Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
-
Upload
munteanu-florentina -
Category
Documents
-
view
224 -
download
0
Transcript of Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 1/14
POLITICA DE MEDIU A ROMÂNIEI ÎN
CONTEXTUL ADERĂRII LA UNIUNEAEUROPEANĂ
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 2/14
CUPRINS
CUPRINS ................................................................................................................ 2
1. ETAPELE ADERĂRII......................................................................................... 3
2. ASPECTE GENERALE ALE POLITICII DE MEDIU ....................................... 4
3. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – SECTOR AL ACTIVITĂŢII UNIUNIIEUROPENE ............................................................................................................5
1.Schimbările climatice .............. .............. ............... .............. .............. .............. .............. ............ ..... ..... ..... ....5
2. Comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră .............. .............. ......... ...... ..... ..... .....6
3. Biodiversitatea ............... .............. .............. .............. .............. .............. ............... ......6
4. Sănătatea mediului ............. .............. .............. .............. .............. .............. ............... .............. ..... ...... ...... ....7
5. Dezvoltarea durabilă .............. .............. .............. .............. ............... .............. .............. ............. ..... ..... ...... ..7
4. POLITICA DE MEDIU A ROMÂNIEI.................................................................. 8
5. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL INFRASTRUCTURA DEMEDIU –OBŢINEREA FONDURILOR ................................................................. 12
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... 13
2
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 3/14
1. ETAPELE ADERĂRII
Data de 1 ianuarie 2007, momentul în care a avut loc aderarea României la Uniunea
Europeană va rămâne in istorie drept un moment cheie în care ţara noastră s-a angajat să
se alieze standardelor europene , să îşi îmbunătăţească mecanismele interne de conducere
şi politica externă pentru a-şi dovedi şi menţine statutul de membru al Uniunii Europene.
Chiar dacă au existat relaţii oficiale ale României cu Uniunea încă din anul 1974,
ţara noastră fiind inclusă în Sistemul Generalizat de Preferinţe al Comunităţii Europene,
procesul de aderare a fost unul destul de anevoios. Deşi etapele aderării au fost respectate
întru totul, România a întâmpinat anumite dificultăţi, negocierile fiind pe punctul de a fi
suspendate în urma editării Raportului de Ţară din 2003 de către Emma Nicholson.
Solicitarea de a deveni membru al Uniunii Europene a fost trimisă încă din anul
1995, când toate partidele importante ale ţării şi-au declarat sprijinul pentru integrarea
europeană dar a fost nevoie de 12 ani pentru ca această dorinţă să se înfăptuiască.
Negocierile au început abia în februarie 2000, după ce România şi-a asumat
responsabilitatea de a îmbunătăţi situaţia copiilor instituţionalizaţi şi de a elabora o
strategie economică pe termen mediu. Obiectivul principal al României era să devinămembru cu drepturi depline până în anul 2007, doleanţă sprijinită de Uniunea Europeană.
Totuşi, au existat câteva aspecte deloc neglijabile, care au putut pune în pericol
finalizarea negocierilor, respectiv integrarea ţării: amploarea corupţiei şi aplicarea
reformei, probleme stringente ale României care părea imposibil de soluţionat până la
data limită. De asemenea, alte aspecte monitorizate cu atenţie de către Uniune se refereau
la independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, la libertatea presei şi la stoparea
abuzurilor poliţiei.
În urma sugestiei de întrerupere a negocierilor Uniunii cu România, pentru a se
evita această situaţie neplăcută, ţara noastră a recurs la întocmirea unui plan de acţiune de
urgenţă pentru perioada pre-aderării. Măsurile luate de România, precum şi moderarea
tonului raportului public au făcut ca România să semneze tratatul de aderare pe 25 aprilie
2005. Progresele înregistrate de ţara noastră au fost semnalate în următorul Raport de
3
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 4/14
Ţară, publicat în octombrie 2005 iar România a devenit astfel mai întâi observator activ
în cadrul Uniunii Europene, după care membru cu drepturi depline în anul 2007.
Integrarea României în Uniunea Europeană a atras după sine o serie de schimbări
notabile în foarte multe direcţii şi domenii. Devenind un membru cu drepturi depline,
România s-a angajat să se alieze politicilor europene iar de la aceasta nu putea să facă
excepţie politica de mediu.
2. ASPECTE GENERALE ALE POLITICII DE MEDIU
Politica de mediu poate fi privită ca o diviziune a politicii generale a statului care se
ocupă de stabilirea cadrului acţional, a metodelor, mijloacelor şi a strategiilor orientate în
direcţia prevenirii şi combaterii poluării mediului, respectiv a conservării şi dezvoltării
durabile a acestuia. Politica de mediu are în vedere şi evaluarea continuă a stării reale a
mediului înconjurător, semnalarea eventualelor influenţe negative asupra acestuia,
crearea unui cadru instituţionalizat în ce priveşte sancţiunile şi măsurile aplicabile în
cazul în care are loc poluarea mediului înconjurător.
Politica de mediu, chiar dacă reprezintă un domeniu de sine stătător, nu poate fi
privită şi analizată decât în corelaţie cu politica economică, financiară, administrativă şi
legislativă. Politica de mediu reprezintă o sarcină care revine guvernului ţării precum şi
autorităţilor de specialitate, locale sau naţionale.Un rol decisiv în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile l-au avut cele
trei conferinţe mondiale: Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul înconjurător,
Stockholm 1972, Conferinţa Mondială a ONU pentru Mediu şi dezvoltare, Rio de
Janeiro, 1992 şi Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabilă, Johannesburg, 2002. În
cadrul acestor conferinţe au fost stabilite cadrul politic de acţiune privind protejarea
mediului pentru fiecare stat participant.
Prima conferinţă mondială privind mediul a reunit delegaţi ai 114 state, printre care
se numără şi România, a avut drept mesaj-central lozinca „Un singur Pământ” şi a
constituit prilejul de proclamare a datei de 5 iunie drept Ziua Mondială a Mediului.
Statele participante au primit o serie de recomandări pentru orientarea acţiunilor pe
direcţia protecţiei mediului dar fără ca acestea să aibă un caracter juridic coercitiv. În
cadrul acestei conferinţe, s-a pornit de la premisa dualităţii fiinţei umane, care este
4
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 5/14
deopotrivă creator şi distrugător al mediului, cel care îi oferă suport pentru dezvoltarea
fizică, intelectuală, socială şi morală.
A doua conferinţă, cea de la Rio, a adus în discuţie problema reglementării atât a
relaţiilor interumane cât şi a relaţiilor dintre om şi natură şi au fost enunţate o serie de
principii pe care oamenii să le aplice în cadrul acestor relaţii. Tot în cadrul acestei
conferinţe, s-au prezentat parteneriatul mondial şi colaborarea între sectoarele variate ale
economiei drept soluţii de asigurare a protecţiei sistemului mondial al mediului.
Documentul cel mai important din cadrul conferinţei, Declaraţia de principii cuprinde
drepturile şi obligaţiile statului şi ale cetăţenilor în domeniul mediului, fără a avea un
caracter juridic obligatoriu.
La summit-ul mondial de la Johannesburg au participat peste 100 de şefi de state şi
guverne şi zeci de mii de reprezentanţi guvernamentali sau a organizaţiilor neguvernamentale. Cu acest prilej au fost încheiate diverse parteneriate între state şi
organizaţii. Principalele documente adoptate au fost Declaraţia politică şi Planul de
implementare a dispoziţiilor adoptate. Ideea centrală a summitul-ui are în vedere
colaborarea şi parteneriatele pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.
Cu timpul, s-a dezvoltat chiar un drept comunitar al mediului ce cuprinde peste 200
regulamente şi directive privind protecţia mediului.
3. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – SECTOR AL ACTIVITĂŢII UNIUNIIEUROPENE
UE aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecţie a mediului din
lume, elaborate de-a lungul anilor pentru a soluţiona o multitudine de aspecte. Priorităţile
zilei sunt lupta împotriva schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, reducerea
problemelor de sănătate cauzate de poluare şi utilizarea mai responsabilă a resurselor
naturale. Atingerea acestor obiective prezintă un dublu avantaj: nu numai ca protejăm
mediul, ci contribuim şi la creşterea economică prin încurajarea inovării şi a spiritului
antreprenorial.
1.Schimbările climatice
5
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 6/14
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai serioase provocări pentru
umanitate. UE face demersuri pentru adoptarea unui acord global privind reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră şi dechide noi drumuri în lupta împotriva schimbărilor
climatice prin acţiunile iniţiate.
În decembrie 2008, liderii UE au luat o decizie de o însemnătate deosebită,
aprobând un pachet de măsuri în domeniu. Planul urmăreşte reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră cu cel puţin 20% până în 2020 (faţă de nivelurile din1990), creşterea
ponderii energiilor regenerabile la 20% şi micşorarea consumului de energie cu 20% (faţă
de cifrele prognozate în prezent). În ceea ce priveşte energiile regenerabile, s-a stabilit şi
că 10% din combustibilul folosit în transporturi trebuie să aibă la bază biocombustibili,
electricitate sau hidrogen.
2. Comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii este principalul pilon al
strategiei UE de combatere a schimbărilor climatice. Acesta recompensează firmele care
îşi reduc emisiile de CO2 şi le penalizează pe cele care depăşesc cotele stabilite.
Introdus în 2005, sistemul vizează aproape 12 000 de uzine şi centrale, responsabile
pentru circa jumătate din emisiile europene de CO2 (gaz considerat ca principală cauză a
încălzirii globale).Guvernele UE stabilesc limite maxime pentru emisiile de dioxid de carbon din
sectoarele mari consumatoare de energie (de ex. centralele energetice, uzinele siderurgice
şi fabricile de ciment). Dacă întreprinderile în cauză intenţionează să depăşească limita,
trebuie să achiziţioneze cote neutilizate de către companiile mai eficiente.
Astfel de cote vor fi stabilite, în viitor, şi pentru sectoare precum transporturile
aeriene şi uzinele petrochimice. Statele membre vor putea compensa depăşirea pragului
stabilit cumpărând credite pentru emisiile de CO2 în cadrul unor proiecte de reducere a
emisiilor în ţările din afara UE.
3. Biodiversitatea
UE s-a angajat să stopeze declinul speciilor şi al habitatelor ameninţate de pe
teritoriul Uniunii până în 2010 - un obiectiv care necesită eforturi uriaşe. Deşi legislaţia şi
6
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 7/14
politicile necesare există deja, eforturile de a le pune în aplicare trebuie extinse la o scară
mult mai largă. Se urmăreşte în special extinderea suprafeţei reţelei Natura 2000, formată
din arii în care plantele, animalele şi habitatele acestora trebuie să fie protejate. Reţeaua
include deja peste 26 000 de situri la nivel european.
4. Sănătatea mediului
Legislaţia comunitară în domeniul protecţiei mediului, dezvoltată de-a lungul
deceniilor, acoperă numeroase domenii, printre care zgomotul, apa de îmbăiere, speciile
rare şi reacţiile în cazuri de urgenţă. Aceste reglementări stabilesc standarde dincolo de
care agenţii poluanţi devin periculoşi pentru sănătate. De aceea, ţările din UE au obligaţia
de a monitoriza numeroase substanţe poluante şi de a lua măsuri atunci când nivelul lor
depăşeşte limitele de siguranţă.De curând, UE a făcut un nou pas important pentru protecţia sănătăţii: a stabilit
limite obligatorii pentru emisiile de particule fine, cunoscute ca PM2,5. Generate de
automobile şi camioane, aceste particule microscopice pot cauza boli respiratorii. Noua
reglementare va intra în vigoare în 2011 şi cere statelor membre să reducă expunerea la
particule fine în zonele urbane, în medie, cu 20% până în 2020 (faţă de nivelurile din
2010).
5. Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă a fost şi rămâne unul dintre obiectivele majore ale politicii
europene. Liderii UE au lansat prima strategie în domeniu în 2001, revizuind-o apoi în
2006 pentru a înlătura lacunele constatate şi a include noile provocări apărute.
Planul revizuit este strâns legat de combaterea schimbărilor climatice şi de politica
în domeniul energetic. El subliniază importanţa educaţiei, cercetării şi finanţării publice
pentru asigurarea unei producţii şi a unor modele de consum durabile.
Eforturile politice nu s-au oprit aici. Acum însă, trebuie să ne concentrăm pe
punerea lor în practică. Comisia a propus, în 2009, un pachet de măsuri de promovare a
produselor ecologice care include folosirea pe scară mai largă a etichetelor de eficienţă
energetică (precum cele aplicate pe maşinile de spălat).
7
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 8/14
4. POLITICA DE MEDIU A ROMÂNIEI
Ca multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est, România a moştenit din perioada
comunistă grave probleme de mediu, cauzate de politica industrială bazata pe o
productivitate ridicată, care nu a ţinut cont de impactul asupra mediului şi sănătăţii
oamenilor. Cele mai grave probleme se întâlnesc în următoarele sectoare: calitatea apei,
gestionarea deşeurilor şi poluarea aerului şi a solului.
Resursele naturale reprezintă o componentă esenţiala a bogăţiei României. Pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în România este necesar ca aceste resurse naturale să
fie exploatate într-o manieră durabilă. Misiunea dezvoltării durabile este de a găsi căilede creştere economică şi dezvoltare, concomitent cu utilizarea raţională a resurselor
naturale comune, astfel încât resursele regenerabile să poată fi menţinute, iar cele
neregenerabile să fie folosite într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor
viitoare.
Valorile naturale ale României au o contribuţie importantă pentru Uniunea
Europeană, care dobândeşte o importantă suprafaţă a două eco-regiuni semnificative în
ansamblu şi anume: Dunărea cu Delta Dunării şi Munţii Carpaţi. În plus, România aduce
în UE habitate şi specii aparţinând a 5 regiuni biogeografice.
Principalelor aspecte de mediu din România pot fi sintetizate astfel:
• 97,8 % din reţeaua hidrografică a României este cuprinsă în bazinul fluviului
Dunărea;
• Aproximativ 38% din lungimea Dunării se află pe teritoriul României;
• Cu o medie de numai 2660 m3 de apă / loc / an, faţă de media de 4000 m 3 de apă /
loc / an în Europa, România se situează în categoria ţărilor relativ sărace în resurse deapă;
• 79% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în receptorii naturali;
• Numai 52% din populaţia României beneficiază atât de servicii de alimentare cu
apă, cât şi de canalizare;
8
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 9/14
• 363 milioane tone de deşeuri au fost generate în 2004 - aproximativ 326 milioane
tone provin din industria extractivă, aproximativ 29 milioane tone reprezintă alte deşeuri
de producţie şi circa 8 milioane tone reprezintă deşeuri municipale;
• Materialele reciclabile reprezintă aproximativ 40% din deşeurile urbane, din care
20% pot fi recuperate; în prezent doar 2% din materialele reciclabile sunt recuperate;
• Aproximativ 16 milioane tone de deşeuri au fost generate în 2004 de industria
energetică;
• 252 de depozite de deşeuri municipale au funcţionat în 2004, din care 234 nu se
conformează standardelor de mediu; există aproximativ 2686 locuri de depozitare în
zonele rurale (dumping sites);
• Ecosistemele naturale şi semi-naturale reprezintă 47% din teritoriul ţării;
• Suprafaţa zonelor naturale protejate acoperă în prezent aproximativ 8% dinteritoriul ţării.
În România, se poate vorbi de o delimitare a politicii de mediu din cadrul celorlalte
politici naţionale în anul 1990, când a fost înfiinţat Ministerul Mediului. Politica de
mediu a evoluat pe parcursul anilor considerabil, de la nişte simple prevederi, măsuri cu
scopul de a limita poluarea până la evaluarea daunelor şi stabilirea sancţiunilor pentru
prejudiciile aduse mediului.
În anul 1992 a fost elaborată Strategia Naţională de Protecţie a mediului, primul
document cu caracter oficial în domeniul protecţiei mediului şi a conservării durabile a
acestuia, reactualizată în 1996 şi în 2002. Acest document conţine o prezentare a
resurselor naturale, o analiză a calităţii factorilor de mediu şi a stării economice şi
stabileşte atât obiectivele, priorităţile pe termen scurt, lung şi mediu în domeniul mediului
cât şi resursele şi posibilităţile de protecţie a acestuia. Începând cu anul 1996, aceste
obiective de nivel naţional au încercat să fie integrate la nivelul politicii comunitare.
Principiile care stau la baza politicii de mediu din ţara noastră sunt următoarele:
a) principiul precauţiei cu privire la activităţile cu impact asupra calităţii mediului;
b) principiul prevenirii poluării şi a riscurilor ecologice;
9
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 10/14
c) principiul conservării biodiversităţii, a moştenirii culturale şi istorice;
d) principiul potrivit căruia poluatorul şi utilizatorul „plătesc” adică sunt obligaţi la
plăţi directe atât cei care poluează mediul cât şi cei care utilizează resursele naturale ale
mediului;
e) principiul stimulării activităţilor de redresare a mediului prin acordarea de
subvenţii, credite etc.
Priorităţile identificate reprezintă o reuniune a nevoilor semnalate la nivel local cât
şi tendinţele existente la nivel global. În perioada următoare, strategia naţională a fost
completată de o serie de documente cum ar fi: Raportul privind starea mediului în
România, Planul Naţional de gestionare a Deşeurilor şi Substanţelor periculoase etc. O
dată cu începerea negocierilor de aderare, politica de mediu a ţării noastre a suferit o serie
de modificări urmând direcţiile strategiei elaborate de Comisia Europeană pentru ţărilecandidate în cadrul Agendei 2000.
România, având iniţial statutul de candidat, a fost nevoită pentru a-şi alia politica
naţională de mediu la standardele şi obiectivele politicii comunitare să identifice
principalele probleme cu care se confruntă şi să îşi stabilească direcţiile de acţiune. Au
fost stabilite o serie de obiective stringente care trebuiau îndeplinite până la data aderării
şi au fost stabilite termenele de adoptare, transpunere şi implementare a aquis-ului de
mediu.În anul 2002 a fost adoptat documentul Foaia de parcurs care atinge problematica
necesităţii implementării legislaţiei de mediu cu scopul promovării şi asigurării
dezvoltării durabile şi transformării politicii de mediu într-o politică transversală. Se au,
de asemenea, în vedere chestiunea transpunerii legislaţiei comunitare, implementarea
legislaţiei de mediu deja existente şi consolidarea structurilor administrative
indispensabile implementării complete a aquis-ului de mediu care reprezintă legislaţia
orizontală şi sectorială care reglementează politica de mediu a Uniunii Europene.
În perioada de pre-aderare a fost elaborată o strategie de îmbunătăţire şi dezvoltare
a politicii de mediu, ţinându-se cont atât de priorităţile României dictate de aderarea la
Uniunea Europeană , de necesităţile naţionale cât şi de priorităţile semnalate la nivel
naţional. Acţiunile comunitare active în domeniul politicii naţionale de mediu constau în
instrumente de pre-aderare sub forma programelor de sprijin:
10
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 11/14
a) programul PHARE cu rol în implementarea aquis-ului comunitar de mediu
şi mobilizarea investiţiilor în domeniul mediului;
b) programul ISPA orientat pe finanţarea proiectelor de infrastructură în
domeniul mediului;
c) programul LIFE care finanţează proiecte ce au în vedere protecţia şi
conservarea calităţii mediului şi a biodiversităţii;
d) Agenda 21 - constituie o strategie globală de acţiune a Organizaţiei
Naţiunilor Unite care se concentrează pe implicarea activă a comunităţilor la
implementarea politicilor de mediu, pe utilizarea raţională si responsabilă a resurselor de
mediu şi pe formarea unei conştiinţe de mediu cu ajutorul educaţiei.
Aplicarea politicii de mediu în Uniunea Europeană şi în ţările membre este
asigurată şi susţinută de un cadru instituţional bine pus la punct cu rol în pregătirea,definirea şi implementarea acesteia în cadrul politicilor globale şi naţionale. Cu cât
evoluţia politicii de mediu este mai ascendentă, cu cât obiectivele şi priorităţile sunt mai
complete şi complexe, cu atât numărul instrumentelor de implementare este mai mare.
Aceste instrumente pot fi : instrumente legislative - legislaţia existentă în domeniul
mediului, instrumente tehnice de tip standarde de calitate privind mediul şi cele mai bune
tehnologii existente, instrumente economico-financiare reprezentate de programul LIFE
şi de Fondul de Coeziune şi instrumentele ajutătoare care servesc drept completare ainstrumentelor standard şi acţionează adesea ca stimulente.
Pentru ca obiectivele politicii de mediu să fie atinse în totalitate, la noi în ţară, a fost
demarat un amplu proces de instituţionalizare de mediu care constă în crearea de organe
ale administraţiei publice şi de instituţii noi specializate în probleme de mediu. Se
remarcă o accentuare a tendinţei de afirmare şi consolidare a unor structuri administrative
în direcţia protejării şi gestionării durabile a mediului la nivel naţional : Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu, Administraţia Fondului de Mediu
etc.
Autoritatea Centrală de Mediu, fondată în anul 1990, a cunoscut numeroase
modificări în ce priveşte modul de organizare şi funcţionare dar şi atribuţiile acesteia. Au
apărut şi s-au dezvoltat o serie de organisme consultative, organisme interministeriale şi
structuri de cooperare internaţională pe probleme de mediu sectoriale.
11
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 12/14
5. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL
INFRASTRUCTURA DE MEDIU –OBŢINEREA FONDURILOR
La data de 12 iulie, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru
România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR ) şi Fondul de Coeziune (FC) , denumit „Programul Operaţional de
Mediu” (POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de
euro şi asistenţa comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul
fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de trai şi a
mediului, insistând în special pe respectarea legislaţiei europene în domeniul mediului.Acest obiectiv ar trebui văzut în lumina adâncirii fără precedent a disparităţilor în
cadrul Uniunii extinse şi a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca
România să reducă aceste disparităţi. Având în vedere faptul că necesităţile unor investiţii
directe în sectorul de mediu în vederea respectării legislaţiei UE sunt extrem de mari,
autorităţile române au optat pentru crearea unui program operaţional specific axat pe
infrastructura de mediu, dar care abordează şi alte aspecte legate de mediu.
Strategia POS Mediu pentru 2007-2013 este axată pe investiţii şi servicii colective
care vizează creşterea competitivităţii pe termen lung, crearea de locuri de muncă şi
dezvoltarea durabilă. Infrastructurile şi serviciile de bază vor trebui create, modernizate şi
extinse pentru a duce la o deschidere a economiilor regionale şi locale, pentru a stabili un
cadru eficient de sprijinire a întreprinderilor şi pentru a profita de oportunităţile oferite de
piaţa europeană. Constituirea unei infrastructuri eficiente de apă şi mediu va crea
potenţial pentru noi locuri de muncă (în construcţii, servicii, IMM-uri etc.) şi va reduce,
într-un fel, migraţia forţei de muncă oferind populaţiei posibilităţi de dezvoltare a unor
afaceri sau atrăgând alţi investitori folosind, de asemenea, avantaje locale competitive
(resurse mai ieftine, zone naturale de o mare valoare etc.).
12
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 13/14
BIBLIOGRAFIE
● http://www.eco-ambalaj.ro/politica-de-mediu/romania/Politica-de-mediu-in-Romania-
1.html
13
8/3/2019 Politica de Mediu Romania Contextul Aderarii
http://slidepdf.com/reader/full/politica-de-mediu-romania-contextul-aderarii 14/14
● Lect.univ.dr. Mariana VUTA , Politici şi strategii financiare de protecţia mediului,
cursuri în format digital
●http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_euro
peana/Lucrari2/Dogaru%20Lucretia.pdf
●http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_
%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83
● http://europa.eu/index_ro.htm
14