lor.
Obiectivele principale ale politicii fiscale :
- Alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizării funcțiilor statului;
- Restructurarea și readaptarea economiei la cerințele modernității și performanței economice;
- Stabilizarea economicăprin care se urmărește : realizarea unei rate înalte de creștere
economică; atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă; sigurarea stabilizării
prețurilor și menținerea sub control a inflației..;
4
Pentru reglementarea politicii bugetar-fiscale au fost elaborate şi actualizate o serie de acte
legislative, dintre care cele mai importante: Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar
1996, Legea cu privire la finanţele publice locale 1999, Legea cu privire la datoria de stat şi
garanţiile la împrumuturile de stat 1996, Codul Fiscal 1997.
(Cadrul Bugetar pe Termen Mediu) CBTM este:
- un instrument de gestionare a finanţelor publice;
- o modalitate de corelare a alocării resurselor cu politicile şi strategiile guvernamentale intr-o
perspectivă pe termen mediu;
- un document de analiză şi prognoză financiară pe termen mediu.
CBTM a fost introdus pentru a:
- ameliora disciplina financiară globală;
- imbunătăţi prognozele macroeconomice şi fiscale şi a elabora unui cadru real şi cuprinzător
de resurse
- asigura o legătura mai bună intre alocarea resurselor şi priorităţile de politici
- imbunătăţi procesul decizional in domeniul gestionării bugetului;
- dispune de un grad mai înalt de previzibilitate financiară;
- identifică problemele-cheie ale bugetului şi soluţiile posibile;
- spori capacitatea autorităţilor publice de a gestiona finanţele publice;
- spori transparenţa in procesul de gestionare a finanţelor publice.
Anii 2009-2011Obiectivele generale ale politicii fiscale pe anii 2009–2011 rămîn ca şi în anii precedenţi:
asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale; optimizarea presiunii fiscale; sistematizarea
şi simplificarea legislaţiei fiscale; armonizarea principiilor puse la baza legislaţiei fiscale naţionale
cu cele ale legislaţiei comunitare. Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică
fiscală axate pe principalele tipuri de impozite:
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
1. Scopul măsurilor propuse la impozitul pe venitul persoanelor fizice este susţinerea
persoanelor cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri
medii şi mai sus de medii.
Impozitele sociale
2. Pe termen mediu se prevede revederea contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale în
sensul stabilirii unei presiuni fiscale rezonabile atît pentru angajator, cît şi pentru salariat. Evoluţia
5
cotelor impozitelor sociale: Se observă că în anul 2009 se menține tariful contribuțiilor de sigurări
sociale de stat obligatorii de 29 % ca și în anul precedent, unde 23% suportate de angajator și 6% de
salariat, iar în 2010-2011 tariful scade la 28 %, unde 21 % sunt suportate de angajator și 7% de
salariat. Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în anii 2009-2011 crește la 7 % față de
anul 2008 cînd constituia 6%, iar 3,5% din prima de asigurare este suportată de angajator și 3,5% de
către salariat.
Taxa pe valoarea adăugată
3. În 2011 se prevede implementarea sistemului de restituire a TVA persoanelor fizice
nerezidente.
Accizele
4. Cotele accizelor stabilite în sume fixe pentru bere, producţia vinicolă, băuturile alcoolice
tari, băuturile slab alcoolice, produsele din tutun, utilaj electronic, autoturisme vor fi ajustate la
inflaţia prognozată pentru anii 2009 – 2011.
Taxa vamală
5. Pentru anii 2009 - 2010 se preconizează definitivarea şi punerea în aplicare a Titlului XI
„Taxa vamală” al Codului fiscal, ceea ce va permite de a sistematiza în Codul fiscal toate normele
privind reglementarea taxei vamale.
Impozitul pe bunurile imobiliare
6. Pentru anul 2009 este modificată baza impozabilă la taxa pentru parcare, prin trecerea de la
baza impozabilă stabilită în funcţie de venitul din vînzări a serviciilor de parcare prestate la
cea stabilită în funcţie de suprafaţa de parcare.
Veniturile bugetului public național au atins în anul 2007 cel mai înalt nivel ca pondere în PIB
din ultimii ani-41,8 la sută din PIB. În valori nominale veniturile publice au însumat în anul 2007
circa 22,3 mlrd. Lei, cu o creștere față de anul 2006 cu circa 25 la sută.
Reieșind din politica fiscală promovată, veniturile bugetului public național se prognozează cu o
creștere de la 25,4 mlrd. Lei în anul 2008 pînă la 35,0 mlrd. Lei în anul 2011.
Veniturile fiscale continuă să dețină partea majoră în veniturile bugetului, constituind în anul 2007
mai mult de 80 la sută. Din acestea 45 la sută au revenit veniturilor directe și 55 la sută celor
indirecte. Principala sursă de venit ca și în anii precedenți a rămaas TVA.
6
Se prognozează că ponderea veniturilor fiscale către anul 2011 va crește la 89,7 la sută din totalul
veniturilor publice. Veniturile indirecte vor continua să prezinte sursa principală de venituri ale
bugetului, atingînd în anul 2011 circa 59,2 la sută din totalul veniturilor fiscale.
Veniturile nefiscale în anii 2005-2007 s-au majorat, constituind circa 7-8 la sută din totalul
veniturilor publice. În anii 2009-2011, veniturile nefiscale, în medie, se vor menține la nivel de 4 la
sută din totalul veniturilor.
Anii 2012-2014 Ca urmare a măsurilor întreprinse în cadrul programului de activitate al Guvernului şi al
memorandumului susmenţionat, în anul 2010 creşterea economică a revenit şi a constituit 6,9%,
astfel compensînd descreşterea de 6% înregistrată în anul 2009.
Relansarea economică din 2010 a dus la majorarea veniturilor bugetului public naţional cu
circa 17% (excluzînd granturile – cu circa 15%), fiind admis un deficit bugetar de 2,5% în PIB sau
cu 3,8 puncte procentuale (p.p.) mai mic decît în anul precedent.
Pornind de la rezultatele anului 2010 şi tendinţele creşterii economice, pentru anul 2011
bugetul public naţional este preconizat cu un deficit de 1,9% în PIB.
Principalele măsuri de politică care pe parcursul anilor 2010-2011 au favorizat consolidarea
poziţiei fiscal-bugetare au fost:
în domeniul politicii fiscale şi vamale:
- majorarea mărimilor anuale ale scutirilor personale şi pentru persoanele întreţinute, la determinarea
impozitului pe venitul persoanelor fizice;
- extinderea termenului cu 5 ani privind neimpozitarea venitului sub formă de dobândă obţinut de
către persoane fizice şi juridice de la depozite bancare, valori mobiliare corporative, cît şi a
venitului sub formă de dobândă obţinut de la depunerile membrilor pe conturile de economii
personale în asociaţiile de economii şi împrumut;
- extinderea termenului de beneficiere de facilităţi fiscale la impozitul pe venit pentru angajaţii din
domeniul tehnologiilor informaţionale;
- extinderea spectrului de surse de venit impozitate prin reţinerea la sursă;
- majorarea de două ori a plafonului de înregistrare obligatorie a contribuabililor cu TVA;
- majorarea cotei reduse a TVA la gazele naturale şi lichefiate;
- introducerea cotei reduse a TVA pentru producţia agricolă primară;
- extinderea mecanismului de restituire a TVA pentru investiţiile (cheltuielile) capitale efectuate în
tractoare agricole;
7
- majorarea cotelor accizelor la articole din tutun, bere, producţia vinicolă, băuturile alcoolice tari şi
slab alcoolice, benzina, motorina şi derivatele acestora, parfumuri şi apă de toaletă, articole de
bijuterie, autoturisme, aparataj electronic;
- introducerea accizului la articolele de cristal;
Obiectivele generale ale politicii fiscale pe anii 2012-2014 rămân ca şi în anii precedenţi:
- asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale;
- optimizarea presiunii fiscale;
- stabilizarea şi simplificarea legislaţiei fiscale;
- armonizarea principiilor puse la baza legislaţiei fiscale naţionale cu cea comunitară.
Alte asumări ale CBTM (2012-2014) vizează:- Asigurarea unei creşteri economice reale de cca. 5% mediu anual; - Controlul evolutiei indicelui preţurilor de consum la nivel de 5-7% annual- Gestionarea prudentă a datoriei publice şi diminuarea costurilor de deservire a acesteia;- Alocarea resurselor către priorităţile de dezvoltare social-economică ale statului
Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de
impozite:
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Pe termen mediu se prevede menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor
cetăţenilor, fără revederea tranşelor de venit impozabil şi cotelor de impozit, concomitent cu
majorarea scutirii anuale personale, scutirii personale majore şi scutirii pentru persoanele întreţinute
la rata inflaţiei prognozată pentru 2012 - 2014. Măsura dată are drept scop susţinerea persoanelor
fizice cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii
şi mai sus de medii.
În anii 2012 - 2014 se prevede menţinerea cotelor generale ale contribuţiilor de asigurări
sociale (29%) şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (7%).
Obiectivele generale ale politicii vamale pe anii 2012 – 2014 prevăd:
1) facilitarea comerţului şi întărirea competitivităţii agenţilor economici;
2) asigurarea securităţii vamale la frontieră;
3) stabilitatea şi transparenţa vamală;
4) simplificarea şi armonizarea legislaţiei vamale naţionale cu cea comunitară.
Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică vamală, principalele fiind:
Taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale
În anii 2012 – 2014 se prevede:
8
a) racordarea cuantumului taxelor vamale la cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(OMC) şi Organizaţiei Mondiale a Vămii (OMV) şi implementarea recomandărilor UE;
b) anularea graduală a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale stabilite ad-valorem şi în sumă
fixă ce nu corespund cerinţelor OMC şi UE, cu stabilirea ulterioară a unei taxe în sumă fixă pentru
unele activităţi vamale specifice conform standardelor internaţionale.
În anul 2012 se prevede:
a) anularea scutirii de taxa vamală la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agentului
economic, cu menţinerea actualului sistem de taxe vamale la cote zero pentru importul de utilaj şi
tehnică;
b) stabilirea cotei taxei vamale de 0%, în vederea protejării producătorilor autohtoni, la
importul materiilor prime şi a produselor auxiliare utilizate în procesul de producţie a mărfurilor
autohtone la produse de origină animală, hîrtie şi cartoane kraft destinate producerii ambalajului;
unele materiale plastice; cărbunele activ utilizat în industria chimică, anvelope pneumatice, cutii din
carton, sticlă transparentă şi de culoare.
c) majorarea taxei vamale la importul unor produse care intră în concurenţă directă cu
produsele similare de origine autohtonă, cu scopul protejării unor produse de origine animală şi
vegetală, dop de plută aglomerată.
Tendinţele pozitive de relansare ale economiei naţionale după criza economică din 2008-2009,
de rînd cu alte măsuri de politică bugetar-fiscală, au determinat creşterea pe parcursul anilor 2010-
2011 a veniturilor publice, în valoare nominală, de la 23,5 mlrd.lei în anul 2009 pînă la 31,1mlrd.lei
în anul 2011. Totodată evoluţia acestora exprimată ca pondere în PIB are o tendinţă de diminuare de
la 38,9 % pînă la 37,8% respectiv.
Veniturile bugetare sunt estimate pentru anul 2012 în sumă de 35,0 mlrd. lei, reprezentând o
pondere în PIB de 38,2%, în creştere cu 0,4 p.p. faţă de aprobat 2011, datorită creşterii economice
în termeni nominali preconizate pentru anul 2012 de 11,6 la sută.
Partea majoră veniturilor bugetului public naţional continuă să fie deţinută de veniturile
fiscale. În anul 2012 acestea vor constitui circa 84,3%, faţă de 82,5% în anul 2011 aprobat. Din
totalul acestora, 46,4% le revin veniturilor directe şi 53,6% - veniturilor indirecte. Către anul 2014,
ponderea veniturilor fiscale în suma totală a veniturilor bugetului public naţional se estimează cu o
creştere în comparaţie cu 2012 cu 1,3%, astfel constituind 85,6 la sută.
Veniturile indirecte rămîn a fi sursa principală de venituri ale bugetului public naţional, şi se
menţin ca pondere în suma veniturilor fiscale pe termen mediu practic la acelaşi nivel, atingînd
către anul 2014 - 53,7 % şi circa 17,5% în PIB.
9
Evoluţiile economice recente denotă o relansare sigură a creşterii economice. Prognoza
macroeconomică pe perioada 2012-2014 are la bază asumări realiste de creştere economică,care
exprimată în termeni reali va constitui 5% anual.
Anii 2014-2016 Cadrul bugetar pe termen mediu(2014-2016) are drept scop avansarea în ceia ce privește
îmbunătățirea guvernanţei fiscale. În acest context este de remarcat că Guvernul, în luna iunie 2013,
a aprobat Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice, care acoperă o perioadă de
pînă în anul 2020. Paralel cu aceasta, au fost adoptate modificări și completări la Legea cu privire la
finanţele publice locale și Codul Fiscal, care pun la bază un nou concept de relaţii între bugetul de
stat şi bugetele locale, acestea vin să fortifice procesul de descentralizare iniţiat în Republica
Moldova. Totodată, se află la etapa de finalizare adoptarea de către Parlament a legii cu privire la
finanţele publice şi responsabilității bugetar-fiscale, care va constitui o nouă bază legală pentru
managementul finanţelor publice, aliniată la bunele practici internaționale.
Obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anii 2014-2016, se bazează pe:
- asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale;
- optimizarea presiunii fiscale;
- sistematizarea legislației fiscale naționale;
- îmbunătățirea și simplificarea sistemelor fiscale naționale;
- armonizarea legislației fiscale naționale, inclusiv în contextul implementării viitorului Acord de
Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană
Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele
tipuri de impozite:
- menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetăţenilor, concomitent cu
majorarea tranşelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale
majore şi a scutirii anuale pentru persoanele întreţinute la rata inflaţiei prognozată pentru 2014 –
2016.
Pe parcursul anilor 2012 - 2013, principalele măsuri de perfecționare a politicii fiscale și
vamală, au fost:
-menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetăţenilor concomitent cu indexarea
scutirii anuale personale, scutirii personale majore şi scutirii pentru persoanele întreţinute la rata
10
inflaţiei prognozată pentru anii 2012 – 2013, precum și majorarea tranșei de venit impozabilă la
rata inflației prognozate pentru anul 2013
-reintroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici, în mărime de 12% pentru persoane
juridice, 7%/18% - pentru întreprinzători individuali şi 7% - pentru gospodării ţărăneşti, cu
anularea tuturor facilităţilor fiscale generale şi individuale, exceptând cele garantate pentru o
perioadă de timp concretă: zonele economice libere, dobânzile la depozite bancare şi valori
mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni;
-introducerea impozitului simplificat unic pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător de către
agenţii economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în mărime de 3% din
veniturile obţinute din activitatea operaţională;
- introducerea cotei impozitului reţinut final la sursă din venitul sub formă de dividende pentru toate
categoriile de contribuabili, în mărime de 6%;
-majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi gazele lichefiate, de la 6% la 8%;-modificarea structurii şi mărimii cotelor accizelor pentru articolele din tutun şi producţia
alcoolică-introducerea cotei standard, a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară, în schimbul
cotei reduse a TVA de 8%, cu restituirea directă a diferenței dintre 20% și 8% din veniturile TVA încasate la bugetul de stat
Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie deasistenţă medicală
- În anii 2014 - 2016 se prevede menţinerea cotelor generale ale contribuţiilor de asigurări sociale (29%) şi majorarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la 7% la 8%.
Evoluţia cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medical:
În periooada 2010-2013 cotele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii rămîn
constant de 29 %, dintre care 23% pentru angajator și 6 % pentru salariat, iar în anii 2014-2016 se
preconizează o cotă a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nechimbată. Prima de
asigurare obligatory de asistență medical în anii 2010-2013 constituia 7 %, dintre care 3,5%
supoartată de angajator și 3,5 % de salariat, în anii 2014-2016 prima de asigurare va crește la 8%,
unde, 4% pentru angajator și 4% pentru salariat.
În anul 2014 se prevede:
11
-prelungirea termenului de plată a TVA cu 180 zile la importul materiei prime, materialelor,
accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate
a mărfurilor destinate exportului;
- reintroducerea scutirii de TVA pentru activele materiale pe termen lung, utilizate nemijlocit la
fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în
capitalul statutar (social), fără drept de comercializare, transmitere în arendă, locațiune, uzufruct,
leasing operațional sau financiar, pe parcursul a 3 ani;
- reintroducerea cotei reduse a TVA de 8% pentru producția agricolă primară și zahărul din sfeclă de
zahăr produse și/sau livrate pe teritoriul RM;
-neimpozitarea cu TVA a plăților aferente cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru
transportul, hrana și studiile profesionale ale angajatului.
În anul 2015 se prevede reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de
societățile civile.
În anii 2014 - 2016 se prevede ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anii respectivi
a cotelor accizelor stabilite în sume fixe, cu excepția combustibililor (benzina, motorina și derivații
acestora, păcura, gazelle lichefiate) pentru care cota accizului se indexează la coeficientul de
creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul
precedent.
În anul 2014 se prevede anularea accizului pentru alcooli și derivații lor, care sunt utilizați în
industria non-alimentară
În anii 2014 - 2016 se prevede revederea structurii mărfurilor supuse accizelor
În anul 2015 se prevede examinarea sistemului de taxe rutiere în vederea eliminării taxelor rutiere
ce nu corespund noțiunii de impozit și taxă.
Veniturile bugetului public national in anul 2012 au totalizat 33 530,3 mil. lei, reprezintind
38.2% din PIB. Încasările bugetare au fost influenţate atât de evoluţiile economice cât şi de
reintroducerea in anul 2012 a cotei 12% la impozitul pe venit din activitatea de intreprinzator.
În cuantumul veniturilor bugetului public naţional, partea majoră o deţin veniturile fiscale, care se
estimează în anul 2013 ca vor constitui circa 84,9%. Către anul 2016, ponderea veniturilor fiscale în
suma totală a veniturilor bugetului public naţional se estimează cu o creştere în comparație cu 2013
cu 6 puncte procentuale și vor constitui 90,9 la sută.
12
Analiza veniturilor fiscale ale BPN pe anii 2009-2013
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013
Impozit pe venit, mil lei 442,9 483,9 571,4 1966,7 2052,4
Impozit pe venit din salariu, mil lei 1464,9 1544,7 1769,1 2027,0 2205,7
Impozitul funciar 183,0 180,5 181,5 179,5 185,5
Impozitul pe imobil 69,7 100,5 99,4 121,0 128,5Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, mil lei 5595,2 5985,3 6562,6 7150,0 7756,2
Primele de asigurareo bligatorie de asistență medicală, mil lei 1376,6 1486,7 1636,1 1797,5 1967,1
Accizele, mil lei 1539,6 2074,0 2666,7 2893,6 3508,2
Taxa pe valoare adăugată, mil lei 7595,6 9146,4 10464,3 10671,8 12174,1Impozitele asupra comerțului exterior și veniturile din operațiunile externe, mil lei 907,6 1080,3 1179,3 1286,5 1417,2
PIB, mil lei 60430 71885,5 82348,7 87847,0 99879,0
Venituri fiscale, mil lei 19175,1 22082,3 25130,2 28093,5 31394,8
Total venituri, mil lei 23517,7 27540,2 30139,7 33530,3 36899,5
2009 2010 2011 2012 20130
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000Inpozit pe venit
Imp. pe venit din salariu
Contrib. De asig. Sociale
Primele de asig. Sociale
Accizele
TVA
Imp. Asupra comerțului exte-rior
Impozitul funciar
Impozitul pe imobil
Dinamica absolută a veniturilor fiscale ale BPN pe anii 2009-2013
Indicatori 2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012 2013/2009
13
Impozit pe venit 41 87,5 1395,3 85,7 1609,5
Impozit pe venit din salariu 1079,8 224,4 257,9 178,7 740,8
Impozit funciar -2,5 1 -2 6 2,5
Impozit pe imobil 30,8 -1,1 21,6 7,5 58,8Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii 390,1 577,3 587,4 606,2 2161
Primele de asigurareobligatorie de asistență medicală 110,1 149,4 161,4 169,6 590,5
Accizele 534,4 592,7 226,9 614,6 1968,6
Taxa pe valoare adăugată 1550,8 1317,9 207,5 1502,3 4578,5Impozitele asupra comerțului exterior și veniturile din operațiunile externe
172,7 99 107,2 130,7 509,6
Venituri fiscale, mil lei 2907,2 3047,9 2963,3 3301,3 12219,7
2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012 2013/2009
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000 Impozit pe venit
Impozit pe venit din salariu
Contribuții de asig. Sociale
Primele de asig. Oblig. de as. Med.
Accizele
TVA
Impozitele asupra comerțului exterior și ven-iturile din operațiunile externe
Impozitul funciar
Impozitul pe imobil
Dinamica relativă a veniturilor fiscale ale BPN pe anii 2009-2013
Indicatori 2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012 2013/2009
Impozit pe venit 9,25 18,08 244,18 4,35 63,4
Impozit pe venit din salariu 73,71 14,52 14,57 8,81 50,57
Impozitul funciar -1,36 0,55 -1,10 3,34 1,36
Impozitul pe imobil 44,18 -1,09 21,73 6,19 45,75Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii 6,97 9,64 8,95 8,47 38,62
Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală 7,99 10,04 9,86 9,43 42,89
Accizele 34,71 28,57 8,5 21,23 127,86
Taxa pe valoare adăugată 20,41 14,40 1,98 14,07 60,27Impozitele asupra comerțului exterior și veniturile din operațiunile externe
19,02 9,16 9,09 10,15 56,14
Venituri fiscale 15,16 13,80 11,79 11,75 63,67
14
2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012 2013/2009-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Impozit pe venitImpozit pe venit din salariu Contribuții de asigurări sociale Primele de asig. Oblig. De as. med.AccizeleTVAImpozitele asupra comerțului exteriorImpozitul funciarImpozitul pe imobil
Concluzie Pe parcursul ultimilor ani, în RM a existat o creștere considerabilă a veniturilor fiscale și în
general a veniturilor totale care au sporit în cifră absolută în ultimii 5 ani cu aproximativ 12219,7
mil lei, un procentaj de 63,67%.
Pe parcursul anilor 2009-2013 principala sursă de venit a rămas TVA ca și în anii precedenți,
venitul obținut din taxa pe valoare adăugată a crescut cu 4578,5 mil lei în 2013 față de anul 2009. În
2009 acesta constituia 7595,6 mil lei, iar în 2013-12174,1 mil lei.
Analizînd dinamica absolută a veniturilor fiscal, ale BPN pe anii 2009-2013, oservăm valori
negative la venitul din impozitul funciar și impozitul pe imobil.
Cel mai mult în perioada respectivă în cifre absolute au crescut veniturile obținute din tax ape
valoare adăugată(4,6 mlrd lei), urmate de veniturile din Accize(1,9 mlrd lei) și impozitul pe
venit(1,6 mlrd lei).
În termenti relative în perioada 2009-1013, au crescut considerabil veniturile din accize , cu
un procentaj de 3-4 ori mai mare, cea mai mare creștere înregistrîndu-se în anul 2010, cînd au
crescut cu 34,71 % față de anul precedent. Conform modificărilor relative observăm că ritmul de
creștere a veniturilor fiscal este puțină descreștere. În annul 2010 au crescut cu 15,16%, iar în anul
2011 cu 13,8%, mai puțin în 2012-11,79 și cu 11,75 în anul 2013.
Pe parcursul anilor 2009-2013 observăm schimbări majore și o creștere a venitului total al
bugetului public național de la 23517,7 mil lei în 2009 la 36899,5 mil lei în 2013, o creștere de
13381,8 mil lei. Partea majoră a veniturilor bugetului public naţional continuă să fie deţinută de
veniturile fiscale.
Obiectivele economiei Republicii Moldova sunt creşterea economică, modernizarea şi creşterea
competitivităţii economiei autohtone atât pe plan intern cât şi extern, integrarea europeană a
15
economiei moldoveneşti ca modul în diviziunea internaţională a creaţiei de valori materiale şi
spirituale. Aceste scopuri pot fi atinse numai prin implementarea unor strategii şi politici economice
adecvate contextului socio -economic şi politic european. În anii următori este necesară menţinerea
unui control sever asupra nivelului cheltuielilor de personal în sectorul public. Nivelul înalt al
acestora, atît în volumul total al cheltuielilor publice, cît şi ca pondere în PIB, nu permite majorarea
salariilor fără o reformare a sectorului public. În acest sens, se impune inițierea unor acțiuni
sisetime și complexe de optimizare angajărilor în sectorul bugetar.
Bibliografie
http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC1_2013/Lucrari/2.11.pdf
https://www.scribd.com/doc/47870882/Politica-Bugetar-Fiscala
http://www.mf.gov.md/middlecost
16