PLAN SECTORIAL - ADER 2020PLAN SECTORIAL - ADER 2020 Contractor: Institutul Naţional de...
Transcript of PLAN SECTORIAL - ADER 2020PLAN SECTORIAL - ADER 2020 Contractor: Institutul Naţional de...
PLAN SECTORIAL - ADER 2020Contractor: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti
Codul fiscal al Contractorului: RO 18107639Obiectivul general:
(acronim)BPM Numărul/codul proiectului 4.1.3.
Contract:
(număr/an)413/2011 Act Adiţional: (număr/an)
Anul începerii 15//11// 2011 Anul finalizării 15//12//2014 Durata (luni): 37
Denumirea proiectului: Evaluarea impactului culturii irigate/intensive de soia asupra
bilanţului caracteristicilor agro-pedologice, de mediu şi
economico- productive în condiţiile minimizării pierderilor de
biodiversitate din agro-eco- sisteme, în vederea definirii
bunurilor publice de mediu specifice
Denumirea fazei Faza 1
Persoana de contact
(Directorul de proiect):
Dr. Daniela RADUCU
Date contact (Tel/Fax, e-mail):
021/318.43.49, 021/318.43.48, [email protected]
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Obiectivul proiectului:
Evaluarea variaţiilor biodiversităţii agroecosistemelor în care se cultivăsoia intensiv/irigat şi a însuşirilor fizice, chimice, mineralogice,micromorfologice, şi a stării de fertilitate a solurilor prin tehnici demonitorizare anuală analitică şi micromorfologică în vederea stabiliriipragurilor tehnologice de intervenţie pentru conservarea biodiversităţiisolului din agroecosistem.
Obiectivul fazei:
Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentrucaracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivatecu soia in condiţii intensive/irigate şi elaborarea hărţii de favorabilitate aterenzurilor din România pentru cultura de soia.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Obiective măsurabile:
- Testarea ecologică a impactului culturii intensive de soia îndiferite agroecosisteme;
- Compararea prin încercări multianuale a impactului economico-productiv,agro-pedologic şi de mediu a culturii de soia în sistem intensiv (sub irigaţii)în raport cu sistemele tehnologice de tip extensiv şi conservativ;
- Identificarea arealelor cultivate cu soia în mod traditional. Selectareastudiilor de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cuculturi intensive/irigate de soia.
- Analiza impactului tehnologiilor specifice culturii de soia asupracaracteristicilor fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice şi,implicit, asupra circuitelor biogeochimice ale solurilor din agro-eco-sistemele cultivate cu soia.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
- Studiul impactului economico-productiv al culturii de soia in diferiteconditii agropedologice.
- Nivelurile indicatorilor de costuri de producţie şi preţuri la cultura soiei.
- Studiul variaţiei multianuale a bunurilor publice de mediu şi abiodiversităţii în culturile intensive de soia.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Rezultate scontate a se obţine:
Structura Sistemului Informatic Geografic şi harta favorabilităţii;bază de date care cuprinde: set de date analitice de sol, plante desoia şi nudozităţi, set de date micromorfologice.
Rezultate obţinute:
Structura Sistemului Informatic Geografic şi harta favorabilităţii;bază de date care cuprinde: set de date analitice de sol, plante desoia şi nudozităţi, set de date micromorfologice.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Activitate 1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivatecu soia in condiţii irigate/intensive. Elemente de legislaţie comunitară în domeniulcercetat şi modul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc. Sinteza materialelordocumentare. Crearea paginii WEB a proiectului.
1.1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivate cu soia incondiţii irigate/intensive.
1.1.2. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul de transpunere a acesteiaîn spaţiul românesc.
1.1.3. Crearea paginii WEB a proiectului.
Activitate 1.2. Identificarea arealelor cultivate cu soia. Selectarea studiului de caz pentrucaracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia.
1.2.1. Identificarea arealelor cultivate cu soia.1.2.2. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi
intensive/irigate de soia.
Activitate 1.3. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentrucaracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia incondiţii intensive/irigate. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia.
1.3.1. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate.
1.3.2. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Activitate 1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive.Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul detranspunere a acesteia în spaţiul românesc. Sinteza materialelordocumentare. Crearea paginii WEB a proiectului.
1.1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemelecultivate cu soia in condiţii irigate/intensive.
1.1.2. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul detranspunere a acesteia în spaţiul românesc.
1.1.3. Crearea paginii WEB a proiectului.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
1.1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive.
Apărută pe agenda de lucru europeană la începutul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobândeşte un caracter distinct odată cu semnalarea, de către Clubul de la Roma, a diminuării resurselor naturale şi a deteriorării rapide a calităţii apei, aerului şi solului.
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de Articolul 174 al Tratatului CE:
• conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
• protecţia sănătăţii umane;
• utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale;
• promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea tratării problemelor regionale de mediu şi nu numai.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
1.1.2. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şimodul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc.
•Legislaţia naţională în vigoare începând cu anul 2010 în domeniul agriculturii •- Ordonanţa nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată prin Legea nr.74/2010;•- Ordonanţa Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură•- Ordonanţa de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.•- Hotărârea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru anul 2010 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat;•- Hotărârea nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură;•- Hotărâre nr.759 din 21 iulie 2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică•- Hotărârea nr.756/2010 privind normele metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare;•- Ordin nr. 126/2010 pentru aprobarea procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi formularistica necesară acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;•- Ordin nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specific şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare•Legislaţie comunitară cuprinde o serie de reglemntări: •- Regulamentul CE nr. 73/2009 privind stabilirea normelor comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.•- Regulamentul (CE) nr.1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (,, Regulamentul unic OCP”).•- Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013•- Regulamentul (CE) nr. 1.857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
1.1.3. Crearea paginii WEB a proiectului.
Pagina WEB a proiectului:
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Activitate 1.2. Identificarea arealelor cultivate cu soia. Selectareastudiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică aterenurilor cu culturi intensive/irigate de soia.
1.2.1. Identificarea arealelor cultivate cu soia.
1.2.2. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică aterenurilor cu culturi intensive/irigate de soia.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Activitate 1.2. Identificarea arealelor cultivate cu soia. Selectarea studiului de caz pentrucaracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia.
1.2.1. Identificarea arealelor cultivate cu soia în mod tradiţional.
În România se disting două astfel de zone: zona foarte favorabilă şi zona favorabilă. Acestezone sunt localizate pe teritoriul ţării în funcţie de caracteristicile pedoclimatice.
- Zona foarte favorabilă: Partea de vest a ţării, Câmpia Caraşului, Timişului, Mureşului, partea vestică a CâmpieiCrişurilor şi Someşului; În Moldova, Depresiunea Jijiei şi a Bahluiului, Lunca Siretului, între Bacău şi nordulRomanului; În Transilvania, pe văile Mureşului şi Târnavelor, Podişul Târnavelor, Câmpia Blajului-Turda-Târgu Mureş, valea Someşului; Incintele îndiguite din Lunca Dunării.
- Zona favorabilă:În sudul ţării (cu precădere în zonele cu cernoziomuri din Câmpia Române.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Pentru identificarea arealelor cultivate cu soia, s-a pornit de la analiza
suprafeţelor cultivate în perioada 1990-2010 la nivel naţional, pe
macroregiuni şi regiuni de dezvoltare şi apoi la nivel de judeţe.
Total suprafata cultivata cu soia, total tara si macroregiuni
0
50000
100000
150000
200000
250000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
anul
ha
TOTAL suprafata cultivata MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI
MACROREGIUNEA TREI MACROREGIUNEA PATRU
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
În perioada analizată suprafeţele cultivate cu soia au avut un trend oscilant,
maximul suprafeţei cultivate de 190 mii ha înregistrându-se la nivelul anilor
1990, respectiv 2006, iar suprafaţa minimă cultivată de numai 44,7 mii ha a
fost în anul 2001.
La nivel de regiuni de dezvoltare se observă că suprafaţa cea mai mare care
a fost cultivată cu soia se regăseşte în regiunea Sud Muntenia, urmată de
regiunea Sud Est şi de regiunea Vest.
Suprafata cultivata cu soia pe regiuni de dezvoltare
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
anul
ha
Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
La nivelul regiunii Sud Muntenia, judeţul Călăraşi, urmat de Ialomiţa sunt
judeţele unde se cultivă cele mai mari suprafeţe cu soia, la nivelul anului
2006 suprafaţa fiind de 40 mii ha în judeţul Călăraşi şi respectiv 20 mii ha în
judeţul Ialomiţa.
Suprafata cultivata cu soia, regiunea de dezvoltare Sud Muntenia
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
anul
ha
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
La nivelul regiunii Sud Est, judeţul Brăila se detaşează în ceea ce privesc
suprafeţele cultivate, maximul înregistrându-se tot la nivelul anului 2006, cu
o suprafaţă de 40 mii ha.
Suprafata cultivata cu soia, regiunea de dezvoltare Sud Est
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
anul
ha
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
La nivelul regiunii Vest, judeţul Timiş este judeţul unde se cultivă suprafeţele
cele mai mari cu soia, la nivelul anului 2007 fiind de 25 mii ha.
Suprafata cultivata cu soia, regiunea de dezvoltare Vest
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
anul
ha
Arad Caras-Severin Hunedoara Timis
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
1.2.2. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică aterenurilor cu culturi intensive/irigate de soia.
Studiul caz pentru caracterizareaagro-eco-sistemică a terenurilor cuculturi intensive/irigate de soia estelocalizat în Podişului CentralMoldovenesc, în comuna Albeşti,
jud. Vaslui.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Condiţiile fizico-geografice.
Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul aparţine Podişului
Central Moldovenesc, subunitatea Platourile Dolheşti-Buneşti.
Aceste platouri sunt situate la nivelul cumpenelor de ape din
bazinul superior al Crasnei, asemănătoare cu cele din sectorul
Tansa-Repedea, dar separate de ele prin larga vale subsecventă a
Vasluiului.
Zona se caracterizează prin suprafeţe structurale largi, netede,
parţial împădurite, suprapuse păturilor de calcare şi gresii
sarmatice. Ele sunt mărginite de cueste locale şi de versanţi
abrupţi, cu un fond deluvial vechi, parţial reactivat .
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Hidrologia şi hidrografia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul cercetat aparţine
bazinului Crasna, care reprezintă principalul curs de apă care
drenează zona luată în studiu.
Râul Crasna izvorăşte din judeţul Iaşi, străbate teritoriile Buneşti-
Avereşti, Tătărăni, Olteneşti, Muntenii de Jos, Albeşti şi se varsă
în râul Bârlad, în dreptul localităţii Crasna. Pe valea Crasnei, la
limita dintre teritoriile Albeşti şi Muntenii de Jos, se află
acumularea de apă Mânjeşti. Apa din această acumulare este
folosită pentru irigarea culturilor din zona de interes pentru
proiect.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Clima
Pentru caracterizarea climatică a perimetrului s-au folosit datele
climatice ale staţiunii meteorologice Vaslui.
Media multianuală a temperaturii este de 9,6°C, iar media
multianuală a precipitaţiilor este de 527,2 mm.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Solurile
În teritoriul cercetat mai răspândite sunt cernisolurile, iar
dominante sunt faeoziomurile.
Faeoziomurile sunt soluri formate în condiţii relativ apropiate
cernoziomurilor, pe materiale parentale asemănătoare, dar de
regulă mai puţin carbonatice, într-un regim climatic ceva mai
umed şi o vegetaţie specifică zonelor de silvostepă .
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Activitate 1.3. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic(SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate. Hartafavorabilităţii terenurilor pentru soia.
1.3.1. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentrucaracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cusoia in condiţii intensive/irigate.
1.3.2. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
1.3.1. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentrucaracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia incondiţii intensive/irigate.
Un Sistem Informatic Geografic este o colecţie organizată de echipamente şi programe de calculator, date geografice şi personal având ca scop culegerea, stocarea, actualizarea, manipularea, analiza şi vizualizarea tuturor formelor de date geografice referite (localizate) spaţial (georeferenţiate).
Etapele de parcurs în elaborarea unui proiect SIG:
Determinarea şi definirea obiectivului (obiectivelor) sistemului;
Construirea bazei de date şi stabilirea funcţiilor sistemului;
Analiza şi prelucrarea datelor;
Etapa de elaborare a rapoartelor şi a scenariilor spaţiale;
Etapa de interpretare a rezultatelor şi de propunere a deciziilor optime.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
1.3.2. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia.
Harta de favorabilitate pentrucultura de soia (ca de altfel şipentru celelalte culturi agricole) seîntocmeşte pe baza hărţilor cuunităţile teritoriale (UT sau TEO) şia tabelelor cu notele de bonitareale acestor unităţi (conformMetodologiei ICPA-1987). Notelede bonitare se grupează din 20 în20 de puncte, rezultând astfel 5clase de bonitare notate de la I - V(cifra I reprezentând clasa cea mai
bună.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Notele de bonitare se grupează din 20 în 20 de puncte, rezultând astfel
5 clase de bonitare notate de la I - V (cifra I reprezentând clasa cea
mai bună).
Clase de favorabilitate Intervale – Note de
BonitareI 81 - 100 puncte
II 61 - 80 puncte
III 41 - 60 puncte
IV 21 - 40 puncte
V 1 - 20 puncte
Hărţile de favorabilitate se pot realiza la nivel de unitate de teren sau la
nivel de parcelă, solă etc., folosind notele de bonitare şi ţinând seama de
componenţii parcelei, solei etc. şi de proporţia acestora.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Bonitarea pentru terenurile agricole, are ca obiectiv stabilirea notelor de
bonitare şi a claselor de favorabilitate pentru diferite culturi, precum şi a
claselor de calitate a terenurilor pentru folosinţe agricole (arabil, vii, livezi
şi păşuni).
În ansamblul său, bonitarea terenurilor agricole realizează cunoaşterea
condiţiilor de creştere a plantelor şi determinarea gradului de
favorabilitate a acestor condiţii pentru diferite culturi si folosinţe, prin
intermediul unui sistem de indicatori tehnici şi note de bonitare.
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Dinamica producţiei de soia, în România, în perioada 2001 – 2010 a fost
oscilantă, în acord direct cu suprafaţa cultivată cu soia (Fig. 3), care a
fost fluctuantă, fiind dependentă, în principal, de aplicarea irigaţiilor
(respectiv de nefuncţionalitatea sistemelor de irigaţii). Cea mai mare
suprafaţă cultivată cu soia (191 mii ha) fiind înregistrată în anul 2006.
Din acel an, suprafaţa a început să scadă vertiginos (la 48,8 mii ha), până
în anul 2009 când această suprafaţă a început să crească uşor (la 63,9 mii
ha în 2010).
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Producţiile totale obţinute în România la cultura de soia (Fig. 4) în
perioada 2001-2010 au crescut treptat de la nivelul anului 2001, când a
fost înregistrată cea mai mică producţie (72,7 mii tone) din intervalul
analizat, până la nivelul anului 2006 în care producţia a fost de 345 mii
tone, după care valorile de producţie au început să traseze o curbă
descendentă, până la nivelul anului 2009 (când nivelul producţiei a atins
valoarea de 84,3 mii tone).
Proiectul 4.1.3 / 2011 / Faza I
Din acest punct, al anului 2009, deşi timid, producţia a reînceput să
crească, astfel că în anul 2010 aceasta a fost de 150 mii de tone.