PENTRU PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI JUD. GALATIapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...
Transcript of PENTRU PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI JUD. GALATIapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
1
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
2012
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ PENTRU
PARC EOLIAN
COMUNA SLOBOZIA CONACHI
JUD. GALATI
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
2
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ PENTRU
PARC EOLIAN
COMUNA SLOBOZIA CONACHI
JUD. GALATI
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
Dr. Gușă Delia Nicoleta
Drd. Maftei Daniel Ioan
Dr. Ghiurcă Daniel Ștefan
Prof. Univ.Emerit Dr. Rang Cătălin
ITC. Rang Catalin
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
3
Cuprins
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ......................................................... 6
I.1.Informaţii privind proiectul propus: .................................................................. 6
I.1.a. Denumirea: ................................................................................................. 6
I.1.b. Descrierea: ................................................................................................. 6
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .......................................19
I.1.e. Informaţii despre materiile prime: ...........................................................20
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo
70: .........................................................................................................................21
I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati .............................................................21
I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ ........................................................22
I.2.c.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ....................................24
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)
şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: ...32
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.): ...........................................................33
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: ....34
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ..............................34
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ....................34
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ....................40
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA ................50
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR .................................................................52
Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ...........................55
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:
..............................................................................................................................56
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ...........................................................56
Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului aprobate/adoptate
şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr.
154/26.05.2011; ....................................................................................................56
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
4
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
proiectul propus: ................................................................................................56
Bilant teritorial ......................................................................................................56
Suprafata ocupata de generatoarele eoliene: ........................................................57
Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian: .......................................58
I.7.c. Drumurile de acces: .................................................................................58
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale speciale ........................................................................59
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP: ..........................................................................59
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus: ..................................................................................................................60
1.6. Durata etapei de functionare ..........................................................................61
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ......................................61
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot
genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate
afecta aria naturală protejată: ................................................................................64
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie
specială avifaunistică afectată de implementarea PP: .............................................68
II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .......................................................68
II.1.a. Natura 2000: ...........................................................................................69
II.1.b. Suprafaţa sitului Natura: .........................................................................70
II.1.c. Tipuri de ecosisteme şi habitate: ............................................................71
II.1.d. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
avifaunistic ............................................................................................................72
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren pe perioada de 1an de
zile calendaristic, de catre echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.: .................97
II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ......................................................105
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
5
II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ......117
II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar): .122
II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar ..............................................................125
II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071
și ROSCI0162, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management .........126
II.7. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale .............127
protejate de interes comunitar ............................................................................127
III.Identificarea şi evaluarea impactului ................................................................127
IV. Măsurile de reducere a impactului ...................................................................131
V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate .................................................................136
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
6
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:
I.1.Informaţii privind proiectul propus:
I.1.a. Denumirea:
Denumirea lucrării: PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,
JUD.GALATI
TITULAR
SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Bacau, Str I. L. Caragiale 1 D 6
Numărul de telefon 0234545683; 0
Nr. de fax 0234 562410
Adresa de e-mail, [email protected]; [email protected]
Adresa paginii de internet: www.energofor.ro
Numele persoanelor de contact: Ing. Gheorghe Paduraru
PROIECTANT
- SC ENERGOFOR SRL Bacau
I.1.b. Descrierea:
Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de producere
energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUD.
GALATI; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi extindere
reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna
SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi
furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de
energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind
protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
7
Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei
SLOBOZIA CONACHI și PECHEA , prin construirea unui parc eolian
compus dinntr-un numar de pana la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate
totală instalată de până la 198 MW și stație de transformare.
o Suprafata de teren = 96,48 ha .
suprafața ocupată definitiv = 37,59 ha
suprafața ocupată temporar = 11,48 ha
Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea obligaţiilor ce
revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate prin Strategia de
valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin H.G. 1535/2003 şi
foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE.
Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din
urmatoarele categorii de lucrari:
construire 66 generatoare eoliene;
retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice in
reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice subterane de
medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicatoare de medie
tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;
drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de
mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;
reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente;
Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de
valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică şi
termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul de energie
electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la
o ţară la alta (30% pentru România).
Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin
crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care
vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.
Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate cronologic
astfel:
Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor funcţiuni;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
8
Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui obiectiv
se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine cronologică a
dezvoltării parcului eolian.
Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru
Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai după
marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu
etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În cadrul
acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.
În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la:
o stabilirea baracamentelor;
o modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a
lucrărilor;
o modul de depozitare al materialelor folosite;
o numărul de utilaje de construcţie necesar;
o instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de
exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor
turbinelor eoliene.
Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape:
- Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,
pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea
instalaţiei.
- Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare.
Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă
modificate pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în
interiorul parcelelor.
- Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor.
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente
utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor
şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de
întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor
drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la
utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi
echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.
Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor
eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj),
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
9
iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai
defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată
suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o
constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste
100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa
autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă
autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor
şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să
îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor
eoliene:
lăţimea minimă de 6 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ;
maxim 8º înclinarea longitudinală;
înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;
masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate
de trebuie să fie de minimum 17 tone;
presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de minim
180 kN/m2
;
raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească cerinţele
de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente
operate şi transportate;
raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de
acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.
vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6
m de la suprafaţa acestuia;
compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine
gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare
eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;
sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor
macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura
controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
10
Fig. nr. 2 – Proiect drum acces
Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi platforma de
montaj.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
11
Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces includ pe
lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi operarea
echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii privind topografia
zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.
Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta drumuri de
acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma investigaţiilor si a
informaţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii
proiectului propus prin:
drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind
nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de
5,00 m;
drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate,
compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 6,00 m;
Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de altă
parte la platformelor de operare a macaralelor.
Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS
10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii
de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a
intersecţiilor de străzi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
12
Plan fundaţie turbina eoliana
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
13
Ancorare turbina pe fundaţie Construirea/montajul turbinelor eoliene
Echipamentele tehnologice
Tip de generatoare VESTAS 3 MW
Generator
Descriere Sincron, cu magneţi permanenţi
Pnom 3.3 MW
Sn 3880 kVA (Cosφ = 0.85)
Fnom 145 Hz
Unom stator 3 x 710 V (la 1450 RPM)
Număr poli 12
Tip sârmă VPI (Vacuum Pressurized Impregnation)
Tip conecate înfăşurări Stea
Randament (doar generatorul) 98 %
Turaţie nominală 1450 RPM
supraturaţie acc. to IEC (2 min.) 2400 RPM
Nivel vibraţii ≤ 1.8 mm/s
Carcasă generator Hybrid/Ceramic
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
14
Senzori temperatură stator 3 Pt100
Temperatură carcasă 1 senzor
Clasă de izolaţie H (3 kV)
Clasă de protecţie IP54
Convertizor de frecvenţă
Putere aparentă 3800 kVA
Tensiune nominală 650 V
Tensiune nominală generator 710 V
Curent nominal generator 3440 A
Transformator
Tip trafo uscat
Unom primar 10-35 kV (funcţie de aplicaţie)
Unom secundar 3 x 650 V
Putere aparentă 3450 kVA
Pierderi de mers în gol 6,6 kW
Pierderi la încărcare nominală 24,5 kW
Grupă de conexiuni DY05 (opţional YNyn0)
Frecvenţă 50/60 Hz
Comutator de ploturi ± 2 x 2.5 % fără încărcare
Curent de conectare 6-10 x Inom, funcţie de model
Impedanţă de scurtcircuit 8% la 650 V, 3450 kVA, 120 º C
Tensiunea de scurtcircuit directă Uk 7.95 %
Clasa de izolaţie F
Clasa Climatică C2
Clasă rezistenţă la foc F1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
15
În studiul de fezabilitate pentru CEE SLOBOZIA CONACHI va fi
considerată o putere totală evacuabilă în punctul comun de cuplare la reţea de 198
MW.
Caracteristicile tehnice complete ale turbinelor eoliene VESTAS 3 MW ce
vor fi instalate în CEE SLOBOZIA CONACHI vor fi puse la dispoziţia
operatorului de reţea de către investitorul noului parc eolian.
Transformatorul principal:
Puterea aparentă: Sn = 125 MVA
Raportul de transformare: ku = 110/ 33 kV
Tensiunea de scurtcircuit: uk = 11%
Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt urmatoarele:
tip: V112 – 3.0 MW
puterea nominala: 3.075 KW;
viteza vântului la cuplare: 3 m/s
viteza nominală a vântului: 12 m/s
viteza vântului la decuplare: 25 m/s
viteza vântului la recuplare: 23 m/s
clasa eoliană: IEC III A
interval temperaturi operaţionale: - 30 ˚C – 40 ˚C
diametru rotor: 112 m;
suprafaţă baleiată: 9.852 mp
turaţie nominală: 12.8 rpm
interval operaţional: 6.2- 17.7 rpm
frână aerodinamică: aranjarea palelor prin 3 cilindri de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
16
reglare a înclinării
turn din oţel tubular h = 119 m
diametru maxim turn= 4,2 metri
Fiecare turbină funcţionează independent una de alta, funcţie de domeniul de
viteză a vântului în care a fost proiectată.
Turbina este proiectată să funcţioneze începând cu viteze ale vântului de 4
m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s şi este oprită din funcţionare
pentru viteze de peste 25 m/s.
Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură de la -
20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese să reziste la
temperaturi de pâna la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă depaşeşte 50 °C, turbina
se opreşte.
Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din timpul
de viaţă).
Palele sunt realizate din fibră de sticlă ranforsate cu fibră de carbon cu
lungimea L=56 m. Fiecare pală este realizată prin lipirea pe un schelet central.
Fiecare pală are un sistem de protecţie la trăznete format din receptori la
vârful palei şi un conductor de cupru în interiorul palei.
Turnurile pe care se montează nacela cu generatorul şi elicea sunt realizate
din oţel, au inaltimea de 119 m diametrul la baza de 4.20m. Acestea sunt realizate
din 5 tronsoane de forma tronconica.
Fundaţia turnului se realizează din beton armat, inscrisa intr-un patrat cu
dimensiunile de cca 20-23 metri.
Turnurile centralelor eoliene au la bază un transformator cu două înfăşurări,
una de joasă tensiune şi o înfăşurare de medie tensiune la nivelul de 33 kV şi celule
în sistem intrare/ieşire 33 kV pentru interconectare la reţeaua electrică internă.
Turnurile vor fi prevăzute cu căi de acces auto, sunt vopsite şi semnalizate conform
reglementărilor aeronautice.
Nacela este amplasată pe turn şi conţine practic toate sistemele şi
echipamentele de transformare a energiei eoliene în energie electrică.
Carcasa nacelei este fabricată din fibră de sticlă. Accesul se face din turn, pe
la baza nacelei. Acoperişul este echipat cu senzorii de vânt şi lumini de balizaj.
Descrierea retelelor electrice pentru colectarea energiei produse si evacuarea
acesteia in reţeaua TRANSELECTRICA.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
17
Traseele electrice de medie tensiune (33 kV) sunt subterane, amplasate de-a
lungul căilor de acces auto ce vor fi construite. Energia electrică produsă este
transformată de o staţie electrică de 110 kV/medie tensiune, amplasată în zona de
evacuare a energiei în sistem. În staţia electrică se realizează ridicarea nivelului de
tensiune la valoarea de 110 kV pentru racordarea la SEN prin staţia electrică de
conexiune 110 kV/ 400 kV amplasată în vecinătatea liniei electrice de 400 kV,
conform studiului de soluţie aprobat.
De la fiecare turn pleacă câte un cablu electric subteran, care – împreună cu
alte câteva cabluri provenite de la turbinele din apropiere – se grupează într-un
centru de colectare, de unde pleacă un cablu electric de capacitate mai mare, care
intră într-o staţie electrică de transformare ridicătoare, împreună cu alte cabluri
provenite de la alte centre de colectare. Dupa ridicarea nivelului tensiunii electrice,
energia este transmisa mai departe catre Sistemul Energetic National (SEN) prin
intermediul a două linii electrice de 110 kV şi a unei staţii electrice de conexiuni de
400 kV.
Sistemul constructiv:
Fundaţia turnului se realizează din beton armat şi se are în vedere o
amprentă la sol cu lăţimea de maximum 18-20 metri. Configuraţia finală a
fundaţiei se stabileşte în momentul comandării turnurilor centralelor eoliene în
baza specificaţiilor producătorului şi a studiului geologic, printr-un proiect de
specialitate.
Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt permanente
fiind utilizate temporar doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor
turbinei eoliene, după finalizarea construcţiilor acestea sunt acoperite cu un strat de
sol vegetal in scopul reamenajării zonei dar şipăstrării funcţiunii acesteia în caz de
intervenţie asupra utilajului.
Toate platformele de operare trebuie sa fie finalizate înainte de livrarea
componentelor turbinei către amplasament şi sunt menţinute atât în perioada
construcţiei şi instalării parcului eolian cât si după finalizarea proiectului.
Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească
următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:
înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie
de maxim 2°;
platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200
kN/m2, presiune testată în fiecare colţ al platformei;
înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45°
pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
18
compoziţia constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată pe
tipuri de aggregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a
apelor pluviale către rigole;
rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate
astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele
libere;
diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să
depăşească 5 metri;
zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind
situată în raza de operare a braţului macaralei;
Platformele se realizează cu un substrat de bază format din pământ
compactat până la valoarea proiectată a modului de deformare la reîncărcare. Peste
platforma de pământ pe pereţii laterali ai săpăturii se fixează un strat cu rol de
separare urmat apoi de un strat de geogril cu rol de ranforsare compactat până la
obţinerea pantei transversale necesare pentru dirijarea apelor către zona de drenare
adiacentă platformelor. Finalizarea platformelor se realizează dintr-un amestec de
agregate naturale de piatră spartă concasată peste care se toarnă un strat de beton
armat cu fier-otel.
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia
drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi
implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şicăile de
acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni
deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje
şi echipamente, macarale de mare tonaj.
Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme in ceea ce priveşte
asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totala poate ajunge
până la 100 t. Suprafeţele platformelor de montaj aferente fiecărei turbine eoliene
sunt suprapuse pe drumurile de acces având suprafaţa de 22 x30 mp.
Total suprafate platforme montaj Sp = maxim 126400 mp.
Platformele realizate sunt utilizate în perioada de construcţie a parcului eolian
urmând ca după această etapă acestea să fie acoperite cu un strat de sol vegetal
(la cota 0) reintroducând aceste suprafeţe în circuitul specific al terenului
permiţând dezvoltarea vegetaţiei existente.
Fundaţiile turbinelor eoliene sunt de tip izolat în forma poligonală, elastice
cu dimensiunile maxime în plan de 420 mp şi descărcare pe coloane forate până la
adâncimea de 20-40 m. Fundaţia este realizată din beton C30/37 si C35/45 si
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
19
C16/20 iar pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. Săpăturile se
execută până la cota -7.00 faţă de cota 0, se montează armăturile, se cofreazăşi se
toarnă betonul. După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argila
şi se acoperă cu un strat de sol vegetal până la baza inferioara a fundaţiei (inel
exterior).
Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are un diametru de pana la 520 cm şi
o suprafaţă de 21 mp.
Impactul potenţial
Terenul propus realizării proiectului analizat a fost ales ţinând cont de
anumite criterii social -economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea
de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la
construcţii -montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a
factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor
sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în
mod special de potenţialul eolian din zonă.
Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa
solului datorită realizării infrastructurii: modernizare drumurilor de exploatare şi
acces, a platformelor de operare, traseelor de cabluri şi a fundaţiilor turbinelor
eoliene.
Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului
implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite
temporare de materiale, precum şi concentrare de efective umane. Toate aceste
activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol.
Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact
pe perioada construcţiei parcului eolian.
În etapa de funcţionare a parcului eolian nu vor exista surse de poluare a
factorilor de mediu.
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:
Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând cont de
caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie anuală de energie
electrică de circa 668000 MWh/an.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
20
Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei
SLOBOZIA CONACHI, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 66
generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 198 MW.
I.1.e. Informaţii despre materiile prime:
Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe
baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor
surse de energie.
În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care
au scopul de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a ansamblului. Astfel,
echipamentele eoliene au în componenţă sisteme de transmitere şi transformare a
parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau
ungere. În procesele de răcire şi ungere sunt utilizate o serie de substanţe şi
preparate chimice intermediare precum: ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de
viteze) şi apă (pentru răcirea generatorului electric). Aceste substanţe nu sunt
consumabile, ele fiind vehiculate în circuite închise şi etanşe care împiedică
scurgerea acestora în exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin
transfer termic.
Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact
potenţial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi
amplificatorul de turaţie, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică. Astfel, o
turbină eolină de 3 MW conţine circa 0,5 m3
(500 litri) de ulei.
Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe,
prevăzute cu dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în
condiţii de siguranţă a echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile tehnice
de exploatare o impun, aceste substanţe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de
revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice stabilite şi utilizând echipamente
speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe sunt
recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi şi autorizaţi
în acest domeniu.
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau
preparatele chimice
Denumirea materiei
prime, a substanţei
sau preparatului
chimic
Cantitatea
anuală/
Existentă în stoc
Clasificarea şi etichetarea
preparatelor chimice *
Categorie Periculozitate /
Fraze de risc
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
21
Ulei hidraulic 0,1 m3
/ 9 m3
P T – R 51/53
Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53
Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53
* Conform HG nr. 1408/2008
Cantitatea aflată în stoc include subsanţele aflate în circuitele
echipamentelor eoliene şi a staţiei de transformare.
Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în
componenţa turbinelor eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista depozite
de substanţe periculoase, obiectivul economic nu intră sub incidenţa domeniului de
reglementare al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major in care sunt implicate substante periculoase.
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo
70:
I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati
AMPLASAMENT
COMUNA SLOBOZIA CONACHI, jud. GALATI
Vecinatati
NE – Rediu
NV – Costache Negri
V – Tudor Vladimirescu
S – Piscu
SE – Schela
Cuza Voda
Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Galaţi,
traversată de DJ 251 şi DJ 255, pe valea pârâului Suhurlui, la 30
km de municipiul Galaţi
Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere
caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse
regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a
vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
22
I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ
Amplasamentul destinat construirii obiectivului „Construire parc
generatoare eoliene, lucrari de construire si extindere retele de distributie;
construire , modificare , modernizare si reabilitatare drumuri acces”, este amplasat
în extravilanul comunei Slobozia Conachi, judetul Galaţi.
Alegerea amplasamenutului destinat construirii parcului eolian a fost
determinat de urmatoarele caracteristici:
existenta unui vant puternic care sa asigure sustenabilitatea investitiei;
amplasarea corecta fata de locuintele existente, retele electrice etc.
conform reglementarilor cuprinse in anexa din ordinul ANRE
49/2007
existenta in zona a retelelor de inalta tensiune care sa asigure
evacuarea energiei electrice produse in reteaua nationala.
Posibilitatea asigurarii accesului auto din drumul national DN 25
Terenurile propuse pentru amplasarea turnurilor eoliene sunt in proprietate privata.
S-au încheiat contracte de promisiune cu proprietarii de drept ai terenurilor pentru
construirea şi exploatarea pe terenurile acestora a generetoarelor eoliene şi
convenţii pentru modernizarea drumurilor de exploatare existente.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
23
DISTANTA FATA DE ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior – 2,6km
DISTANȚA FAȚĂ DE ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior - 3,2km
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
24
I.2.c.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70
Coordonate Stereo 70 Amplasament
Turbina
Coordonate Stereo 70 Stilp (pilon)
Turbina
Coordonate Stereo70 Perimetru
Parc eolian
Suprafata
Parc
eolian
(ha)
Putere
totala Nr. Punct X(Nord) Y(Est) X(Nord) Y(Est)
Nr.
Punct X(Nord) Y(Est)
1 465046.4275 712910.0180
464990.43 712966.02
G28a 464990.43 712966.02
96
.48
19
8M
W
2 465046.4275 713022.0180 G29 464377.72 712994.93
3 464934.4275 713022.0180 G37 463430.07 713141.59
4 464934.4275 712910.0180 G38 463417.69 713574.06
5 464433.7229 712938.9329
464377.72 712994.93
G48 462516.82 714131.93
6 464433.7229 713050.9329 G50 463316.03 715046.49
7 464321.7229 713050.9329 G51 463288.17 715419.70
8 464321.7229 712938.9329 G53a 462435.90 716475.53
9 463518.1119 711966.0474
463462.11 712022.05
G52 463127.26 716289.19
10 463518.1119 712078.0474 G53 463102.98 716602.94
11 463406.1119 712078.0474 G53a 462435.90 716475.53
12 463406.1119 711966.0474 G68 461529.51 716130.51
13 463507.4316 712339.2279
463451.43 712395.23
G79 460846.81 716069.19
14 463507.4316 712451.2279 G78 460075.07 715654.60
15 463395.4316 712451.2279 G101 459246.34 716194.94
16 463395.4316 712339.2279 G88a' 459141.39 715816.44
17 463496.7512 712712.4084
463440.75 712768.41
G88 459122.20 715476.41
18 463496.7512 712824.4084 G94 457902.06 714977.07
19 463384.7512 712824.4084 G95a 456915.36 715053.77
20 463384.7512 712712.4084 G97 455769.63 714884.30
21 463486.0709 713085.5890
463430.07 713141.59
G99 455246.63 714303.58
22 463486.0709 713197.5890 G96 456255.02 714628.38
23 463374.0709 713197.5890 G95 456972.17 714689.93
24 463374.0709 713085.5890 G93 457854.42 714628.39
25 463473.6936 713518.0631
463417.69 713574.06
G92 457879.65 714259.26
26 463473.6936 713630.0631 G91 458018.60 713765.91
27 463361.6936 713630.0631 G90 458050.63 713419.55
28 463361.6936 713518.0631 G89 458138.76 712736.60
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
25
29 462647.1377 711395.7751
462591.14 711451.78
G83 459540.65 712834.63
30 462647.1377 711507.7751 G82 459467.97 712495.91
31 462535.1377 711507.7751 G71 460253.04 712457.15
32 462535.1377 711395.7751 G70 460392.82 711984.84
33 462679.5536 711785.9525
462623.55 711841.95
G54 461862.34 711499.00
34 462679.5536 711897.9525 G41 462591.14 711451.78
35 462567.5536 711897.9525 G34 463462.11 712022.05
36 462567.5536 711785.9525 G35 463451.43 712395.23
37 462654.6600 712320.0936
462598.66 712376.09
G36 463440.75 712768.41
38 462654.6600 712432.0936 G28a 464990.43 712966.02
39 462542.6600 712432.0936
40 462542.6600 712320.0936
41 462638.3699 712669.6306
462582.37 712725.63
42 462638.3699 712781.6306
43 462526.3699 712781.6306
44 462526.3699 712669.6306
45 462621.9466 713022.0248
462565.95 713078.02
46 462621.9466 713134.0248
47 462509.9466 713134.0248
48 462509.9466 713022.0248
49 462605.3938 713377.1991
462549.39 713433.20
50 462605.3938 713489.1991
51 462493.3938 713489.1991
52 462493.3938 713377.1991
53 462589.1153 713726.4857
462533.12 713782.49
54 462589.1153 713838.4857
55 462477.1153 713838.4857
56 462477.1153 713726.4857
57 462572.8183 714075.9251
462516.82 714131.93
58 462572.8183 714187.9251
59 462460.8183 714187.9251
60 462460.8183 714075.9251
61 463372.0302 714990.4917
463316.03 715046.49
62 463372.0302 715102.4917
63 463260.0302 715102.4917
64 463260.0302 714990.4917
65 463344.1744 715363.6956 463288.17 715419.70
66 463344.1744 715475.6956
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
26
67 463232.1744 715475.6956
68 463232.1744 715363.6956
69 463183.2567 716233.1850
463127.26 716289.19
70 463183.2567 716345.1850
71 463071.2567 716345.1850
72 463071.2567 716233.1850
73 463158.9819 716546.9432
463102.98 716602.94
74 463158.9819 716658.9432
75 463046.9819 716658.9432
76 463046.9819 716546.9432
77 462491.9005 716419.5305
462435.90 716475.53
78 462491.9005 716531.5305
79 462379.9005 716531.5305
80 462379.9005 716419.5305
81 461918.3430 711442.9966
461862.34 711499.00
82 461918.3430 711554.9966
83 461806.3430 711554.9966
84 461806.3430 711442.9966
85 461890.9380 711831.2748
461834.94 711887.27
86 461890.9380 711943.2748
87 461778.9380 711943.2748
88 461778.9380 711831.2748
89 461876.9662 712197.5906
461820.97 712253.59
90 461876.9662 712309.5906
91 461764.9662 712309.5906
92 461764.9662 712197.5906
93 461860.8257 712557.7805
461804.83 712613.78
94 461860.8257 712669.7805
95 461748.8257 712669.7805
96 461748.8257 712557.7805
97 461848.2862 712923.6791
461792.29 712979.68
98 461848.2862 713035.6791
99 461736.2862 713035.6791
100 461736.2862 712923.6791
101 461786.9769 713291.0838
461730.98 713347.08
102 461786.9769 713403.0838
103 461674.9769 713403.0838
104 461674.9769 713291.0838
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
27
105 461854.9202 713686.9548
461798.92 713742.95
106 461854.9202 713798.9548
107 461742.9202 713798.9548
108 461742.9202 713686.9548
109 461838.4983 714051.5875
461782.50 714107.59
110 461838.4983 714163.5875
111 461726.4983 714163.5875
112 461726.4983 714051.5875
113 461674.6173 714448.4243
461618.62 714504.42
114 461674.6173 714560.4243
115 461562.6173 714560.4243
116 461562.6173 714448.4243
117 463194.3820 715835.0431
463138.38 715891.04
118 463194.3820 715947.0431
119 463082.3820 715947.0431
120 463082.3820 715835.0431
121 461778.5583 714795.0982
461722.56 714851.10
122 461778.5583 714907.0982
123 461666.5583 714907.0982
124 461666.5583 714795.0982
125 462440.4271 714937.6410
462384.43 714993.64
126 462440.4271 715049.6410
127 462328.4271 715049.6410
128 462328.4271 714937.6410
129 461758.0716 715234.6034
461702.07 715290.60
130 461758.0716 715346.6034
131 461646.0716 715346.6034
132 461646.0716 715234.6034
133 462420.5134 715375.6399
462364.51 715431.64
134 462420.5134 715487.6399
135 462308.5134 715487.6399
136 462308.5134 715375.6399
137 461585.5064 716074.5098
461529.51 716130.51
138 461585.5064 716186.5098
139 461473.5064 716186.5098
140 461473.5064 716074.5098
141 460448.8185 711928.8388 460392.82 711984.84
142 460448.8185 712040.8388
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
28
143 460336.8185 712040.8388
144 460336.8185 711928.8388
145 460309.0441 712401.1491
460253.04 712457.15
146 460309.0441 712513.1491
147 460197.0441 712513.1491
148 460197.0441 712401.1491
149 460275.5591 712783.9544
460219.56 712839.95
150 460275.5591 712895.9544
151 460163.5591 712895.9544
152 460163.5591 712783.9544
153 460334.1698 713151.6814
460278.17 713207.68
154 460334.1698 713263.6814
155 460222.1698 713263.6814
156 460222.1698 713151.6814
157 460350.0570 713527.2626
460294.06 713583.26
158 460350.0570 713639.2626
159 460238.0570 713639.2626
160 460238.0570 713527.2626
161 461009.3360 714271.5080
460953.34 714327.51
162 461009.3360 714383.5080
163 460897.3360 714383.5080
164 460897.3360 714271.5080
165 460140.4050 715146.3625
460084.41 715202.36
166 460140.4050 715258.3625
167 460028.4050 715258.3625
168 460028.4050 715146.3625
169 460834.0896 715165.4331
460778.09 715221.43
170 460834.0896 715277.4331
171 460722.0896 715277.4331
172 460722.0896 715165.4331
173 460806.8707 715524.3039
460750.87 715580.30
174 460806.8707 715636.3039
175 460694.8707 715636.3039
176 460694.8707 715524.3039
177 460131.0656 715598.5966
460075.07 715654.60
178 460131.0656 715710.5966
179 460019.0656 715710.5966
180 460019.0656 715598.5966
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
29
181 460902.8087 716013.1906
460846.81 716069.19
182 460902.8087 716125.1906
183 460790.8087 716125.1906
184 460790.8087 716013.1906
185 459523.9726 712439.9084
459467.97 712495.91
186 459523.9726 712551.9084
187 459411.9726 712551.9084
188 459411.9726 712439.9084
189 459596.6517 712778.6252
459540.65 712834.63
190 459596.6517 712890.6252
191 459484.6517 712890.6252
192 459484.6517 712778.6252
193 459310.1678 713672.1159
459254.17 713728.12
194 459310.1678 713784.1159
195 459198.1678 713784.1159
196 459198.1678 713672.1159
197 459411.1504 714176.6562
459355.15 714232.66
198 459411.1504 714288.6562
199 459299.1504 714288.6562
200 459299.1504 714176.6562
201 460061.5227 714258.3654
460005.52 714314.37
202 460061.5227 714370.3654
203 459949.5227 714370.3654
204 459949.5227 714258.3654
205 459376.2296 714704.7584
459320.23 714760.76
206 459376.2296 714816.7584
207 459264.2296 714816.7584
208 459264.2296 714704.7584
209 460043.4747 714780.8651
459987.47 714836.87
210 460043.4747 714892.8651
211 459931.4747 714892.8651
212 459931.4747 714780.8651
213 459178.2004 715420.4135
459122.20 715476.41
214 459178.2004 715532.4135
215 459066.2004 715532.4135
216 459066.2004 715420.4135
217 459197.3852 715760.4385 459141.39 715816.44
218 459197.3852 715872.4385
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
30
219 459085.3852 715872.4385
220 459085.3852 715760.4385
221 458194.7621 712680.5963
458138.76 712736.60
222 458194.7621 712792.5963
223 458082.7621 712792.5963
224 458082.7621 712680.5963
225 458106.6256 713363.5523
458050.63 713419.55
226 458106.6256 713475.5523
227 457994.6256 713475.5523
228 457994.6256 713363.5523
229 458074.5964 713709.9146
458018.60 713765.91
230 458074.5964 713821.9146
231 457962.5964 713821.9146
232 457962.5964 713709.9146
233 457935.6476 714203.2629
457879.65 714259.26
234 457935.6476 714315.2629
235 457823.6476 714315.2629
236 457823.6476 714203.2629
237 457910.4168 714572.3889
457854.42 714628.39
238 457910.4168 714684.3889
239 457798.4168 714684.3889
240 457798.4168 714572.3889
241 457958.0556 714921.0704
457902.06 714977.07
242 457958.0556 715033.0704
243 457846.0556 715033.0704
244 457846.0556 714921.0704
245 457028.1693 714633.9275
456972.17 714689.93
246 457028.1693 714745.9275
247 456916.1693 714745.9275
248 456916.1693 714633.9275
249 456971.3611 714997.7748
456915.36 715053.77
250 456971.3611 715109.7748
251 456859.3611 715109.7748
252 456859.3611 714997.7748
253 456311.0154 714572.3838
456255.02 714628.38
254 456311.0154 714684.3838
255 456199.0154 714684.3838
256 456199.0154 714572.3838
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
31
257 455825.6254 714828.3020
455769.63 714884.30
258 455825.6254 714940.3020
259 455713.6254 714940.3020
260 455713.6254 714828.3020
261 455302.6281 714247.5771
455246.63 714303.58
262 455302.6281 714359.5771
263 455190.6281 714359.5771
264 455190.6281 714247.5771
265 459302.3418 716138.9424
459246.34 716194.94
266 459302.3418 716250.9424
267 459190.3418 716250.9424
268 459190.3418 716138.9424
*) Nota: Punctele specificate in tabel reprezinta cntrul unui cerc cu raza de 10 m in interioprul caruia va fi amplasta centrul fundatiei turbinei
eoliene.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
32
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)
şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:
Principalele lucrări ce trebuie desfășurate pentru construcția investiției cu
destinație de parc eolian sunt următoarele:
trasarea drumurilor de acces și a platformelor tehnologice;
realizarea drumurilor de acces și a platformelor tehnologice.
Această etapă presupune:
lucrări de pregătire a platformei drumurilor de acces și a suprafețelor
platformelor tehnologice (curățire, îndepartare vegetație, deșeuri și steril); după care se așterne piatra spartă și se compactează;
lucrări de excavații pentru realizarea fundației, îndepărtarea/
eliminarea sterilului rezultat din excavație;
pozarea armăturilor și săpătura pentru fundație și turnarea betonului.
betonul este preparat la fabricile locale de beton și este adus în
amplasamentul fiecărui grup generator eolian cu autobetonierele;
transportul componentelor grupului generator eolian (modulele
pilonului, nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc.);
montarea pilonului și a echipamentelor grupului generator eolien;
realizarea conexiunilor electrice și pozarea cablurilor subterane între
grupurile generatoare eoliene;
ecologizarea zonei prin îndepărtarea deșeurilor rezultate din
activitatile de construcții montaj, nivelarea terenului și refacerea
covorului vegetal în jurul pilonilor și unde este necesar;
retragerea utilajelor de construcții și transport.
Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:
În perioda de construire a centralei electrice eoliene de la SLOBOZIA
CONACHI, modificările fizice sunt generate de următoarele activități: Excavațiile pentru fundația celor 66 piloni (până la 2,45 m adâncime);
Îndepărtarea solului vegetal pe ampriza drumurilor de acces proiectate și a platformelor tehnologice (cca. 0.25 m adâncime);
Săparea șanțurilor pentru pozarea cablurilor electrice până la 1 m
adâncime.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
33
Modificările fizice în perioada de exploatare a grupurilor generatoare
eoliene:
La finalizarea excavației, în cadrul lucrărilor de refacere ecologică se produc
următoarele modificări:
Refacerea covorului vegetal în dreptul fundației pilonilor;
Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologică utilizată pentru
lucrările de construcție - montaj ale grupurilor generatoare eoliene;
Acoperirea șanțurilor în care au fost pozate cablurile electrice, nivelarea și refacerea covorului vegetal.
Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:
Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de funcționare, ținând
cont ca ciclul de viață a grupurilor generatoare eoliene este apreciat la 20-25 ani.
La sfârșitul acestei perioade există două posibilități: dezafectarea grupurilor generatoare eoliene și restaurarea amplasamentului;
înlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi.
dezafectarea centralei electrice eoliene necesită următoarele lucrări:
dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene și pilonului cu recuperarea și valorificarea metalelor și în general a materialelor refolosibile;
demolarea fundațiilor și utilzarea betonului concasat pentru diferite
amenajări (platformele drumurilor, diverse umpluturi);
recuperarea și valorificarea cablurilor electrice;
umplerea/nivelarea gropii fundației și refacerea covorului vegetal.
Înlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesită mai puține
intervenții. Se poate constata că volumul lucrărilor care generează modificări fizice în
amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.):
La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din
zonă, cu excepția suprafețelor de teren ocupate de drumuri, plaforme tehnologice
și pilonii centralelor eoliene.
Implementarea proiectului nu necesită preluare de apă pe durata execuției
lucrărilor. Nu necesită consum de gaze natural, iar consumul de energie electrică
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
34
este redus și se asigură prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili
lichizi.
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului:
Resursa naturală regenerabilă – potențialul de energie eoliană - care există
pe suprafața ariei protejate este utilizată pentru producerea energiei electrice în
grupurile generatoare eoliene proiectate. Alte resurse naturale din interiorul sitului
Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Mijlociu aflat la 2,6km și ROSCI0126 Lunca Siretului Inferior situat la 3,2km, nu sunt utilizate.
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER
Clima şi calitatea aerului
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă
continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se
încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând
10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).
În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile
geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de
advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si
de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului,
Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul principalelor elemente
meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă,
mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ
mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul
cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din
NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de
aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
35
Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de
18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o
viteză medie de 8 m/s.
Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%,
iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând
din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile
cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.
Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)
Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si
cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă
lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de
zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de
lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se
efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental, masurându-se si
înregistrându-se continuu cantitatea de apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor.
Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice,
depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al
convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.
Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:
– Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp;
– Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august;
– Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna septembrie
Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la o
distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELOR
MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi
activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor .
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:
Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie
localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.
Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.
România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la
nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat să
reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% față de valorile anului
1989.
Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ 2001/80/Ec,
Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare la limitarea
emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
36
limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE (emisii de materii solide,
SO2 și NOX).
Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin
apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi
biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.
Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse
artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii
elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele
generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de poluare, sunt cele
legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.
Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei:
Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia situată în
comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul Galati sunt:
Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare
cu ardere internă ce funcţionează pe motorină și benzină;
Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se
degajă de la o eventuală gospodărire de combustibili și lubrifianţi amenajată în
timpul organizării de şantier.
Prognozarea poluării aerului:
Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în
special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi
utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.
Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea
mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează
investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate individual sau
simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei poziţii de montaj
simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor
mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii
aflate în zonă nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.
Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin
faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă de mai
bine de 300 m de ultima locuință, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.
În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la
nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de
combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.
Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a
investiţiei.
Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial
eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
37
Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează
substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici
volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor
tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată
genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.
Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din
zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.
Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de generare
a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creștere cu mai mult de
30% pe an, astfel a sărit de la mai puțin de 5.000 megawați în 1995, la 39.000
megawați în 2005 – o creștere de aproape opt ori.
ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare
zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele
în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o
comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens
populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine
și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma
unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a
zgomotelor produse de turbina respectivă.
Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte
pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN COMUNA
SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI, respectiv în perioada de realizare a
construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea
energiei electrice din potenţial eolian.
Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PARCULUI EOLIAN
COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI, sunt lucrări de construcţii
montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de
observare:
zgomot la sursă;
zgomot în câmp apropiat;
zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:
condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,
vegetaţia etc.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
38
În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele
puteri acustice asociate (tabelul urmator):
Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată
1 Buldozere 110
2 Vole 112
3 Excavatoare 117
4 Compactoare 105
5 Finisoare 115
6 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe
baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier
vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.
NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A
CONSTRUCŢIEI
FAZE A B
Pregătirea terenului 84 84
Excavare 88 78
Cimentare, compactare şi armarea
şanţurilor.
88 88
Aşezarea structurii 79 78
Terminarea, inclusivcurătarea 84 84
A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi
vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de
lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la
distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot
inferioare valorii de 50 dB (A).
În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibraţii beneficiarul investitiei va
trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură
care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe. Consultanţii în
acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice mașină sau
utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac
excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi
în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de
construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.
Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un
parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m
distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu
nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
39
sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer
condiţionat. Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB (A)
Pragul de auz 0
Circulatia Rurală în timpul nopţii de fundal 20-40
Linişte 39 35
Parc eolian la 350 m 35-45
Masina la 40 mph la 100 m 55
Ocupatii generale de birou 60
Camion la 30 mph la 100 m 65
Găurit 39pneumatic la 7 m 95
Avion cu reacţie la 250 m 105
Pragul de durere 140
Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27.
Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.
După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai
puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza
vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.
În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice:
În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:
Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;
Funcţionarea generatorului electric;
Funcţionarea palelor turbinei eoliene.
Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot
nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici
fonoabsorbante.
Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene care
deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt
zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei
zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomot
din orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii
sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A), ceea ce
echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade
la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de
peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs
de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului
receptionat scade cu circa 10 dB (A).
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de
zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
40
față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente
istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte așezăminte de interes public.
În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de
viteza vântului) scade şi ea.
Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional
cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot
după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în
evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:
puterea turbinei;
viteza vântului;
distanţa şi înălţimea faţă de turbină.
Pentru turbine cu o putere nominală de 3 MW la viteza vântului de
10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanță) şi
35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL
Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din loess
şi dune de nisip.
Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în totalitate
de pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului. Acest înveliş de
soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal pentru pedogeneză a fost
asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt depuse
pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al depunerilor nu permite
desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.
.
Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin
zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia
piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp
de secetă se extind în schimb sărăturile.
Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune formată
între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană, despărţite prin
falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente pliocene şi cuaternare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
41
Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex
aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un mediu
fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.
Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene
de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din depozitele de
platformă şi cele ale flişului carpatic.
Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului sunt
specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din această zonă
este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de vedere agricol.
Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip
cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul de
argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt netasate pana la
moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59 g/cm3
. Porozitatea este
mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil. Astfel, porozitatea totala variaza
intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre 41 si 54 % sub acest orizont. Au un
continut de humus mijlociu, valorile variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si
sub acest orizont, valorile scad la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a
orizontului C. Continutul de azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in
orizontul Amp si ceva mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de
schimb cationic este, in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi
predominand Ca++
si Mg++
, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+
schimbabil ajungand la valorile de 8-17%.
Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de acumulare
maxima se afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO3
la acest nivel
ajungand la cca 30-35%.
Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in
orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-7,3), iar
in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La orizonturile alcalizate,
care apar adesea in partea inferioara a profililui de sol, reactia devine puternic
alcalina (8,8-9,2).
Studiu geotehnic pentru obiectivul - Parc eolian Slobozia Conachi Pechea 198
MW,Comuna Slobozia Conachi, judetul Galati elaborat de către SC GEO
PROJECT SRL, Piatra Neamt.
Pentru verificarea stratificatiei terenului din amplasamentul indicat de beneficiar,
au fost executate investigatii specifice constand din observatii si cartari geologice
in teren si in aflorimente (deschideri geologice) si 12 foraje geotehnice pana la
adancimea maxima de 38,50 m, conform planului de situatie.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
42
Din punct de vedere litologic, lucrarile de investigatie au interceptat o stratificatie
uniforma si orizontala, reprezentata prin depozite Cuaternare, astfel.
Forajul1 G87
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica
Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
9,50 9,10
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic vartoasa 1 5,00
16,40 6,90 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00
21,70 5,30 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat 3 20,00
35,00 13,30 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 4 25,00
Forajul2 G82
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
11,30 10,90
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic vartoasa 1 5,00
18,10 6,80 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00
23,50 5,40 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat 3 20,00
30,00 6,50 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 4 25,00
Forajul3 G63b
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
8,90 8,50
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 5,00
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
43
24,60 15,70 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 20,00
38,50 13,90 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 30,00
Forajul4 G44
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
7,90 7,50
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 5,00
21,80 13,90 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 17,00
30,00 8,20 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 27,00
Forajul5 G48
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
11,10 10,70
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 6,00
23,60 12,50 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 20,00
30,00 6,40 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 25,00
Forajul6 G32
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
12,80 12,40
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 10,00
25,40 12,60 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 20,00
30,00 4,60 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 27,00
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
44
Forajul7 G27
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
10,60 10,20
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 8,00
21,50 10,90 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00
30,50 9,00 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 25,00
Forajul8 G30a
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
11,50 11,10
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 10,00
23,40 11,90 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00
30,00 6,60 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 27,00
Forajul9 WG4
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
9,60 9,20
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,
plastic consistenta 1 7,00
21,30 11,70 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00
35,00 13,70 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 25,00
Forajul10 G2
Cota
Grosime
Descriere litologica Proba
Adancime
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
45
[ m ] [ m ] [ nr ] [ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
7,30 6,90
Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent, cu
extrudatii calcaroase 1 5,00
19,60 12,30
Argila prafoasa cafenie deschisa-galbuie, plastic vartoasa, cu
extrudatii calcaroase 2 15,00
30,50 10,90 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 25,00
Forajul11 G10
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
8,90 8,50
Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent, cu
extrudatii calcaroase 1 5,00
22,10 13,20
Argila prafoasa cafenie deschisa-galbuie, plastic vartoasa, cu
extrudatii calcaroase 2 15,00
30,00 7,90 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 27,00
Forajul12 TWG16
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica Proba
[ nr ]
Adancime
[ m ]
0,40 0,40 Sol vegetal
9,50 9,10
Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent, cu
extrudatii calcaroase 1 6,00
23,70 14,20
Argila prafoasa cafenie deschisa-galbuie, plastic vartoasa, cu
extrudatii calcaroase 2 18,00
32,00 8,30 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 3 28,00
Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiata se afla in bazinul hidrografic
Siret, situat la peste 15km SW de amplasament.
In aval de confluenta cu Barladul, Siretul primeste un afluent, Barladelul (la randul
sau cu afluentul paraul Geru, care curge in zona de W a amplasamentului).
La data executarii forajelor, nivelul acvifer activ a fost intalnit la adancimi diferite,
astfel :
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
46
G87 : m. (7,50); (14,30); 21,70;
G82 : m. 23,50;
G63b : m. (7,30), 24,60;
G44 : m. 21,80;
G48 : m. 23,60;
G27 : m. 21,50;
G30a : m. 23,40;
G32 : m. 25,40;
TWG4 : m. 21,30;
G10 : m. 22,10;
G2 : m. 19,60;
TWG16 : m. 22,10.
Nivelul freatic se situeaza in pachetele permeabile ale depozitelor cuaternare,
formatiunile nisipoase.
Din punct de vedere litologic, lucrarile de investigatie au interceptat o stratificatie
uniforma si orizontala, reprezentata prin depozite Cuaternare, depuneri fin
sedimentare argiloase si prafoase, cu grosimi de 21,70 – 23,50 m, urmate in
continuare de un strat de nisip cu grosimi de peste 4,60 – 13,90 m.
Cota
[ m ]
Grosime
[ m ]
Descriere litologica
0,40 0,40 Sol vegetal
7,30 - 23,70
6,90 – 14,20
Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent, cu extrudatii calcaroase
Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic consistenta /
vartoasa
16,40 – 25,40 6,80 - 15,70 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta
21,70 – 23,50 5,30 – 5,40 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat
30,00 - 38,50 4,60 - 13,90 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat
1
1 Suprafata de sedimentare a stratului ultim prezinta denivelari specifice, deci local poate sa-si faca aparitia mai sus sau mai jos de cota specificata.
Identificarea şi caracterizarea pămanturilor sensibile la umezire s-a realizat
conform SR EN 14688-1:2004, SR EN 14688-2:2005 Cercetări şi încercări
geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare si
descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare şi, după caz, cu eratele,
amendamentele şi anexele naţionale asociate, cu respectarea cerinţelor specifice.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
47
Ca trăsături caracteristice ale PSU apar particularităţile structurii, texturii, micro şi
macro
porozitatea, compoziţiile chimico-mineralogice şi granulometrice şi anizotropia
proprietăţilor.
Au fost prelevate probe geotehnice netulburate, pe care s-au efectueat analize de
laborator, pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare.
Probele au fost analizate la Laboratorul de geotehnica si teren de fundare grad II
(Autorizatia nr. 1591/11.11.2008), apartinand SC GEO – TECH SRL Gheorgheni.
Sistemul de fundare recomandat
Dupa modul de transmitere a incarcarilor la teren, natura terenului de fundare,
nivelul apei subterane si avand in vedere o constructie fara/cu demisol , se
recomanda alegerea sistemului de fundare indirecta pe piloti (prin sisteme de
fundare care să depăşească stratul de PSU şi să pătrundă în strat de nisip insensibil
la umezire aflat în adâncime).
Se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele,
amendamentele şi anexele naţionale asociate, cele din NP 123/2010 în cazul
fundării indirecte, precum si celelalte prevederi.
In cazul utilizării soluţiilor de fundare pe piloţi care pătrund într-un strat insensibil
la umezire situat sub stratul PSU, dacă este posibilă umezirea şi tasarea
suplimentară sub greutate proprie a stratului PSU, se va considera frecarea
negativă pe piloţi conform prevederilor din NP 123/2010.
Surse de poluare a solurilor
Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în extravilanul
comunei SLOBOZIA CONACHI are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat în
special pentru păşunat.
Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:
Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi
excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de
depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la
inundaţii şi alunecări de teren.
Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare
sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la
degradarea chimică a solului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
48
Materiale radioactive, care în urma depozitării
necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în
procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.
Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă
sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.
Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la
creşterea conţinutului de nitraţi din sol.
Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces
încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.
Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din
scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor
petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică
degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.
Prognozarea poluării solului
Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape
distincte:
Etapa de realizare a construcţiei;
Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru producerea
energiei electrice.
În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru obiectivul
propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de
deşeuri de construcţie este minimă.
Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai
mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai mici de
deşeuri care rezultă din aceste activități. În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce considerabil,
ca și personalul executant necesar.
Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică
activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite temporare
de materiale, precum și o concentrare de efective umane.
Toate aceste activități constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer
și sol.
Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare
a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere,
hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
49
Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului
eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare
şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din
deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a
drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei
eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului
eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de
combustibil lichid şi ulei.
Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de
construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru
fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru
realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat
din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.
În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta
solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării
platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton armat), a realizării camerei de
comandă și liniei electrice vor fi minore.
Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare
fiecărei situaţii în parte.
Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a
turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de
poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.
Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice
exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi
deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de
schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.
Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren
plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanța medie
dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine
mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele
de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune,
care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.
Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16
rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație negativă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
50
Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) -
ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru
agricultură sau pășunat.
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA
Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi apele de
suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul solurilor. Râul
Siret are un debit mediu mediu multianual al râului Siret a fost calculat la 194 mc/s
la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. În vara anului 2005 au fost
înregistrate două viituri îsemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul Siretului
atingând 4650 mc/s la stati hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat
semnificativ plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în
anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă
perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată
iarna, se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în
această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la 41,95
%.
Apele subterane
Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt
cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pinza
freatica este cantonata la o adincime medie, forajele executate in apropierea
amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind
oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si nivelul apelor riului Siret in zona.
Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul
bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate calcice si
sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata ca apele freatice
din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila a populatiei.
Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu granulatie
mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adincimea de cca.
200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in general potabile, cu
mineralitati intre 1 si 3 g/l.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
51
Managementul apelor uzate
Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului
(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de
şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective
umane.Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer şi sol.
Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse punctiforme de
poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere,
hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.
Prognozarea impactului
În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a
tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea
de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de
construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare
semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor
utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament
va fi foarte redusă. Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacțiunii
dintre organizarea de șantier și mediul înconjurător.
Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către
constructor a tuturor condițiilor de mediu.
Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la
evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată
atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele
tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în
apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la
construcţie, pentru igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se
pierde prin evaporare.
Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere
etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie
de epurare apă uzată menajeră.
O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri
special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina
producerea apelor uzate pe şantier.
Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de
construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales
dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.
Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este
îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
52
În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu
implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma
aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot
apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona
culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia electrică
curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR
Perioada de construcţie a parcului eolian
Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea mai
mare cantitate de deşeuri.
În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi generate
următoarele tipuri de deşeuri:
- sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului;
- deşeuri din activitatea de construcţie;
- deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare;
- deşeuri menajere.
Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu
prevederile legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea de pe
amplasament prin valorificare sau evacuare în depozite finale. Deşeurile generate
vor fi inventariate, colectate, sortate, depozitate temporar în spaţii special
amenajate în funcţie de caracteristicile acestora. Pentru activitatea de eliminare de
pe amplasament vor fi încheiate contracte de prestări servicii cu firme specializate,
având în vedere caracteristicile deşeurilor. Pentru minimizarea impactului asupra
factorilor de mediu şi a cantităţii de deşeuri generate se vor adopta următoarele
măsuri:
- acoperirea în proporţie cât mai mare a fundaţiilor cu sol fertil, pe care să se
poată desfăşura lucrări agricole;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
53
- depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va face în
containere metalice care să nu permită împrăştierea acestora sub
acţiunea vântului sau modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale
solului;
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe
perioada de construcţie:
o deşeuri municipale amestecate 20 03 01 - 0,3 tone;
o deşeuri de ambalaje (15 01 01 -ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 -
ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 -ambalaje de lemn, 15 01
06 -ambalaje amestecate.) - 0,5 tone;
o deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice - 0,3 tone;
o pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) - 3500 mc.
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe
perioada de funcţionare:
Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă
uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de
două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care
administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi
întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 465
l/turbina şi 2325 l/schimb parc eolian.
o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria
13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia
uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13
02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* -
uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă
uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei
se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în
domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de
service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la
aproximativ 45 l/turbina şi 225 l/schimb parc eolian.
o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria
13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia
uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
54
02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* -
uleiuri minerale hidraulice neclorinate.
Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE
(deşeuri de echipamente electrice şi electronice) -societatea are ca obligaţie
prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice
precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat
iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat,
impermeabil, marcat corespunzător.
o Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din
categoria 16 -deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 -deşeuri
de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 -
echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16
02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de
deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita
impactul acestora asupra mediului.
Managementul deşeurilor
Denumirea
deşeului*)
Cantitate
generată an
Starea
S, L,
semisol
SS
Codul deşeului
conform HG
nr. 856/2002
Codul
privind
principal
a
proprieta
te
periculo
asă **)
Colectare
Managementul
deşeurilor kg/an
V E R
Municipale ~0,3 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -
Ambalaje ~0,5 S 15 01 01 -
spaţii
special
amenajate
R5
- - S 15 01 02
S 15 01 03
S 15 01 06
Deşeuri metalice
~0,3
t/perioada
construcţie
S 17 04 05 -
spaţii
special
amenajate
R4 - -
S 17 04 07
Pământ excavat
~3500 mc/
perioada
S 17 05 04 - -
Reint
roduc
ere în
lucră
rile
- -
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
55
de
V -valorificare; E -eliminare; R –rămas în stoc;
Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
În perioada de funcţionare a Parcului Eolian substanţele periculoase generate
(ulei de transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform contractului de
preluare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament de către o firmă
specializată/autorizată.
După încetarea activităţii.
La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii existente pe
amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind colectate, sortate şi
valorificate/eliminate de pe amplasament.
Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor turbinelor
eoliene şi în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va putea recurge la
valorificarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor electirice ca echipamente second
hand sau la valorificarea materialelor din care sunt construite.
În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor, dezmembrarea
subansamblelor se va face numai la agenţi economici specializaţi, care deţin hale
industriale dotate corespunzător. Nu se vor realiza lucrări de dezmembrare a
subansamblelor pe amplasametul parcului eolian.
O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a
fundaţiilor turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi
canalele tehnologice vor fi sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi
utilizate ca material de construcţie sau depozitate definitiv în depozite pe termen
lung în funcţie de caracteristicile lor.
După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi nivelat prin
acoperire cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile de exploatare vor
fi păstrate, în măsura necesităţilor, ca drumuri de exploatare agricolă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
56
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:
Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului aprobate/adoptate şi/sau alte
scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr. 154/26.05.2011;
Regimul juridic:
o teren situat in extravilanul comunei SLOBOZIA CONACHI,
aparţinând domeniului public de interes local si proprietate
privata a unor persoane fizice:
Regimul economic
o teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren
neproductiv;
o destinatia propus – construire centrala electrica eoliana
C.E.E. SLOBOZIA CONACHI si PECHEA; construire
drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,;
construire platforme tehnologice; construire drumuri
racorduri electrice aferente si statii de conexiune; organizare
de santier..
Regimul tehnic
o Suprafata de teren = 964.150,00mp.
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
proiectul propus:
Bilant teritorial
Tip utilizare
Suprafata
(ha) Procent Observatii
Total suprafata concesionată parc EOLIAN 96,4150ha %
1. Suprafata fundatii 66 obiective 2,0724 % Suprafata scoasa
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
57
definitiv din circuitul
agricol
2. Suprafata sapatura fundatii 66 obiective 3,2381 %
Suprafata scoasa
temporar din circuitul
agricol
3. Suprafata platforme transformator 66
obiective 0,0420 %
Suprafata scoasa
definitiv din circuitul
agricol
4. Suprafata statie de
transformare/conexiune 0,0620 %
Suprafata scoasa
definitiv din circuitul
agricol
5. Suprafata platforme montaj 66 obiective 8,2500 %
Suprafata scoasa
temporar din circuitul
agricol
6. Suprafata drumuri de exploatare noi si
reabilitate 35,4250 %
Suprafata scoasa
definitiv din circuitul
agricol
TOTAL suprafata scoasa temporar 11,48 11,90%
TOTAL suprafata scoasa definitiv 37,59 38,98%
Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei
SLOBOZIA CONACHI și PECHEA , prin construirea unui parc eolian
compus dinntr-un numar de pana la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate
totală instalată de până la 198 MW.
Suprafata de teren = 96,4150 ha (964.150,00mp).
suprafața ocupată definitiv = 37,59 ha
suprafața ocupată temporar = 11,48 ha
Suprafata ocupata de generatoarele eoliene:
o S total teren zona studiata: 4610500 mp.
o S totala teren concesionat: 964150
o Dimensiunile maxime la teren: ø6.00m;
o Regim de inaltime: P;
o A construita/ generator = 28.26 mp;
o A desfasurata/ generator = 28.26 mp;
o Lungimea palei = 56 m;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
58
o Hmax turn = +119 m, (fata de cota +0.00);
o Hmax turn +pala = 175 m. (fata de cota +0.00);
o Diametru de rotor = 112 m;
o Raza ariei de siguranţă (lungimea palei+ inaltimea turnului
+3m) =178 m;
Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian:
o Drumuri de exploatare existente propuse pentru pitruire, reabilitare si
intretinere
lungime L≈54500 m, latime medie l=6m, suprafata S≈ 337000
mp;
o Drumuri de acces si mentenanţă parc eolian:
lungime L total ≈16130m,
Latime maxima l= 6m,
suprafata S≈96775mp
o Platforme pietris pentru organizare de santier S platforma O.S. =5000
mp
o A total construita = 9990 mp
o P.O.T. propus teren concesionat = 2.59%
o C.U.T. propus teren concesionat = 0.02
o P.O.T. propus teren zona studiata= 1.23%
C.U.T. propus teren zona studiata= 0.01
I.7.c. Drumurile de acces:
Amplasamentul perimetrului de exploatare se află în extravilanul localității SLOBOZIA CONACHI.
Pentru transportul elementelor de construcție a ANSAMBLULUI
ENERGETIC NECONVENTIONAL (PARC EOLIAN CU STATIE DE
TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC) din comuna SLOBOZIA
CONACHI vor fi utilizate drumuri preexistente în primii 2 ani în consecință
reabilitarea și consolidarea lor – prin mărirea prospectului actual de la 4 m la 6 m,
cât și realizarea unor drumuri de acces pe amplasamente – deviații din drumurile
actuale.
Conform clasificarii cuprinse în Ordonanţa de Guvern nr. 43/1997
republicată privind sistemul juridic al drumurilor, drumurile naţionale, judeţene şi
comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate
continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
59
Accesul la obiective se va realiza prin racordarea la drumurilor de exploatare
a unor drumuri interne ce vor servi ca drumuri de serviciu şi întreţinere pentru
centralele eoline, el va fi realizat cu o panta de maxim 5 % şi raza mare a curbelor,
pentru a permite accesul vehiculeler agabaritice, ce vor transporta echipamentul la
locul de asamblare.
Pentru desfăşurarea în condiţii bune a activităţii, pe parcursul ciclului de viaţă a
Parcului Eolian (construcţie – funcţionare – închidere) se vor executa periodic
lucrări de întreţinere şi reparaţii a drumurilor, pe cheltuiala proprie a titularului.
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale speciale
Realizarea centralei electrice eoliene de la SLOBOZIA CONACHI nu
necesită servicii suplimentare cu sunt: dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii
de înaltă tensiune, modificări de traseu a căilor ferate sau drumuri, etc.
Conectarea grupurilor generatoare eoliene se va detalia în cadrul proiectului
tehnic.
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP:
Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform
specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este
de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă
deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din
considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de
expirarea duratei normate de viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente
sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea
gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie
electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia
factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în
domeniul energiei eoliene).
Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente
pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenţiată de
performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând experienţa
acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene
au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generaţie şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
60
sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului negativ asupra factorilor de
mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona amplasamentului.
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus:
Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea racordului
electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi necesară o singură
organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice
organizării de şantier vor cuprinde:
construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită
satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul
execuţiei. toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control
necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în
vigoare.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea
baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a
lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de
construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona
centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de
lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale şi va fi utilizatăşi ca zonă de
parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.
În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a
limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:
Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier
corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;
Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu
respectarea timpilor tehnologici necesari.
Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei
existente, din perimetrele adiacente;
Refacerea ecologicăşi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier.
Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate.
Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
61
1.6. Durata etapei de functionare
Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform
specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este
de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă
deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din
considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de
expirarea duratei normate de viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente
sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea
gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie
electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia
factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în
domeniul energiei eoliene).
Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de
echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este
evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând
experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de
echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de
ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului negativ
asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona
amplasamentului.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:
Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul PARCULUI EOLIAN
SLOBOZIA CONACHI, judeţul Galaţi va fi producerea energiei electrice prin
valorificarea potenţialului eolian (forţa vântului). În acest scop vor fi montate 66 de
turbine eoliene moderne VESTAS 3 MW.Puterea totală instalată a parcului eolian
va fi de 198 MW.
Structura generală a unui grup eolian este următoarea:
- pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer
turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale
echipamentului;
- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului;
- echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi
echipamente de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul nacelei.
Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
62
a) realizarea fundaţiei turbinei eoliene.
Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni:
diametru la bază 18 m, diametrul la vârf 4,2 m şi adâncime 2,6 m. Pentru realizarea
fundaţiei unei turbine eoliene vor fi utilizaţi circa 400 m3
de beton. Fundaţia va fi
construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul
echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).
Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima fază
lucrări de excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării fundaţiei cu o
suprafaţă totală la sol de circa 250 m2
. După realizarea fundaţiei aceasta va fi
parţial acoperită cu pământ, suprafaţa vizibilă la sol fiind mult mai mică.
Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru cu o
suprafaţă totală de circa 2000 m2
pe care va fi amplasată macaraua de mare tonaj şi
se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei eoliene.
b) înălţarea turnului.
Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor
autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme
tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi între ele conform proiectelor de
execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor .
c) montarea nacelei
Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate şi
va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale
d) montarea palelor.
Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 55 m, o lăţime de 4 m
şi o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o
îmbinare demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu
ajutorul unei automacarale.
e) Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere
şi comandă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
63
Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin
intermediul unei staţii electrice interioare de 33/110 KV - statia Slobozia Conachi
250 MVA.
Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene cu
staţia electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de cabluri vor
urma traseul drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o adâncime de circa 0,7-
0,9 m, astfel încât să fie prevenit pericolul ruperii acestora în cadrul lucrărilor
agricole ce se vor desfăşura pe amplasament.
Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem
automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice. Clădirea de
comandă va fi dotată cu o reţea de calculatoare care vor permite controlul
automatizat al regimurilor de funcţionare a turbinelor eoliene. Reţeaua electrică
pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru comandă şi monitorizare va
fi îngropată în canale de cable subterane, realizate conform normativelor tehnice
naţionale.
Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea asigurării unei
zone tampon de minim 300 de metri faţă de perimetrul zonelor locuite
(conform ORD.49/2007), astfel încât nivelul de zgomot să nu depăşească
valoarea reglementată de 45 dB(A). Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din
mediul urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în
construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt
următoarele:
- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45
dB(A);
- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75 dB(A);
- pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);
- incinte industriale - 65 dB(A).
Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe electromagnetice
datorită câmpurilor electromagnetice generate în zona echipamentelor electrice de
producere şi transport a energiei electrice.
Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea autorizaţiei de
construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea Aeriană Română, Ministerul
Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative, societăţile de telefonizare, distribuitorul de energie electrică din
zonă, distribuitorul de gaze naturale din zonă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
64
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot
genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate
afecta aria naturală protejată:
Amplasamentul Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI, Judetul
Galati se afla amplasat in vecinatatea Siturilor Natura 2000 - ROSPA0071 –
Lunca Siretului Inferior – 2,6km si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – la
3,2km.
Analizand amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse
a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a fost necesara
evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.
Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la;
- 792m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzau;
- 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL.
Exista 3 impacturi cumulative cheie potentiale asociate pe amplasamentele
celor doua parcuri eoliene, care trebuie luate in considerare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
65
1. Impactul asupra speciilor de pasari de interes comunitara
Arie de protective speciala Avifaunistica – ROSPA –
Lunca Siretului Inferior - aflat in vecinatate – 2,6km.
2. Impactul asupra sanatatii populatiei
3. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru cele
doua proiecte/planuri de parcuri eoliene.
1. Impactul cumulate al amplasarii parcurilor de eoliene asupra speciilor de
pasari de interes comunitara Arie de protective speciala Avifaunistica – ROSPA
– Lunca Siretului Inferior - aflat in vecinatate – 2,6km.
Amplasamentul Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI, Judetul
Galati se afla amplasat in vecinatatea Sitului Natura 2000 – Arie de Protectie
Speciala Avifaunistica – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior l a2,6km de
limita sitului si la aproximativ 3.5km de raul Siret ( zona de lunca propriu-
zisa, unde se inatalnesc conditii de hrana, adapost si cuibarire).
Analizand amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene
propuse a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a fost
necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.
Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse
de amplasarea acestor parcuri, specificam:
- Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca Siretului
este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc nu prezinta
conditii specific de cuibarire sau adapost si are conditii limitate pentru
procurarea hranei;
o Impact prognozat 0
- Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si celelate parcuri
de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea si evaluarea impactului
pentru fiecare dintre aceste parcuri a demonstrate ca zonele nu prezinta
conditii pentru speciile de pasari de interes comunitar ce constituie
obiectiv de management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca
Siretului Inferior, aceste nefiind identificate in zonele parcurilor de
eoliene
2. Impactul asupra sanatatii populatiei
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
66
Dar avand in vedere ca perioada de construire a unui parc de eoliene se
realizeaza etapizat, pe o perioada foarte lunga de timp ( estimam aproximativ 2
ani), impactul va fi nesemnificativ.
Constructia parcurilor nu vor incepe toate odata, iar realizarea fundatiei
fiecarei turbine si amplasarea acestei poate dura 2 saptamani.
Concluzionam ca impactul cumulat generat de constructia acestor parcuri
va fi minim in perioada de construire se “0” in perioada de functionare.
3. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru cele doua
proiecte/planuri de parcuri eoliene.
Spaţierea turbinelor eoliene intr-un parc de eoliene sau distanta dintre două
parcuri de eoliene este un alt element care trebuie luat în considerare din cauza
turbulenţelor create de direcţia vântului și de functionarea celorlalte turbine.
Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei
eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice,
ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un
kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca
stâlpii liniilor de înalta tensiune.
Din experienta altor tari care produc de zeci de ani energie verde din surse
regenerabile – parcuri de eoliene s-a constatat ca distant optima de amplasare a
doua parcuri de eoliene cuprinsa intre 500 si 800m in functie de directia
dominantă a vântului.
In momentul elaborarii proiectului tehnic de executie cele cinci parcuri
eoliene vor trebui sa respecte o distanță intre ele astfel incat activitatea lor sa nu fie
perturbată.
Amplasarea tuturor parcurilor de eoliene respecta aceste cerinte.
Concluziile sunt ca amplasarea celorlalte parcuri de eoliene, din punct de vedere a
generarii unui potential “efect de bariera “ intre parcuri va fi “0”.
ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de
Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/
ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de
eoliene este urmatoarae:
Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi
agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va
fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,
respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului
predominant.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
67
In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta
minima va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m
perpendicular pe directia vantului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
68
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:
II.1. Date generale privind situl Natura 2000
PARCUL EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUDETUL
GALATI SE AFLA;
AMPLASAT LA O DISTANTA DE 2,6km DE LIMITA SITULUI
NATURA 2000 ROSPA0071 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR
( distanta a fost stabilita intre turbina cea mai apropiata si limita
sitului ROSPA0071) ,
LA 3,2km DE ROSCI0162 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR
Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010.
Motiv pentru care a fost necesara realizarea unei inventarieri in special
asupra faunei de pasari din zona amplasamentului si a biocenozei specifice
avifaunei din zona ( inventarierea tipurilor de asociatii vegetale, fauna de
amfibieni, reptile si micromamifere ce constituie surse de hrana pentru
avifauna din zona). Fauna de chiroptere din zona de extravilan a comunei
SLOBOZIA CONACHI nu prezinta interes pentru speciile de pasari de
interes comunitar specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca
Siretului Inferior si nu constituie un obiectiv de management conservativ
pentru Situl Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.
Deasemenea s-a analizat si flora specifica de pe amplasamentul parcului
eolian, din perspectiva identicarii de habitate sau specii de faună ce fac
obiectul protectiei sitului de interes comunitar ROSCI0162 – Lunca Siretului
Inferior.
Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada
unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale (
primava si toamna) si perioada de vegetatie.
ROSPA 0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE
PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
69
NATURA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările și
completările ulterioare prin HG 971/2011.
ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior – SIT DE IMPORTANȚA
COMUNITARĂ – declarat prin OUG 2387/2011 care modifica si
completeaza pe OUG 1284/2007.
OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIILOR DE
IMPORTANTA AVIFAUNISTICA TREBUIE CORELATE CU
PREVEDERILE DIRECTIVEI 79/409/CEE PRIVIND
CONSERVAREA PASARILOR SALBATICE SI SUNT STABILITE
PRIN PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI RESPECTIVE.
CONFORM OUG 57/2007 ( APROBATA PRIN LEGEA 49/2011) ;
Arii de protectie speciala avifaunistica
Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale
caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul,
readucea într-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a
habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari
migratoare salbatice, mai ales a celor prevazute în anexele nr. 3 si 4 A.
Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile
speciale de conservare.
Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarâre a Guvernului si fac
parte din reteaua europeana "NATURA 2000".
II.1.a. Natura 2000:
Majoritatea ţărilor europene nu au ţinut cont, în dezvoltarea lor economică,
de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supraexploatate în timp,
determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale. România este una
dintre ţările europene bogate în ceea ce priveşte mediul natural, astfel că
menţinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un număr însemnat de specii
sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.
Menţinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei,
vor permite şi generaţiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiţii de viaţă.
Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menţine numai
printr-un efort comun al populaţiei, efort ce primeşte un cadru legal prin Reţeaua
Natura 2000. Această reţea de arii cu un regim special de protecţie (menţionăm
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
70
faptul că aceste arii nu sunt rezervaţii strict protejate) este constituită la nivelul
Uniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural
în condiţii optime pentru viaţa sălbatică.
Reţeaua Natura 2000 este reglementata, din punct de vedere legal, din două
directive europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409
EEC), ambele transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57/2007,
modificată şi completată prin OUG 154/2008.
Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru
conservarea naturii.
Ariile incluse în Reţeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecţie
special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice care
nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente. Aceste arii sunt de două
tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA), declarate pentru speciile
de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situri de Importanţă Comunitară (SIC),
declarate pentru habitate şi pentru speciile sălbatice de plante şi de animale, având
la bază Directiva Habitate. În desemnarea acestor arii se va ţine seama de valoarea
lor atât la nivel naţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de
conservare bună este importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga
Europă.
Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenţă
starea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea de
control a acestuia.
Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora.
În interiorul siturilor se va ţine seama de interesele economice, culturale şi
sociale specifice şi se vor putea desfăşura activităţi economice care nu afectează
starea vieţii sălbatice. În aceste arii vor fi încurajate activităţile tradiţionale
(agricultura extensivă, păşunatul, cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De
asemenea, este încurajată cultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului.
Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din Reţeaua
Natura 2000 vor primi compensaţii, cuantumul acestora depinzând de modul de
administrare a proprietăţilor şi de respectarea normelor din Planul de Management
al ariei respective.
II.1.b. Suprafaţa sitului Natura:
ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului Suprafața Lungi Altitudine (m) Regiunea biogeografica
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
71
Latitudine Longitudine sitului (ha) mea
sitului
(km)
Min
.
Max
.
Med
.
Alpi
na
Continen
tala
Pano
nica
Stepi
ca
Pon
tica
N 45º 52' 42'' E 27º 17' 6'' 36.492 0 302 33 X X
ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului Suprafața Lungi
mea Altitudine (m) Regiunea biogeografica
Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului
(km)
Min
.
Max
.
Med
.
Alpi
na
Continen
tala
Pano
nica
Stepi
ca
Pon
tica
N 45º 46' 22'' E 27º 20' 33'' 25.081 0 302 47 X X
II.1.c. Tipuri de ecosisteme şi habitate:
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate
N04 2 331 Plaje de nisip
N06 17 511, 512 Râuri, lacuri
N07 4 411, 412 Mlaștini, turbării
N09 4 321 Pajiști naturale, stepe
N12 36 211 -213 Culturi (teren arabil)
N14 7 231 Pășuni
N16 22 311 Păduri de foioase
N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)
ROSCI0162 -Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate
N04 4 331 Plaje de nisip
N06 25 511, 512 Râuri, lacuri
N07 5 411, 412 Mlaștini, turbării
N09 5 321 Pajiști naturale, stepe
N12 8 211 -213 Culturi (teren arabil)
N14 8 231 Pășuni
N16 34 311 Păduri de foioase
N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în
tranziție)
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
72
II.1.d. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
avifaunistic
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populație: Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
A229 Alcedo atthis 15-25 p D
A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C C
A024 Ardeola ralloides 5-10 p C C C C
A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C
A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C
A197 Chlidonias niger 5-10 p B B C C
A031 Ciconia ciconia 300-500 i D
A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B
A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C C
A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C
A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C
A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i C B C C
A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C
A338 Lanius collurio 15-25 p D
A339 Lanius minor 20-35 p D
A177 Larus minutus 20-35 i D
A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C
A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B B C
A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C
A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D
Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populație: Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
A054 Anas acuta 20-35 i D
A056 Anas clypeata 30-60 i D
A052 Anas crecca 50-80 i D
A050 Anas penelope 170-230 i D
A053 Anas platyrhynchos 10-20 p 350-500 i D
A055 Anas querquedula 1-3 p D
A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D
A043 Anser anser 350-500 i D
A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D
A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C
A087 Buteo buteo 20-35 i D
A198 Chlidonias leucopterus 5-12 p B B C B
Caracteristici ale sitului:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
73
Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc
păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de
asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si
altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice:
ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea
purpurea,Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser
anser, Anas querquedula, Anas clypeata, etc), ralide(Gallinula chloropus, Fulica
atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus
vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus
ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia
riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Calitate şi importanţă:
Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila,
Vrancea.Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse
în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.
Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de
meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii
Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii
strânse cu stratul de apă freatică.
Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă.
Vulnerabilitate:
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit,
vanatoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.
ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior
Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.
Conserv.Global
3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetație din
Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion
20 B C C B
6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 0,5 B C B B
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention 0,5 B C B B
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 9 A C B B
91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0,2 C C B C
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
0,3 B C B B
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
74
Cod Specie Populație: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
1355 Lutra lutra P C B C B
1335 Spermophilus citellus P
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populație: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj
Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
1220 Emys orbicularis P C B C B
1166 Triturus cristatus P C B C B
1188 Bombina bombina P C B C B
Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populație: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
1130 Aspius aspius P C B C B
1149 Cobitis taenia P C B C B
2511 Gobio kessleri P B B C B
1124 Gobio albipinnatus P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B
1145 Misgurnus fossilis P C B C B
2522 Pelecus cultratus P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
1160 Zingel streber P C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populație: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare
Global
1083 Lucanus cervus P C B C C
1014 Vertigo angustior P?
Alte caracteristici ale sitului:
Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul
Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se aduga mici
portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea
inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti,
Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor
Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau,
Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci
continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajiști seminaturale umede, preerii
mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5
%; Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de
comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%.
Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu
relief predominant plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
75
japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a
sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul
geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara,
de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal.
Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia.
Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in
principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au
influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic
al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte
inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si
stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri
aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Calitate și importanță:
Sit important pentru specile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ
putin afectata de activitati antropice.
Vulnerabilitate:
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai
frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din
albia majora. Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor pe intreg
perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si
promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere
alohtone, pășunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe
sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc.
constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Desemnarea sitului
Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejată,
eliberat de Academia Română, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in
baza documentatiei stiintifice alcatuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea
Diversitații Biologice.
Tip de proprietate:
In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 %
din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri
private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.
Descrierea specii de pasari/habitate enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE mentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT
NATURA 2000 ROSPA 0071- Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora
în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de
protectie
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
76
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
A229 Alcedo atthis
Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de
cuibărit: tuneluri săpate în malurile abrupte din apropierea
apelor începând din deltă şi până la cele montane.
Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului ajunge până la
140 cm şi are un diametru de 14 – 15 cm; în fundul tunelului
spaţiul este lărgit iar cuibarul nu este căptuşit. Perioada de
cubărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 2 - 3. Număr de
ouă în pontă: 5 - 7. Timp de clocire: 19 - 21 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor. 25 - 27 zile. Habitat: de-a lungul
râurilor cu cursul lent, islazuri şi bălţi cu mult peşte. Hrana:
peşti de talie mică, mormoloci dar şi larve de insecte
acvatice. Are obiceiul de a sta la pândă pe crengile de
deasupra apei de unde se aruncă asupra prăzii care înoată.
Este un bun înotător.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A029 Ardea purpurea
Mărimea: 79-98 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe
sol în stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în
colonii mixte pe pământ, în general în stufăriş, uneori în
tufişuri sau copaci ca şi A. cinerea. Caracteristicile cuibului:
realizat din fire de trestie, uneori din crengi. Depune 4-5 ouă
de culoare albastru verzuie. Puii sunt nidicoli. . Perioada de
cubărit: aprilie - mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 4-5. Timp de clocire: 25-28 zile. Timp de şedere în
cuib a puilor. 60 zile. Cloceşte numai femela. Habitat:
lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. Hrana:
pești mici, dar și broaște și insecte, rareori șoareci, pui de
păsări și popândăi.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A024 Ardeola ralloides
Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri, pe sol, în
stufăriş sau în vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie,
în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Nycticorax
nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi
Egretta garzetta. Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie,
stuf,rogoz sau crengi de salcie. Puii sunt nidicoli şi sunt
hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. Număr de ponte pe an: 1.
Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru verzui..
Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor.
32 zile. Cel mai mult cloceşte femela.Habitat: lagune, bălţi cu
stuf, zone inundabile. Hrana: insecte, larve acvatice,
peștișori, broscuțe, șopârle, moluște mici, crustacee, viermi
și ceva hrană vegetală.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A060 Aythya nyroca
Mărimea: 38-42 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
ocazional iernează şi la noi pe apele neîngheţate. Mod de
cuibărit: la marginea apei, în desișurile de stuf.
Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din plante din
imediata vecinătate, căptușit bogat cu puf și pene. Perioada
de cubărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 7-11. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de şedere în
cuib a puilor. 50-60 zile. Habitat: lacuri, mlaştini cu vegetaţie
bogată, ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: mai mult
vegetală vara: plante acvatice, lintiță, semințe, rădăcini și animală iarna: crustacee, moluște, viermi, larve, insecte,
broscuțe, peștișori.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A196 Chlidonias
hybridus
Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară,
pasaj. Descriere: Penajul pare de la distanţă albicios ca la
chire, iar la o lumină foarte puternică culoarea închisă de pe
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
77
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
partea inferioară a corpulului poate fi confundată cu efectul
unei umbre. Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat
evidentă prin zborul agitat, acrobatic, de obicei la mică
înălţime deasupra smârcurilor şi a pajiştilor, de unde prinde
insecte. Mod de cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii.
Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare, fiind format din
plante acvatice. Depune 2-3 ouă de culoare albastră verzuie
cu pete mai întunecate. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt
nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea
lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini. Hrana: peşti, insecte
acvatice şi larvele lor.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A197 Chlidonias niger
Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: Caracteristicile cuibului: este format
dintr-o grămadă de trestii şi alte plante acvatice, căptuşit cu
material fin care pluteşte la suprafaţa apei construit pe frunze
de nuferi îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie
plutitoare din stuf. Perioada de cubărit: mai. Număr de ponte
pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de clocire: 14-17
zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Habitat:
litoralul mării, lacuri adânci şi întinse, mlaştini. Hrana:
insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar
şi insecte terestre, viermi etc.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A031 Ciconia ciconia
Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci înalţi sau pe
acoperişul din stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile
cuibului: este o construcţie mare reutilizată an de an, realizată
din crengi şi crenguţe în amestec cu iarbă şi pământ;
interiorul este căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe;
înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m. Perioada de cubărit: aprilie -
iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5.
Timp de clocire: 31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a puilor.
33 - 35 zile. Habitat: arături proaspete, câmpii ierboase şi
umede, mlaştini. Hrana: nevertebrate diverse de talie mare
(râme, gândaci, viermi, melci) dar şi vertebrate de talie mică
(broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).
Specia a fost semnalata in
zbor, in zona de amplasare a
parcului. In zona nu au fost
identificate cuibuiri, zona
fiind o pasune fara conditii
prielnice de cuibarit pentru
aceasta specie.
In perioada de migratie
aceasta specie se ridica la
inaltimi mai mari de 700m
de unde se organizeaza in
stoluri in migratiile mari.
In perioada de hrana,
aceasta specie se ridica la
inaltimi de 20 – 30m
urmarind sursele de hrana.
Impact prognozat minim.
Sunt necesare masuri de
reducere a impactului, daca
in perioada de monitorizare
s-au constatat un numar
semnificativ de exemplare
victime .
A081 Circus aeruginosus
Mărimea: 48-56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în mlaştini, la
adăpostul stufărişului. Caracteristicile cuibului: construit pe
pământ, câteodată refolosit. Este o grămadă mare de beţe,
stuf uscat, căptuşit cu iarbă. Perioada de cubărit: aprilie-iunie.
Număr de ouă în pontă: 3-6. Timp de clocire: 31-36 zile.
Timp de şedere în cuib a 38-40 zile. Cloceşte numai femela.
Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase
cu mult stuf. Hrana: broaşte, şobolani de apă, şerpi, peşti,
insecte mari, dar şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere
sau pui de cuib, mai ales în perioada de hrănire a puilor.
Specia a fost semnalatain
zbor, in zona de amplasare a
parcului. In zona nu au fost
identificate cuibuiri, zona
fiind o pasune fara conditii
prielnice de cuibarit pentru
aceasta specie.
In perioada de migratie
ceasta specie se ridica la
inaltimi mai mari de 500m
de unde se organizeaza in
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
78
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
Consumă cu plăcere şi ouă. stoluri in migratiile mari.
In perioada de hrana,
aceasta specie se ridica la
inaltimi de 20 – 30m
urmarind sursele de hrana.
Impact prognozat minim.
Sunt necesare masuri de
reducere a impactului, daca
in perioada de monitorizare
s-au constatat victim din
aceasat specii un numar
semnificativ de exemplare.
A038 Cygnus cygnus
Mărimea: 145-150 cm Categorie fenologică: oaspete de
iarnă. Descriere: Coloritul este complet alb, ciocul este spre
vârf negru, iar la bază galben. Picioarele sunt negre. Mod de
cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. De obicei cuibărește în nordul
Siberiei, iernează la noi și primăvara se întoarce spre locurile
de reproducere. Habitat: litoral, lacuri cu mari suprafeţe, zone
inundabile. Hrana: mai ales vegetală: iarbă, plante acvatice,
semințe de ierburi, dar și viermi, insecte, moluște, broaşte,
câteodată și pești.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A027 Egretta alba
Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în apropierea apei,
pe copaci sau în stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul este
alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării din trestie uscată.
Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1.
Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.
Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de
şedere în cuib a puilor. 42 zile.Puii sunt nidicoli. Habitat:
lagune, deltă, lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci.
Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și insecte,
broaște,păsări mici.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A026 Egretta garzetta
Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: aprilie - iunie. Cuibul îl construieşte în
arbori sau stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în
colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides,
Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare
albastru verzuie. Timp de clocire: 20-24 zile. Clocesc ambii
părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt
nidicoli. Habitat: fluvii, deltă, terenuri cu tufişuri şi ape,
lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea adânci. Hrana: peşti
mici, insecte acvatice, broaşte.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A189 Gelochelidon
nilotica
Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică:oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat
direct pe sol, folosind denivelările terenului pe care le
căptuşeşte cu alge şi ierburi uscate. Perioada de cuibărit: mai
- iunie. Depune 2-3 ouă de culoare gălbuie cu pete brun
violacee. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat:
lagune, plaje cu nisip şi maluri noroioase. Hrana: viermi,
moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilecţie
lăcuste), peşti şi şopârle mici, mamifere mici. Mai puţin
legată de mare decât restul chirelor, vânează mai ales pe
deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A135 Glareola pratincola Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: pe pământ, pe locuri uscate din apropierea
apei, pe teren nisipos sau cu pietriș. Caracteristicile cuibului:
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
79
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
folosește adînciturile naturale, de exemplu o urmă de copită
sau o balegă veche. Uneori este adăpostit de un mușuroi sau
de tulpina unei buruieni. Perioada de cubărit: mai - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 ouă de
culoare verde măslinie cu pete negre dese. Timp de clocire:
17-18 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt
la început nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: mlaştini,
terenuri nisipoase şi întinse. Hrana: insecte mari (gândaci,
libelule, lăcuste, cosași, greieri, coropişniţe).
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A022 Ixobrychus minutus
Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: izolat, pe pământ, în stufării, pe vegetaţia
frîntă sau plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe
crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu prea mari, rar în
copaci. Caracteristicile cuibului: îl construieşte în stuf, fiind
alcătuit din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf. Perioada
de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 16-
19 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a
puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu
malurile acoperite de păpuriş şi trestie. Hrana: în special
insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe,
mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece,
o şopârlă sau un pui de cuib.
Specia a fost semnalatain
zbor, in zona de amplasare a
parcului. In zona nu au fost
identificate cuibuiri, zona
fiind o pasune fara conditii
prielnice de cuibarit pentru
aceasta specie.
In perioada de migratie
ceasta specie se ridica la
inaltimi mai mari de 700m
de unde se organizeaza in
stoluri in migratiile mari.
In perioada de hrana,
aceasta specie se ridica la
inaltimi de 20 – 30m
urmarind sursele de hrana.
Impact prognozat minim.
Sunt necesare masuri de
reducere a impactului, daca
in perioada de monitorizare
s-au constatat victim din
aceasat specii un numar
semnificativ de exemplare.
A338 Lanius collurio
Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod
de cuibărit: cuib construit în tufişurile şi luminişurile din
pădurile de foioase, în arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri,
fâneţe sau lunci, la mică înălţime faţă de sol. Caracteristicile
cuibului: este construit din crenguţe, rădăcini, muşchi, frunze;
căptuşit cu material vegetal fin sau păr, lână şi puf de
pasăre.Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe
an: frecvent 1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 ouă de culoare
variată (galbene, brune, verzi, roşcate) cu pete întunecate..
Timp de clocire: 15 - 16 zile.Cloceşte numai femela. Timp de
şedere în cuib a puilor: 12 - 16 zile. Puii sunt nidicoli.
Habitat: terenuri degajate şi cu tufişuri multe, de-a lungul
văilor largi ale râurilor montane. Hrana: diferite insecte
(lăcuste, gândaci, muşte, fluturi, viespi, bondari, ploşniţe,
libelule), vertebrate mici (şopârle, şoareci, păsărele mici).
Are obiceiul de a-şi crea rezerve de hrană înfigând diverse
animale de talie mică în ţepii unor tufe.
Specia a fost semnalatain
zbor, in zona de amplasare a
parcului. In zona nu au fost
identificate cuibuiri, zona
fiind o pasune fara conditii
prielnice de cuibarit pentru
aceasta specie.
In perioada de migratie
ceasta specie se ridica la
inaltimi mai mari de 700m
de unde se organizeaza in
stoluri in migratiile mari.
In perioada de hrana,
aceasta specie se ridica la
inaltimi de 20 – 30m
urmarind sursele de hrana.
Impact prognozat minim.
Sunt necesare masuri de
reducere a impactului, daca
in perioada de monitorizare
s-au constatat victim din
aceasat specii un numar
semnificativ de exemplare.
A339 Lanius minor Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod
de cuibărit: Cuibul este amplasat în arbuştii spinoşi sau în
arbori, fiind construit din plante înflorite (pelin), căptuşit cu
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
80
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
pene, lână, fire de păr. Perioada de cubărit: mai - iulie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5 ouă de
culoare verzui albăstruie, cu pete brun violacee.. Timp de
clocire: 15 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 2 săptămâni.
Puii sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite, presărate cu
arbori şi arbuşti, adeseori în zonele împădurite. Hrana:
insecte mari, melcișori, rareori pui de păsări și șoareci. Îşi
face rezerve de mâncare fixându-le în spinii arbuştilor.
Specia ar putea apărea in
zona de amplsare a parcului
eolian in alti anii.
Înăltimea de zbor la care se
ridica aceasta specie in
migratie, este de maxim
50m.
Sunt necesare monitorizari
periodice, pentru ase
observa exemplare afectate
A177 Larus minutus
Mărimea: 26 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
specie de pasaj. Descriere: este cel mai mic din pescăruşii din
Europa. Seara, vânează insecte zburătoare deasupra
stufărişului, ca pescăruşul râzător, dar are un zbor
considerabil mai rapid şi mai elegant. De asemenea, prinde
insecte de la suprafaţa apei. Mod de cuibărire: Cuibul este
amplasat pe sol, fiind alcătuit din plante uscate.Perioada de
cuibărire: aprilie - iunie. Depune 2-3 ouă de culoare măslinie
cu pete negre roşcate. Puii la început sunt nidicoli, apoi devin
nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe
lacuri, în mlaştini. Hrana: peşti, moluşte, insecte acvatice şi
larvele lor, alge.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A023 Nycticorax
nycticorax
Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte în arbori sau
stuf, fiind alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt material
vegetal, dispus radial. Perioada de cubărit: mai - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de
culoare verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte
numai femela. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea cinerea,
A. purpurea, Ardeola ralloides, Phalacrocorax pygmaeus,
Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Timp de şedere în
cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi
cu peşti mici, broscuţe şi insecte acvatice. Habitat: lacuri şi
bălţi cu vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un
arbore, arbust sau pe crengi uscate deasupra apei. Hrana:
pești, broaște, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee
mici, moluște, mici mamifere (şoareci).
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A019 Pelecanus
onocrotalus
Mărimea: 140-190 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii.Cuibul îl
construieşte în stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în
stufăriș, săpat în pământ. Caracteristicile cuibului: cuibul este
alcătuit din stuf, lipsit de căptușeală sau cu puține fire de
iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe
an: 1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă de culoare alb
gălbuie. Timp de clocire: 29 - 30 zile. Timp de ședere în cuib
a puilor: 10 săptămâni. Puii în prima parte sunt nidicoli, apoi
devin nidifugi. Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu
adâncime mică. Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător
broaște, pui de păsări, șobolani, raci.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A034 Platalea leucorodia Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică: oaspete de
vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în
tufișurile joase, uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în
colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o
platforma din trestie, resturi de plante uscate; cuiburile din
trestie au 25-30 cm înălțime, vegetația din jur fiind călcată
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
81
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
în picioare. Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte
pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare albă cu
pete mici roşcate. Timp de clocire: 21 zile. Clocesc ambii
părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii
sunt nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin adânci, mlaştini cu
mult stuf la liziera pădurilor. Hrana: moluşte, crustacei,
larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte.
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A132 Recurvirostra
avosetta
Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Descriere: Masculul execută parada nupţială. Mod de
cuibărit: pe maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată,
pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe pășuni,
uneori în vegetație sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile
dese formează adevărate colonii. Caracteristicile cuibului:
are formă plată, cu puțin material vegetal uscat, fără
căptușeală. Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare
ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-24
zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt
nidicoli. Habitat: lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin
adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi, moluşte,
crustacei mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe,
ţânţari, muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
A193 Sterna hirundo
Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este
amplasat pe insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..
Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană,
necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din
vecinătate, precum şi cu câteva pene. Perioada de cubărit:
mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în
pontă: 2-3 ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii sau
brune. Timp de clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela.
Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi.
Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe
întinse, terenuri noroioase. Hrana: viermi, crustacei, insecte
(în special libelule), peşti.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
82
Descrierea Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior,
identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta
acestora pentru aria de protectie
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
1. A054 Anas acuta Mărimea: 56 - 73 cm. Categorie fenologică: specie de pasaj.
Descriere: Destul de rară ca pasăre, clocitoare în principal pe
bălți montane, mlaștini și bălți de altitudini joase, lagune.
Siluetă zveltă, dată de gâtul şi coada lungi. În zbor se remarcă
oglinda maro îngustă. Ambele sexe au cioc gri. Masculul cu
cap maro, gât alb, cu coadă ascuţită în penaj nupţial. Femela
pestriţă (cafeniu sau maro) foarte deschisă la culoare. Mod de
cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte în turbării.
Depune 7-9 ouă de culoare verde palid. Cloceşte numai
femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, islazuri umede.
Hrana: hrană mai mult vegetală, alge marine.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
2. A056 Anas clypeata Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică : specie de pasaj,
oaspete de vară. Descriere: Pe apă are din faţă un aspect
masiv, dat de ciocul lung şi lăţit spre vârf. Aripile au benzi
late gri-albastre. În general, culorile care se văd la mascul în
zbor sunt foarte caracteristice. Mod de cuibărire: aprilie -
mai. Cuibăreşte în ierburi lângă ape puţin adânci, folosind o
adâncitură de pământ pe care o căptuşeşte cu ierburi. Depune
8-12 ouă de culoare alb gălbuie sau verzi cenuşii. Cloceşte
numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi cu stuf,
mlaştini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de des
întâlnită pe apele de câmpie puţin adânci şi acoperite cu
vegetaţie. De obicei stau în cârduri mici, ascunse între
plantele palustre. Hrana: crustacei mici, insecte acvatice şi
larvele lor, peşti mici, ouă de broaşte, alge verzi, frunze
seminţe. Se hrăneşte noaptea.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
3. A052 Anas crecca Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă.
Descriere: Răţoiul foarte colorat în penaj de primăvară; de la
distanţă arată închis la culoare, fiind caracterizat îndeosebi de
culoarea galben-albicioasă a subcodalelor laterale. Se adună
în cârduri mari. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În
alte locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din
regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri,
bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: hrana în
special vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele
plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve,
insecte, mormoloci, icre etc.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
4. A050 Anas penelope Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă.
Descriere: Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În alte
locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din
regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri,
bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: hrana în
special vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele
plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve,
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
83
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
insecte, mormoloci, icre etc. cuibarire sau adăpost.
5. A053 Anas platyrhynchos Mărimea: 50-60 cm. Categorie fenologică:
sedentară. Mod de cuibărit: pe sol, în ierburi, tufișuri,
mărăcinișuri de pe insulele mici, în scorburi de copaci, în
apropierea apelor și chiar în cuiburi vechi de ciori.
Caracteristicile cuibului: este construit din resturi de plante,
frunze, iarbă etc. și căptușit cu pene și puf. Perioada de
cubărit: martie. Număr de ouă în pontă: 7-11. Timp de
clocire: 26-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 7-8
săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi şi sunt
îngrijiţi numai de femelă. Habitat: lacuri, iazuri, râuri, bălţi,
mlaştini şi câmpuri cultivate. Hrana: hrana este în special
vegetală: semințe, grăunțe, ierburi, frunze de plante acvatice,
lintiță, cereale, dar și animală: moluște, viermi, larve, insecte,
mormoloci, broscuțe, icre etc.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
6. A055 Anas querquedula Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol în ierburi,
în apropierea apelor, în stufăriș. Caracteristicile cuibului: este
o adâncitură cu ceva plante, puf și câteva pene.. Perioada de
cubărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă
în pontă: 8-11. Timp de clocire: 21-23 zile. Timp de şedere în
cuib a puilor. 5-6 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii
sunt nidifugi. Habitat: lacuri, bălţi şi râuri cu vegetaţie
bogată, câmpii inundate. Hrana: moluşte mici, insecte
acvatice şi larvele lor, peşti, ouă de peşti şi broaşte, diferite
plante, seminţe, grăunţe, cereale, ierburi.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
7. A051 Anas strepera Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică: oaspete de
vară, pasaj. Mod de cuibărit: în desişurile înalte aproape de
apă. Caracteristicile cuibului: este construit din plante, puf şi
câteva pene. Perioada de cubărit: mai. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 8-12. Timp de clocire: 25-27 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor: 7 săptămâni. Habitat: lacuri
şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu
vegetaţie bogată. Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe,
ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale, dar şi animală:
moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
8. A043 Anser anser Mărimea: 76 - 93 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară.
Mod de cuibărit: cuibul este amplasat pe locuri umede, în
stufării şi pe plaur vechi. Caracteristicile cuibului: construit
din trestie, ierburi şi alte plante, căptuşit cu puţin puf şi pene
mici. Perioada de cubărit: martie-aprilie. Număr de ouă în
pontă: 5-6. Timp de clocire: 28-29 zile. Timp de şedere în
cuib a puilor. părăsesc cuibul imediat după eclozare, însă sunt
supravegheaţi de părinţi încă 8 săptămâni. Cloceşte numai
femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, câmpuri cultivate,
mlaştini cu apă sărată sau dulce, păşuni şi mirişti. Hrana:
vegetal - iarbă, plante furajere verzi, cereale verzi, frunze de
sfeclă, boabe de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
84
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
9. A059 Aythya ferina Mărimea: 46 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
pasaj, oaspete de iarnă. Descriere: Masculul are spate gri, dar
nu albicios ca la rața cu cap negru. Femela este mai puțin
caracteristică, însă prezintă pe obraz o pată întunecată,
difuză. Capul este de formă triunghiulară cu cioc puternic și frunte plată. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl
construieşte pe lacuri mlăștinoase bogate în stufăriș. Iarna pe
lacuri, bazine de acumulare, cursuri lente de râuri, uneori în
estuare, deseori pe mare sau în denivelările solului, fiind
alcătuit din papură, stuf pe care îl căptuşeşte cu pene. Depune
6-11 ouă de culoare ocru gri. Cloceşte numai femela. Puii
sunt nidifugi. Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă
bine adăpostite. Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije,
seminţe, rizomi de la plantele palustre, moluşte, crustacei,
insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
10. A061 Aythya fuligula Mărimea: 42 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă,
pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Masculul caracteristic,
negru cu un dreptunghi alb pe laturi și un moț lung care
atârnă. Femela are un moț scurt și deseori o dungă îngustă
albă la baza ciocului. În afara sezonlui de cuibărire în grupuri
mari pe lacuri, bazine de acumulare, bălți sau pe ape litorale.
Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe sol.
Depune 6-14 ouă de culoare ocru brun. Puii sunt nidifugi.
Habitat: lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului. Hrana:
nevertebrate şi plante acvatice.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
11. A087 Buteo buteo Mărimea: 50 - 56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,
oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: cuibăreşte în arbori înalţi
din păduri bătrâne. Caracteristicile cuibului: cuibul este
amplasat în bifurcaţia de la baza coroanelor şi este folosit mai
mulţi ani la rând, este construit din ramuri, crenguţe, fire de
iarbă; căptuşit cu fire de iarbă; înălţimea faţă de sol: 20 - 40
m. Perioada de cubărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 2 - 6. Timp de clocire: 30 - 35 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor. 40 – 50 zile. Habitat: regiuni
împădurite, zăvoaie, terenuri descoperite, chiar şi în
apropierea aşezărilor omeneşti. Hrana: şoareci, şopârle,
insecte de talie mare.
Specia a fost semnalata in
zbor, in zona de amplasare a
parcului. In zona nu au fost
identificate cuibuiri, zona
fiind o pasune fara conditii
prielnice de cuibarit pentru
aceasta specie.
In perioada de migratie
aceasta specie se ridica la
inaltimi mai mari de 700m
de unde se organizeaza in
stoluri in migratiile mari.
In perioada de hrana,
aceasta specie se ridica la
inaltimi de 20 – 30m
urmarind sursele de hrana.
Impact prognozat minim.
Sunt necesare masuri de
reducere a impactului, daca
in perioada de monitorizare
s-au constatat un numar
semnificativ de exemplare
victime .
12. A198 Chlidonias
leucopterus
Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară.
Descriere: În penaj de vară uşor de recunoscut chiar de la
distanţă prin corpul şi subalarele de un negru intens, albul
strălucitor din zona cozii şi culoarea albicioasă de pe
supraalare. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibăresc în mici
colonii. Cuibul este amplasat pe lacuri, în mlaştini, aşezat pe
plante plutitoare. Depune 2-3 ouă mici de culoare brună cu
pete cenuşii şi negre. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
85
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, lacuri, mlaştini.
Hrana: peşti, mormoloci, mici broaşte, viermi, diferite insecte
acvatice, alge plutitoare.
cuibarire sau adăpost.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
86
Descrierea tipurilor de habitate prezente în situl ROSCI0162 – Lunca
Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii
şi relevanta acestora pentru aria de protectie
Nr.c
rt
Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
1.
3260 Cursuri de apa din
zonele de câmpie, pâna la
cele montane, cu
vegetație din
Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion
1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan,
cu vegetaţie submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis
şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii)
sau muşchi acvatici.
2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus,
R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum
spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,
Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.
3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de
Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină
cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de
importanţă comunitară.
HdR R2208
Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961;
Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris
(Dihoru 1975) Burescu 1999.
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
2. 6440 Pajiști aluviale din
Cnidion dubii
1) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare aparţinând
alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale până
la subcontinentale.
2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia,
Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia
officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.
3) Acesta este un habitat de tranziţie între pajiştile higrofile şi
cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie
luat în considerare în procesul de selectare a siturilor.
HdR R3712, R3715, R3716
Veg Poëtum pratensis Răvăruţ et al. 1956; Ranunculo
repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-
Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae
(Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia
et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966;
Agrostio- Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio
cani-Festucetum pratensis
Májovsky ex Ruzicková 1975.
NrSCI 14
NB Literatura de specialitate din ţara noastră nu consemnează
nici o asociaţie din al. Cnidion dubii (în sens strict) şi nici
una dintre asociaţiile descrise în Europa centrală nu se
regăsesc în România (şi de altfel, nici în Ungaria). Totuşi,
este posibil ca pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca
urmare a îndiguirilor, regularizărilor
cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de
autori consideră – din raţiuni nomenclaturale - pe Agrostion
stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion
caespitosae. De fapt, acelaşi habitat, în sens strict ecologic,
este prezent şi la noi, şi în Europa centrală, existenţa
habitatelor de pajişti aluviale în România şi importanţa
conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440
a fost luat în considerare, ca tip de staţiune, dar cu asociaţiile
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
87
Nr.c
rt
Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.
3.
91F0 Păduri ripariene
mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion
minoris)
1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia
majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda
creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor
provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă
pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între
inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric
specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor
Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine
dezvoltat.
2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra,
Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P.
canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus
communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis
solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau
climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale
luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de
specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare
adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3).
HdR R4404, R4409, R4410, R4411
Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963;
Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.:
Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et
al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum
pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997;
Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn.
Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda
1970).
NrSCI 26
NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele
subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica în
danubialis.
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
4. 3270 Râuri cu maluri
nămoloase cu vegetație
de Chenopodion rubri și Bidention
1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în
etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din
alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. Primăvara
şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se
prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai
târziu în timpul anului). Dacă
condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă
puţin sau poate fi total absentă.
2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium
sp., Polygonum lapathifolium.
3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii
dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite.
Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o
dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se
ia în considerare maluri
cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie
(24.51).
HdR R5312
Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen
1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935;
Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974
(inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999);
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
88
Nr.c
rt
Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947;
Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.
5. 92A0 Zăvoaie cu Salix
alba și Populus alba
1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel
al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte
specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă
multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu
Populus spp., Ulmus
spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus
robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae,
liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei
coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari
în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de
specii din genurile enumerate mai sus (44.6).
2) Plante: Salix alba, Populus alba.
HdR R4406
Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.
NrSCI 31
NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial,
datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia
ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus
în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau
amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale
mai evoluate şi prezintă un cortegiu
mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca
diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp.
sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele
Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus
laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum,
Asparagus verticillatus, A.
tenuifolius, A. officinalis.
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
6. 91I0 * Vegetație de
silvostepa eurosiberiana
cu Quercus spp.
1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul
Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare
amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess
(soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q.
pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent al
acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice
continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion Zólyomi
1957.
2) Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q.
pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum,
Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea,
Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum
vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus
cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea,
Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum,
Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium,
Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum,
Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola
jordanii.
3) Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală a
Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. În
Austria, este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului
(Robinia).
HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159
Veg Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957;
Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944; Quercetum
pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-Quercetum roboris
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
89
Nr.c
rt
Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
Soó (1939) 1957.
NrSCI 29
NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare
pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.
7.
91E0 * Păduri aluviale cu
Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa
ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai
Europei temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion); păduri de
luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din
Alpi şi
Apeninii de nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente
formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi
Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul
submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae).
Toate tipurile
apar pe soluri grele (în general bogate în depozite
aluviale),inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau
pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi
aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul
ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare
(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,
Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium
oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum
Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides,
Corydalis solida.
Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi
anin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici
remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu
curgere rapidă (44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri
de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-
Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); galerii montane de anin alb
(44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958);
galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis-
Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă
(44.13 Salicion albae).
2) Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,
Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis;
Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine
amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C.
remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,
Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria,
Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus,
Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria
nemorum, Urtica dioica.
3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti
umede sau cu păduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi
observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.
HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408
Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991;
Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938)
Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat
1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex
Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953;
Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler
1924.
NrSCI 60
NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau
dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care
poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus
Acest tip de habitat nu a
fost identificat in perimetru
viitorului parc de eoliene.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
90
Nr.c
rt
Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
glutinosa). Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie
albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis
şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă
pe soluri aluviale ceva mai evoluate, a doua are un caracter
mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.
Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937
este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum albae
Issler 1924. Salicetum albae-fragilis sensu Issler 1926 em.
Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea
larg definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
91
Descrierea Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului
Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi
relevanta acestora pentru aria de protectie Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
1355 Lutra lutra
Capul + trunchiul (60) 70-90 cm; coada 35-40 (50) cm;
înălţimea la greabăn 30 cmurechea 20-28 (30) mm; talpa
posterioară 11-14 cm; greutatea 8-11 (15) kg. Femela este
mai mică decât masculul. Capul mic, turtit şi lat. Urechile
rotunjite, scurte, puţin ieşite din blană, acoperite de un
opercul membranos. Ochii mici, aproape de colţurile gurii, cu
pupila rotundă. Buzele groase, cea superioară cu mustăţi.
Nasul golaş, cu papile în reţea. Picioarele îi sunt scurte în
raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană de
înot. La înot se foloseşte atât de picioarele dinapoi precum şi
de coadă. Degetele daesupra păroase, ventral nude. Blana cu
peri moi şi mătăsoşi; cei moi la bază cafenii deschis, către
vârf cafenii întunecat; perii mătăsoşi cafenii întunecat,
strălucitori. Spatele cafeniu întunecat şi lucios; ventral
cafeniu deschis sau sur-cafeniu cu irizaţii "verzui" pe gât şi
laturile corpului. Pe bărbie, laturi şi pe mijlocul buzei
superioare câteva pete neregulate, albe sau albicioase. Irisul
cafeniu-castaniu. Tinerii mai mult sur-cafenii. Se întâlnesc
foarte rar exemplare cu blana roşcată deschis, galbenă sau
albă. Formula dentară: 3.1.4.1. / 3.1.3.2. = 36. Longevitatea
este de 18 – 18 ani. Simţurile sunt foarte dezvoltate şi în
egală măsură: văzul, auzul şi mirosul.
Vânează adeseori în grup; este animal de amurg şi de
noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Poate rezista sub apă
6 –7 minute fără să iasă la suprafaţă.Se hrăneşte cu peşti,
broaşte, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei în
Europa câr şi la noi depinde de posibilitatea procurării hranei
ei de bază: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl
constituie ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi
stătătoare, fie ele de munte sau de şes.
Răspândită din Europa până în Asia centrală şi nordul
Africii. La noi, localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte
bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina
cu două intrări.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
1335 Spermophilus
citellus
Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau tastar, popândăul
este o specie aparţinâd familiei veveriţelor - Sciuridae şi
singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La
fel ca toate veveriţele, acest animal face parte din ordinul
rozătoarelor. Numele de popândău sau poponete i se trage de
la poziţia pe care o adoptă deseori: spijinirea pe membrele
posterioare şi pe coadă, în
poziţie verticală.
Descriere: Popândăul are corpul suplu şi alungit, fără a
depăşi 22 – 23 cm fără coadă, coada având între 5 cm şi 8
cm. Greutatea adultului este situată între 24 – 34 g. Capul
uşor teşit în regiunea frontală, botul scurt şi obtuz,
pavilioanele urechilor mici şi rotunjite, ca nişte cute
tegumentare acoperite de peri scurţi. Coada are 5-8 cm
lungime şi este bine îmbrăcată în blană. Greutatea corpului
este cuprinsă între 230 şi 340 g. Membrele sunt scurte, cele
Amplasarea şi funcţionarea
generatoarelor din Parcul
Eolian nu va afecta
populaţia acestei specii şi în
afara sitului ROSCI0162.
In perimetrul de amplasare
a parcului eolian au fost
identificate galerii de
deplasare specifice
popandailor. Nu au fost
identificate cuiburi ale
acestora. Specia a fost
observata in repetate
randuri.
Populatia de popandai este
bine reprezentata in zona.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
92
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
Răspândirea geografică
anterioare având câte 4 degete, iar cele posterioare câte 5,
prevăzute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai puţin
ascuţite, adaptate pentru săpat. Blana are peri scurţi şi aspri;
culoarea de fond pe faţa superioară a corpului este cenuşie-
gălbuie-brună, cu reflexe negre şi ruginii, insulare, închise la
culoare, cu aspect de pete fine. Pe părţile laterale ale corpului
blana prezintă nuanţe sulfurii. Pe cap culoarea este uniformă
şi fără pete, iar în jurul ochilor se conturează un inel galben
deschis; bărbia şi gâtul sunt albe, pieptul, abdomenul şi faţa
internă a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai
deschisă pe partea ventrală şi prezintă peri mai întunecaţi la
culoare pe partea terminală. Ochii popândăului sunt mari,
proeminenţi şi, în comparaţie cu mărimea capului, sunt mult
distanţaţi între ei. Această poziţie a ochilor reprezintă
rezultatul unei adaptari la mediu, permiţând animalului să
observe întinderile din jur, fără a scoate complet capul din
galerii. Buza superioară este crestată adânc. La baza cozii are
3 papile perianale, care secretă un lichid mirositor, cu rol în
găsirea partenerilor de împerechere şi în delimitarea
teritoriului.
Habitat: Populează zona de stepă, neîmpadurită, fiind
prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri
cultivate sau inierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara
noastră, popândăul are o raspândire discontinuă, lipsind total
din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale
arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari,
urcând numai până la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra
Neamţ). Îl găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele
ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş,
densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în
Bărăgan şi Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ
are o galerie proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai
mare parte a timpului o petrece în galeriile sale, destul de
complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional.
Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt
construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă de 120
cm, fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente,
utilizate pentru hibernare, au o structură mai complicată şi
ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat în
profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni
sunt variabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale,
frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de
hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât
pentru hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica
galeriei variază în funcţie de sol, condiţiile climaterice sau
caracteristicile indivizilor (vârstă de exemplu).
Perioada de hibernare este determinată de condiţiile
de temperatură. În general, începe în luna septembrie şi
durează până în luna martie; în mod excepţional, când apar
condiţii climatice nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub
15ºC, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna
august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 până la
5 indivizi, de regulă mamă şi pui, fie solitari. Indivizii tineri
intră ultimii în această stare. Nu îşi fac provizii, starea de
hibernare fiind profundă şi continuă. Trezirea şi ieşirea la
suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care
femelele şi, în ultima etapă, indivizii tineri.
Hrana poate fi atât vegetală, cât şi animală. Popândăul
Existenta pasarilor rapitoare
in intreaga Valea
Calmatuiului , regleaza
limitand populatia de
popandai. Specii de pasari
identificate in zona
amplasamentului constituie
concurenti important si
numerosi la sursele de hrana
care ar putea aparea in
sezonul de vegetatie sau de
recoltare a culturilor
agricole fapt ce duce la
limitarea popuatiei de
popandai
Popandaul este considerat
a fi un animal daunator
atat pentru culturi, cat si
pentru siguranta solului.
Acest rozator depreciaza
pajistile si faneturile prin
reteaua lor de galerii si
contribuie la erodarea
solurilor si la slabirea
digurilor. Mai mult decat
atat, animalul este un
rezervor de germeni
patogeni si paraziti si un
transmitator de boli
parazitoze in caz de
suprapopulare datorita
epuizarii surselor de hrana
naturala, invadand culturile
cerealiere si leguminoase.
Popandaul are un instinct de
supravietuire foarte
dezvoltat, ocolind astfel
zonele care nu le asigura o
oarecare siguranta.
Constructia parcului eolian
se va realize etapizat.
Lucrarile de realizare a
fundatiilor se vor face pe
etape, (turbina cu turbine).
Deasemenea drumurile de
acces vor fi de pamant cu
piatra ce se inerba in timp.
Aceste drumuri nu vor
constitui o fragmentare a
terenului frecventat de
popandai, iar rigolele de
scurgere apelor pluvial vor
constitui refugii si pentru
popandai.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
93
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
este un animal diurn, hemofil şi îşi desfaşoară activitatea de
căutare a hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza, înainte
de asfinţitul soarelui. Consumă, în general, părţile verzi ale
plantelor, rădăcini şi seminţe, dar şi insecte, miriapode,
melci, râme sau vertebrate mici.
Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea
din hibernare. În această perioadă masculii au un
comportament agresiv unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până
la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), după o perioadă de
gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul durează 6 săptămâni, iar
puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere, după
perioada de hibernare.
Popândăul este considerat a fi un animal dăunător
atât pentru culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest
rozător depreciază pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de
galerii şi contribuie la erodarea solurilor şi la slăbirea
digurilor. Mai mult decât atât, animalul este un rezervor de
germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor, comercializată cu
success în unele ţări, este slab valorificată la noi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
94
Descrierea speciilor de amfibieni și reptile, enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca
Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii
şi relevanta acestora pentru aria de protectie Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
1. 1220 Emys orbicularis
(broasca ţestoasă de apă)
Carapacea la mascul 14-17 cm, coada 6-9 cm; carapacea la
femelă 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la tineri rotunjită,
la adulţi eliptică, puţin mai lată posterior decât anterior (cu
muchie vertebrală la tineri); plăcile uneori divizate.
Plastronul la femelă plat, la mascul uşor scobit, format din
6+6 plăci (uneori divizate). Coada cu solzi în verticil mai
mult sau mai puţin proeminenţi. Carapacea la tineri cafenie-
întunecat, pătată confuz; plastronul negru-cafeniu, marginile
cu pete gălbui. Picioarele şi coada cafenii întunecat, deasupra
punctate cu gălbui, dedesupt galbene intens, cu pete
întunecate. La adulţi, carapacea are fondul cafeniu-întunecat,
cafeniu-roşiatic sau negru cu pete rotunde sau linii întrerupte
galbene, mai mult sau mai puţin numeroase, dispuse în raze
pe fiecare dintre plăci (var. europaea), iar plastronul galben
deschis sau galben-roşcat, cafeniu sau aproape complet
negru. Picioarele şi coada negricioase, mai mult sau mai
puţin pătate cu galben. Capul la mascul deasupra cafeniu cu
spirale negre, la femelă pătat cu galben. Irisul la mascul
albicios, la femelă gălbui.
Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs
liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu
viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori;
mănâncă obişnuit sub apă. Prin octombrie se retrage în mâlul
de pe fundul sau marginea bălţilor, iazurilor, de unde reapare
primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea
(cel mai adesea sub apă), care se repetă toatăvara. Femela
depune, prin mai-iunie, 4-16 ouă mai mult sau mai puţin
cilindrice; clocirea durează, în funcţie de temperatura solului,
3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului
următor; masculii sunt capabili de reproducere după 12-13
ani, excepţional între 6 şi 8 ani; femelele devin mature după
15-20 ani. Se comportă bine în captivitate. Trăieşte 100-120
ani. În fauna ţării destul de comună.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
2. 1166 Triturus cristatus Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul
13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm.
Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până
în zona subcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor
acvatice. Intră în apă în martie şi, în funcţie de nivelul
acesteia, poate rămâne până în mai-iunie.
Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace. Deşi
depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă
datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sferice,
albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13 zile, larvele
ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către
iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi
scoarţa arborilor.
Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi,
artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T.
vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări.
Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
95
Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul
acvatic cât şi în cel terestru.
În captivitate a trăit 30 de ani.
Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată.
Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această
specie, mai pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni.
Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante
mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în
bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este
întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.
Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei
şi Marea Britanie până în munţii Urali. În nord, în
Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din
peninsula Iberică, Italia şi, începând cu Austria la sud de
Dunăre.
În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte
din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus
dobrogicus.
În ţara noastră există 3 subspecii. Triturus cristatus
cristatus, mai ales în zona carpatică. Triturus cristatus
danubialis, mai ales în şesul Dunării. Triturus cristatus
dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălţile din Delta
Dunării.
3. 1188 Bombina bombina Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5
cm. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lăţimea,
cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila
triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos,
acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct
negru central. Cuta gulară este distinctă. Este o specie diurnă,
predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în
martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează
pe uscat în ascunzişuri.
Reproducerea prin aprile-mai; în condiţii favorabile de
mediu se poate repeta în august. Specia este vulnerabilă în
special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice.
Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau
tempor, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea
dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi
Delta Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai
frecvent ocupă bălţile temporare inundate.
Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul
Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în
Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în peninsula Crimeea.
În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes:
Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta,
Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
96
Descrierea speciilor de nevertebrate, enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca
Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii
şi relevanta acestora pentru aria de protectie Nr.c
rt
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în
perimetrul de investitii si
relevant acesteia pentru sit
1 1083 Lucanus cervus
STATUT Specia este inclusa in anexele Conventiei de la
Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia. OUG 57 -
Anexa 3.
DISTRIBUTIE. Specia este raspandita in Europa, Asia
Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.
HABITAT. Populeaza padurile batrane cu esente foioase,
preferand in special padurile de cvercinee, dar poate fi
intalnita si in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii
zboara in gradini si parcuri.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Ciclul reproductiv dureaza 5-6
ani, in functie de factorii climatici. Larva se dezvolta in
lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar,
mesteacan, frasin, etc.), hranindu-se cu acesta. Gandacii tineri
apar toamna, insa nu parasesc camera larvara pana in
primavara urmatoare. In decursul zilei adultii pot fi observati
pe trunchiurile stejarilor si altor arbori hranindu-se cu
scurgerile acestora. Zboara in amurg in decursul perioadei
mai-iulie.
Specia nu afost identificata
în perioada in care s-au
realizat observatiile.
Nu excludem aparitia ei in
zonă, având in vedere ca
sunt conditii specifice
acestei specii.
Amplasarea parcului eolian
nu va avea impact în
perioada de construire,
deoarece specia este destul
de mobilă si va parasi zona.
În perioada de functionare –
impact 0.
2 1014 Vertigo angustior Gastropod de dimensiuni mici.
Frecvent in luncile râurilor.
Prezenta sa in lunca Siretului Inferior nu a fost confirmată de
specialisti.
Specia nu a fost identificata
in perimetrul parcului
eolian.
Probabilitatea ca aceasta
specie sa poata fi intalnită
în zonă, este nulă, neavând
conditii specifice de harană,
cuibarire sau adăpost.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
97
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren pe perioada de
1an de zile calendaristic, de catre echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.:
Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010.
Amplasarea Parcului Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla in
vecinătatea Ariei Speciale de protectie Avifaunistica ROSPA0071 – Lunca
Siretului Inferior – 2,6km și ROSCI00162 – Lunca Siretului Inferior.
Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada
unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale (
primava si toamna) si perioada de vegetatie.
A. Speciile de plante si habitatele
Metoda de lucru
Într-o primă etapă s-a efectuat recunoaşterea terenului în vederea stabilirii
zonelor si fitocenozelor care vor fi urmarite pe perioda studiului. După selectarea
acestora a fost stabilit arealulul minim în care pot fi identificate toate speciile unui
anumit tip de fitocenoză, prin inventariere pe suprafeţe din ce în ce mai mari şi
construirea pe această bază a unui grafic de forma unei curbe, prin utilizarea
numărului de specii sau a indicilor de diversitate corespunzători (Ivan, 1979;
Magurran, 1988). Eşantionanele, cuprinzând totalitatea probelor de extras din
fitocenoză prin sondaj trebuie să fie reprezentative şi suficient de mari pentru
asigurare preciziei de lucru. Tipurile de sondaj utilizate pot fi stratificate, aleatoare
sau mixte (Ivan, 1979). Stabilirea mărimii sau numărului de probe determină
precizia rezultatelor şi volumul de muncă necesar, între aceste două elemente
existând o strânsă corelaţie.
Studiul vegetaţiei a avut la baza principiile metodelor propuse de Braun –
Blanquet si de Al. Borza. Acestea au la bază teoria potrivit căreia compoziţia
floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din
biotopul pe care îl ocupă.
Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală
care reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie
şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere
variabilă, care au o compoziţie şi structură asemănatoare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
98
Considerand cele mentionate mai sus, a fost aleasa o suprafata de eşantionare
de 100 m², pentru fiecare suprafata fiind intocmita cate o fisa fitocenologica.
Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.
Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor
din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)
şi frecvenţa locală.
Abundenţa-dominanţa (AD) este un indice fitocenologic complex care ne
arată abundenţa unei specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.
Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J.Braun-
Blanquet 1951):
+ - indivizi rari sau foarte rari, realizând o acoperire foarte slabă;
1 - indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă;
2 - indivizi numeroşi dar cu acoperire mică;
3 - număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de ¼ din suprafaţa de probă;
4 - numar variabil de indivizi, dar cu o acoperire între ¼ şi 2/2;
5 - indivizi care acoperă ½ din suprafaţă.
Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre
frecvenţa indivizilor unei specii în suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin
împărţirea suprafeţei de probă în unităţi mai reduse apoi de dau note după o scară
cu 5+1 trepte:
1 - indivizi dispuşi izolat în suprafaţa de probă în proporţie de 5-20%;
2 - indivizi cu grupe mici reprezentaţi în proporţie de 21-40%;
3 - indivizi grupaţi în pâlcuri mici în proporţie de 41-80%;
4 - indivizi în pâlcuri mari în proporţie de 61-80%;
5 - indivizi în grupuri compacte în proporţie de 81-100%;
+ -indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă.
Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor prelevate din
teren. Acesta constituie prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor
obţinute cu prilejul efectuării ridicării. Fiecare coloană constituie o imagine a unei
fitocenoze concrete de pe teren.
Capul de coloană al tabelului ne dă informaţii despre principalele propietăţi
staţionale ale fiecărei ridicări în parte şi anume: altitudine, expoziţie, suprafaţă,
înălţimea vegetaţiei. Lângă fiecare specie se trece bioforma, elementele
fitogeografice, abundenţa-dominanţa, frecvenţa locală. Denumirea asociaţiei este
binară, alcătuită din denumirea a două specii, prima este o specie caracteristică, a
doua o specie edificatoare
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
99
Informaţiile colectate din teren au fost corelate cu informaţiile preluate din
culese din literatura de specialitate - Păşunile şi fâneţele din Republica Populară
Romînă (Puşcaru-Soroceanu E. (ed.), 1963).
Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a
realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V.,
2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.), 1952-1976).
Au fost efectuate observaţii în zona in care urmează a fi amplasate turbinele
eoliene.
Plecând de la aceste informații culese din literatura de specialitate am trecut
la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.
Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi (teren
arabil).
Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este :
Taraxaco serotinae‐Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956) Sârbu et al. 1999 (Syn.: Medicagini‐Festucetum valesiacae
moldavicum Bârcă 1973; Festucetum valesiacae Răvăruț et al. 1956; ass.
Festuca valesiaca Burduja et al. 1956; Festucetum valesiacae sensu auct.
roman.) .
Asociația edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din
zona de stepă şi silvostepă, instalate pe coaste aride cu înclinări variabile, de la
pante line până la abrupte (5‐45°) şi cu expoziții diferite.
În general, terenurile ocupate de aceste fitocenoze sunt foarte accidentate, cu
eroziuni şi alunecări de teren puternice. Majoritatea acestor pajişti sunt intens
păşunate şi într‐un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat şi prin pătrunderea
în compoziția floristică a numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea
mediae. De aceea, aceste pajişti şi‐au modificat compoziția cenotică a fânețelor,
creând astfel condiții pentru succesiunea unor fitocenotaxoni secundari, cei mai
frecvenți fiind Taraxaco serotinae‐Bothriocloetum ischaemi şi Artemisio
austriacae‐Poëtum bulbosae.
Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în funcție de degradarea
pajiştilor, are o acoperire de 25‐75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează
şi Koeleria macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii,
Artemisia austriaca, Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea,
Astragalus onobrychis, Salvia austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum,
Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla argentea, Salvia nemorosa, P1antago
lanceolata. Acolo unde pajiştile sunt intens păşunate, dominația speciei Festuca
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
100
valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre
acestea, mai frecvente sunt:
- Euphorbia cyparissias, Eryngium campestre, Lappula squarrosa,
Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C. nutans, Erodium
cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus
orthoceras, Erysimum repandum.
De asemenea, o specie relativ constantă este Poa bulbosa, care, în funcție de
modul de utilizare a pajiştilor, poate domina în păşunile degradate şi poate lipsi în
fânețe.
În cadrul asociației sunt individualizate două subasociații:-festucetosum
valesiacae Chifu et al. 2006, cu o compoziție floristică bogată şi omogenă şi fără
specii diferențiale şi koelerietosum macranthae Bârcă 1975 em. Chifu et al. 2006
(Syn.: Medicagini‐ Festucetum valesiacae koelerietosum Bârcă 1975), având ca
specii diferențiale pe Koeleria macrantha, Centaurea bieberstenii, Phlomis
pungens, Stachys recta.
Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.
De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia
acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta in funcţie de
gradul de degradare al islazului.
B. Speciile de păsări
În urma observatiilor noastre in teren (martie 2011 – octombrie 2011) au
fost inregistrate 72 specii de pasari, aflate in pasaj sau hranindu-se in zona.
Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până în
zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele
intens păşunate.
Metodele de coletare a informatiilor sunt detaliate in capitolul VI.
Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit turul de
orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval de timp în care
s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări de la un trup la altul
de pădure, căutarea hranei, adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut
cu ajutorul binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.
Specia
Denumire
Mar.
Apr.
Mai
Iun.
Iul.
Aug.
Sept. Oct.
Mar.
Apr.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
101
populară
1. Accipiter gentilis Uliu porumbar + + + + + + + + + +
2. Accipiter nisus Uliu păsărar + + + + + + + + + +
3.
Alauda arvensis
Ciocârlia de
câmp + + + + + + +
4. Anthus campestris Fâsă de câmp + + + + + + +
5. Anthus pratensis Fâsa de luncă + + + +
6. Anthus trivialis Fâsa de pădure + +
7. Athene noctua Cucuvea + + + + + + + + +
8. Buteo buteo Şorecar comun + + + + + + + + + +
9. Buteo lagopus Şorecar încălţat + + +
10. Carduelis cannabina Câneparul + + + + + + + + + +
11. Carduelis carduelis Sticletele + + + + + + + + + +
12. Carduelis chloris Florinte + + + +
13. Ciconia ciconia Barza albă + + + +
14. Circus aeruginosus Eretele de stuf + + + + + + +
15. Circus cyaneus Eretele vânăt + + +
16. Coccothraustes
coccothraustes
Botgrosul
+ + + + +
17.
Columba oenas
Porumbelul de
scorbură + + + + + + +
18.
Columba palumbus
Porumbelul
gulerat + + + + + + +
19. Coracias garrulus Dumbrăveancă + + +
20. Corvus corax Corb + + + + + + + + +
21. Corvus corone cornix Cioara grivă + + + + + + + + + +
22.
Corvus frugilegus
Cioara de
semănătură + + + + + + + + + +
23. Corvus monedula Stăncuţă + + + + + + + + + +
24. Coturnix coturnix Prepeliţa + + + + + + +
25. Crex crex Cristel de câmp + + + + + +
26. Cuculus canorus Cuc + + + + + + + + +
27. Emberiza citrinella Presura galbenă + + + + + + + + +
28. Emberiza schoeniclus Presura de stuf + + + + + + + + +
29. Erithacus rubecula Măcăleandru + + + +
30. Falco tinnunculus Vânturelul roşu + + + + + + + + +
31. Fringilla coelebs Cinteză + + + + + + + + +
32. Fulica atra Lişiţa +
33. Galerida cristata Ciocârlan + + + + + + + + +
34.
Gallinago gallinago
Becaţină
comună + + + + + +
35.
Galinula chloropus
Găinuşa de
baltă + + + + + + +
36. Garrulus glandarius Gaiţă + + + + + +
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
102
37. Hirundo rustica Rândunica + + + + + + +
38. Ixobrychus minutus Stârc pitic + + + + + +
39.
Lanius collurio
Sfrâncioc
roşiatic + + + + + +
40. Lanius excubitor Sfrâncioc mare + + + + +
41.
Larus ridibundus
Pescăruşul
râzător + + + + + + + + +
42. Luscinia
megarhinchos
Privighetoare
roşcată + + + + + +
43. Merops apiaster Prigoria + + + + + +
44. Miliaria calandra Presura sură + + + + + + + + +
45.
Motacilla alba
Codobatură
albă + + + + + + +
46.
Motacilla flava
Codobatura
galbenă + + + + + + +
47. Muscicapa striata Muscar sur + + + +
48. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte + + + + + +
49. Oenanthe oenanthe Pietrarul sur + + + + + +
50. Oriolus oriolus Grangur + + + + + +
51. Parus caeruleus Piţigoi albastru + + + + +
52. Parus major Piţigoi mare + + + + +
53. Passer domesticus Vrabie de casă + + + + + + + + + +
54. Passer montanus Vrabie de câmp + + + + + + + + + +
55. Perdix perdix Potârnichea + + + + + + + + +
56. Phylloscopus collybita Pitulice mică + + +
57. Pica pica Coţofană + + + + + + + + +
58. Rallus aquaticus Cârstel de baltă + + + +
59.
Saxicola torquata
Mărăcinarul
negru + + + + + + +
60. Sterna hirundo Chiră de baltă + + + + + +
61. Streptopelia decaocto Guguştiuc + + + + + + + + +
62. Streptopelia turtur Turturică + + + +
63. Strix aluco Huhurez mic + + + + + + + + + +
64. Sturnus vulgaris Graur + + + + + + + + + +
65.
Sylvia communis
Silvia cu cap
sur + + + + +
66.
Sylvia curruca
Pitulice de
grădină + + + + +
67. Troglodytes
troglodytes
Ochiuboului
+ + + + + + + + +
68. Turdus merula Mierlă + + +
69. Turdus philomelos Sturz cântător + + +
70. Turdus pilaris Cocoşar + + + + +
71. Upupa epops Pupăză + + + + + + +
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
103
72. Vanellus vanellus Nagâțul comun + + + + + +
Din totatul de specii, 7 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte. Restul
speciilor sunt caracteristice zonelor de camp deschis cu terenuri cultivate ce
constituie sursa de hrana.
Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca
aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul raului Siret, datorita
surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de toamna nu am mai
intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit sursa de hrana si sau
indreptat spre alte locuri.
Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne
demonstreaza faptul ca aceste sunt in cautarea hranei constituite din
micromamifere, aici intrand si popandaul.
Din numarul de 21 de specii de pasari de interes comunitar si national,
specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
si care constituie obiectivul managementului conservativ a Sitului Natura
2000 – ROSPA 0071,au fost identificate 4 specii: Lanius collurio, Ixobrychus
minutus, Circus aeruginosus, Ciconia ciconia.
Recomandam:
- In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut
necesara efectuarea unei monitorizari pe o perioada de minim 3 ani (
inventarieri in perioadele de primavara – toamna) , pentru a se
stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra
avifaunei din aceasta zona ( numar exemplare pasari afectate).
- In urma unor astfel de monitorizari si in functie de gradul de
afectare a populatiilor de pasari din zona se vor putea aplica
masurile de reducere a impactului.
C. Fauna de nevertebrate
Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât
taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de nevertebrate nu
este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai mare decât cea
rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau cu geamurile clădirilor.
Nr.crt Specia Nr. exemplare
1. Carabus cancellatus 25
2. Carabus violaceus 59
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
104
3. Carabus granulatus 7
4. Carabus auronitens 4
5. Carabus convexus 11
6. Carabus hortensis 5
7. Carabus linne Panzer. 41
8. Pterostichus cupreus 37
9. Pterostichus niger 40
10. Pterostichus metalicus 4
11. Pterostichus paralelipipedus 3
12. Cychrus caraboides 4
13. Cychrus attenuatus 1
14. Trechus quadristriatus 4
15. Badister peltatus 1
16. Harpalus laevicollis 1
17. Harpalus latus 15
18. Harpalus rufipes 17
19. Harpalus aeneus 2
20. Dyschirius angustatus 18
21. Nebria brevicollis 18
22. Amara aenea 10
23. Abax ater 16
24. Molops piceus 11
25. Lorocera pilicornis 17
26. Lychaena dispar 3
27. Zabrus tenebrionides 1
28. Onthophagus fraticornis 1
29. Aphodius rufipes 8
30. Lagria hirta 1
31. Lygistoptenus sanguineus 1
32. Tenebrio molitor 1
33. Heterothops dissimilis 4
34. Philonthus politus 1
35. Leptacinus intermedius 2
36. Staphylinus stercorarius 4
37. Staphylinus quedius 2
38. Staphylinus olens 32
39. Quedius staphylinus 26
40. Stenus clavicornis 3
41. Gyrophynus fraticornis 2
D. Fauna de amfibieni, reptile si mamifere
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
105
În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și reptile precum: Bombina bombina (izvoraș cu burta
roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis
(broască râioasă verde) și Lacerta agilis (șopârla de câmp).
În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului
parc eolian iepurele de câmp (Lepus europaeus) popandaul (Spermophilus
citellus).
Din categoria liliecilor a fost observata - Rhinolophus hipposideros –
liliacul mic cu potcoavă. Este frecventa in fauna tarii noastre. Habitat: peșteri,
mine abandonate, podul caselor, pivnițe părăsite. Coloniile nu reduse ca număr. De
la un sezon la altul nu fac deplasari pe distante lungi. Se deplaseaza max. intre 10 –
40km. De obicei rămân atasati adăposturilor alese.
II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul
lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum
şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale
(populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).
Se studiază în principal:
• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor
• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător
• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.
În situl Natura 2000 de protecție specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior sunt mentionate 21 specii de păsări enumerate în anexa I a
Directivei Consiului 79/409/CEE.
Amplasamentul nostru se află în vecinătatea acestui sit, la o distanta de
2,6km de limita sitului si la aproximativ 3.5km de raul Siret.
SC Mediu Research SRL a efectuat observații lunare timp de 1 an de zile
pentru a stabili dacă speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000 se
regăsesc și pe teritoriul unde vor fi amplasate turbinele eoliene.
S-a pus accentul în special pe perioadele de migrație a acestor păsări ( avand
in vedere obiectivele de conservare a ariei de protectie speciala avifaunistica ),
pentru a stabili dacă acestea speciile de pasari (descrise in Formularul Standard de
declarare a acestei arii de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
106
Siretului Inferior) ar putea fi intalnite in zona de amplasare a parcului eolian si
daca sunt necesare masuri de reducere a impactului dupa realizarea unei
monitorizari in perioada de construire si functionare ( monitorizarea reprezinta
realizarea unor identificari periodice – minim 2 ani - de flora si fauna).
Din numarul de 21 de specii de pasari de interes comunitar si national,
specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
si care constituie obiectivul managementului conservativ a Sitului Natura
2000 – ROSPA 0071,au fost identificate in perimetrul parcului eolian, 4 specii
de pasari : Lanius collurio, Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Ciconia
ciconia.
Conform Formularului Standard Natura 2000 la nivelul sitului Natura 2000
cuibăresc minim 6 specii de păsări și altele 15 se află în pasaj în cadrul unui habitat
de râuri/lacuri (93%), culturi agricole (2%) și alte terenuri arabile (5%).
.
Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice – coridor ecologic =
zonă naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice, terestre și acvatice și în care se aplică unele
măsuri de protecție și conservare.
Prin migraţia sau călătoria păsărilor se înţeleg acele deplasări sezoniere
regulate pe care păsările le execută în fiecare an între teritoriul de cuibărit – locul
natal – şi cartierul de iernat. Migraţia păsărilor este un rezultat al legăturilor
complicate dintre condiţiile externe de existenţă a păsărilor, care s-au schimbat de-
a lungul timpurilor şi procesele fiziologice ale organismului lor care au un
determinism genetic strict.
Cauzele, originea şi evoluţia migraţiei păsărilor: Migraţia păsărilor este
declanşată, pe de o parte, de factori externi, iar pe de altă parte de factori interni,
care iau forma unor instincte puternice statornicite de-a lungul evoluţiei
filogenetice în patrimoniul ereditar al păsărilor. Instinctul de migraţie, ca şi
celelalte instincte, se declanşează la anumite semnale ale mediului înconjurător.
Abundenţa sau lipsa hranei, temperatura, prezenţa sau lipsa unor insecte în
mediu, scăderea lungimii zilei, îngălbenirea şi uscarea frunzelor arborilor, coacerea
fructelor plantelor, toate acestea, individual sau împreună, pot „semnaliza”, pot
„avertiza” păsările pentru începerea migraţiei şi pot declanşa instinctul ereditar al
migraţiei. S-ar putea pune şi s-a pus de multe ori întrebarea, de ce părăsesc păsările
cartierele lor de iernare, în condiţiile în care găsesc locuri optime de cuibărit şi
hrană abundentă şi de ce se angajează de două ori pe an în deplasări istovitoare, în
care multe dintre ele îşi pierd viaţa?
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
107
Ca răspuns la această întrebare se poate spune că, o dată cu apropierea
sezonului de reproducere, în organismul păsărilor aflate în cartierele de iernare se
petrec o serie de schimbări fiziologice profunde, care duc în special la creşterea
activităţii glandelor genitale şi la mărirea volumului acestora. Probabil, intervin
schimbări şi în compoziţia sângelui, care au o influenţă asupra întregului lor
comportament. Astfel, hormonii genitali, sub influenţa sistemului nervos,
acţionează asupra întregului organism şi declanşează instinctul de migraţie, care
obligă păsările să se reîntoarcă în patria lor, pe locurile natale.
În ceea ce priveşte originea şi evoluţia migraţiei, în decursul anilor s-au
elaborat foarte multe teorii, dintre care trei sunt mai importante. Conform uneia
dintre aceste teorii, regiunile de cuibărit ale păsărilor migratoare de astăzi sunt
patria lor veche, locurile originii lor. Din cauza glaciaţiunilor coaternare, păsările
au fost silite să se deplaseze în timpul iernilor lungi cât mai spre sud, reîntorcându-
se în timpul verii spre nord.
Şi cea de-a doua teorie consideră regiunile de cuibărit ale păsărilor
migratoare de astăzi ca fiind vechea lor patrie, locul lor de origine. Din cauza
glaciaţiunilor cuaternare, ele s-au retras spre sud, unde au devenit păsări sedentare.
După retragerea gheţurilor, ele au început să revină la vechile locuri, mânate de
instinct.
Conform celei de-a treia teorii, patria veche a păsărilor migratoare este locul
lor de iernare sau o altă regiune caldă, de unde, datorită unei înmulţiri excesive, ele
au fost silite să se răspândească spre nord imediat după retragerea gheţurilor.
Aceste ipoteze, valabile probabil până la noi descoperiri în acest sens, au o teză
comună şi anume recunoaşterea glaciaţiunilor cuaternare ca fiind baza originii
migraţiei. Acest lucru este logic şi real, deoarece clima predeluviană a terţiarului,
caldă şi uniformă, nu putea determina păsările să devină migratoare.
Calota glaciară care a acoperit o mare parte a Europei în Cuaternar şi a
cauzat ierni lungi şi grele, a putut sili păsările să întreprindă călătorii spre sud, în
regiunile tropicale. În timpul primăverii însă, pentru reproducere, păsările
călătoreau în locurile eliberate de gheaţă, în patria lor veche. Cu retragerea treptată
a gheţurilor, păsările au reocupat vechile lor teritorii natale. Din aceste peregrinări
şi deplasări repetate periodic, de-a lungul mileniilor, în urma acţiunii selecţiei
naturale, s-au format reflexele ereditare, necondiţionate, care astăzi funcţionează
independent de mersul vremii şi de lipsa de hrană.
Din cele arătate anterior reiese că migraţia păsărilor, dar mai ales originea şi
evoluţia migraţiei, nu sunt pe deplin lămurite. Trebuie recunoscut însă că
glaciaţiunea a fost un factor hotărâtor în declanşarea acestui fenomen, tot aşa cum
şi astăzi, condiţiile climatice şi variaţiile lor provoacă fenomene de migraţie şi
sedentarism.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
108
Căile și direcțiile migrațiilor: Direcția căilor de migrație este diferită nu
numai pentru păsările din diferite regiuni, ci chiar diferitele specii de păsări din
aceeași regiune nu călătoresc toate pe același căi, și nu merg în același loc de
iernat. Aceasta este o dovadă că diferitele specii din aceeași regiune au ajuns acolo
urmând căi de răspândire diferite. Aceeași specie de păsări sau indivizi din aceeași specie, care au văzut lumina zilei în aceeași regiune, zboară însă în călătoria lor de
toamnă și de primăvară, în aceeași direcție, fără să urmeze totuși un drum fix.
O bună parte din păsările călătoare care cuibăresc pe vastele întinderi ale
Eurasiei, călătoresc pentru iernare în Africa; unele rămân în Africa de Nord (ca
lopatarul, unii stârci, unele rațe-sălbatice), altele iernează în Africa apuseană (ca
graurii, mierlele, alți stârci), iar berzele nu se opresc decât în Africa de Sud. O
parte din păsările călătoare din Europa iernează în regiunile sudice ale Asiei (ca
dumbrăveanca, tiganușul, stârcul-cenușiu), sau pe insulele Oceanului Pacific (ca
unii corcodei, prundărași ș.a.).
Căile pe care le urmează diferite specii de păsări călătoare între patria lor și între sălașul de iarnă sunt numeroase și unele din ele se încrucișează. Deasupra
Europei se încrucișează mai multe căi de migrație, dintre care două sunt mai mult
cunoscute.
1. Grangurii, mierlele, sturzii, mugurarii, cele mai multe ardeide, nagâțul,
gainușa-de-apă, sitarii, pescărușul, lișița și porumbeii care cuibăresc în Europa
Centrală și Occidentală zboară în Africa apuseană.
2. Grangurul, cucul, pupăza și puține alte păsări care cuibăresc în Europa de
nord-vest zboară spre Africa răsăriteană. Tot în Africa răsăriteană pleacă și codobaturile care cuibăresc în țările baltice, pe când cele ce cuibăresc în Europa
Centrală și de Vest zboară în Africa apuseană. Nici barza-albă nu călătorește pe
același drum. Indivizii care trăiesc în Europa de Est migrează peste Peninsula
Balcanică, peste strâmtorile Bosfor și Dardanele, Canalul Suez, Egipt și ajung în
Africa de Sud. În schimb, indivizii care trăiesc în Europa de Vest migrează în
lungul coastelor apusene ale Franței, Peninsulei Iberice, ale Africii de Nord și ajung în cele din urmă tot în Africa de Sud.
De ce speciile citate în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior nu se regăsesc și pe teritoriul viitorului parc eolian?
În primul rând există diferențe de habitat. Condițiile de hrană și cuibărire
sunt total diferite. În zona viitorului parc eolian speciile de păsări sunt total diferite,
adaptate habitatului existent: lac/pajiște.
În ceea ce priveşte funcţiile biologice, zonele umede reprezintă locuri de
reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru un număr foarte mare de animale.
Importante sunt şi funcţiile ecologice ale acestor zone, acestea reprezentând zone
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
109
de pescuit; producerea de fitoplancton, stuf, lemn, dar şi de peşti, scoici, păsări,
capital pentru menţinerea activităţilor ca: pescuitul, vânătoarea, fabricarea
materialelor de construcţii, agricultura (nutreţ, păşunat etc).
Funcţiile ecologice ale zonelor umede sunt considerate fundamentale, ca
instrumente reglatoare ale regimului apelor şi habitatelor florei şi faunei
caracteristice şi mai ales, ale păsărilor acvatice (legate de apă).
Păsările acvatice constituie o grupă mare de specii, care aparţin la diverse
ordine: Procellariiformes, Gaviiformes, Podicipediformes, Pelecaniformes,
Sphenisciformes, Alciformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Phoenicopteriformes,
Charadriiformes, Gruiformes etc. În general, păsările acvatice au corpul ovoid,
comprimat dorso-ventral. Picioarele au degetele prinse în palmatură. Unele specii
au membrane interdigitale proprii (lişiţe, corcodei). Penajul este des, bogat, iar
glanda uropigiană bine dezvoltată. În legătură cu gradul de adaptare la viaţa
acvatică, aceste păsări pot fi încadrate în mai multe tipuri ecologice:
- grupa păsărilor acvatice-scufundătoare, strict legate de ape, reprezentate
prin numeroase familii: Podicipedidae, Gaviidae, Phalacrocoracidae, Spheniscidae
etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în apă fiind excelente
înotătoare şi scufundătoare. Din apă îşi procură hrana: peşti, crustacee, moluşte.
- grupa păsărilor acvatice-aeriene. Aceste păsări populează oceanele, mările,
ţărmurile marine, râurile, lacurile şi lagunele litorale, fiind excelente zburătoare, cu
aripi lungi şi ascuţite. De exemplu: procelariiformele, fregatele, faetonidele,
laridele etc. Acestea se hrănesc cu peşti, prinşi la suprafaţa apei, înoată bine şi se
pot odihni pe apă zile întregi.
- grupa păsărilor terestre-acvatice. Sunt reprezentate de anseriforme. Strâns
legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus, C. olor) şi raţele scufundătoare, iar
gâştele sunt cele mai puţin legate de ape. Aceste specii trăiesc aproape de estuare,
păduri umede, mlaştini, râuri, lacuri, heleştee, golfuri etc. Se hrănesc cu diverse
vertebrate acvatice şi peşti; cuibul este instalat pe malurile apei, uneori la distanţă
şi chiar în stuf.
- grupa păsărilor de ţărm. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor, pe plaja
nisipoasă a mărilor, pe maluri noroioase, în zone mlăştinoase, câmpuri mocirloase,
lunci inundate, mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. Sunt diferite ca origine, dar
legate de apă prin hrană. În această grupă se pot întâlni specii din ordinele:
Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Gruiformes, Charadriiformes etc. Unele
specii sunt de talie mare: stârci, egrete, berze, ţigănuşi, cocori, flamingi, sitari de
mal, culici etc. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi, ciovlici, fugaci etc. Se
hrănesc cu diverse animale mici, pe care le procură de pe sol sau din apă. Unele
paseriforme (greluşei, lăcari, presuri de stuf) trăiesc, se hrănesc şi cuibăresc în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
110
stufărişul din zona bălţilor. Sunt specii de ralide, care stau ascunse în stuf, pot
înota, unele se scufundă.
- grupa păsărilor răpitoare. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop,
spre deosebire de păsările din prima grupă, putând fi întâlnite şi în alte zone.
Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu
comportamentul de reproducere. Specii ca: uliganul pescar (Pandion haliaetus),
eretele de stuf (Circus aeruginosus) – este citat ca și specie cuibăritoare la
nivelul luncii Siretului, eretele vânăt (Circus cyaneus), eretele sur (Circus
pygargus), eretele alb (Circus macrourus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo),
şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des întâlnite în zonele umede. Această
încadrare a speciilor de păsări acvatice este relativă însă ceea ce dorim să
menționăm este faptul că toate speciile citate în Formularul Standard Natura 2000
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior sunt iubitoare de apă și se pot regăsi în
una din aceste grupe amintite.
Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai
puţine la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetaţia plutitoare, stufăriş, mlaştini,
ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase, insule, ţărmuri,
zăvoaie inundabile, băltiri de suprafaţă ocazionale etc. Fiecare din aceste habitate
deţin o mare importanţă în viaţa păsărilor. Astfel, apele curgătoare şi ţărmurile lor
reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire, în schimb inundaţiile au o mare
importanţă în privinţa cuibăritului acestor păsări.
În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede
artificiale (pescării, heleştee, lacuri de acumulare, canale de irigaţii, orezării,
pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră etc), acestea oferind noi
habitate păsărilor acvatice, compensând astfel pentru o parte a speciilor,
diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. Aşadar, barajele, lacurile de
acumulare (în general sub 8 ha) devin din ce în ce mai solicitate şi folosite de
avifauna acvatică pentru staţionare în timpul perioadei migraţiilor. În cazul stării
de eutrofizare avansată, aceste acumulări pot deveni o sursă importantă de hrană
pentru numeroase specii, iar în cazul colmatării, când apare stuful şi vegetaţia
palustră, pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau permanentă.
În ceea ce privește Ciconia ciconia – barza albă despre care am afirmat că
am observat-o și în vecinătatea viitorului parc eolian:
Barza albă ne părăseşte pe la mijlocul lui august, începutul lui septembrie.
Prima dată pleacă puii, care vor fi urmaţi după câteva zile de către adulţi. Nici
părinţii nu călătoresc împreună: legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului
de cuibărit.
În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări.
Din cauza mărimii lor şi a aripiilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
111
active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite să
parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se
folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra uscatului. În
aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi berzele. Rotindu-
se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de 600-800 m, după care
una câte una încep să părăsească curentul ascendent. Într-un front larg,
probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în zbor planat,
glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este reluat procedeul
descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai deasupra uscatului,
pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează curenţi calzi ascendenţi.
Observațiile atente au permis stabilirea faptului că în timpul migrației puține
păsări se ridică la 1000 m înălțime, majoritatea mentinându-se la 400-500 m.
Dar, și în afara migrațiilor, păsările pot atinge înălțimi considerabile, rațele
urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii și rândunelele la 2.000 m, acvilele
la 3.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii și vulturii pleșuvi zboară la o
înălțime de 7.000 m deasupra nivelului mării.
Liga pentru Protecţia Păsărilor-BirdLife (Franţa) împreună cu
Ministerului Ecologiei şi Dezvoltării Durabile din Franţa au făcut studii în
ceea ce privește migrația berzelor. Pe baza datelor a celor aproximativ 30 000
de berze inelate regăsite, ştim că berzele din Europa ocolesc Marea Mediterană
prin două căi: păsările din vestul Europei migrază prin Strâmtoarea Gibraltar, iar
berzele din România împreună cu celelalte păsări provenind din Europa Centrală şi
de Est ajung în Africa prin traversarea Bosforului. Pe baza datelor a celor
aproximativ 400 de berze inelate în Bazinul Carpatic, regăsite ulterior în Africa,
ştim că zonele de iernare a păsărilor noastre se întind de la obârşia Nilului până în
sudul Africii. În ultima vreme, migraţia berzelor se urmăreşte cu ajutorul unor
radioemiţătoare. Datele obţinute prin urmărirea prin satelit a 120 de berze pe
spatele cărora au fost ataşate asemenea radioemiţătoare ne arată că viteza migraţiei
este de 30-90 km/oră, iar într-o singură zi berzele parcurg în medie distanţe de 220
km. De asemenea, s-a constatat că în ultima vreme zonele de iernare a speciei s-au
mutat mai spre nord: tot mai multe păsări din Europa occidentală iernează în
Spania, iar berzele din estul Europei tot mai rar ajung până la Africa de Sud.
Zonele staţionare preferate de berze în Africa sunt terenurile deschise, înierbate
(savanele). Aici îşi petrec timpul hrănindu-se şi odihnindu-se până la momentul
reîntoarcerii. Berzele noastre se hrănesc în Africa preponderent cu insecte.
Primăvara, berzele se întorc pe acelaşi traseu pe care îl traversează şi
toamna, însă migraţia de primăvară este mai rapidă. Berzele tinere nu se întorc
acasă pentru cuibărit, ele hoinăresc de-a lungul căii de migraţie până la vârsta de 2-
3 ani. Vor începe să clocească numai la vârsta de 3-4 ani, când ating maturitatea
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
112
sexuală. În general îşi caută un loc de cuibărit situat la o distanţă de 50-100 km faţă
de locul lor de naştere, dar câteodată se întâmplă să ajungă să cuibărească şi la
distanţe mult mai mari.
Așadar, berzele albe în perioadele sale de migrare folosesc uscatul folosind
curenții calzi ascendenți care le ușurează zborul. Ele pot fi întâlnite și pe
amplasamentul viitorului parc eolian zburând în traseul lor la o mare înălțime față
de aceste turbine. În perioada de migrație ele ating înălțimi de peste 600 m trecând
cu ușurință peste parcurile eoliene, linii de înaltă tensiune sau alte obstacole.
Vom analiza în continuare impactul generat de amplasarea acestor
turbine eoliene în zona SLOBOZIA CONACHI considerată a fi ampalasată
pe culoarul de migratie al pasărilor de interes european și în vecinătatea
sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior ROSPA0071.
Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA
PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010.
Principalul impact pus în discutie pentru protejarea mediului în zonă este cel
legat de impactul păsarilor zburatoare cu rotoarele turbinelor eoliene în miscare,
precum şi perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative
de păsări de interes comunitar sau care s-ar putea află în perioadele acestora de
migraţie.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense
dispute în țările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în
multe țări au fost demarate multiple studii de impact ale funcționării turbinelor
eoliene asupra pasarilor.
În lipsa unor parcuri eoliene funcționale la noi în care să desfășoare o
activitate de monitorizare din perioada de funcționare ne raportăm doar la
informațiile despre impactul generat de acestea la alte parcuri eoliene care
funcționează în lume.
Astăzi în tarile vest-europene ecologiștii şi promotorii centralelor eoliene au
ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât
se afirmase la început şi în orice caz mai redus decât impactul altor activităţi
umane ca vânatoarea, transportul rutier și aerian, sau chiar existenţa structurilor
statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se
ciocnesc deoarece le văd greu .
Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energiei eoliene în toate
ţările UE unde existau peste 40.000 MW instalaţi la finele anului 2005.
Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în
cooperare cu Fundația olandeză pentru protecția păsărilor) estimează că anual sunt
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
113
omorâte 1500 păsări prin vânatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier
şi numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor
omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de
turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din
Danemarca, ce conclude ca stâlpii și liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult
mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un
avertisment vizual și sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona.
Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde funcționa o turbina de
2 MW, arată că păsările au avut tendința să-și schimbe ruta de zbor cu 100-200 m
fața de turbine și trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanță sigură. Acest
comportament a fost observat atât ziua cât și noaptea.
La Port- la-Nouvelle în sudul Franței, cinci turbine sunt plasate într-o
importantă rezervație de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare,
mai ales în timpul migrațiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceza pentru Protectia
Pasarilor a constatat ca majoritatea păsarilor mai mari zburau în mod deliberat în
jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga
nici o pasăre rănită sau omorâtă.
Horns rev. Offshore Wind Farm este unul dintre cele mai mare parcuri
eoliene din lume amplasate în mare. Este localizat în Marea Nordului la 14 – 20
Km de țărmul Damenarcei. Cuprinde 80 de turbine eoliene ce produc anual 4000
kWh (ce ar putea alimenta cu energie electrică 150.000 case de locuit).
Acest parc funcționează din anul 2002.
Anual Institute Ministry of the Environment. Denmark, Department:
Department of Wildlife Ecology and Biodiversity împreună cu Elsam Engineering
A/S efectuează observații asupra păsărilor aflate în perioadele de migrație,
monitorizează populațiile de pești din Marea Nordului, efectuază studii
hidrologice, geomorfologice, studii asupra bentosului și plantonului dar și asupra
tipurilor de habitate terestre aflate pe țărmul Damenarcei.
Aceste rapoarte anuale fac parte dintr-un program amplu de monitorizare
impus prin autorizația de funcționare.
Rapoartele sunt publicate spre vizualizare de către administratorii parcului
eolian si pot fi consultate la adresa de internet
http://www.hornsrev.dk/Engelsk/default_ie.htm.
Horns Rev. Offshore Wind Farm se află amplasat pe unul din cele mai mari
coridoare de migratie ale păsărilor din Vestul Europei.
Analizând și noi aceste rapoarte Report commissioned by Elsam
Engineering A/S- Annual status report2002, 2003,2004 Investigations of migratory
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
114
birds during operation of Horns Rev offshore wind farm - National Environmental
Research – Institute Ministry of the Environment. Denmark, Department:
Department of Wildlife Ecology and Biodiversity, Authors: Thomas Kjær
Christensen & Jens Peter Hounisen am constatat că în acest parc de eoliene au fost
amplasate radare care să detecteze prezența și comportamentul păsărilor.
Rezultatele înregistrate de radare au fost sub asteptări și mult mai relevante
au fost studii ornitologice executate de specialiști în perioadele de migrație
maximă – februarie-aprilie și august-octombrie.
Echipa de cercetători care monitorizează migrația păsărilor în această zonă a
totalizat un număr de 30 de ore de observații în fiecare din perioadele de migratie
de primăvară și toamnă.
Echipa de cercetători a observat că păsările în migrație au o tendință
generală de a evita (ocoli) parcul de eoliene la o distanță cuprinsă între 100 și 400
m în timpul zilei și doar ocazional s-au constatat păsări în parcul de eoline. Păsările
care ocazional au intrat în parcul de eoliene au recunoscut foarte bine culoarele de
trecere dintre turbine (turbinele se amplasează la distanțe de 200 m între ele – fapt
întâlnit și în PARCUL EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI. Păsările
sunt capabile să vadă clar turbinele ziua și să își ajusteze traseul.
Noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă, păsările au ocolit zona
parcului de eoliene la distanțe de 300 – 1000 m. Dar specialiști au evidențiat și riscul ca acestea să intre în parcul de eoliene și să intre în coliziune cu turbinele.
De asemenea echipa de specialiști au constatat că existența unei singure
turbine eoliene ar deruta păsările în perioadele de migrație. Acestea fiind luate prin
surprindere de existența acestei turbine singulare. Prezența unei turbulențe
atmosferice (ceață, ploaie, negură, etc.) crește semnificativ pericolul ca păsările să
nu o sesizeze și să intre în ea.
Echipa de specialiști a concluzionat în rapoartele de observații efectuate în
anii 2003, 2004, 2005 ca păsările s-au adaptat și au deviat direcția de zbor spre
lateral ocolind parcul de eoliene pe distanțe cuprinse între 100 si 400 m în condiții de vizibilitate bună si pe distanțe de 300 – 1000 m noaptea sau în condiții de
vizibilitate slabă ramânând pericolul ca pe timp de noapte.
Repetăm că acest parc de eoliene se află amplasat pe unul din cele mai mari
coridoare de migratie ale păsărilor din Europa unde densitatea de păsări în perioada
de migrație este foarte mare (specialiștii au numărat peste 635 de păsări în 27 de
ore de observații), fapt care nu este similar cu amplasamentul nostru care
reprezintă unul din culoarele de migratie ale României.
Aceste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice
în fiecare amplasament, care să țina cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
115
păsări din specii protejate cu habitat stabil si dacă speciile respective pot suferi o
extincție prin realizarea parcului eolian sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece
exact pe deasupra ampasamentului propus. În aceste cazuri se impun unele
precauții suplimentare cum ar fi creșterea distanței dintre turbine, amplasarea lor
în măsura posibilului tehnic - sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe
culmi de dealuri sau asemănătoare).
In analiza impactului generat de activitate turbinelor eoliene asupra
populatiilor de liliecii sau analizat datele din literatura de specialitate din
Romania care explica foarte clar modul lor de comportament.
Datorită faptului că liliecii nu sunt capabili să construiască adăposturi proprii,
ei ocupă diferite adăposturi naturale sau artificiale, create de alte animale, de
fenomene naturale, sau de om. Din acest motiv, prezenţa liliecilor într-o anumită
zonă, compoziţia specifică, abundenţa lor, migraţiile sezoniere sunt determinate în
mare măsură şi de prezenţa adăposturilor favorabile.
Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul
trofic, de caracteristicile zborului, ecolocaţiei şi strategiei de vânătoare. O
importanţă particulară au însă pădurile, suprafeţele de apă (lacuri, râuri, canale),
fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia
de pe malul râurilor sau canalelor).
Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune:
• structura favorabilă a habitatelor: aceasta variază în funcţie de specie, de
caracteristicile zborului şi ecolocaţiei acesteia;
• densitate mare de insecte: diferite grupuri de insecte sunt importante pentru
diferitele specii de lilieci;
• existenţa unor coridoare verzi: acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele,
oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiune între
acestea.
Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă, identificat in zona
amplasamentului parcului de eoliene se afla doar la vanatoare, zona neavand
conditii pentru adapost temporar sau definitiv.
Liliecii vaneaza seara si in prima parte a noptii, toata noaptea, sau seara si
dimineata devreme. Ei detecteaza insectele mari percepand vibratia aripilor, dar
rolul major in detectarea hranei il are ecolocatia.
Tehnica de vanat difera de la o specie la alta. Astfel rhinofii, plecotusii si
miotistii micii, repereaza insectele care zboara la cativa metri. Nyctalus noctula
repereaza prada la distante mai mari si la peste 15m inaltime, astfel ca posibilitatea
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
116
de a repera chiar si pala turbinei eoliene este foarte mare ( pala unei turbine eoliene
se misca cu o viteza mult mai mica decat o insecta).
Speciile de liliecii insectivori (in Romania intalnim doar lilieci insectivori),
prind insectele in spatiu deschis, trebuie sa localizeze cat mai repede prazile. Cele
care vaneaza insecte in coronamentul arborilor au nevoie ca sistemul de ecolocatie
sa fie foarte sensibil, deoarece ecourile primite de la prazi sunt acoperite/mascate
de numeroase ecori venite de la ramuri si frunze.
Intensitatea semnalelor de orientare variaza mult de la o specie la alta. Astfel
cand un liliac detecteaza insecte foarte mici, aflate in zbor, emit semnale deosebit
puternice. De exemplu liliacul cu potcoava, in timp ce sta agatat , emite sunete cu o
presiune de 120dB la o distanta de 10cm de gura.
Pentru o localiza un fluture de noapte ( un noctuid) in zbor sau pentru a
ateriza in siguranta pe o ramura, liliecii din genul Myotis trebuie sa determine exact
distanta pana la prada sau pana la ramura precum si directia precisa de unde vine
ecoul. Pentru a primi ecoul unui semnal lansat spre un obiect aflat la distanta de
1m, sunt necesare 6ms (la viteza sunetului prin aer , de 334 m/s). Pe masura ce
liliacul se apropie de obiect, ecourile primite devin tot mai dese si din ce in ce mai
scurte, ca o salva de semnale scurte. Rhinolophus ferrumequinum poate emite
semnale intr-un ritm de 70-80/secunda, iar Myotis myotis emite 150-200
semnale/secunda.( date si informatii preluate din Chiroptere din Romania
,D.Murariu,V.Decu,V. Gheorghiu – 2003;Fauna Romaniei vol. XVI
Mammalia:Chiroptera – 2003).
Elementele de biologie descrise mai sus nu demonstraza prosibilitatea ca
liliecii sa fie atinsi de palele turbinelor eoliene, acestea deplasându-se cu viteze
mult mai mici decât sursa lor de hrană.
In lipsa unor informatii despre un potential impact semnalat in alte parcuri
de eoliene care functioneaza in Romania a trebuit sa analizam literatura din
strainatate, rapoartele de monitorizare a altor parcuri de eoliene care functioneaza.
Din studiile de specialitate existente în strainatate, nu a reiesit concret din ce
cauza colideaza liliecii, care ajung in apropierea eolienelor, cu rotoarele turbinelor
sau sufera de o hemoragie interna [ de ex. ARNETT et al. (2009), BRINKMANN
(2004) respectiv (2008), HORN et al. (2008), RODRIGUES et al. (2008) s.a.]. Exista o
serie de teorii ca de exemplu; insectele sunt atrase de caldura si lumina emisa in
apropierea gondolei si ca liliecii urmaresc aceste insecte (AHLÉN 2002), sau ca
liliecii in timpul migratiei nu emit tot timpul zborului ultrasunete, deoarece se afla
la inaltimi mari sau ca rotoarele se invart prea repede si din aceasta cauza liliecii nu
ii pot ocoli din timp s.a.m.d. Un aspect care a fost sustinut de majoritatea
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
117
specialistiilor este faptul ca, perioda de varf a coliziunilor si a deceselor in urma
unor hemoragii interne, dureaza de la sfarsitul lui Iulie pana la sfarsitul lui
Septembrie, deoarece in aceasta perioada are loc migratia de toamna. Pana nu de
mult s-a crezut ca doar liliecii care migreaza respectiv indivizii care nu cunosc
zona prea bine colideaza cu rotoarele si nu cei care sunt sedentari. Sedentari in
sensul ca, actioneaza tot timpul anului in aceeas zona si sunt obisnuiti cu eolienele
si structurile din apropierea acestora. Acesti indivizi vaneaza in apropierea
eolienelor pastrand o anumita distanta de siguranta. Dar nici acest aspect nu poate
fi generalizat, deoarece studiile mai recente dovedesc ca si acesti indivizi sunt
afectati nu numai toamna ci si vara. De asemenea nu au fost date exemple din
studiile facute din Statele Unite ale Americii, deoarece comportamentul speciilor
de acolo e diferit de cel al speciilor din Europa respectiv Romania.
Pentru a evita orice speculatii asupra posibilului impact generat de
activitatea turbinelor eoliene recomandam ca masuri de monitorizare:
- Monitorizarea atenta a speciilor de liliecii afectate de activitatea
turbinelor eoliene in primii 2 ani de activitate a acestora in
perioada aprilie-mai si iulie – august ( cand devin activi pui).
- Daca se vor constata un numar semnificativ ( peste 20 exemplare)
de liliecii morti sau raniti intr-o perioada de monitorizare
recomandam reducerea activitatii turbinelor la 50 % in aceste
luni ( aprilie-mai , iulie-august).
II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:
BirdLife International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de
periclitare pentru speciile de păsări europene:
E – periclitată (Endangered);
V – vulnerabilă (Vulnerable);
R – rară (rare);
D – în declin (Declining);
L – localizată (Localized);
Ins – insuficient cunoscută (Insufficintly known);
S – sigură (Secure);
() – statut provizoriu (Status provisional).
În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European
Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:
SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică
ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
118
SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut
conservativ nefavorabil.
SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut
conservativ nefavorabil.
SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut
conservativ favorabil.
Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC,
adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se
află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri
deosebite şi imediate pentru protecţia lor Specii de păsări STATUT DE CONSERVARE
Cod Specie Sit Pop. Conserv.
Izolare Global
A229 Alcedo atthis D B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A029 Ardea purpurea D B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A024 Ardeola ralloides D B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A060 Aythya nyroca C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
119
care cuprinde speciile de interes
conservativ la nivel global,
adică ameninţate pe plan global
şi sunt dependente de
conservare, iar ca statut de
periclitare este încadrată la
categoria V (vulnerabil).
A196 Chlidonias hybridus C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 3
care cuprinde speciile care nu
sunt concentrate în Europa şi au
un statut conservativ
nefavorabil, iar ca statut de
periclitare este încadrată la
categoria D (în declin).
A031 Ciconia ciconia C B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
Specia a fost identificata in
perimetrul parcului eolian.
A081 Circus aeruginosus C B C B
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE nu intră în categoria SPEC.
Specia a fost identificata in
perimetrul parcului eolian.
A038 Cygnus cygnus D B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A027 Egretta alba C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria
SPEC.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
120
A026 Egretta garzetta C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria
SPEC.
A189 Gelochelidon nilotica B B C B
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A135 Glareola pratincola C B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria
SPEC.
A022 Ixobrychus minutus C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 3
care cuprinde speciile care nu
sunt concentrate în Europa şi au
un statut conservativ
nefavorabil, iar ca statut de
periclitare este încadrată la
categoria (V) (statut provizoriu
vulnerabil).
Specia a fost identificata in
perimetrul parcului eolian.
A338 Lanius collurio D B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 3
care cuprinde speciile care nu
sunt concentrate în Europa şi au
un statut conservativ
nefavorabil, iar ca statut de
periclitare este încadrată la
categoria (D) (statut provizoriu
în declin).
Specia a fost identificata in
perimetrul parcului eolian.
A339 Lanius minor C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
nu este încadrată în categoria
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
121
SPEC.
A177 Larus minutus D B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
nu este încadrată în categoria
SPEC.
A023 Nycticorax nycticorax C B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE
nu este încadrată în categoria
SPEC.
A019 Pelecanus onocrotalus C B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A034 Platalea leucorodia C B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A132 Recurvirostra avosetta C B C C anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2
care cuprinde speciile care sunt
concentrate în Europa şi au un
statut conservativ nefavorabil,
iar ca statut de periclitare este
încadrată la categoria V
(vulnerabil).
A193 Sterna hirundo D B C C
anexa I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria
SPEC.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
122
II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):
Evoluția numerică a acestora de la an la an este variabilă și ține de cantitatea
de hrană existentă, activitățile economice din zonă, condiții meteorologice s.a.m.d.
Cert este faptul că, în prezent, ele găsesc aceste condiții la nivelul lacurilor dacă
ne-am raporta la suprafața ariei/pereche cuibăritoare.
În ceea ce privește păsările care vin în pasaj situația acestora se va schimba în
timp. Se știe că evoluția fiecărui lac tinde într-un final spre eutrofizare. Acest
aspect va face ca unele specii (de exemplu gaviidele) să nu mai găsească condiții
prielnice și atunci să nu mai vină pe aceste lacuri. În schimb, apariția stufărișului
pe suprafețe întinse atrag o serie de păsări care pot cuibări în stuf.
Din numarul de 21 de specii de pasari de interes comunitar si national,
specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
si care constituie obiectivul managementului conservativ a Sitului Natura
2000 – ROSPA 0071,au fost identificate in perimetrul parcului eolian, 4 specii
de pasari : Lanius collurio, Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Ciconia
ciconia.
Specia
Denumire populară
Numar exemplare
identificate
1. Accipiter gentilis Uliu porumbar 1
2. Accipiter nisus Uliu păsărar 1
3. Alauda arvensis Ciocârlia de câmp 4
4. Anthus campestris Fâsă de câmp 15
5. Anthus pratensis Fâsa de luncă 10
6. Anthus trivialis Fâsa de pădure 2
7. Athene noctua Cucuvea 1
8. Buteo buteo Şorecar comun 1
9. Buteo lagopus Şorecar încălţat 1
10. Carduelis cannabina Câneparul 2
11. Carduelis carduelis Sticletele 1
12. Carduelis chloris Florinte 1
13. Ciconia ciconia Barza albă 1
14. Circus aeruginosus Eretele de stuf 2
15. Circus cyaneus Eretele vânăt 1
16. Coccothraustes coccothraustes Botgrosul 1
17. Columba oenas Porumbelul de scorbură 25
18. Columba palumbus Porumbelul gulerat 12
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
123
19. Coracias garrulus Dumbrăveancă 3
20. Corvus corax Corb 1
21. Corvus corone cornix Cioara grivă 6
22. Corvus frugilegus Cioara de semănătură 15
23. Corvus monedula Stăncuţă 14
24. Coturnix coturnix Prepeliţa 2
25. Crex crex Cristel de câmp 1
26. Cuculus canorus Cuc 1
27. Emberiza citrinella Presura galbenă 1
28. Emberiza schoeniclus Presura de stuf 1
29. Erithacus rubecula Măcăleandru 1
30. Falco tinnunculus Vânturelul roşu 1
31. Fringilla coelebs Cinteză 2
32. Fulica atra Lişiţa 5
33. Gallinago gallinago Becaţină comună 1
34. Galinula chloropus Găinuşa de baltă 1
35. Garrulus glandarius Gaiţă 2
36. Hirundo rustica Rândunica 5
37. Ixobrychus minutus Stârc pitic 1
38. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic 1
39. Lanius excubitor Sfrâncioc mare 1
40. Larus ridibundus Pescăruşul râzător 2
41. Luscinia megarhinchos Privighetoare roşcată 1
42. Merops apiaster Prigoria 1
43. Miliaria calandra Presura sură 1
44. Motacilla alba Codobatură albă 1
45. Motacilla flava Codobatura galbenă 1
46. Muscicapa striata Muscar sur 1
47. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte 1
48. Oenanthe oenanthe Pietrarul sur 1
49. Oriolus oriolus Grangur 2
50. Parus caeruleus Piţigoi albastru 3
51. Parus major Piţigoi mare 2
52. Passer domesticus Vrabie de casă 15
53. Passer montanus Vrabie de câmp 10
54. Perdix perdix Potârnichea 1
55. Phylloscopus collybita Pitulice mică 1
56. Pica pica Coţofană 1
57. Rallus aquaticus Cârstel de baltă 1
58. Saxicola torquata Mărăcinarul negru 1
59. Sterna hirundo Chiră de baltă 1
60. Streptopelia decaocto Guguştiuc 6
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
124
61. Streptopelia turtur Turturică 5
62. Strix aluco Huhurez mic 1
63. Sturnus vulgaris Graur 25
64. Sylvia communis Silvia cu cap sur 1
65. Sylvia curruca Pitulice de grădină 6
66. Troglodytes troglodytes Ochiuboului 1
67. Turdus merula Mierlă 5
68. Turdus philomelos Sturz cântător 1
69. Turdus pilaris Cocoşar 1
70. Upupa epops Pupăză 2
71. Vanellus vanellus Nagâțul comun 1
In ceea ce priveste structura si dinamica populaţiilor speciilor care ar putea fi
afectate de instalarea viitorului parc eolian, Recomandam:
- In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut
necesara efectuarea unei monitorizari pe o perioada de minim 3 ani (
inventarieri in perioadele de primavara – toamna) , pentru a se
stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra
avifaunei din aceasta zona ( numar exemplare pasari afectate).
- In urma unor astfel de monitorizari si in functie de gradul de
afectare a populatiilor de pasari din zona se vor putea aplica
masurile de reducere a impactului.
In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea
prezentului studiu, se poate aprecia următoarea situaţie.
Rândunica Hirundo rustica, are în zonă o populaţie normală pentru orice
localitate rurală din sud-estul ţării. Specia executa migraţii, fiind vorba de o pasăre
insectivoră care se hrăneşte exclusiv cu insecte zburătoare. Apreciem că populaţia
acestei specii nu va fi afectată de viitorul parc eolian. Locurile de cuibărit se găsesc
în localitate iar zona de hrănire nu va fi afectată.
Prigoria, Merops apiaster, se hrăneşte cu insecte zburătoare, în special
himenoptere, cuibărind în maluri de lut. Populaţia din zonă este una mică, deoarece
nu există habitate de cuibărit decât într-o proporţie redusă.
Graurul, Sturnus vulgaris, cuibăreşte în localităţi, în livezi sau crânguri.
Populaţia de graur cunoaşte fluctuaţii anuale, graurii adunându-se în stoluri inafara
perioadei de cuibărit. Iarna, populaţia de graur executa migraţii în funcţie de
factorii meteorologici şi de sursa de hrană.
Cioara de semănătură Corvus frugilegus, este un locuitor constant al
habitatelor agricole, fiind practic o specie antropofilă. Populaţia de cioară de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
125
semănătură poate cunoaşte variaţii pe timp de iarnăcând în zonă apar exemplare
imigrate dinspre est, din câmpia rusă, datorită factorilor climatici.
Fâsa de câmp Anthus campestris, este prezentă în exemplare izolate. Specia
preferă zonele cu tufărişuri şi acestea nu apar în zone extinse in aria analizată. Si in
cazul acestei specii există o dinamică a efectivelor in functie de anotimpuri.
Sfrânciocul roşietic Lanius collurio, este prezent în populaţii reduse. Fiind o
specie prădătoare are nevoie de suprefeţe mai mari de teren şi de zone cu tufărişuri.
In perioada de iarnă specia migrează spre sud.
Vânturelul roşu Falco tinunculus, apare în exemplare izolate. Zona analizată
este una de extindere redusă iara ceastă specie are nevoie de circa 5 km2 pentru o
singură pereche. Si in acest caz pot apare variatii ale efectivelor pe timpul iernii,
datorită migraţiei unor exemplare din alte zone.
Vrabia de casă Passer domesticus, apare în populaţii importante, fiind vorba
de o specie antropofilă. Populaţia acestei specii rămâne relativ constantă, fiind
controlată doar de ratele de de natalitate şi mortalitate naturală ca şi de prădători.
Dinamica populatiilor de amfibieni identificate in perimetrul de amplasare a
parcului eolian acestora nu este afectată decât de cauze naturale, speciile fiind
afectată doar de prădători naturali; restrângerea habitatelor nu o afectează fiind
rezistentă la impactul antropic.
Popândăul – Citellus citellus. Populaţia din zonă este una redusă datorită
faptului că habitatul preferat al acestei specii – zone degradate cu vegetaţie
ierboasă care funcţionează în regim de islaz – este redus şi localizat n stricta
vecinătate a localităţii SLOBOZIA CONACHI. Dinamica populaţiei nu va fi
afectata de amplasarea parcului eolian.
II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar
Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei
sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de
altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare
survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea
ariei.
În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea
parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard
Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca
Siretului Inferior, deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță
relativ mare de raul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibarit,
adapost si hrana) – aproximativ 3,5km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
126
2,6km ( distanta cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă că din
punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza
de construcție și nici în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început
faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel
încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.
Starea de conservare a luncii Siretului este bună și în prezent oferă condiții optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă condițiile de hrană
devin limitate ele vor parcurge și teritoriile învecinate în căutare de hrană. Ne
referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum și la păsările răpitoare. După
hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul de pajiște existent la nivelul
viitorului parc eolian ar putea oferi condiții de hrană favorabile în special pentru
păsările insectivore întrucât la nivelul pajiștii se găsesc numeroase insecte.
În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului
Inferior, nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece:
1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar – deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Sitului
Natura 2000, ci se afla amplsat la o distanta de 2,6km de limita sitului
ROSPA0071, la 3,6 km de ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior.
2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar - deoarece Parcul
Eolian nu va fi amplasat in interiorul Siturilor Natura 2000
3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar – deoarece
distanta pana la raul Siret si zona de lunca a Raului Siret ( unde pasarile de interes
comunitar intalnesc conditii de hrana, adapost, cuibarire) este de 3.5 km.
4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura
şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071
și ROSCI0162, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei
specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes
avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se
asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.
Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi
restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
127
Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile
ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă,
populaţia, statutul de conservare etc).
Obiectivele de conservare a ariei de protecție specială avifaunistică
ROSPA0071 și ROSCI0162 - LUNCA SIRETULUI INFERIOR, nu au fost stabilite prin
planuri de management până în prezent.
II.7. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar
Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 și ROSCI0162 – starea de conservare
actuală este una relative bună. Faptul că în vecinătate există zone rurale şi că în
zonă se practică agricultura intensivă si ca in amonte există zone industriale
constituie un potential impact negativ.
III.Identificarea şi evaluarea impactului
Integritatea ariei naturale protejate
de interes comunitar este afectată dacă PP
poate:
Siturile Natura 2000 ROSPA0071 și ROSCI0162 -
LUNCA SIRETULUI INFERIOR
să reducă suprafaţa habitatelor
şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar;
Amplasarea Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA
CONACHI este la distanță de 2,6km de limita
ROSPA0071 si 3,2 km de limita sitului ROSCI0162
Lunca Siretului Inferior , astfel ca nu se vor reduce
suprafata habitatelor sau numărul de specii protejate.
să ducă la fragmentarea habitatelor
de interes comunitar;
Nu se vor fragmenta habitatele de interes
comunitar
să aibă impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale
protejate de interes comunitar;
Nu va exista un impact negativ asupra
conditiilor necesare speciilor de păsări declarate
protejate. Terenul de amplasare a turbinelor eoliene nu
prezinta conditii specifice de cuibarire, surse de hrana
sau de popas
să producă modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc structura şi/sau
funcţia ariei naturale protejate de interes
comunitar.
Amplasarea turbinelor eoliene nu va modifica
funcția ariei natural protejate de interes comunitar.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
128
Identificarea
impactului
Evaluarea impactului
Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi
la evaluarea impactului produs prin
implenenatre proiectului
PARC EOLIAN COMUNA
SLOBOZIA CONACHI
ROSPA 0071 și ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior
Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului
care va fi pierdut;
Turbinele vor fi amplasate în afara ariilor de protectie ROSPA0071 și ROSCI0162, astfel ca nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul
de specii protejate. - 0% suprafata afectata
2. procentul ce va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi
reproducere ale speciilor de interes
comunitar;
0% suprafata afectata
3. fragmentarea habitatelor de interes
comunitar (exprimată în procente); Amplasarea turbinelor nu va duce la fragmentarea habitatelor.
4. durata sau persistenţa fragmentării; Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a
fragmentarii
5. durata sau persistenţa perturbării
speciilor de interes comunitar, distanţa
faţă de aria naturală protejată de interes
comunitar;
Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul siturilor
Natura 2000.
6. schimbări în densitatea populaţiilor
(nr. de indivizi/suprafaţă); Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de pasari.
Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si
prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului
propus) putem afirma ca pasarile vor ocoli zona parcului eolian, vor urma
cursul bazinelor hidrografice Siret și unde vor găsi locuri prielnice pentru
cuibărire, hrană și popas.
7. scara de timp pentru înlocuirea Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
129
speciilor/habitatelor afectate de
implementarea planului fragmentarii.
8. indicatorii chimici-cheie care pot
determina modificări legate de
resursele de apă sau de alte resurse
naturale, care pot determina
modificarea funcţiilor ecologice ale
unei ariinaturale protejate de interes
comunitar.
Titularul planului va avea obligatia de-a monitoriza populatii de păsari din
zona parcului de eoliene în faza de constructie și pe o perioada de doi ani
în perioadele de migratie în faza de funcționare conform planului de
monitorizare.
Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără
a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru
care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile
cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implementarea planului
de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de
pe acest amplasament.
Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără
a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
Pe termen scurt impactul potential poate aparea in perioada de
constructie va fi în limite admisibile
Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul
propus fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului;
Pe termen lung impactul potențial va fi în limite minime.
În faza de
constructie
evaluarea impactului cauzat de planul
propus fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului;
Turbinele eoliene vor fi amplasate într-o perioadă mai lunga de timp,
esalonat astfel ca impactul va fi minim si doar punctual la ridicarea
fiecarei turbine eoliene și la realizarea acodurilor pentru fiecare
turbina.
În faza de operare evaluarea impactului cauzat de planul
propus fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului;
Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de pasari.
Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si
prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului
propus) putem afirma ca pasarile vor ocoli zona parcului eolian, vor urma
cursul bazinelor hidrografice Siret și Moldova și unde vor găsi locuri
prielnice pentru cuibărire, hrană și popas.
Rezidual evaluarea impactului rezidual care
rămâne după implementarea măsurilor
de reducere a impactului pentru planul
propus şi pentru alte PP.
Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru
care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile
cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implementarea planului
de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
130
pe acest amplasament.
cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP
propus cu alte PP:
Analizand amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a
fost necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.
Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la;
- 975m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzau;
- 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL.
Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse
de amplasarea acestor parcuri, specificam:
- Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca
Siretului este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc
nu prezinta conditii specific de cuibarire sau adapost si are
conditii limitate pentru procurarea hranei;
- Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si
celelate parcuri de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea
si evaluarea impactului pentru fiecare dintre aceste parcuri a
demonstrate ca zonele nu prezinta conditii pentru speciile de
pasari de interes comunitar ce constituie obiectiv de
management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca
Siretului Inferior, aceste anefiind identificate in zonele
parcurilor de eoliene
evaluarea impactului cumulativ al PP
cu alte PP fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului
În perioada de functionare, impactul cumulat a fost analizat cu precădere
asupra speciilor de păsări aflate în perioadele de migratie conform planului
de monitorizare.
Impact prognozat - Nesemnificativ
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
131
IV. Măsurile de reducere a impactului
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane,
cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de
interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi
speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate,
cât şi în afară lor, sunt interzise:
orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic;
perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile
specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va
asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol
pentru păsările din zonă.
Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de
creştere şi de migraţie;
deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării
acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de
la acestea, uşor de identificat.
Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca și zgomote de orice
natură.
Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate și la
mai puţin de 100 m de limitele ei.
Alte măsuri de conservare specială:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
132
Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în
afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de
întoarcere spre zonele de cuibărit.
Zona propusă amplasării parcului eolian comuna SLOBOZIA CONACHI nu
afectează integritatea siturilor Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –
ROSPA0071 și ROSCI0162: nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar;
nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile
de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de
interes comunitar.
Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a
parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu
normele tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special
respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de
mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ
într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter
semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va
manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea,
parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social
şi economic.
Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care
poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –
ROSPA0071 și ROSCI0162 propunem o serie de masuri ce vor fi luate în
considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de
funcționare cât și de construire.
O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea
diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în
perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos
Factor de mediu Măsuri de reducere a impactului Resp.
implementare
Supraveghere/Ra
portare
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
133
Zgomot din
activ. de constr.
montaj
Restricţii referitoare la orele de lucru,
utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru
echipamente, furnizarea de informaţii
pentru public, pentru a se respecta SR
10009/1998
constructor Titular/Custode
Pulberi (Praf)
Excavaţii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transportă material de
umplutură se vor instala structuri tip portal ce
vor pulveriza apa pe pământul din
autobasculantele care vor trece pe sub ele,
pentru a forma o crustă care să împiedice
antrenarea pământului de curenţii de aer;
Constructor Titular/Custode
Mirosuri
Identificarea surselor punctiforme utilizarea
unor dispozitive de stopare a mirosurilor
Constructor Titular/Custode
Vegetaţie Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin
reconstrucţia ecologica în zona de impact.
Exemplarele de vegetaţie protejată din
locaţiile în care se vor executa lucrări de
construcţii vor fi identificate anterior realizării
lucrărilor si se va proceda la strămutarea
acestora în arealul rezervaţiei în care se
regăsesc condiţii identice de sol.
Constructor
Titular
Faună
Supravegherea zonei şi asigurarea identificării
si protejării exemplarelor importante.
Constructor Titular/Custode
Avifauna - In perioada de construire si in
perioada de functionare este absolut
necesara efectuarea unei monitorizari pe o
perioada de minim 3 ani ( inventarieri in
perioadele de primavara – toamna) ,
pentru a se stabili care este
gradul/evaluarea impactului parcului
eolian asupra avifaunei din aceasta zona (
numar exemplare pasari afectate).
- In urma unor astfel de
monitorizari si in functie de gradul de
afectare a populatiilor de pasari din zona se
vor putea aplica masurile de reducere a
impactului concretizate prin reducerea
activitatii unui numar de turbine in
perioada migratiilor de primavara –
toamna.
Titular/Custode
Apă Colectarea corespunzătoare a apelor uzate,
transport prin pompare şi depozitare,
asigurarea de servicii specializate, pentru
respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror materiale
în apă.
Utilizarea unor tehnologii moderne de
depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi
Constructor Titular/Custode
Gestionarea
materialului
Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a
materialului inert excavat, in aceeaşi zona
Constructor Titular/Custode
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
134
excavat pentru refacerea habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces, după
examinarea corespunzătoare, la depozite de
deşeuri inerte;
Protecţia
proprietăţilor
adiacente
Acces blocat la proprietăţile adiacente
Furnizarea de informaţii către public;
solicitarea accesului temporar
Constructor Titular/Custode
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Managementul tehnic şi al resurselor corect
executat. Elaborarea planului de intervenţie în
caz de poluări accidentale.
Constructor Titular/Custode
Mediu ambiant Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor Titular/Custode
Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a
proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de
impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a este
dată în tabelul de mai jos: Problema de mediu Măsuri de reducere a impactului Resp.
implementare
Supraveghere/Raportar
e
Impact vizual Alegerea unor materiale care se armonizează
cu împrejurimile Utilizarea de elemente
naturale pentru ecranare
Păstrarea construcţiilor în stare tehnică bună
Titular Custode / Autoritatea
competenta cu
supravegherea
administrarii ariei
protejate
Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia
ecologica în zona de impact.
Constructor/Titular Custode / Autoritatea
competenta cu
supravegherea
administrarii ariei
protejate
Faună Protejarea faunei și faunei întâlnită local. Titular printr-o
Autoritate cu atribuţii
în acest sens
Custode / Autoritatea
competenta cu
supravegherea
administrarii ariei
protejate
Avifauna - In perioada de construire si in
perioada de functionare este absolut
necesara efectuarea unei monitorizari pe
o perioada de minim 3 ani ( inventarieri
in perioadele de primavara – toamna) ,
pentru a se stabili care este
gradul/evaluarea impactului parcului
eolian asupra avifaunei din aceasta zona (
numar exemplare pasari afectate).
- In urma unor astfel de
monitorizari si in functie de gradul de
afectare a populatiilor de pasari din zona,
se vor putea aplica masurile de reducere a
impactului concretizate prin reducerea
activitatii unui numar de turbine in
perioada migratiilor de primavara –
toamna.
Titular printr-o
Autoritate cu atribuţii
în acest sens
Custode / Autoritatea
competenta cu
supravegherea
administrarii ariei
protejate
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
135
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Folosirea procedurilor şi echipamentelor de
protecţie corespunzătoare instalaţii de
iluminat şi semne de avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa, populaţia trebuie avertizată
şi anunţată de acţiunile desfăşurate in timpul
exploatării care o pot afecta accidental.
Constructor/ Titular Autoritatea competentă
Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea,
depozitarea şi transportul deşeurilor de către
servicii specializate
Titular Autoritatea competentă
Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi
afectaţi
Titular /
Autoritatea
competentă
Autoritatea competentă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
136
V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
Ornitologie
Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.
Observatiile orientative.
Fiecare an este caracterizat printr-o anumita alternanta a sezoanelor si toti
ornitologii moderni considera ca nu mai este suficienta si nici corecta efectuarea
observatiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele
orientarea în alegerea timpului optim de observatie în functie de aspectul fenologic
al vegetatiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,
1963).
Tinând însa cont de variatiile sezoniere am încercat sa determinam, practic,
perioadele optime de observatie iar pentru a urmari si efectele ce le pot avea
anumite întârzieri în schimbarea climatologica, am încercat sa obtinem date si din
perioadele de minima activitate a pasarilor. În acest sens am procedat la efectuarea
unor trasee lungi de observatie, care au cuprins în general, o zona întinsa.
Practic metoda consta în parcurgerea cu pasul a întregului traseu si
determinarea cu ajutorul binoclului, dupa cântec sau strigat a speciilor existente.
Toate observatiile sunt notate în fise special tipizate pentru a înlesni o mai
mare rapiditate a notarilor dar si a observarii din prima privire a marilor diferente
între diferite aspecte notate.
Cu ajutorul unui termometru am obtinut temperaturile în cele mai importante
momente ale zilei (la începutul, la mijlocul si la sfârsitul traseului), am determinat
directia si viteza vântului, am notat si alte aspecte meteorologice cum ar fi
nebulozitatea, precipitatii etc.
Traseele si rezultatele obtinute ne-au permis sa depistam momentele cele
mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, sa
aplicam, adecvat în zona cercetata, metoda de aflare a unor elemente avicenologice
mai amanuntite.
Trebuie sa remarcam ca în traseele lungi am strabatut de fiecare data mai
multe ecosisteme si acum, dupa ani de cercetari, ne-am convins de importanta
acestor observatii generale ca elemente de comparat în timp.
Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY si FROCHOT, 1958, 1970,
MUNTEANU 1968), consta în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit si de o
lungime cunoscuta (preferabil 1 km), cu o viteza de 1,5 - 2 km/ora.
Observatorul noteaza în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a
traseului, precum si frecvenţa întâlnirii lor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
137
Daca sunt notate si pasarile identificate şi pe cea de a doua latura a traseului,
trebuie avut grija a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua
numaratoare.
Metoda patratelor. Metoda patratelor (FERRY, 1964, KORODI-GAL, 1960,
1969) este utilizata tot în determinarea avifaunelor cuibaritoare într-un ecosistem
sau o zona stabilita.
În linii mari aceasta metoda se aplica prin împartirea teritoriului cercetat în
patrate ale caror laturi sunt bine determinate. Cel mai adesea o latură poate avea
100 de metri dar poate varia în funcţie de aspectul ecosistemului cercetat. Este bine
însă, ca în cadrul unui ecosistem pătratele să aibă, pe cât posibil, aceeaşi
dimensiune. Cercetatorul strabate întâi laturile patratului ales iar pentru a efectua
numaratoarea se notează masculii cântatori existenti în interiorul patratului. Apoi
se strabate patratul în diferite directii notând pe o schita masculii cântatori depistati
de fiecare data precum si amplasarea lor.
Dupa câteva asemenea numaratori se poate face o idee generala asupra
perechilor cuibaritoare în patratul respectiv, deoarece cu mici schimbari de loc,
masculii vor pastra totusi un teritoriu bine determinat.
Metoda punctelor de observatie.
Observatii de zi
Daca pentru portiunile de desis si zavoi, în perioada cuibaritului, metodele
obisnuite de observatie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de
realitate, nu acelasi lucru se poate spune si despre portiunile deschise, unde aceste
metode sunt aproape inaplicabile.
Frecvent în aceste zone cercetatorul, în deplasare, va deranja pasarile, care
vor parasi locurile de odihna sau hranire (unele din ele chiar înainte de a fi
observate) si cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut ca în studiile
migratiilor uneori datele cele mai reale s-au obtinut din puncte fixe de observatie
(SCHILDMACHER, 1965).
Metoda relativ simpla consta în construirea unui adapost, din materiale de
obicei existente la fata locului, astfel încât, ca forma si culoare sa nu distoneze cu
mediul respectiv. Bineînteles ca locul amplasarii unui observator trebuie astfel ales
încât sa existe cât mai multe trasee de migratie prin apropiere sau, si mai bine, sa
se afle în apropierea unui loc de hranire. Cercetatorul camuflat va nota în fisa de
observatie, fiecare specie observata, numarul de exemplare, directia de zbor,
altitudinea etc.
Rezultatele obtinute în astfel de puncte de observatie amplasate în acelaşi loc
de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
138
dinamica migratiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a
unui sezon etc.
Observatii de noapte
Este binecunoscut ca rapitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze
sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numaratorile obisnuite, dar în
acelasi timp nu se poate renunta la a determina ponderea lor în cadrul
comunitatilor.
Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papura, unde numerosi
ciufi vin sa soricareasca, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximatie,
observându-le zborul, sau ascultând strigatele, speciile de păsări si numarul de
exemplare din zona respectiva (KORODI-GAL, 1968). Exista bineînteles riscul de
a numara o pasare de doua ori sau a considera mai multe păsări observate doar un
singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proportie destul de mare,
printr-un numar mai mare de observatii.
Efectuând observatiile în noptile cu luna se poate obtine o raza de vizibilitate
mai mare, dar, la acestea, noi am adaugat o metoda destul de des folosita în
vânatoarea vulpilor si anume utilizarea chematorilor.
Astfel sunetul de imitare a tipatului de iepure ranit, care se aude pe o raza de
cca. 500 m din punctul din care este emis, sau imitarea tâtâitului de soarece, care se
aude pâna la cca. 250 m departare si care atrag de obicei toate rapitoarele ce
vâneaza pe raza respectiva sunt o modalitate pretioasă si eficace în determinarea
calitativa si cantitativa a rapitoarelor de noapte într-un ecosistem.
Rezultatele obtinute se pot integra apoi cu observaţiile realizate din timpul
zilei si astfel se poate obtine o imagine mult mai fidela a unei comunitati de pasari
dintr-un ecosistem.
Amfibieni şi reptile
Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:
Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie
să urmeze o rigoare deosebită.
În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică
acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care
trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau
sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum
şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.
Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii
abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili
aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
139
dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,
apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)
în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se
datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data
şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei
(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a
animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca
aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda
capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin
însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe
acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom
putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia
numărului de indivizi, şi anume:
natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,
înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din
efectivul total al populaţiei);
natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-
o pontă (în natură şi în laborator);
compoziţia pe vârste şi dinamica ei;
compoziţia pe sexe şi dinamica ei;
creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii
ciclice ale efectivului populaţiei;
migraţiile individuale.
O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un
anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi
indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.
Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu
mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra
cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a
duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în
care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de
ea.
Habitate şi plante
Metode de cercetare a florei
Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de
laborator.
În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale
anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
140
În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit
conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.
Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura
Florei României.
Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la
bioforma la care aparţine specia respectivă.
Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:
Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă
teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În
funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc
speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte
restrâns).
Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-
anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu
factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,
geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.
Braun-Blanquet1951).
Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor
faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,
hidrofite.
Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui
BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală
are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu
fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.
Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală.
Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă
o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură
caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu
au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare.
În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului
vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este
cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.
Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.
Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor
din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)
şi frecvenţa locală.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
141
Bibliografie:
****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD
ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG
305/15.04.1999.
****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.
Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;
BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;
Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii
mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.
Ceres, Bucureşti
Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,
Bucureşti, p. 35-39.
Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea
Bucureşti, p. 1-6.
Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les
associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.
Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est
(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.
Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques
for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a
review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.
Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora
României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările
Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
142
România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,
Bucureşti.
Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind
farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,
Iasi, p. 35-37
Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant
and animal populations, Blackwell Science.
GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.
Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.
Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.
Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.
Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,
pp. 307.
Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu
geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica.
Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica
2002.
Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.
Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.
Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de
Mediu, Ed. ASE Bucuresti.
Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.
ANEXE
CV
CV
CV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI
Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
143
CERTIFICATE ÎNREGISTRARE