6007,

NYIIdOUNA 'INJNJIJSNI

g\?rype r$ plnzp,r.er e-lleerirpa

gltingpr tr ' -- :

t9

1euoriu51 FIIISUoJ aP grt

(rl18nppe rS glnzg r:-i :

e ucedorng Inlnlllsul l'.'at o.rag 1 tolt.rttuaB r" :.utrDn'.Nr\qndV r' ,:Ernl€relll'Ittn1ete1t1 e tli :B JlBtJoS tS elstuuttt 1

-

orBrelll rollrnueS BJI]ood

NVSJSIAOg Vf,TTIO'IC

LL I roU-LnArJ elroeJ 'ErnAU IS elzeod 'S'9'Z

zL I ew]l^ct Iqo ec IeIZeod uzotues 'r'9'zIL lpxlqeuraBrd gartcedsred urp crteod InlEqtul'I 't'g'Z

t9 I rerzeod In luqurrl/orteod lequr 17or az le ql.url' 7' g' 7

19 7 crleod rnlnleqrurl uerrugep ug eye uorftpe4 aredeg '1'g'7

19 1 rcrzaod e

pl€ur]oJ rS pcrlsrlrls erfrugeq 'errnlre grluoJ o-rluI eLunuu luqurrl un Erzeod'E'Z

6 I / Ilrlnl E arPlluctl-lls e) Etzeo d ' l' v' z

99 1 azeod uJ porleurerp rS qcrda 'pcut1 eeutpnt4lv 'f.'V'Z

0S / lelpetu ustrtlTeruiunueoJn€ ',tt1carc1o tusrJIl/Alloolqns LUSI]r'I 'Z'r'Zgp 7 cr.rrdrue lne/cutl FA'I'V'Z

gy 1 pvaodpclunuoc runJ 'rorzeod e plepou urirugaq 'areundxa ap potu un eveod'V'Z

9, / Ienprlrpur ursrJrl - ArlJeloJ LLrsrJrJ 'rerzaod altrnlndacut erdsaq 'g'7

Zl I gm:teteltI tusIJII - etzaod - Jttaod 'atzaod ep ec€oculp tS olocutq '7'7

67 7 rarzaod ur3o1olr1q 'rn1n1eod eprgSriqlul e:dseq '1'7

6E / rlrll Inlxol 'z

gg 7 gctiuu8erd u,trlcadsrad a \rs.rlrJSrp rriua,tuoc ap errtelsls Ec ellJnueC 'I'S'I

7 g 7 erSo loue8 u1 erepen ep elcun d ' S

' I

8Z IEAI-XXlu rnlnlooes u rlqigunf Enop B-ep ralal € prerelrl er-roel rrJ eprnuaD 'L't'I

8a / rollJnue8 e plstluuuoJ EIJooJ '9'r'ILZ I glsquuns ericarrq 'g'p'1

gZ I )ol1plluauror e{rzo4 '7'7'1

EZ / Bal-tIIAX Ie IS pel-IIAX Ie eleloces '['t'I77 1 ealelleuea tS ntpey4l Ir1^g 'Z'i'I

B [ / ue]€]rqclluY' I't' I8l / JolunueS euoel uJ ecrJolst elueulo141 'r'I

L I / rollrnua8 rerinloa.e Inusluucel I '€' IZI I Lemleyl rol.rnue8 € erroel o glueuryed g '7'1

61 7 elunldecuoc uEtrurleg 'I'l6 / arBralrl alunua3 eEIIqBrursBIr BrnlBrelll g 'I

sulrdnJ

2.5.6. Poezia frri figuri. Limbajul tranzitiv in poezie. Forme ale lirismuluimodern / 100

2.6. Definilia conlinutisti a poeziei. Esenla lirismr"rlui. Tensinnea Urici / 101

2.J. Poczia ca poezie / l0B

3. Textul narativ / 111

3.1. Ce este naratologia? I ll23.2. Momente ale cercet[rii naratologice I 112

3.2.1.Y.I. Propp / 112

3.2.2. Roland Barlhes / 113

3.2.3. Algirdas Julien Greimas / 11

3.2.4.Tzvetan Todoror, / 114

3.2.5. Claude Bremond / 1 15

3.2.6. Gdrard Genette , 115

3.2.7. Urrberlo Eco 116

3.2.8. Paul Riccrr-u I 1-3.3. Niveluri de organizarr- a te\tr-tlui epic 1 1-3.4. Unir ersul por estirii I 19

3..1.1. Conditiile eristentei unei porestiri. Compozitia povestirii / 119

3.,1.1. Stmctura po\ estirii i 124

3.-1.3. Personajul / 126

3.,1.3.1. Portretul personajului gi convenliile sale istorice / I2B3.4.3.2. Teorii ale clasificariipersonajelor / 133

3.5. Punerea in discLrrs. De 1a acliune gi personaj la text / 139

3.5.1. Margini textuale / 139

3.5.1.1. Incipitul / 139

3.5.1.2. Finalul / 140

3.5.1.3. Prologul qi epilogul / 143

3.5.2. Structura discursului naratir, / 144

3.5.3. Categoriile naraliunii literare. Figuralitatea textului narativ I 146

3.5.3.1. Timpul / 146

3.5.3.1.1. Ordinea / 147

3.5.3.1.2. Durata / 149

3.5.3. I .3. Frecven{a I 151

3.5.3.2. Modul / 152

3.5.3.3. Punctul de vedere / 153

3.5.3.4. Statutul naratorului / 154

3.5.3.5. Tirnpul naraliei / 155

3.6. Schema comunicirii narative / 155

3.6.1. Instanle extratextuale concrete / I 55

3.6.2. Instanie intratextuale I 156

6

3.6.2.1. absrra;.,3.6.2.2. ficlir;

3.6.t: .

3.6.3. Instanre inrr:;3.7. Naratorii qi nivelLrn.3.8. Descrierea / 168

3.8.1. Naraliune si c,3.8.2. Dispozitir ul c3.8.3. Funcliile de sc:

4. Textul dramatic / 1-:4.1. Doud opere sau una4.2. Dramaticul ca discLrr

4.2.1 .O structurd se:4.2.2. O grafie difere4.2.3. Moduri de cr

dramatic i 1E j4.2.3.1. Dialogul4.2.3.2. Monolo:4.2.3.3. Negarea

4.3. Dramaticul ca obice :

4.3.1. Specificul con:4.3.2. Instanlele conr :

4.3.2.1. Acrorul4.3.2.2. Regizon.4.3.2.3. Receptari

4.3.3. Spectacolul tea4.4. Opera dramatica - c

4.4. l. Definitia arisr,.,4.4.2. Ac\iune dranra:4.4.3. Ac{iune qi per-.,4.4.4.Personajulr I1-

4.5. Estomparea granile 1t

Bibliografie 1221

IZZ lelgeraollqlfl

glZ / ouutu€lp IS JrJr['crde e;lutp.rolef ruer8 eeruduolsg'g'7g17 T lnleuosted'V'V'V

60Z lgxrwLuu:p etiunlts 'pzt:c ap e:e1s '1ctguo3 'leuosred rS eur-uicy'g'y'7

197 1 gtda eunriceTpcqetue-ip eunticY 'Z'V'V

yg7 7 nunrfce u qrllelotsue urinrgeq '1'7'7

V1Z I p^rlrrJ elunl o - EcItEIUerp endg'p'y661 JIlorLuasrlltltu InJalcEJeJ'lelluel lnlocelcedg'g'g'7

961 / Incllqnd'plerleet ue;uldecea 'E'Z'?.'V

y61 1 ltuozt8etl' Z' Z' E y

E6I / Ilalotcv'I'Z'E'.iE6l / alell€eJ IIJpcIUnuIos elelu€lsul 'z't',061 / elerl€e] Ilrgottmtuoc lncgrcedg'1'g'7

06 I / cluecs lcelqo €J IncI]suIeJa'E v691 7 rnlnSolerp us:u8e51 'f.'E Z'l

gg 1 7 1n3o1ouory' Z' t' Z' Vyg 1 7 1n3o1u\C'I'E Z'i

t8I / crlErusrp

lnSolouour rS 1n3o1erq 'n.rlcet ur Inlrre^nJ 'a.taundxe ep IJnpoIAI 't'Z',131 7 gleriue:a3rP agu:3 O'Z'Z'V

6LI I pwlueLr8as grnlcn:1s O 't'Z',6LI lilwal ep qsard o ESr-rJS e [rnJ ardsep nes sJncsrp uc InJI]uueJq'Z'V

911 1 ;gn8urs eun nes aredo EnoC 'l'tI LI I rIJBurBrp Inlxal 't

IrI / rrrerrcsep apricung'E'g'g

61 1 7 .trldrrcsep ln.trltzodslq 'Z'8't

89I / ereuosep tS euntiereN'I'8't89I / Eererrcsec '8'I

€gI le^rwJeu ellrnlaAlu tS tuole;elq'1'g

Z9l / e^riog ectle8etpu4ur eiuelsul 'g'9'g

69I / rnlruoteruu apicun t'lZ'Z'9't69[/e^qcu'Z'Z'9'E

99I / elcBrisqe 'l'z'9'E

gvl l^\leJnu Inlll].\tl

6tI / lxEf

gzl / ecuolsl eP

6II /rrr4se^odedp

I0I / Eclrll eeunrsual

Inlnursl4l ele euuoJ'aE:

(.ro"n1r1 lntiodg'toqou€lg ecrrne6l)'qgeod o Jr €ol€qa.DLrr tretqo lde.rp €p

eleod rS-nu q:ado o !]eporiru rcp3 'gfuesa llsEaoe ELrulJE € n€s nrlplzap u ap re 1n1delpul r€rqc rcrn rS 'rr:n1ele1r1 re'iuese €[r.roJr.roc es e ep ea.relnd uJ €e;€oTeA rS ee1e1;ea.r egerE-rS grado oclro qJ uaurrds qs ernqorl nN'qrnlelJlrl n.rluad lnlosqe drqc ur sreo1e.rglot1

a JuEc elscoU pc rc 'prn1era1rl ap reop Juri aUEJ aJuo Eo uannds ES lJap ernqoJl 11N

erBrelll ollrnuoc eEIIqBruIsBIr BrnlBrolH I

1.1. Delimitlri conceptuale

Comun literaturii, logicii gi qtiinlelor naturale gi definind, in general, o

clasf, de obiecte cu proprietdli comune, termenul de gen (etimologic ,,neam",,,rasd",,,fel", ,,mod") iqi pdstreazd qi astdzi in teoria literafurii o anumitd impre-cizie, in ciuda numeroaselor dezbateri teoretice pe care le-a prilejuit. Sunt recu-noscute doud accepliuni curente (IOSIFES CU, l9l 3 : 1'32-133):

- in sens larg, gen : orice particularizare a literaturii desemnAnd un cor-pus de texte legate printr-un procedeu comun, o dominanti stilisticd, otem6, chiar o doctrind literarS. Vorbim astfel nu numai despre literaturaepic[, lirici sau dramaticd, ci qi despre genul literaturii de aventuri, genul

umoristic, genul baroc, genul epistolar, memorialistic, al literaturii alego-rice sau a1 celei fantastice - cum a propus, pentru acest din urmd caz,

Tzvetan Todorov - etc. Toate aceste grupdri ale literarului iau in conside-rare criterii extrem de diverse gi de eterogene care nu pot fi aplicate fbridiscriminare categoriilor depistate qi nici nu pot releva calitatea sistemicda fenomenului literar;

- intr-un sens mai specificat, genul presupune o decisd impdrlire a litera-turii tn compartimente distincte - de regull trei (epic, liric, dramatic) sau

mai multe, prin recunoagterea legitimitelii unui gen didactic (ce ar inclu-de forme de literaturd moralizatoare sau filosoficd: poemul didactic, sati-ra, fabula, apologul, anecdota, epigrama) gi a unuia oratoric (discursul

funebru, discursul de receplie). Este un sistem bazat pe incluziuni succe-

sive - genuri, specii qi subspecii - dupd modelul: DRAMATIC -COMEDIE - DE MORAVURI sau EPIC - ROMAN - DE ANALIZA.

Degi pare mai riguroasd, tocmai aceastd din urmd accepliune a ndscutcele mai multe confuzii, principiul de clasificare dovedindu-se destul de relativ,mereu contestat gi mereu amendabil din partea specialiqtilor, clar doar in prelu6-

rile didactice, adesea simplificatoare. Explicalia std in faptul ci termenii de genqi specie au fost imprumutali din gtiinlele naturii fird a se lua in calcul decalajulapreciabil dintre realitdlile pe care le desemneazi in aceste doud domenii: astfel,dacd in botanicd qi zoologie apari,tia unui nou exemplar nu modifici cu nimictrdsdturile speciei, in teritoriul crealiilor spiritului orice nou[ oper[ schimbi po-sibilitelile speciei dinamitAnd formula sa consacratd, iar diferenla devine regul6,gi nu exceplie, cici meritd relinut de istoria literaturii doar acel text care aduce

ceva nou in privinla categoriei in care se claseazd (TODOROV, 1973:22). Esteacelaqi lucru cu a recunoagte c5 dosarul clasificirilor se redeschide.

Pe de alti parte, la unii teoreticieni termenul de gen este folosit in loculcelui de specie, degi numeroase limbi cunosc dublete specializate (genre/espice,

GattunglDichtungart, type or kind of literature/literary species or form), ceea ce

aratd cd subintinderea conceptelor nu a fost niciodat[ trasati ferm. in teoria lite-rard romAneasci lucrurile par sd fie mai clare, categoriile in cauzd sunt utilizate

10

pentru a acoperi nilelu:mutabilitate sub aspeciprezentdrii literare, e>.:

finAnd preistoriei gi proi.genurilor, un fel de ..ce::gusturi gi necesitdti inte.zen,tei lor diferite de la c

Ion VIad in studiul Crrr;-(1970:111), ,,tine de nat_intr-un cuvant apartine :.

ment ce se concepe ca (t:ductibil5 a operei finite r"

Incercdrile de a c

mai mult problema. Teoi.dubletului specie - gen.LIRICA, EPICA 9i TE 1unui criteriu de natur.i c'lirica, de epicd sau de te.rde forma in care se prezeste vorba de epicd, atunceste vorba de teatru, iar .

vorba de liricd" 6AfSEFstantive cu una adjectir a,perspectivd interioara ast:mai a trei forme naturaleatitudini existentiqle ale L:

fi depistate gi in fornrel..ticul nu sunt considerate .

funclii ale Iirnbii teorerr./-(dramaticul) sau expunci..fenomenul originar a1 ilriibrionard a dramaticului. i:(KAISER, 1979: 469). .{s.anumitl situatie drept dra::viald demnd de un rontanmuzical. Evident cA inrr-.,cele trei atitudini pot co-\combinarea atitudinilor. i::rnai rnulte)ale liricului. cr^

Distincgia operarr .

care genul trebuie coltceF.-sau structura specifica) st :

II

-nd 'perqns 'docs 'uo1 'eupnlp?) au,Dtu! nru"tot e eec rS (pcgrceds emlcn4s nesn4eu) au"talxa out.r.ote eec :eurusueurp Elqnp o ed lndecuoc ornqe4 lnue8 erecn4ued ueJJeA\ rS 1e11e16 ep gleleoldxe U €A Jesre) ep pleredo ericu4srq

'rnpcrl€rueJp rS rnpcrde 'rnlncul eye (s1pur reru

Uruu) eJeorJelxe eleruJoJ nc (rpunu el Ie4) eJuorJelur Jolrurpnlrle EeJ€rnquoculp EAIJep IImleJeIT uelelrcueue8 'eJeurJn urJd 'elsrxooc 1od 1u1pnllle reJJ olecelzs rorrrJoJ ezeq ed crpue8 E]€cgrs€lc pJBJoII prsdo o-4u1 pc luepl,tg 'lacrzrrltt

lueu8u4: rnun e ?crJrl eelBIT€c ez€euorserdur eu nes uzruoJ un ep guurap pierrr

o eJE pueosJed plrurnue o pc eere8urluoc ruelu 'ectleutetp lderp elieryys g1trunus

o urpcgrlec 'rz rtc tz ep eiuelsrxe u1 'ec ep pcrldxe es eSy '(AgV :Atq 'Ugsfia))lnpclde eeur8uo ,,B1er" 1ndr1 ep JolElgJE lse8 un-4u1 rer 'tnlnctleuteJp B gJuuolJq

-rue elnlec eepel eleod es roleSueycep lede un-4ul 'llcl4t yu rzur8uo InueuoueJlelqdep g eleod e{uurelcxe o-4u1 '1e;1sy '(lncrde) oa,taundxa nes (lncrleuerp)oa"ro1uo1cap '(l."l4t) oa,rugsattuoru :re{unf 'H ep elez\eroe} Iqul e1e rricutg

Ie4 uJ zlSrgqo rS-npug,re 'a,mru1,td auaruouat n 'unue8 eleJeprsuoc luns nu Incll-€ru?Jp rS pcrde '1ncrrr1 'eleuorioure rS eyercos rrier,r eyeuuog 14 tS elelsrdep gpuglnd rnlnJeJeul Inrueuop pzeese.6sue4 ec rnlnu€un ele a1ofiualstxa rutpnilpre.r1 e rS tc 'eqleog esrTrqels urnc 'pcrleod erserdxe ep eleJqeu eruJoJ re4 ? reru-nu nu uiuelsrxe piueppne u1 eund erec 'royunue8 erdnse pJuorJeJur p,r.4cedsred

o eJepel uI IueA? '- CIJVI ;ySC 'CIdg 'f,IgI'I - elz,ttlcefp€ elm nc alrluels

e6e puudxe o rS erels o elurrseJ (ne) un pugc rcunte rer 'n4ue1 op eqJol elsepuecs ed eunrice o gceolrierunJsoc rueruuo elSu pugo rcunl€ 'pcrde ep EqJoA elseerrec elSeserrod es Iu pugc rcunlv '?UB ep endo glurzerd es erec uJ EruJoJ eppleuoritpuoc epe eiueuegedy 'r1elopr4 BI col Ep nu n4ea] ep n€s gcrde ep 'pcuqep euri gredo o €cep €eurulseqc 'recrqo eq" :preorlelxe ?Jn1.eu ep nrJelrJc rnunezeq 14 elrqetcelep 'runlerelry ele eruroJ luns llluJvgJ Is vJlda 'vJruIT'1e ru1ue4 '1INICI1JIJV rS y14IUOd ep eleldecuoc 'ue8 - erceds InptelqnpIncol uI 'ecnpo4ur Jesre) 3ue8g1o16 ueuue8 InuercrleJoel 'erueyqord Uruu r€rutS lereue8 u1 lecqduroc ne crSoloururrel psedrur lSgdep e ep elrpcrecul

'..(e{urJ reredo e lyrqrlcnp-eJI eale1run I4 'lirgd ep 'elueurele ep eJeuopJo ?c 'urelsrs ec edecuoc es ec lueru-e1e) ['e's] n$tzodwoc'reredo e eleriuese uro8elec reun eurf.rede ]u€Anc un-4uJ'nrieds rS dunl :eyedrcuud re eleleuoprooc ep 'rerodo etnleu ep eu!i" '(t t t :OtOt).to1 ay$oqnru $ ap.rnuaB :u"tnlD"Dltl ap ap"mpn.rls tuo&aps lnlpnls uJ p€l1 uolrS glure 'ercsdg '(tOt:trct'ONruVntr) etle eI pcode o ?l ep eUrEIp ro1 leiuez-erd lnueuoue; pclldxe erec eseor8rler 'elercos 'e1enpe1e1ur rfplrseceu rS rmlsn3Joun pugzundseroc lS crro1sr eleurruJelep ',.e1eJcuoc rmuo8" ep IeJ tm ',to7t,r.nuaB

otSolol,totu eluezetdet re eprceds ler 'runlerelrl rerJolsroloJd rS rerrolsrerd puguri-rede tS (uarutol,t2) IeJnl€u poru ul eIAr ecrJolsrue eiuese 'an,o711 tt,rpluaza"td-a.t ap apruawDpunl yndlt g J? elrJnue? :1e;odruel pedse qns e]€]rlrq?lruuop {JeJIp Juorcgeoc un nc rS elelqereue8 ep esJelrp rJnlelru uedoce e n4ued

arD,Dtll af.muaD 2pyqocgfisolc D"mtD,Dtll Z

elBzrllln lEts E@q+E-eiliecE'acqdsaptuaBlsr@e1ncol uI {soloJ am ud"ry6

-aP-rFE!ilr!5r

e$g' (zz : gL6l -.toufrilolecnp€ aJ€3 1-\?r ls -ury gl'gln8er euIAeP Elnilmi .q'-od gqurqcs erae Sil -!crrulu nc Ecglpotu rm q&'leJlsB :Ilueluop ErIJP eumllnielecep incler u! E[ 5$ 8luaB ep IIueuLEl gc 1rQfu q-pqsrd 14 reoP relc'-ngfrt

"rr1e1er ep In$ep aqpqP

]ncspu e euntidaroe Er',tn I

'YZITVNV EC - ft-l(- f,IIVI^I\.TI( :tnIIP@-eccns Iunlznlsut ad tztqpsrncsrp) )ttolDto smmt I

-tles'cpcePlP lnuraod :-esg

-nlcul r€ ec) cucoPry ua8 r

nes (crleurerP 'cu1 'ctda) r

-D"DtIl o a,ni,qdw3 gslreP

PcIuelsIS Ee]8TlEc e^slal Iprq;, elecqde g lod nu are:

-eplsuoc uI nEI InlruErelq:

'zex eriltn ulp ]secE nIIE)

-o8e1e rtmleJe1] 1e 'crPqe

lnue8 'rrn1uel" eP Iunler)eJnleJeII erdseP IEIrInu ilo 'pcrlsrpls Elu?uttuoP o

-Joc un puglrluesep ,r/,1r,':(tt t-aE

-ncer luns '1tnle1ud e-a1 a

-erdul PItunuE o runleJil',.uleeu" crSoloulP) rraE

o 'lureue8 u1 limrqaP tS

POETICA GENURILOR LITERARE

blicul ciruia i se adreseazd): ,,Baza de la care se pleacd poate fi una sau alta (de

pildi, forma intern[ pentru <pastoral6> qi <satiri>; forma externS pentru versuldipodic Ai oda pindaricd), dar aceasta implicd pentru critic[ sarcina de a gisicealqltd [s.a.] dimensiune penttu a completa schema" (WELLEK, WARREN,t967:306). Numai cd, dacd teoria se aplicl in cazil exemplelor alese, e la fel de

adevirat ci gdsirea formei externe devine o himerd in canrl unor specii prea

pulin specifrcate formal.Tot din nevoia unor precizdri suplimentare, anumili teoreticieni introduc

noliuni de o generalitate superioari. Acestea sunt SUPRAGENURILE, inlelese

ca potenle ale manifest6rii spiritului artistic sau sisteme idealizate, deschise tu-turor concretizdrilor - denumite fre ARHIGENITRI (Genette), fre GENURITEORETICE (Todorov) -, cate deplaseazd o datd in plus termenii ierarhiei tra-dilionale. Genurile teoretice sunt categorii deduse dintr-o tipologie rafionalistS,

teoretic posibile, dar neconfirmate incd de practica literard, spre deosebire de

genurile existente deja care reprezintd un dat istoric. De pildd, Poetica ariSto-

telicd recunogtea ca posibilitate imitarea unor oameni asemdndtori nou[, nicimai buni (ca in tragedie), nici mai r5i (ca personajele comediei), dar nu glseaexemple pentru aceasta decAt in picturS, cdci nu exista un gen realist in epoca

sa. La acea datd drama gi romanul realist nu erau dec6t nigte genuri teoretice.

Cdt privegte arhigenurile genettiene, acestea sunt de fapt genurile tradi-

lionale, liricul, epicul qi dramaticuT, care depdgesc qi includ din punct de vedere

ierarhic un anumit numir de genuri empirice (sau specii!), respectiv de fapte de

culturd 9i de istorie (GENETTE,1994:68).

1.2.8 pertinentl o teorie a genurilor literare?

Problematica genurilor literare, cdreia majoritatea teoreticienilor ii recu-nosc dificultatea, a oscilat de-a lungul timpului intre dou[ atitudini extreme: pe

de o parte, 1\tzia cd.literatura poate fi sistematizatd, cd domeniul ei se preteazd

unor clasificiri ferme, mai mult sau mai pulin nuanfate,bazate pe aseminare, pe

de altd parte, recunoagterea caracterului profund individual al operei gi, implicit,a diferenlei eifa[d de tot ceea ce o precedi sau o urrneazd'.La 1imit6, cele doud

pozilii privesc LITERATURA CA SISTEM, ca ordonare, sau LITERATURACA DOMENIU AL SUBIECTIVITATII MAXIME, al creativitalii gi deci alinclasabilului.

Desigur, cele doui atitudini au un fundament istoric, c[ci, din Antichita-te gi pAnd in zorii epocii moderne, conceplia despre organizarea riguroasi a lite-raturii s-a relaxat paralel cu realitatea formelor literare aflate intr-un proces con-

tinuu de diversificare gi amestec; romanticii au lansat prejudecata conform c[re-ia genurile nu ar fi proprii decAt literaturii noninovatoare: literaturii clasicismu-lui, al cdrei deziderat era conformareala reguli qi modele, literaturii orale, gra-

t2

tie caracterului ei fornt--produsede serie (DUCRT

In condiliile in .-

tica separafiei gi a codiri;anumite voci s[ emita t:cpentru pozilia sa radicaljesenlE a cdrei realitate s:minari qi, pentru aceast;in mod nemijlocit: ..lnr:.genuri. in alara oricArt,r. :se inscrie gi cdrora le rc:'.O carte nu lnai apartilcaceasta ar poseda dinain:.acordd Iucrului ce se se:-Un asemenea plulct de \ i

putul secolului, Benedet.,genurile drept cateeor-ir i:-

operelor literare, care su:.inspiralii strict personalearta este intuifie pura. iib,Factorul ei constitrrtir c:litatea, simtirea, personal i

gi la un gen trnic, cel /r;.,-tua liste sau incorsetir-i n:,abordari intelectuale. cicici doar pebaza unor le"i c

Critica genurilor.Vossler sau Friedrich GL.:tip de atitudine fala de c,p;in a opera cu orice prer j:caracterul ei viu gi inirrr:.,genurilor o concesie recL::In locul acesteia, in ultin-.,pozilie realista care a ad::-.Iiterar, oricat de excentr..-pr ezinte propri etd{i c o nr,,. :

de relatii de asemdnarc .: .

existenta oriclror le_uatu:face din literaturd un doi:-.terului nongelreric al tcr...monstreazd autorii,\ r.,lr'.,zintd,o punere in discurs. r

tt

ecrl€LuBEJd rriue,nuoc roun BJels uI aucslrJ es ]xe] octto 'sJnrstp u1 ereund o plu:z-arde; ]xe] ecrJo 'm1nfoqrur1 a1o aiunll ap nuorictp tnflol{ IIJoJnu EzeoJ}suotu-ep tuno eSu 'gc n:1ued 'glrqrzneld else nu uJepou Inlnlxel 1u ct;eue8uou InlnJal4etel ezal 13.terq3 'lrqr8rlelurur rS luareocur I€]o] nrueuop un pJnleJelll ulp eceJ

e Jerqc rS run1erel1 InsJenrun rS prurelrl gredo o a:1u1 rrnlg8el JoJloIJo eiuelstxee8eu e Euruzesul rolunue8 eiuelsrxe e8eu y 'qiueregrp tS ereupu-tese ap rrielar ep

eeiar o-rlur sur:d g eluod 1xa1 eorJo Ec 'a1xa1 a1le nc aun[Ioc riplar.rdo:d elutzardnu ps eJ€c 'elu.rou ap [re]srs un nc poder ur Ie r+ JE JIr]LIecxe ap lgctJo 'rure1t1

]xol plsrxe nu pc 1n1de3 lrqelseluocur rplepu un Er sILrIpB € eruc llsrleeJ erirzodo plera3srd lsoJ B €e[-XX le Inlnlooes ele IIuaJep alatrtlUn u1 'etelsece Incol uI'(qcrlcerd-1e1rretrrnJJsur 'pctlst.tne ee]uo[8,\ e[-npLlEJSouncaJ elseouoc o :oltrnua8esepJoce ecor3 rS 1elqe ep) gcgrceds es uiuera-1tp'ltqettLIIILII tS nt,t te InlelcuJecernlrlsuoc eJ eeec reuroo] pugpnla 'rrgogrselr rS rrprgtlec ie.td ecuo nc erado e u1

p1€uecuuJcur 'ucrSoyodrl'gluuzrleluSop ELrl1 'g.reJolrl erado ep piuJ autpnltle ep dt1

rnun B EorlIJc o uo selB reur ESLIr gtr rud arnqa.I] Jlopung LIcItpeIJC nes Jelsso1

1le; uncerd tuerure8 ruerJrlatsa rS lur1u-r r1u-s eJ€c e1 '.rolttnua8 ectllrJ'EJrlelse erercerdu ep r8el Joun BZEq ed :eop tc

'rnyncrSol elepoletu ur-rd surrd-rns g aleod nu Insounu rcpc 'eleulcelolLlr I-IEp.IoqE

roun Ezeoleld es nu lue ap elado 'adrloerels tS o3ILIecoLu IJllesJocLrI nes elsIIEn]-celelul Iznll ]goep luns nu 'aco:3 eunds 'eltrnue1 ')Lttl 1ac 'trutt rla3 un u1 tS

crun mdrcur.rd un e1 laup BiuJSe JnpJJ JJBJ rJpls ealullleuosled 'uelfuts 'ue1e1t1

-enorsed - rlSalagns allseou elrJqls ap leluezerdol else Allnlllsuoc Ie InJolcEC'lunldecuoc lLraLLlala aJr-ro ap rS ericerlsqu ecrro ep preqrl 'prnd atitnl.ur elso EUB

gc eeapr ad pzeraualur as e3oJJ rnl E qcrlalse e8ue:1u1 'eleuosrad lctr1s ttiertdsutreun ole asnpo:cl 'apquleder rS ecrun 'arfrugep urrd 'iuns etEJ 'elure1t1 roleredo€eunl u1 plui-ro3 eurp.ro o cnporlur pc .Allour ad 'eptle,tut tt:o8alec lderp e1t:nua8

]€Jeprsuor E (0t61 'r.LrolpBrl '7961 'ocrpTsg) eco.r3 ollepoueB 'rnlnlocas 1n1nd-ecul EI ep goul 'aJ eLueJA ep 'epuudrns reru nu oJopol ep lcund Beuotuese un'GtZ :OAil 'JOHINV'IS) .,epuc g € ep €elelrlear eurs es ec Inlnrcnl gproce

ern8urs eJEc eloruJoJ rS alap:ces 'ro1 eeleylureue8 u1 'eluteutp upesod JE €JSEece

unc rS ec 'prnlerell op Jeop euri epec ecuo 'ue8 rnun eu{rede Ietu nu eu€c O'elrrroJ €ururelop r-e ep rS Incol exg r-e ep EeJelndgzryat el Brorpo rS eucsul as

es ezryeJ eJec uI 'urngpru 'u€luoJ 'erzaod 'e^zotd'rcuqn-l Jo-IpoIJo eJeJE uI 'ttnue8ep egedep 'ee elsa runc eSe 'eeltex r€urnu else pllreuodutl" :ltcollttueu poru uJ

plecgrlsnl rS qlecgrre,t 'plexu Eleporcru g eleod nu ee 'elseecu nrluad 'rS ugurru-Jelap reJgcr;o e8erlsns es oJBc rep 'eurs e1 ep eundur as olelrlual reJec E giuese

o else eJnleJe]ll gc rrapr lnro]purisns 'loqcuelg ecunel4l glvotpet us erirzod ru1ued

]€lrc sep e$A')run uaB oc nos uaBuou D) uJnlD,taltl erJoe] pllrue ES IJoA elltunueBel-XX I€ Inlooes u1 ec sunle e-s 'raredo e ecrreue8 rrJpcgrpoc e yS reyferedas ucr]-sqdecrad ]lntu r€tu ]ol IEpUS e quJepou €JnlErolII oJec uI aprirpuoc u1

'GOV:g16;1 'UACCEVHf,S 'JOUJ1CI) er.res ep asnpo-rd

urp elrnlpcle osDru ap turtlDaltl nes 'leuorirperl rS relnuJoJ Ie InlnJelcu:uc eti

a rD.t a ll I a lt.t nu a, ;p p q o cg[t so 1c D rn]D.La t t I Z

-efr'ayoto UaBGE::@or-nwsDt sD lJ t!-ilD-ry| 2DIieryc rIIJoJu6l sxEsfmbrd r-uoc secord urF-q JttErG a{-e1q e PseomEu Barrawf,n-€1rqcl1uv qp lrEo

-r{-Drsr I

IB rcep rS uiglr ruear-' m j\tunJYugJI'I nEs ?-Eorypnop elec'Pfruq r[ EE@'[c[1du4 'tS reredo 1e [Engq,!ed 'eleupruase ad arzal :npzealetd es Ie 1nIU"IDoP E3'ed :eure4xe rutpnrrrE grEP:-n3eJ II JOIIUaIJIIaX)JI E"lsl!

':tri:- t

ep e1de3 ep ^Il3adser

'(;I:eerepe^ ep lcund ulp PnIJ{rI-rpu4 ellrnue8 1de3 eP ltnt-s

'ecrleJoel unua8 ariP r1

ecode u1 lsII€eJ ue8 un eL<

easg8 nu rep '(tetPeuroc a1

rctu 'pnou IJolguPurese Iu:-olslre D)uaod'gPtld eC '

ap eJlqesoep erds 'Ererattl

'plsrleuorier er3o1o dq o-r1u

-€r1 IergJ€Jet uueru:4 m1d

runNAC eg '(egeuag) 1

-n] eslqcsep 'elezrleaPr aue seleiul'A'IIf,1'INgC11Udcnpo4ul IuelslleJoel rirunr

eerd ncads Joun IrtzBJ ur

op leJ €l e 'ese1e rolaldurar

'NittfttYrv\ .)a'IIA-\\) -1

rsp8 e ep €ulcJ€s EcutfJ r

InsJeA n4ued ?ulaxa slux

ep) e11e nes €Im g ereod g

POETICA GENURILOR LITERARE

care feglementeazd, comunicarea qi cirora li se supune in aceeaqi misurd in care

," ,rprrr" convenliilor impuse de codul lingvistic. Claseitatea fiind un fenomen

geneial al manifestdrilor discursive, textul nu poate si se sustragd inserierii. La

Iirrriti, incdlcarea formulei unui gen duce la crearea unui gen nou 9i chiar apre-

cierea de operi absolut singulari rcprezirfid in mod paradoxal rtn gen, genul

op er ei incl as ab il e (DUCROT, S CHAEFFER, 199 6 : 403 -404)'- in contextul teoretic al situdrii operei in sa:u dincolo de rigorile generice,

o punere in termeni clari a problemei arealizat gi Tzvetan Todorov considerAnd

c[ orice text ,,nu este numai produsul unei combinatorii preexistente (combina-

torie constituitd din proprietifile literare virtuale); el este, intr-o aceeagi misur6,

transformarea acestei combinatorii' (TODOROY, I97 3 : 23). Tocmai proprie-

talile comune ale textului cu unul dintre ansamblurile sau subansamblurile lite-

raturii definesc genul literar. Astfel, pentru Tzvetan Todorov, genul devine zn

concept mediatir tntre individualitatea operei Si posibilitdyile ilimitate ale lite-

raturii, identificAndu-se cu coeficientul de abstractizare pe care opela il deline:

,,Genul se definegte drept conjugarea mai multor proprietdli ale discursului lite-

rar judecate ca importante pentru operele in care le intAlnim. Presupunem intot-

deauna c6 facem abstraclii de diferite trisdturi divergente, considerate pulin

importante, in favoarea altor tr[sdturi - care rimdn identice qi sunt dominante in

structura operei. DacE abstraclia e egal[ ct) zeto, fiecare operi reprezint[ un gen

particular. in gradul maxim de abstraclie considerdm toate operele literare ca

aparlin6nd aceluiagi gen. intre aceqti doi poli se situeazd genurile cu care ne-au

otfnuit poeticile clasice, ca gi multe altele pe care aceste poetici nu le-au des-

criJ' ITODOROV, 1968: 154). Exigenla unei teorii viabile a genurilor este ca

ea sd se constituie printr-o dubl6 miqcare, de la particular la general, respectiv

dinspre operd inspre gen, gi invers, dinspre gen cdtre oper[. De aceea, pentru

Todorov, genurile ar reprezentalocul de intAlnire intre poetica generald 9i istoria

literard evenimenfial[.Pe aceeagi linie se siircazd gi Wellek gi Warren, teoreticieni pentru care

genul literar este o institulie la fel ca Biserica, Statul, Universitatea, a c[rei exis-

ienl[ e congtientizat[ de scriitor indiferent ci acesta o respectS, o reformeazi

sau, it misura posibilitSlilor, o ignor6. Prin urmare, genurile literare exercitd o

constrdngere asupra scriitorului, dar, la rdndul lor, suferd qi ele o constr6ngere

din partea acestuia (1967 : 299).

$i pentru Genette, relalia dintre un text 9i categoria sa genericd este de

neevitat gi ea se constituie intr-o formd aparte a transcendenlei textuale, arhitex-

tualitatea:,,Arhitextul este deci omniprezent, deasupra, dedesubt, in jurul tex-

tului, care nu-gi lese pdnza decAt agdfdnd-o, ici colo, de aceasti relea de arhi-

textur[" (GENETTE, 1994: 83).

Necesitatea unei sistematizdri a literaturii este dezbltutd 9i in teoria lite-

rar6 romdneascd. Adrian Marino justificl teoria gerurilor prin raliuni epistemo-

logice generale, ,,spiritul simte nevoia disocierii, tipologiei, clasificirii 9i identi-

t4

ficbrii logice, impuls re..opteazd pentru o atitudiirsubsumAnd operele uno:ticb particulard a acesto:lui, ci qi ale tipului, op.-r;universalului, fapt care r._

La capltul aces:,zonabile, se impune de .

cept fundarnental al tet:acoperd o realitate szrr _,

relalie - mai mult sau n.unei opere cu alte oper-.citAnd o pertinentd formlmis intre unicitatea opere

Aversiunea man:matica genurilor literare ,

ar putea fi invocate drepi

I. Literatura rnoderrr.poeticile traditionadisparitiei unor srcunosc6nd aceasta.rile nu sunt nigte ,

momente islor.icegtientizAnd anacror.tual, resimte lipsa Isuficient de lax. caraceste condifii, stucleze la combinareaindicd transgresare:

2. Teoria modernd a .riilor clasice gi cad;bera de fi'or-rtiere, \radoxal, congtiinta :in discufie valoar::ghida creatia lirer,:neze studiul literar.:de discurs perform::terminata. in aceu.:-'pute ca genuri tlt _;

in uzul limbajului rS

9I

'(OSO1 tgCCAVH3g) ppfeqrug 1rzn uIaleztleuoriueluoc elrsJncsrp eruJoJ eqe e4uud sffi)slp ap unuaB ec elnd-ecred luns eJ€JeII epmue8 'gclleus8etd g,tllcedsred Elffioce uI 'p]eurruJel

-ep eriuepl o nc rS etunu€ ereiunue ep erienlrs o-r1ul leurJoJred srncsp ep

dq ec 'eleuoricurg eyes rlmrsueurp eeJeleleJ erds runlerelrT Irupqs ozeu-olicerrp ps 'qrurqcs u1 '1od rep '1e eemldecu rcru rS pJeJeII erieerc eprq8e ep ericurg n€ Ietu nu oJ€c 'ropmue8 e qcqean3etd ee:eolurr erincsrp ug

gsnder epqe4 qc purusesul ec ?eeC '€rnfsec€ reiuelsxe eiurrlSuoc 'lexoper-ed 'eundnse.rd leporu rnun BeJeclpcug rSgsul po rBUnN 'eJerluo{: ep pJeq

-!l guoz ?suerur o €c rrJnluJelry ruedecuoc €rue4xe uJ epec rS ectseyc ropu-oel Inrustuo{ducserd eIrupu eleod reur nu royrrnueS ? puJepou erJoeJ 'Z

'c1e crde n4ee1 'gcl8e4 psJeJ :ecueue8 JoleJerluo{ eerese.r8suu4. pcpulac rSndruoc rueuue] pup4qp'rolulcueruou rnFrqcel BeJ€urquoc El ezel-ede rqs lgcep erinlos e^lle ne nu ecrpJoel rS ecrluc ellpnls 'uirpuoc elsec€uI '?elelrcgrceds ezelecep r-ES pJns?ur uI gsul eg ps eJec 'xz1 ep ]uercgns'nrrdo.rd leuo8elec rualsrs rnun B rS crproel letede mun esdry eluuser '1un1

-decuoc yo8 un elurseJ 'eyeuorirperl roprnue8 IruusruoJc?ue pugzquer$-uoc 'pu.repou BmIBJaIT 'giurcosuoc uI 'erunue ecrJolsr elueruotuJourl gzeotcepe es e1e 'apqelerr lereue3 arualstdaolaru e13tu luns nu elrJ-nueC 'rn1 ynlnu{uoc rc Jemlppg eFqe4 [n]decuoc nu'e1s€ecu puecsounc-eJ J€ntrc 'req '(gipe.6 ep rrrnlerelq rerirrede 'uceds roun re{uedsrp'ropceds rS roprnue? IlrpplJqlq rnlnsecord pllrol"p) eleuorirpurl epcrpodep esndord Irpllqlep Jolrqcel epundseroc r€ru nu ?ureporu "rnleJegT

'I

:elrloru 1de.rp elecorrur g eelnd re'reuun €ulrn EI 'er€c elncsouncer riglqeatadezeezeq es oJBJoII rollrnue8 ecrlean-eyqord ep gisJ ruercrpJoel rS uolrucs 1un ep ElelseJrueru eeumsJelv

'GOt : rce)..llrnl€Je1tl eelelqereue8 rS reredo eelelcrun erlul srru

-orduoc rrum In1ellnzeJ" tmrceJ3 eq8roeqg rnl e eftlruuJoJ plueulged o puglrc'nes lenlnzr zrrlereue8 n?s Inlepou un nc e.redo rerm € 'eredo eqe nc eredo reune - ?AISJeAqns urind reru nes {ruu reru 'plepg ulind reru nes {ruu reru - afin1a"r

ap nn8apc reun erserdxe glurzerde; pc ru1ued 'sr"tauaB ms ele]nleil o eredocepc n4ued 'qqcu1 pl€porcru ldacuoc un Jsp 'erere1r1 rerJoe] IB I?lueurupury tdec-uoc un ec mlrltl lnue8 eldecce e ep eelelrseceu eurs el ep eundur es 'epqeuoz-er rS rep 'e1srrusn1cxe geryd nc crpJoe] nldrred Uncs rnlsece lqgdec e1'(VOt:tt1'ONttIVnD ..crlelse pzeezrlenpt4puzep e[ nu orec lde; lnlnlesrenrun

e 15 plqenpnlpq ? E4eJcuoc €zelurs grrurotdetererell e1e:ado ]nlndp e1e lS rc 'rn1

-npl^tpq eleutuas rarunu nu pgeod eleiulg umc e$y" :eJolsece e prelncrped gc11

-else ?elelll€er erou8r eleod es 'eyesre,rrun runlicerlsqe .roun eleredo pugumsqns'gc 1n1deg ep

"ru?es puli Es erec 'g1ueprud ereo8rr o ep eurpnlrle o nrlued pzeeldo

Inu€rcrleroeJ '(€0t :€16I 'ONNVtr41) ,.1erproun.rd crproel slndrur 'ecrSoy IIrycg

a,D,Dtll afumuag 2ppqocgftsolc D"tnpraill g

-puepl tS rupcgrselc 'tarFo',-'

-oualstde runtier ur:d rolt---olll elroe] u1 tS PlnlqqzaP :-

-rrp€ ep eefer glseace .p '.-xs1 1n:nl ul 'lqnsepsp 'r-J'-xaltq,ru'e1en1xe1 IeiLIsp Li:.- :

op elsa gcuaueS es EtLoi'- .-

ere8ugrlsuoc o e1e rS Pl-'t:-io ElrsJexe eJeJelIT ell-ll1Ll:--

pzEeuJoJO.I o 'plcedsa-t .t -.--

-slxa IetEo e 'ee1elts,ta.lttt-1 '

arec n4ued IuelollaJoat 'tI:-

Euolsr tt gle.rauai EJlltr'* --

nrlued 'eeecE eCI 'E.Iadrr .:i:

,n rlcedsar '1t:eua8 El -trt" r.-Bc else rolunua8 e eltr.:-sep ne-el nu tctlaod :ts:r'ne-eu eJec nc eltrnu:i qz::ec eleJelll aleredo slcLr- .--

ue8 un qlutza:der P,Iadrr :-,ul elueufluop ]uns tS alt:,-::utind ete:eptsuoc ':lttr :.-

-]olul uoundnser6 "tlttLt". -,.-aII rnlnsJncslp 3iE ll!i::---:euriep 11 eredo erec acl ',, '

-altl al0 alollLutl1 altltJtt::.:lrr? eullep lnus8 ',ro,toP.. i

-alII ellJnlqtuesu€gns rlES .:

-arrdold TELUJoI '{ [. ::_-'prnsgur tSeeace o-Jlltt ':->:

-eurqruoc) eluelstxaald L.-.

pugJoplsuoJ Aoropol uE-:

'actteue8 eltro8t,t eP ol()-.'(tot-::

lttu:tE'ut3 tllt ll)\opl: lr'.:-eldu ;etqc lS nott tt..rl t' ..

e'I 'lIJeIJesuI p8urlsns :s ;uauoueJ un puIU ealEll:s.eJec uJ pJnspru tSeaale tt: ..

POETICA GENURILOR LITERARE,

O atare pozilie nu inseamnd eliminarea cu totul din teoria genurilor aprescripfionismului, ci doar integrarea acestui aspect in analiza fenomene-

lor studiate. Teoria genurilor trebuie sd !in[ cont de faptul ci orice text se

construieqte pe fundalul unor norme discursive mai mLrlt sau mai pulinexplicite (DUCROT, SCHAEFFER, 1996: ,104).

De altfel, dacd examindm teoria genurilor in evolulia ei, putem observa

o scddere treptatd a impactului pe care l-a alut asupra literaturii, asllpra crealiei

efective. De la romantism incoace, teoria nu face altceva dec6t sd secondeze

practica literari, sa constate, si explice. SistematizAnd, procesul acestei relaliicunoa$te trei mari etape:

cism, vizAnd un demers de la NORMA spre OPERA; se intereseazd inprirnul rAnd de specie, nu de gen, cuvintele ei de ordine sunt: pnritatea

speciilor, ierarhia lor. destinafia sociald precisi. unitatea de ton. dife-rentierea stilisticd:

mantica. aduce in prim-plan oenul ca obiect al interesului teoretic, vizAnd

un denrers de la GEN la OPER.\: nu mai orienteazd crealia literard, ci se

mullumegte a-i constata dinarnica; este momentul in care se admite ames-

tecul formelor, in care con\ entiile clasice sunt dinamitate deliberat inpractica crealiei, subiectrr itatea inlocLtind norma clasicd;

specie, interesAndu-se in primul rAnd de OPERA ca tip individual de dis-curs, apelul la genuri gi specii este un auxiliar hermeneutic care contribuiedoar la sesizarea specilicitalii operei. in consecinfd, se constituie oTEORIE FLNCTIONALA A GENURILOR (MUTHU, 2005: 103-114) ca-

re priveqte genul ca funclie tcxtuulii decisa intr-un context de comunicategi avAnd o dubla modelare, din perspectivd auctoriald gi lectoriald. inaceste condilii, genul se afla inscris in ,,dinamica comunicalionala a ope-

rei, in sensul ci aceasta nu e doar o realitate textuald, ci un act, adicd o in-teracliune verbald reglabild din punct de vedere social intre un autor gi un

anumit public" (MUTHU, 2005: 110).

Mai mult, pozi{iile recente integreazd studiul genurilor don-reniului mai

vast al analizei discursului (Dominique Maingueneaq Le discours littdraire.Pnratopie et scdne d'dnonciation, Armand Colin, 2004,trad. rom. 2007), textele

literare fiind considerate drept un subansamblu al producliilor verbale, care con-

figlreazd intr-un mod specific raportul drnlre scena genericd, respectiv genul de

l6

discurs determinat, gi i.,text. In acest context anlcI ,,sunt prin natura lorlitd1ii, genuri in care sen,sldrgit. ..genrrri a cdror >

constitutivd" (MANGL I

1.3. Mecanismr

Aflat intre un ntL')

o realitate flotantd care s

litdfile, doctrinele literarerilor, dar gi de iniliatir eleliterar preexistent. in qe,,

rice a literaturii este contro prestigiul capodop.

giune gi de inflr-reniqi sa o impund:

o insureclia noilor cr;ja constituit initiincdin urma la regrupr

Istoria formelor i

cristalizare qi de,struutr r.,rii. dupa cum oscileaza r:

mism estetic.

Genurile exista crsa de discursuri obignrril,minant[ selecteazd acesrezeazd, qi, prin efectul de :

forrnd canonicl. Capodop...genurile persista ca ni:l:sernnul cdrora se nasc ;r .

(VASILE, 1997:125)Paradoxal, r,italir:

propor!ional ctr codificir,'.,ceze. care a ocupat prirr._XVII-lea. Modelul unui ;duce la impunerea unrri -;care a detronat epopeea ) -i_

regreseze in rezer.r a I it r:., -

paradigma socio-cultura l -:

LI

Joun B plEnpr^rpur esunrido ep nes rsode elle reun e pleJnl[nc-orcos BttISrpEJed

ap Ei€Jerdns el ]eruellceJ e eplrn op 'ripllrqlsod ep prerelr[ ellezeJ ut azese-r8ergs rS lunlcuur lureprsuoc eg ps nldurs rS rnd eleod nes (eaadods leuoJlap e erecrnlnu€ruo; lnzec) elep luelsrxe rnleo eleurnJ ed nou ua8 rnun ee:eundrur B[ ocnpE,\ ec eeec 'g1ue3:nsur quJoJ o ep leurLuqns g eluod ue8 rnun lnlapo1,\ 'Eo1-IIAX

IE IoJOS ep alulgurnl o n4ued JEop rrJnleJelrl 1nue1d-urr,rd lednco e ete) 'ezeJ-uug rerpe8erl lnldurexe rS plere eu runJ 'g,r.rsecxe ES €eJecurpoc nc leuorilodo:ds-relur poder ur '1ereue8 u1 'e ue8 rnun e porJolsr €e]€lrlulrl 'luxope:e4

'Gzt :taet'g'IISVA)6.e]unprlrpur eredo ep eunrseccns o drurl u1 gpur.red es rS cseu es eJorec Inu[Iesqns 'ecrnoleld Iapl elSru ec 'e:era1r1 l'e's] alosnuun alSru uc plstsrad e1trnue8"re erfe:8 'ue8 rnun ualelrua-rad glnirse ereo eac elsa eradopode3 'pctttouuo pLLrloJ

o EreJo ey 'pzeaSuulcep Ir eJEc ed erepurse rS e;e1ruu ep InlcaJa urtd'tl pzeaz-rlulsuc al plunpr^rpur e:edopod€3 -rEr 'aJ€Jel11 eiualul aJSeoE gzEe]oales plueurru-op BS etSoloepr'rnlncea,r 1rnr.rrd5 'rcoda raun e1z elnuStqo IJnsJnJSIp ep €s

-EtLl uI 'e1e:aue8 erpec a1(ru EJ 'a \rs-rnJslp lipUlrqrsod Bc EJSIxe ellJrluoC'Sllelse tUs[rr

-roJuoJ ep elec nf, elelr,\rleerJ o.reolrqzl ap ololuautotu pzeelloso tunc pdnp 'rr:-Ecglpoc u rrus rrfgtlleur8r-ro e gcrporrad erieururop 'ato.ut1)nt1s'ap A atozt1olsuc'rdrrn1 rop nc ssoo-rd un--rluJ gsuudnc EUB le-s e-relalrl loleuloJ Er-rolsl

'rlllncrlsrue u alereue8 rrurp-ro ealudnJFeJ el gIUJn ulpeleJ uI eonp pnou ]e-rp^ope nc q:edo ecrlo'rou rues purtitLtt ltnltlsuoc el-ep lnue8 pzer8erlln erec rlerue8 rollSrpe ele elec 'llieerc Jollou eticamsur .

lpundurr o ps rS

ecgrlsnl o ps eJeo eluJelrI eurJ]cop reun eriuede uud pfuengur ep rS aunr8-EluoJ ep ueruouoJ un elSeu rS gurou eurlep srec reredopoduc lnr8rlserd o

:(OlL-6OL:El6I 'ONlIUVl,r') trolceg lop op ]elorluor else tI.InlErelII u aorr-eue8 rrfplrlrqour Inueuoual Eo eaapr gleldecce e 'luraua8 u1 'luelsrxeeld rereyy

Iruuelsls ezerle)luo) e-rBc rJoleeJc JolrJ€ru e1e aleurSuo ela,ttlerirur ep rS :ep 'rop:-oldacer 1e eleldelSe ep Inluozrro 'rcode tolelueJrp elu ereJelrl elaurrtcop 'elliplll-eluetu 'e1ern11nc elelxeluoc ep ericung u1 alSaugepeJ es aJ€o pluelog elelrleeJ o

else lnue8 'erunu€ pcrJolsr eJuzrleJcuoc o rS crproel Iepou un eJlul ]€Uy

roIIJnua8 lelinlo^o InursluBrel I 't'I

' G tZ, IOOZ'e'1VENE1CNIV1D (.pnrlnlrlsuoc

eulpn1rug ep psdrl o-4ug plndac;ad elsa gcrreue8 Euecs JoJqc E unrraS" '1Srg;sug 'ruerurel rile u1 ne.teu eunde; es elBqJeA Iliptl.trtce lnsues aJEc rrl rJnue8 'llipill-eur8uo esrqosep rurx€ur unua8 luns ',,<<e1€Jnles-uou) rol EJnlEu uud 1uns" ec

eeece urrd Surlsrp as af)t,toDni? nES eJeJelrl alunue8 'n1due Jxe]lroo ]seJB uJ ']xel

ep ArlcaJe pInJJSuoc ereiunue ep €uaos pcrpe 'or{otSouacs 15'leuruuelep sincs,p

a.t D.t a tl I a I t nua g 2o p qo c g[i s o 1 c D.uqD.tatt I I

ep lnueS,trlcedser'ocrtauaB-uoc eJEc 'e1eqre,t JolrdJnPol

elelxel '(IOOZluor PB:l 'tO('ailD,t?tLll s,mocslp a7 'r].an

r€ru InlnluetuoP roltmue8 1n

un rS rolne un e4ul Ierf,os eJ

-ur o ?clp€ '1cE un rc 'Plznlx:-edo e pleuotiectunuroc BJIU

q 'plelrolcel rS PleuolcneeJEsTUruUOC ep lxeluoc un--r

-ec (rI I-t0I :s002'nHJfII'o eln1rlsuoc es 'giutcesuo:ernqlJluoc eJ€3 Cllneueuuaq-slp ep Ienpr,\ryul dP ec t-lrS ue8 ep epumiou JBIPISqn:

iPcrsulc zu

uI lsreqllep ale]ru"ulp rrn-seulE eIlupe es eJBs uI InIes rc

(EJ€JoI1 eriesre qzrnlltptJpzlt'crleroel mlnser;llul-or eerezrleJeqll nc ErBpo

-eJIp 'uol ep ?e]"llun -Esl

eeleltrnd :luns euIPJo JP IluI pz€eserelut es 1115169

-rs€lc u1 gugd eleliqoqug

lrieler Ialsece lnsecord Puezepuoces ES 19sp ?-taJu

rerieerc erdnse 'umlgJelrl E

EAJesqo uelnd 'te elinlo-ta

-l

urind reur nes {rutr retu e

es lxel eclJo Pc FldeJ ap n

-eueuoueJ enlerrz q Fads

e roprnue8 ?uosl ulp 1nlc