Pentru noi. -...
Transcript of Pentru noi. -...
Si*biîUf Duminecă, 17/29 Maiu 1898 N'r. 21
tuă
11 n
Pretai abonamentului:p8 nn a n .....................8 fl. (6 coroanei.p0 e jom&Ute do an . , . 1 fl. 60 cr. (8 coroane).
Pentru România 15 lei anual.
Abonaiaontelo Be fac la „Tlpografla“, »oc.pcacţinni, Bibiin.
Apare în flecare duminecă
1N8KKATKM primesc In bi roul admlnl s t raţ l un l l (itrada
Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.
Dn ţir garmond priiaa daţi 7 cr., a doua oarl C cr. a treia oat4 5 cr.; ţi timbru de 30 cr.
Pentru noi.Cauta româna merge spre bine, Îna
inte ! Causa română devine tot mai cu
noscută în cercurile largi din ţările culte
şi e susţinuţii tot mai mult de oameni
de valoare şi Însemnătate!
Eată adevărurile, cari au eşit de nou
la iveală zilele aceste şi cari Maghiarilor
le fac atâta năcaz şi neplăceri. Eată
adevărurile, cari pe noi, susţiitorii unei
cause drepte şi sfinte, numai bucura şi
încuraja ne pot.
Dar’ se vorbească faptele:
Ziua de 3/15 Maiu s’a sărbat peste
tot locul unde să află Români, astfel că
ea prin aceasta a devenit o sărbătoare
naţională a întregului neam românesc.
Fraţii noştri de pretutindenea prin
Efirbătorirea lor, ne-au arătat, că sânt
nna cu noi în simţăminte; că recunosc
Îndreptăţirea luptelor şi dreptatea1 causei
noastre. Şi au arătat, mai cu seamă
fraţii noştri din dulcea Românie, că în
greaua noastră luptă pentru . susţinerea
neamului putem aştepta sprigin de încu
rajare, dela ei. „ v
Eată fapte îmbucurătoare, cari au
eşit la iveală cu prilejul zilei de 3/15 Maiu.
Dar’ să mergem mai departe.
Tot în zilele aceste ne-au venit ştiri,
că în trei mari foculare ale Europei a
fost susţinută cu isbândâ înveselitoare
causa română.
în Belgia, ţeara libertăţeî, în oraşul
Ardenne, a vorbit pentru noi profesorul
Vreugth, scoţând la iveală dreptatea noastră
şi osândind, împreună cu ascultătorii, pe
asupritorii noştri pentru faptele nevrednice
de veacul luminilor, în care trăim.- In
alt loc al foii cetitorii află o ştire mai
lungă despre frumoasa vorbire a lui
Vreugth, amintind în legătura cu aceasta,
că şi alţi profesori din Belgia au se ţină
conferenţe despre noi şi causa noastră.
A doua.
E ştiut, că acum^se ţin în Pesta
şedinţele delegaţiunilor, adecă a trimişilor
parlamentelor din Viena şi Pesta pentru
afacerile comune. Aici a expus starea
politică a împărăţiei noastre, ministrul
Goluchowski, arătând că e pacînică. Tri
misul român din parlamentul vienez, bu
covineanul baronul Vasilcoi la rugarea ti
nerimei noastre din Viena s’a sculat şi>
a apărat causa română şi a sbiciuit po
litica de naţionalităţi a stdpânirei maghiare.
E îmbucurător, zicea oratorul, că
sflntem In bună prietenie cu toate statele
vecine, dar’ tocmai de aceea e foarte rău,
că guvernul maghiar a oprit adunarea
dela B laj, care a dat prilej manifestaţiu-
nilor din Bucureşti şi alte părţi a Ro
mâniei. !
Baronul VaBilco arată, că politica faţă
de naţionalităţi a guvernului maghiar e
în . contrazicere cu politica ministrului
de externe.
Doreşte ca guvernul maghiar să-’şi
conformeze politica sa cu politica Monar
chiei, şi să deslege cât mai curend causa
română dini Ardeal, pentru-că altfel pri
mejduieşte bunele raporturi ah Monar
chiei cu un stat vecin.
Acest fapt vrednic al br..Vasilco e
de însemnătate mare, căci prin el ; se
atrage luarea aminte asupra mişeliilor
stâpânirei maghiare şi vestea aceasta pă
trunde şi îâ Monarch’il nostru şi in toată
Europa. ! Eafă pentru:ce sânt foarte nă
căjiţi Maghiarii asupra acestei întâmplări.
A treia. ...
Din Paris ne sosesc două veşti îm
bucurătoare. TJna este, că vestitul scriitor
francez Loiseau a scris o carte, în care
stintem şi noi apreciaţi favorabil şi despre
care vorbim în alt loc , al foii noastre.
Ear’ a doua e, că un alt vestit scriitor,
Jules Brun, care a fost şi pe la noi şi
în România, ce să ne cunoască, a ţinut
o conferenţă la Societatea geografică din
Paris despre: România şi Ardealul român.
Cum Societatea geografică din Paris e cu
mare vază şi Bruh vestit, a luat parte la
conferenţă un public ales; între alţii şi
ministrul de externe Eannotaux al Fran
ciei ’şi-a trimis un representant al seu.
Dl Brun a vorbit despre noi şi causa
noastră aşa de convingător, încât în urmă
presidentul conferenţei a declarat, că
Societatea geografică din Paris e câşti
gată pentru causa română şi va lucra
pentru isbânda ei.
Eată ;tot atâtea triumfuri, isbânde
de-ale noastre.' Ce ne arată ele? Ne
arată:, cum am zis la Început, că cauBa
română înaintează şi înaintând, tot mai
departe sftntem de aceea, ca s6 putem
fi cutropiţi de Maghiari, cura cred ei —
de mai cred. —r Ne arată, că avem spri-
joane din multe părţi şi aceasta no în-
curajază să avem tărie şi răbdare şi sS
mergem neînfricaţi şi statornic — înainte.sin.
Causa ram ând în Belgia. Tribuna aro ştire de!a coreppoudentul seu din Bruxella (Belgia), că la 18 M-iiu n. prof. Aug. de Vreught din 'W-wre a ţinut tn oralul An- denne o interesantă conferecţă despre Romanii
din Transilvania.La conferenţă au fost Invitaţi şi Românii
din Bruxella. Secţiunea L'gei de acolo a fost
representată prin doi trimişi ai sei.Conferenţiarul făcând cunoscută po larg
şi favorabil causa română a arătat publicului şi voînicfa din urmă a guvernului maghiar:
oprirea adunării dela Blaj.Aflând despre aceasta publicul întreg s’a
ridicat cu murmur general, strigCnd:„ Jos cu Maghiariil Jos cu apăsătorii !*
Conferenţiarul a fost viu felicitat. Delegaţii romani au împărţit !n public Protestul Romanilor împotriva maghiarisărei, care 8 &
tipărit In vara trecută în BroxelJa.Aflăm ca dl Vreught pregăteşte un Btudiu
asupra chestiunei române şi va ţinâ o '.onfe-
renţă şi la Bruxella.
V iito ru l nostru. Vestitul scriitor francez, dl Charles Loiseau, din PariB, a publicat săptămâna trecută o Însemnată lucrare sub titlul „BalcaDul şi crisa austriacă". ‘
* In această lucrare, dl Charles Loiseau ecrie câteva psgini călduroasa despre Români şi îndeosebi despre Românii din Ardeal, pre- vestindu-Ie pe viitor un rol mare In desle- garea crisei dintre Austria şi Ungaria.
: Sistem ul (m odul) de alegere al
guvernului a ajuns ear’ la vorbă tn dieta. Contele Apponyi a adresat guvernului o interpelare, dacă are de gând s8 facă cât mai curând un proiect de lege despre schimbarea legei electorale, respectiue garantarea alege
rilor libere?în vorbirea, ce a ţinut-o cu acest prilei
AppoDyi, a zis Intre altele următoarele: Am ajuns acolo tn Ungaria do azi, că pentru câştigarea mandatului de deputat nu mai valorează nimic învăţătura, meritele adevărat patriotice, mintea şi caracterul inimei. Trag Insă cu atât mai mult In cumpănă legăturile familiare, protecţia guvernului, belşugul in
bani. Clasa mijlocie a poporaţiunei azi-mâne va fi irgonită cu derSvtrţjire de pe terenul luptelor şi activităţei politice, fiindcă dacă ea nu vr6 să iee parte la acea licitaţie, al cărei resultat este mandatul de deputat, atunci peste tot nu mai poate fi vorba de fo’os'rea dreptului ecu, decât jertfindu-’şi principiile şi averea. Eată o demoralisare a poporului maghiar.
Frumoase Btări pregăteşte chiar şi Ma
ghiarilor cinstita oc&rmuire.
J)c la L igă. îu urma sSrbărilor naţionale din 3/15 Maiu, 300 membri noi s’au
înscris tn Liga culturală.Cu prilejul congresului, conchemat po
zilele do 24 şi 25 Maiu, L»ga culturală va da
o mare săibaro tn fo'onul fondului seu.
Pag. 242 F O A I A P O P O R U L U I
T ă ria noastră. Sub titlul acesta
Liga Română serie despre sărbările dela 3/15 Maiu, zicând:
„Hanifestaţiuuile noastre au dovedit vrăş
maşilor naţionalităţei române, că sftnt nişte
naivi şi nişte imbecili toţi acei cari îşi în
chipuiau cu putinţă, ca chestiunea naţională
să fie „compromisă", se fie „îngropată". în-
tr’o chestiune at&t de mare se pot compromite
oameni singuratici, dar’ ea însăşi trăeşte şi
va trai nevătămată până-când va găsi des-
legarea pe care ea o reclamă.
Succesul de Duminecă este şi trebue se
fie un puternic îndemn pentra toţi cei neho-
tăiîţi şi timizi de a se înregimenta din nou
la Ligă şi a contribui astfel. la o puternică şi
nebiruită organisaţiune a tuturor celor-ce vor
în toată sinceritatea sufletului lor, ca chestiu
nea naţională sâ fie îndrumată pe o cale ce
duce la isbânda. ..."
Fraţilor noştri de . paste munţi le ser
veşte drept mângâiere că ne-au văzut mişcân-
du-no noi, într’an timp când lanţurile şi ză
voarele despotismului maghiar îi ţin pe loc,
şi li opresc până şi a sârba un parastas cre
ştinesc în bisericile lor.
Această mângâiere Ie va da noue puteri,
pentru-că s’aa putut convinge, că nu e o frasă
banală când se susţine, că România întreagă
este Ia spatele lor, spriginindu-’i şi ocrotindu-’i“.
In ip ta în cong regaţiun i. La 23
Maia s’a ţinut eongregaţiunea comitatului Ca-
raş-Severin în Lugoj.
Dapă-cum aflăm ca plăcere, în această
şedinţă distinsul advocat român, dl Coriolan
Brediceanu a interpelat asupra faptului, că în
bisericile româneşti Ia 3/15 Maiu au fost trimişi poliţişti, ca spioni.
Fişpanul Jakabffy şi viceşpanul Litscheh
au răspuns, că aceasta a fost de lipsă, ca misură preventivă ij).
Advocatul G. Dobrin a interpelat în
afacerea maghiarisărei numelor.
Eată exemple vrednice de urmat în toate congregaţiunile.
A niversarea u n iu n e i. La 30 I. c.
Be va sârba în Cluj aniversarea de 50 ani a
dietei transilvane, care a proclamat uniunea Ardealului ca Ungaria.
Oraşul Cluj a invitat toate comitatele şi corporaţiunile. — Guvernul va fi representat
prin ministrul Ddniel.
E în pregătire o exposiţie, unde se vor
vedfe portretele tuturor bărbaţilor fruntaşi,
cari au lacrat pentru această aniane — pentru noişvecîaic urgisită. ;
Serbarea naţională de 3/15 Maiu,Am descris în numărul din urmă
câteva conveniri dela noi, din împărăţia
tirăniei. Continuăm acum cu raportul.
Din împărăţia tirăniei.în C lu j.
în Cluj a serbat'ziua de 3/15 Maiu tine
rimea, dimpreună ca câţiva inteligenţi. După sfânta liturgie, la care a cântat corul tine
rimei, s’a ţinut o şedinţă sărbătorească a tinerimei. Aici s’au declamat poesiile ocasionale
„Glasul unui Român“, „Deşteaptă-te Române",
„Cătră martirii din 48“. Corul tinerimei a
cântat cântări naţionale, ear’ unul dintre
tineri a ţinut o vorbire despre „Trecut, present şi
viitor". Dapă ameazi şi seara s’au ţinut două
conveniri, la cari au luat parte şi inteligenţa.
în Dejf Turda şi Bistriţa.
în toate aceste trei orsşe Românii au
fost spionaţi în biserici, de poliţişti şi spioni, că oare preoţii nu pomenesc la daruri pe mar
tirii noştri din 1848. Asemenea s’a petrecut
lucrările şi în satele din jurul acestor oraşe.
Din Bistriţa se vesteşte, că acolo bise
rica română a fost plină-plinuţă de credincioşi,
cari au ştiut aprecia însemnătatea zilei.
în Turda — după-cum se scrie Tribunei
— pe dinaintea bisericilor române umblau po
liţişti şi în biserică a fost un căpitan de po
liţie, care era ca, luare, aminte la slujbă — un
lucru neîndatinat. La toate trei bisericile
slujba s’a ţinut sub pasă poliţienească.
O Doamne al dreptăţei — scrie coresp.
— până-când vei mai suferi atâta blăstemăţie ?! ?
— în Oradea-mare. '
j Aici a făcut tinerimea o frumoasă ser
bare. Ea s’a îsfâţoşat în numer mare Ia bi
serică, ear’ seara ; s’au întrunit tinerii la ho
telul „ Arborele verde ■, unde au., sărbătorit
prin cântări şi vorbiri. Au făcut apoi un
protest împotriva oprirei adunarei dela Blaj
şi împotriva prigonirilor, iscălit de 23 de tineri.
• în Munţii-Apuseni.- j,
Jurul Câmpenilor şi aproape toate satele
din Munţii-Apuseni au fost inundate de gen
darmi şi spioni. Se temeau doară stăpâni-
torii, că se vor riscula Moţii Din pricina
aceasta serbări publice n’au fost, dar’ Moţii
ău ştiut aprecia însemnătatea zilei, dovadă că
şi la Blaj au plecat 50 de Moţi albăceni, din
creştetul munţilor.
în OrSftie f i Sebeşul-săsesc.
în ; Orlştie a fost în amândouă bisericile
poliţia, ca spioni, Ia slujba d-zeească, asemenea
şi prin comunele din comitatul Hunedoarei,
precum în Deva, Hărău, Banpotoc, Vărmaga ş. a.
în Sebeş Românii au voit se ţină o per
trecere în „Arini", dar’ căpitanul poliţiei ă
oprit-o. Românii au sărbătorit ziua întruniţi In familii. ‘ ;
în Selişte. 1
Din Silişte (lângă Sibiin) se scrie, că în
dimineaţă de 3/15 Maiu au răsărit acolo, ca
prin farmec, ca o minune, mai. multe steaguri de tricolor naţional, cari fâlfăiau îu vânt,
bătute de ploaie. Unul a răsărit pe o colină,
altul pe alta ; unul pe un punct mai însemnaţ
din jur, altul într’alt loc; ba .unul, cel mai
frumos a răsărit tocmai în piaţa comunei, pe
vîrful pavilonului de vară, unde tinerimea îşi
face obicinuitele petreceri cu joc.
Până pe Ia 8—9 eiasuri au rămas stegu- leţele Ia locul lor privite cu drag de toţi Ro-
mânaşii, ca semne ale unui viitor de aur —
când gendarmii, nevoind se înţeleagă minunea
zilei de 3/15 Maiu, le-au confiscat pe toate.— Bravi Români, SălişteniiM
In Doştat. y ;
Părintele /. Albon, paroch în Doştat, a
slujit în ziua de 3/15 Maiu parastase, date de privaţi, ear* la daruri au fost,pomeniţi: 8i-
meon, Ioan, Vasile, Avram, Florian etc.
(nume de-ale marilor noştri bărbaţi dela 1848).
în biserică au fost doi spioni de ai putereî,
cari au denunţat aceasta şi astfel dl Albon ă
fost prins de gendarmi şi dus la Alba-Iulia,
unde, după luarea unui protocol, a fost pus
deocamdată pe picior liber. Ce se va mai
întâmpla, vom vedâ, dar’ atâta ştim, că la
Doştat puterea ’şi-a începui orgiile sale.
Im B aia- tnare .
în Baia - mare, Baia - sprie şi pe
Cafnic ia bisericile româneşti s’au ţinut slujbe
şi s’au ridicat rugăciuni pentru causa naţio
nală, ear' în unele locuri s’au făcut parastase
pentru odichna celor răposaţi. Spionii n’au
lipsit nici pe aici. Petrecerile şi convenirile
ce erau se se ţină în mai multe locuri, au
fost oprite. Volnicîile au fost şi pe aici I®
culme.
I n Jc lănxe l.
La marginea Câmpiei, în Iclănzd, unde
în fiecare an se. sărbează ziua de 3/15 Maiu
şi de astă-dată s’a sărbat frumos, deşi a fost
timp ploios. Inteligenţi n’au fost mulţi, dar*
au fost ţăranii din Icland şi Iclănzel. S’au
ţinut mai multe toăste şi întrunirea s’â sfîr
şit cu o petrecere cu joc, aranjată în casele
părintelui Rom. S. Orbeanu. L* sărbări a fost
de faţă şi protopretorul cercului.
In B ăn a t.
în Blnît încă a fost spionaj prin bi
serici şi comune, dar’ cu toate aceste s’au
făcut slujbe prin biserici, în Teregova, în co
muna B—şa etc.
I ) in B la j.
Am amintit, că Tribuna şi Gazeta au
sărbătorit în mod vrednic marea zi de 3/15
Maiu. Tot asemenea a făcut şi Unirea din
Blaj, dedicând pe pagina primă un frumos ar
ticol memoriei zilei, în care între altele se
zic următoarele:
„Binecuvântată şi lăudată să fii, zi mă
reaţă de 3/15 Maiu 1848! Ţie a fost dat
s i vezi cea mai grandioasă adunare a neamului
românesc din Transilvania. Tu ai întrunit
pentru prima-oară tot ce poporul român avea
mai bun şi mai ales fără deosebire de clasă
şi confesiune: pe păstorii înţelepţi, pe cărtu
rarii cumpitaţi,pe tribunii înfocaţi şi pe ti
ranii treji ţ i cuminte...
„In aceste zile rele şi grele tu singură
verşi bucurie, mângâiere şi sperare în sufle
tele noastre,. zi de mat6 slrbătoare naţională /
t.
"'*'3— --------- rY3x5TI-- !—~---
— C ron ica a n u lu i. —
Viena, 19 Maiu.
Miniştrii' la auzul că M. Sa a fugit la
Innsbruck au voit să-’si dee dimisiunea şi nu- > * mai garda naţională şi tinerimea academică
’i-a putut îndupleca se rămână în post, dar’
în mod provisor;.; Se fac încercări pentru a
proclama. republica. O deputaţiune merge Ia
Innsbruck, se roage pe M. Sa să se reîntoarcă
la Viena. Se zice, că Monarchul la rugarea
deputaţiunei încă în acea zi a plecat spre
Viena. ' (Wien. Ztg.)
, Budapesta, 19 Maiu.
Ministrul - preşedinte com. : Lud. Bat-
thyânyi între alte ordinaţiuni, edă şi una adre
sată Secuilor, provocându-’i ca se grăbească
la Seghedin, unde se va aşeza oaste de 12.000
soldaţi. (Org. Naţ)
Sibiiu, 20 Maiu.
Divisia de Secui trecând cătră Sibiiu a
comis nişte excese , foarte urîte. Mai c» seamă Românii n’au putut fi . lăsaţi în pace
şi pe o muiere au batjocorit-o în modul ce£
Nr. 21 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 243
mai neuman. La Nocrich au sfărmat pajura
împărătească Intre înjurături asupra casei dom
nitoare. (Gaz. de Trans.)
Mediaf, 22 Maiu.
Faima că vin Săcuii a neliniştit tot
oraşul, punfindu-se pe picior de răsboiu, Insă
nu s’a întâmplat nimic Locuitorii s’au apu
cat a direge cetatea. (Gaz. de Trans.)
Peata, 23 Maiu.
Ministerul a dat un circular, In care
provoacă civii Ungariei sfi stee gata a-’şi apăra
ţeara în contra sfirbo-croaţilor pe ori-ce cale.
Un alt circular este adresat cătră preoţii ca
tolici, ca aceştia să îndemne poporul la sa
crificiu pentru patrie; comunele bisericeşti încă
sflnt rugate să doneze argint şi aur ce s’ar
afla prin biserici. Al doilea circular hotăreşte,
că dieta să se deschidă în 2 Iulie.
(Gaz. de Trans.)
Clnj, 23 Maiu.
»Erd. Hiradd* descrie adunarea dela
Blaj, fireşte, într’un ton cât se poate mai duş
mănos. Bărbaţii de frunte îi numeşte »răs-
culători», şi mai cu seamă pe Nopcea nu-’l
poate suferi. Se acaţă şi de stindarde, şi
susţine, că Românii sânt în legătură cu Mus
calii. Nu ’i-a convenit nici purtarea miliţiei.
Mai adauge, că guvernul este foarte nemul
ţumit cu adunarea românească, căci nu s’as ’întâmplat după prescrisele luL Despre Micheş
ne spune, că guvernul n’a primit rugarea Ro
mânilor pentru eliberarea lui, zicând că Mi
cheş nu poate fi slobozit numai în urmarea
sentenţei judecătoreşti. (Gaz. de Trans.)
Mediaş, 23 Maiu.
Azi a sosit poruncă dela universitatea
săsească din Sibiiu, ca Mediaşul să nu tri
mită deputaţi la Cluj, dar’ ei totuşi vor merge,
însă cu instrucţia, că despre uniune să nu
vorbească până-când nu vor dispune în Viena
despre causa naţionalităţei române.
(Gaz. de Trans.)
Pesta, 25 Maiu.
Azi a sosit ştirea, că croato-slavonii au
declarat Maghiarilor răsboiu, şi că Bohemii
s’au rupt de cătră ministerul din Viena. >(Gaz. de Trans.)
Sibiiu, 26 Maiu.
Sibiiul a hotărît a pune ad acta toate
poruncile venite din partea ministerului din
Pesta. Deputaţii au primit instrucţii să pro
testeze în contra uniunei. Este posibilă o
ciocnire între uniunişti şi antiuniunişti. Deci
Sibiiul se înarmează. (Gaz. de Trans.)
81blin, 27 Maiu.
Saşii reînoesc Liga din 1613, 1636, 1657,
1875 punfind un jurăm&nt cam ca cel al Ro
mânilor de pe «Câmpul libertăţei».
S C R IS O R I.Producţia sodalilor din Sibiiu.
9
Sibiiu, 23 Maiu c.
' Stimate Dle Redactor!
Via a VS face un scurt raport despre producţia şi petrecerea Reuniunei sodalilor noştri de aici, aranjată Sâmbătă seara, In 21
1. c. In sala dela Gesellschaftshaus. Ea iaa parte ca plăcere Ia producţiile sodalilor noştri şi trebue sfi mărturisesc, că am observat o înaintare însemnată, de când reuniunea e condusă de actualal president, dl Victor Tordăţan. Cele trei producţii din urmă aa iebutit peste aşteptare, cu deosebire cea de astă iarnă şi din aceste se vede, că reuniunea îşi pricepe chemarea şi ştie aprecia însemnătatea şi In- rîurinţa binefăcătoare ce aa aceBte producţii pentru cultivarea membrilor sei şi pentru întrunirea publicului, atfit a ţăranului, cât şi a
clasei de mijloc*.
Producţia de Sâmbătă s’a dat cu concursul unui grup de tineri clerici. Corurile au executat foarte bine piesele, ceea-ce este tn prima linie meritul dlai învăţător Candid Popa de aici, care nu cruţă osteneală pentru a ajunge Ia ban resultaţ. Cântările aa fost via aplaudate, dar’ cu deosebire răsboinica piesă Bubue tunul, cântată de grupul de clerici, cari au mai executat două piese peste program.
Tenoristnl solo, dl Ioan Stanciu, In exe- . cutarea frumoasei cântări „Dacă ’n doulseci de toamne“, deasemenea ’şi-a dat toată silinţa, dovedind o voce bunişoară de tenor.
Piesa teatrală „Nu te juca cu dracu“ de 1. Negruzzi — deşi alegerea ei poate n’a fost destul de nimerită, ceea-ce Insă se explică prin împrejurarea, că na prea avem piese potrivite — a fost bine predată. Dl Poponea (Berbe- cean),dl Medrea, cavaler, dl D. Axente, vătavul,
ca de obiceiu au jucat foarte bine şi au foet drăgălaşe şi d-şoarele: Paraschiva Rempold (Mandiţa) şi Maria Costea (Zoe Castelli) şi ceialalţi.
Publicul, Intre care a fost ţi un număr oare-caro de inteligenţi aibieni şi din jar, ’i-a
răsplătit ca vii aplaase.
Sflrşindu-se producţia, a nrmat jocol, care s’a continuat ca mare animaţie până In dalbe zori, jucându-se Intre alteţe cu mare foc şi joeurile naţionale, ca Hora, cu care s’a Început jocul, Ardeleana, Serba etc.
Peste tot producţia şi petrecerea, carac- teriBate prin un viu colorit naţional, ca toate petrecerile sodalilor noştri, aa fost bine succese, ceea-ce este spre lauda condmătorilor şi membrilor reuniunei. Acestora le zicem: înainte pe calea ce aţi apucat, ear’ publicul român 11 rugăm a ajutora In tot chipul această vrednică reuniune, care merge In fruntea ce
lorlalte reuniuni de felul ei. «m.
D IN L U M E .Rfcsboiul ispaiio-american.
Deşi nici până acum nu s’a dat o
luptă hotărltoare, dar’ să pare, că aceasta
să apropie. Flota spaniolă, sub comanda
admiralului Cerveja a sosit la Cuba, fără
a o pută Împedecă Americanii. Cerveja
a Intrat In portul Sant-Iago, ear’ acum.
să află, după-cum vesteşte o telegramă,
In portul Cienfuegos. In jurul Cubei
circulează multe vapoare americane. Ast
fel năile celor două state stint aproape
unele de altele şi de aci să deduce, că
lupta hotărltoare nu va Întârzia mult.
O altă ştire de lnsămnătate este cu
privire la posiţia, ce o iau două ţări,
Anglia şi Irancia, faţă de cele două state,
ce poartă răsboiu. Dela început Anglia
a fost pe partea Americanilor, ear’ Francia
pe partea Spaniolilor, fără însă a să
amesteca. Acum să vede, că va urma
şi amestecul. Se telegrafează adecă, că
Spaniolii vreau să dee Franciei insulele
Filippine. Aceasta ar avă de urmare
părtinirea făţişă a Americanilor din partea
Angliei şi din aceasta, dacă să va în
tâmpla, se vor naşte mari încurcăli.
FO ITA.Î N A I N T E .
D in foaia „Câm pul libertăţei".Sfântă şi măreaţă zi de 3 Maiu 18481
De cincizeci de ani ochii noştri se întorc
spre tine, precum se întorc ochii nenoriciţilor
cătră steaua care le surîdea tn zilele de ilusii
şi de speranţe, precum se întorc ochii celor
rătăciţi pe valori cătră Bteaua care Ie arată
dramul.
Nu ştia dacă ochii noştri au fost vre
odată aşa de Înecaţi tn Iacrămi ca In ziua de
acum... Cn toate acestea la vederea ta, dulce
Btea mângâietoare, Iacrămile ni-Be usucă, ne
gura presentului pare-că se împrăştie o clipă
şi In clipa aceea, privind înapoi, revedem
printre prăpăstii fioroase drumul stropit de
Iacrămi şi de sângu, pe care ’l-a străbătut nea
mul nostru, ear’ uitftndu-ne înainte zărim prin
tre alte prăpăstii, albind icî şi colo calea vii
torului, calea visurilor noagtre...
Şi, la această visiune, uităm osteneala uitam descurajarea, uităm durerea ranelor noastre, — inimile ni-se întăresc, fruntea ni-se înalţă şi glasul speranţei ne strigă: „înainte I Aşa de greu şi aşa de lung a fost drumul ce aţi străbătut, încât nu] trebue să vă îndoiţi un minut că veţi pută merge până
la capăt 1“Da, vom merge!Vom merge, fraţi chinuiţi şi îndureraţi,
căci vă iubim şi ne iubiţi şi iabirea dă
patere 1
Vom merge, fraţi împilaţi şi Ingenun-
chiaţi, căci dreptatea este cu voi şi dreptatea
dă patere 1
Vom merge, căci raza zilelor noastre de glorie şi de bărbăţie nu s’a stins Încă şi la lamina ei ni-se luminează calea 1
Sfântă şi măreaţi zi de 3 Maiu 1848, fii binecuvântată tu a cărei amintire ne
redă speranţă şi putere!liarbu răUlncanu.
Poesii poporale.
D in M o s n ita .» iCulese de Vichentie Ooleţi, plugar.
Nevastă dragă nevastă Scoate capul pe fereastră,Că nu-’s lup să te apac Ci-’s voinic aă te sărut.
Mândră mândruliţă mea
Mărită-te de-’i putea,Că nădejdea dela mine E ca frunza cea din viie,Cftnd vrei să te răcoreşti Mai tare te năduşeşti.
Nevasta care iubeşte Spală noaptea şi cârpeşte, Dimineaţa-’i rumenită Şi de mulţi voinici iubită.
Până codru frunza ţine Toţi voinicii trăesc bine,Dacă codru frunza Iasă Toţi voinicii treg acasă.
Pâg. 244 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 21
•J* Gladstone.
^estămâna trecută, în 19 Maiu c. a
trecut la cela veeînice unul dintre cei mai
mari bărbaţi ai veacului nostru, bărbatul de
Stat ai-Angliei Wiliam E Gladstone.
Glsdgfonea fost un mare suflet, iubitor
de adevăr, dreptate şi libertate şi a fost cu
prins în de aşa de simţăminte adevărat libe
rale, înclt a părtinit pe toate popoarele apă
sate ş i’şi-a ridiaat puternicul seu glas, pentru
ele şi împotriva apăsătorilor. Chiar şi pe
Irlandezii apăsaţi de EagitZ’, ’i-a părtinit el
şi s’a silit a le asigara drepturi şi libertăţi.
Da aceea jelea pentru moartea marelui
bărbat este simţită în Armenia, Bulgaria,
Grecia, România şi Ardeal, ca şi în Anglia,
ca şi în Irlanda; perderea lui o deplânge
toată lumea civilisatî, îu Eiropa, ca şi în
America. ... .
Eită un adevărat bărbat cult, un suflat
cu adevărat nobil, generos şi libera!,
. Gladstone s’a născut la Liverpool (Anglia),
Ia 1809. El a aparţinut partidului liberal,
care la 1879 . ajungând ia putere, Gladstone
fa însărcinat cu compunerea ministerului. Mi
nisterul lui a avut multe lupte, luptând pentru
liberalism şi luând în programa sa şi causa
Irlandezilor apăsaţi. Pentru Irlanla a propus
un minister şi parlament propriu, dar’ această
reformă a fost respinsă. v
. îu urmă Gladstone s’a retras din politică,
dar’ a. apărat liberalismul şi causa popoarelor;
apăsate. E cunoscut cum 'şi-a ridicat vocea.
sa pentru Armenii apăsaţi de Turci, apoi şi
pentru alte popoare, ocrotind pe cei nedrep
tăţiţi. Astiel el ne-a fost prieten şi nouă
Românilor peste tot şi în special Românilor
de sub oblăduirea ungurească. . .
Pe Maghiari ’i-a combătut, ca şi pe
Turci, pentru purtarea lor neomenească faţă
de popoarele cu cari locuesc împreună. Aceasta
o recunosc şi mărturisesc şi foile maghiare.
Despre rolul lui faţă de Români vom
vorbi îndeosebi, când îi vom da portretul. '
Acum mai amintim, că în urma libera
lismului şi iubirei de adevăr, Gladstone a fost
iubit şi cinstit de toate popoarele din lumea
întreagă. Vocea lui hotărea mult in cumpăna
dreptăţei. De aceea la ştirea morţei sale
toată Anglia s’a îmbrăcat în jale; foile engleze au eşit încadrate în negru. Apoi din
Mori mândro Bă mor şi eu
Să ne pună ’n copârşeu
Cu capul cătră ordeu,
Ca s’aud vinul curgând, ; >
Cisme roşii tropotind,
Fete după min’ plângând.
toate părţile lumei s ’ a u trimis , telegrame de
i condolenţă familiei răposatului şi toate ziarele
deplâng pe marele bărbat. ,; : d
Foaia Tribune din Now-York zice, că
„lumea a perdut pe cel mai mare cetăţean
; al seu". , ;:;r ,1 :
; M Da aşa este; ear’ noi Românii îndeosebi
am perdut un prieten 'devotat causei noastre;
*
L i ştirea morţii marelui, bărbat, dl Dr.
Raţiu a trimis familiei, la adresa fiiului seu
Herbert în Hawarden, o telegramă de condo-
. lenţă, spunând cum Românii din Ardeal de
plâng şi ei moartea marelui apărător al tu
turor naţionalităţilor apăsate şi nedreptăţite.
Credem, că şi-de asiă-dată dl Dr. Raţiu
a exprimat simţămintele tuturor Românilor
ardeleni.Tot asemenea a trimis şi preşedintele,
camerei române din Bucureşti următoarea tele
gramă, — adresată doamnei Gladstone:
. „Conformându-mă votului pe care camera ,
deputaţilor a regatului României ’l-a dat la
aflarea morţei dlui Gladstone, marele bărbat
de stat al Angliei, care în toate ocasiunile
ridicat puternicul glas în favoarea drepturilor
României, şi care a binevoit să primească
titlul de cetăţean român, pe care naţiunea
recunoscătoare ’i-'I-a conferit, subscrisul vine.
respectuos să vă roage, doamnă, a primi ex-
presiunea celor mai profunde sentimente de
regret şi condolenţă®. '
Cursuri economice' pentru :invgţători.
Ca şi în anul trecut aşa şi în acesta ministrul u. r. de economie a dispus a se
ţină în vacanţiile de .vară, (Auguat) cursuri
pentru cualificaţiunea economică a învăţătorilor ce se vor aplica la ţcoaiele de. repetiţie
economice.
Cursurile vor fi de 4 săptămâni şi se
vor ţină Ia şcoalele economice din localităţile următoare: Ada, Geoagiul inf. Hod-
mezovâ ă, hely, Jâszbereoy, Kecskemet, Nagy-
Szent-Miklos, Rimaszombat, Pâps, Szt.-Imre,
Szabadka şi Csabs, primindu-se în fiecare
câte 20 învăţători poporali, laolaltă 240.
Cu prilejul acestor cursuri fiecare parti
cipant primeşte 50 fl., din care se vor aco
peri cheltuelile de călătorie şi provisiune, cu un cuvânt toate cheltuelile. v
Toţi ficiorii mă iubia,
De când ’mi-’s la mama lui
Nu ’mi-'s rândunea, nici pui,
Nice 'dragă nimărui.
Frunză verde frunzuliţă
Am avut. o mândruliţă,:
Frunzuliţa s’a uscat Mândruliţă m’a lăsat.
La aceste cursuri se vor primi învăţă-
: torii aplicaţi în comunele, în cari îa anul
şcolastic 1898—99 sigur se vor deschide
şcoale de repetiţie economice, conform ordinului dat de ministrul de culte şi instrucţie publică nr, 60.764—-1896.:
Pentru primire la aceste cursuri învăţătorii se pot insinua până la: io Iunie a. c. pe calea inspectoratului şcolar reg. respectiv.
.Iu.înştiinţare s8 ee spună apriat carsul
respective şcoala, !a care învăţătorul doreşte
se participe; trebue se. se alăture mai de-
, parte declaraţiunea primăriei comunale, în care
documentează că representanţa comanafă a
d^cis înfiinţarea şcoaîei de repetiţie economică; dea; omenea e de a se documenta aplicaţia
faptică a învăţătorului, etatea şi sănătatea
aceluia. (
' Ca şi altă-dată sfătuim pe fruntaşii co
munelor noastre să iee măsurile de lipsă pen
tru înfiinţarea şcoalelor de repetiţie economice,
ear’ învăţătorilor; în interesul bine priceput
al causei şi chiar şi al lor propriu, le punem
la inimă această chestiune însemnată pentru
înaintarea poporului,
i Jertfe, fireşte, se cer pentru înfiinţare»
, şi susţinerea acestor şcoale, dar’ în asemănare
cu ceea-ce cu tot dreptul se sperează dela
ele, aceste jertfe sflnt de tot neînsemnate.
De aceea trebue să grijim, ca măcar în
punctul acesta, să nu rămânem earăşi în coada
tuturor. E vorba de înaintarea economiei ţăranu
lui nostm şi de progresul în bunăstarea acestuia^
Şi, când se tractează de astfel de lucruri, ni
mic nu trebue cruţat. In acest cas ni-s’ar pută
aplică cu tot dreptul proverbul, că sântem:
„scumpi la tărîţe şi ieftini la faină".
in ordinul ministerial de care s’a făcut
pomenire mai sus, se Bpune, între altele, că
la înfiinţarea şcoalelor de repetiţie economice
Bfint deobligaţq deocamdată comunele mai mari
şi anume: acelea, în cari este şcoală cu cei
puţin 2 învăţători; dar’ cine ar pută opri şi
pe alte comune mai mici dela înfiinţarea ace
stor şcoale?. Şi în acest cas, chiar şi dacă învăţătorii!
ar fi trimişi pe cheltuelile comunei, n’ar fi
vrednică această causă să ’i-se aducă jertfă
de 50 fi.?Repetăm deci, să nu se treacă cu uşu
rătate peste o causă atât de însemnată şi se
începem a ne mai desvăţa de păgubitorul no
stru alasă/a
Strigă-mă badea din deal
Se-’i trimit gură pe val,
Strigă bădiţa din şes
Se-’i trimit gură mai des.
Frunza verde de frăguţi
Rău îmi stă fără drăguţi.
Abia aştept pâa' la vară
Să-’mi iau puşca subsuoară,
Să mă duc în codrul verde
Să văd mândra unde-’mi şede,
Şede, şede sub părete
Şi ’mi-’şi coasă la oprege,
Nu ştiu coasă ori descoasă
Dar’ la Iacrămi văd că varsă;
Pân’ eram la mama mea
Am fost puiu de rândunea
Altă mândră îmi zicea, ■
Ia-mă bade cu tine
Şi dacă 'ţi-a fi ruşine,
Fă-mă bade brâu de lână
Şi mă pune p’ingă tine.
Brâul de ’ţi-a părea grea
Fă-mă lumină de său .
Şi mă bagă ’n sînul tău,
Că seara unde-’i cina
Mândru eu ’ţi-oiu lumina
Şi guriţă eu ’ţi-oiu da.
Şi cu altul m’ai schimbat.
Dar’ nu mi dudă pe tine
Ci mi ciudă chiar pe mine
C’am venit prea des Ia tine.
Foaie verde foi de spine
Aoleo! şi vai de mine,
’Mi-a spus măicuţa prea bine Că nu eşti mândro de mine.
Dar’ eu nu am ascultat
Seara la tin' am plecat,Când eram pe Ia fereastă
Tu strîngeai pe alta ’n braţe.
Din Seioa-mare.Culese de Ilie Oăbanu, june.
Frunză verde de dudău
Fă mândr’o de capul tău,
Şi eşi seara la portiţă
De-’i dă badiului guriţă.
Foaie verde foi de brad Mândră mi tare bănat,
Căci pe mine m’ai lăsat
Şi cu altul m’ai schimbat.
Nr. 21 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 245
C. I. Stăncescu.— Vezi ilustraţia . —
In şirul portretelor de ale vestiţilor
noştri scriitori, ce am dat până acom tn Foaia Poporului, pnnem astăzi portretul lui
C. J. Stăncescu, Bcriitor şi picior însemnat.
C. I. Stăncescu e bârbut In virată, născut la 1837. ’Şi-ft făcut şcoala In Bucureşti, învăţând şi drepturile, In care timp a învăţat şi pictura, cătră rare avea mare atragere şi a
Bcris câteva piese dp teatru.
La 1857 s’a dus Ia Pari?, pentru da a
etud'a mat departe pictura. Aici a stat 7 ani,In care ani a studiat şi lucrat cu strguinţă, trimiţâcd pa de o parte In ţeară tn fiecare an producţii, care să arete activitatea Ba, ear’ pe de alta a publicat prin deosebite ziare ilustrate franceze portrete do ale Domnilor români vechi. Când s’a întors In ţeară a fost numit profesor de istoria artelor şi de estetică la şcoala de Bete-Arte, unde azi este director.
In tot răstimpul acesta, tntr’un decurs
de 31 de ani, d-sa nu s’a abătut o clipă din calea ce 'şi-a croit. N’a fost mişcare artistică
In ţeară, la caro fă nu fi luat parte. A fost unul dintre fundatorii Ateneului român, In care timp de 17 ani, a ţinut In fiecare an una Bau mai multe conferenţe, toate aBupra artelor. A făcut începutul exposiţiilor de Bele-
Arte ce s’au făcut şi se fac în România, cău- | tând totleauna a încuraja talentele adevărate }
serioase. 8
Ca pictor, d-sa a făcut mai multe com- I posiţfi originale, Intre care moartea lu i Lăpuţ- j neanu, şi 150 de portrete, între care pe cele f
ale artiştilor noştri. j
Ca scrieri dl Stăncescu nu a publicat 1 până acum volume, dar’ rapoartele prin care f a arătat mersul teatrului, al artelor plastice, j discursurile rostite la împărţirile premiilor la 1 conservator, pot fi studiate ca mult fo’oi de cei din viitor, cari vor doil fiS afle cum au
înaintat aceste aşezăminte.
în „Biblioteca pentru toţi“ a lui Miiller
(nr. 71) sânt publicate câteva scrieri mai
mici de ale lui.
Stefan-eel-Mare de George Cătană.
Am vestit în numărul din urmă al
foii noastre, că o nouă carte, bună, folo
sitoare şi framoasă a eşit din teascurile
societăţei noastre „Tipografia*. Ea a fost
retipărită din Foaia Poporului şi are tit
lul : „ Vieaţa şi faptele lu i Stefan-cel-Mare
şi Bun Domnul Moldovei. Scrisă pentru Înţe
legerea tuturor} de George Cătană, lnv.“
Cartea, asupra căreia atragem luarea
aminte a cetitorilor noştri, să extinde pe
136 pag. şi costă 40 cr.
Ea are următoarea prefaţă interesantă
şi plină de Învăţături:
Iubite cititorule!
Voind şi eu a contribui cât de puţin la deşteptarea şi desvottarea Bimţului naţional la poporul noBtru român, am alcătuit după diferite scrieri — vieaţa acestui mare erou al Românilor — anume pentru „Foaia Poporului", care e cea mai lăţită şi cea mai iubită foaie a poporului român de dincoace de Carpaţi.
La sfatul unor amici şi binevoitori InBă,
precum şi ca mai uşor se poată ajunge In mâna poporului, şi să fie cetită de toţi mai
cu înlesnire, am scos-o şi tn ediţie separată, şi aşa In formă de cărticică o predau publicului cetitor şi Îndeosebi săteanului nostru
român.
Deci, iubite popor român! De ai In mână această cărticică eă ţii la ea ca Ia un lucru sfânt, ceteşte-o cu atenţiune, ţine-o bine In minte, şi când mergi Ia coasă, Ia plug, la moară, la secerat, la clăci, la şezători, la joc etc. povesteşte şi Ia alţii ce ai cetit, spune-o ca să o ştie şi alţii, arată-te ce vitejii au ştiut
face strămoşii noştri; puneţi şi copiii că o cetească şi să-’ţi povestească din ea, dă-o şi altora să o cetească şi căutaţi toţi să fiţi ca strămoşii noştri de mari, mari la snilet, mari
In fapte.Şi Bă nu crezi, iubite popor român, că
această cărticică şi ce e scris In ea, e numaio poveste, nu, Ia ea e scris adevărul curat, lucrurile aşa cum Intr’adevăr s’au petrecut.
Judecă acum cine sântem noi şi cine au fost strămoşii noştri. Ei au fost Iei, au foBt urieşi, noi eOntera pitici. E drept, că pe caloa ştiinţei şi noi am înaintat mult, dar’ e adevărat şi aceea, c& In multe privinţe sântem
tot îndărăt.
Vezi dar’, iubite popor român, pe stră
moşii noştri, cât B’au Juptat ei, cât ’şi-au vărsat sângele nnmai ca Bă-’şi apere şi susţină ţeara, legea, limba, şi să ne-o lase nouă următorilor
curată şi nepătată.
Deci dorinţa noastră să ne fie a ţină cu sfinţenie la ţeara, legea, limba, portul şi datinele strămoşeşti, căci numai atunci* ne arătăm că sflutem vrednici următori ai stră
moşilor noştri.Strămoşii noştri au fost mari, au fost
oameni viteji, pentru-că şi părinţii lor au fost asemenea. A învăţat fiiul dela tată cum să se lupte, cum să fie viteaz, ba de multe-ori să lupta tatăl alăturea cu fiiul seu, ori eă lupta fiiul ca să răsbune pe tatăl-seu ori pe
fratele Beo, căci aşa erau pe alunei vremile.
Acum Insă B’au schimbat lucrurile, res-
boâiele Bflntmai rărişi noi trebuo să învăţăm din cărţi, aceea-ce străbunii noStri au învăţat
pe câmpul do luptă.Da aceea, iubito popor român! Tri
miteţi copiii şi fotelo ia şcoală ca aă înveţe carte, căci astăzi nn om fără carto so poato numi mort Intre cei vii şi nu e capace de nici o faptă mare. După-ce es pruncii din şcoală dă-le să cetească cărţi bune, din care b8 tragă folos, din cari să vadă ca Intr’o oglindă faptele cele pline de vitejie ale stră
moşilor noştri şi să nu se lue a fi mai pe
jos decât aceia.
SS fim mândri de numele nostru, cid ne tragem din cel mai glorios şi mai brav popor din lume — dela poporul roman.
Sperând, că prin această cărticică voia fi făcut măcar pe un moment numai să cir- culeze sângele mai ca repejane In vinele cetitorului, rog pe poporul nostru roman eă o primească şi cetească cu acea plăcere şi bunăvoinţă, cu care eu am Bcris-o.
în fine mulţumesc şi amicului meu Andreiu Meda, neguţător In Valeadieni, — Român verde — care tncă a contribuit mult la re&- lisarea dorinţei mele, ca această cărticică să
ajungă în mâna poporului român şl Bă-'l de
ştepte şi lumineze.
Valeadieni, tn Martio 1898.
d f o r y e C ătatu l, Jnvfţător.
' P A R T E A E C O N O M I C Ă ."
Câmpurile bătute de grindină.Asigurarea semănăturilor In contra
grindinei este un lucru atât de bun, încât
fiecărui econom ar trebui să-’i dee de
gândit. Dar’, asigurate sau neasigurate
semănăturile, Intâmplându-se Bă fie bătute
de grindină, economul e dator să facă
tot ce-’i stă In putinţă pentru micşorarea
pagubei. Aceasta se poate întâmpla in
moduri foarte deosebite la deosebitele
plante şi îa deosebitele restimpuri ale
creşterei lor.
Bătând grindina bucatele puţin Îna
inte de Înflorire sau chiar în timpul ln-
florirei, prin secerat nu mai e nimic de
ajutat, pentru-că câştigul ar fi prea ne
însemnat. în această întâmplare locurile
trebue arate In grabă şi sămănate cu alte
plante, lăsând nearate numai acele locuri,
pe cari bucatele ar fi vătămate mai puţin.
Bătând grindina după înflorire, e de a Be
cerceta, că bătute sfint spicele In pământ,
ori numai culcate spre pământ şi că prin
mijlocirea paiului stau Încă In legătură cu
rădăcinile. în acest cas, şi dacă n’ar mai
sta drept nici un paiu, pământul trebue
lăsat nearat; căci se va vedâ, că buca
tele nu vor perl, ci îşi vor veni cu în
cetul în fire, grăunţele vor creşte şi se
va lua o recoltă măcar mijlocie. Dacă
insă paiele şi spicele stint bătute În pă
mânt, nu mai e multă nădejde şi astfel
dacă mai e timp pentru cultivarea altei
plante, să se facă aceasta; sămănătura
pusă sub brazdă poate servi ca mijloc de
Ingrăşare pentru sămănătura ce s’ar face
acum.
Dacă Intre bucate a fost sămănat
de cu primăvară trifoiu, nici nu trebue
aă se gândească cineva îndată la cosit
când cu baterea grindinei, pentru-că In
caşul acesta, şi dacă bucatele vor da re
coltă slabă, cu atât mai îmbelşugată va
fl recolta trifoiului şi mai cu seamă dacă
cositul bucatelor s’ar face In timpul ln-
florirei sau îndată după acesta. Dacă
grindina ar bate foarte de timpuriu, astfel,
Pag. 246 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 21
că mare parte dia trifoiul tinăr şi gingaş
ar fi bătut îu pământ, în caşul acesta sfi
se facă o altă sămănătură de trifoiu.
Urmând grindina după înflorirea bucatelor
şi fiind aceea foarte deasă, prin culcarea
acelora s’ar pute uşor pricinui pagube
atât pentru trifoiu, cât şi pentru bucate.
Deci trebue să se cumpănească bine, ce
ar fi mai folositor: dacă s’ar lăsa grăun
ţele să se coacă, sau dacă sămănătură
s’ar cosi îndată pentru nutreţ, aştepţându-se
încă o cositură de trifoiu. v
Pdstăioasele nu mai cresc după-ce
au fost odată cosite; numai astfel de
plante, cari n’au fost desvoltate deplin
sau au rămas nevoieşe,, dedesubtul celor
puternice, şi cari cu prilejul cositului n’au
fost de loc sau numai puţin vătămate,
numai acestea îşi pot veni încât va în fire.
Dimpotrivă măzerichea şi mazărea, fiind
vătămate, până după înflorire au aplecarea
4^ a slobozi crescături noue, cari poartă
flori şi fructe (roade). Dacă prin baterea
grindinei aceste plante au fost numai re
tezate şi nu bătucite în păment, trebue
aşteptat 6— 8 zile şi după numărul cres-
căturilor noue şi având în vedere şi anu-
timpul, se va trage judecata dacă se pot
lăsa plantele se rămână. în astfel de
caşuri recolta va fi mică, dar’ totuşi mai
bună, ca atonei când s'ar fi făcut o să-
mănătură târzie a altei plante.
N apii, ca plante tinere, pot fi stri-,
caţi atât de tare de grindină, încât să
nu mai fie în stare a creşte mai departe.
In astfel de întâmplări e mai bine să se
facă plantaţiuni noue. Fiind rădăcinile
napilor groase de câţiva centimetri, de
regulă cei mai mulţi cresc mai departe
şi după-ce au fost bătuţi de grindină,
dându-le mai ântâiu frunzele şi după aceea
întărindu-li-se rădăcinile.
Cartofilor (crumpenelor) le cresc în
grabă părţile din afară, curpenii şi frun
zele, dar’ în paguba părţilor din pământ,
a rădăcinilor şi crumpenelor, cari în timpul
acesta stau în loc. După încercări s’a
aflat, că gunoirea cu chilisalpetru ajută
reculegerea acestei plante.
Soiurile de trifoiu, ierburile, cucu
ruzul ca nutreţ ş. a., după-ce au fost
bătute rău de grindină, cresc rău sau nu
mai cresc de loc şi rămân păioase; de
aceea ele sânt de a se cosi şi usca,
pentru-ca cu atât mai bună să fie cosi-
tura următoare. întocmai se urmează
şi cu livezile sau luncile.
Cânepa şi inul, cu deosebire cea
dintâiu, se vatămă foarte uşor prin grin
dină; cânepa nu mai creşte de loc şi
inul numai aproape de pământ sloboade
unele ramuri, cari însă nu dau nici un
folos. Aid aşadară Du-’i alta de făcut,
decât a ara pământul şi a-’l folosi prin
sămănarea altor plante.
Până pe la mijlocul lui Iunie se pot
încă sămăna pentru producerea de sămânţă:
cucuruz mic timpuriu şi rapiţă de vară;
în întreagă luna se pot sămăna: orz mic
şi hrişcă pentru producerea, de grăunţe, ;
spergulă pentru fen, măzăriche, sorgo şi
muştar alb pentru nutreţ verde ş. a.
In luna lui Iulie şi în ţinuturile cu
o climă domoală şi până la mijlocul lui
Aagu3t se mai pot sămăna pentru nutreţ
verde: napi albi, măzăriche mazăre,
hrişcă, spargulă şi muştar alb; ear’ pentru
a avă nutreţ verde în primăvara urmă
toare se seamănă trifoiu încarnat şi să-
cară de nutreţ. ;
Pentru nutreţ verde sânt potrivite
şi recomandabile pentru sămănat urmă
toarele plante: săcară de nutreţ 80— 100
chilo pe hectar, cucuruz 120— 140 chilo,
rapiţă 40 chilo, măzăriche 200 chilo, sper
gulă 80 chilo, muştar alb 30 chilo.
Foarte de recomandat sânt şi urmă
toarele amestecături:1. Muştar alb 20 chilo cu măzări-
che 220 chilo. -
2. Săcară de nutreţ 160 chilo cu
rapiţă 1 2 chilo.
3. Săcară de nutreţ 120 chilo cu
măzăriche 50 chilo şi ovăs 36 chilo.
4. Hrişcă 100 chilo cu spargulă
24 chilo.
5. Muştar alb 16 chilo cu hrişcă
10 0 chilo.
6 . Săcară de nutreţ 260 chilo cu
spergulă 24 chilo, măzăriche 70 chilo.
7. Muştar alb 10 chilo cu spergulă
12 chilo, hrişcă 50 chilo cu meiu 10 chilo.
8. Muştar alb 18 chilo cu rapiţă
14 chilo.
Săcara de nutreţ, care se coseşte
toamna, mai dă şi în anul viitor o re
coltă de grăunţe sau o cositură de nu
treţ verde timpuria. Yoind a avă pe
cea din urmă, este foarte de recomandat
a sămăna săcara în amestecătură cti tri
foiu încarnat.
Hrişcă singură nu e chiar aşa bună
ca nutreţ.
Dacă locul n’ar fi destul de bine
gunoit, se îngraşe cn ud de animale, dus
pe timp umed, sau prin împrâştiarea de
gunoiuri măiestrite: guano sau chilisal
petru (2 măji metrice la un hectar).
(Va arma).
Poveţe despre stlrpirea peronosporei şi gărgăriţelor de Yiie,
Domnul vicecomite al comitatului
Sibiiu, prin hârtia sa dtto 17 Maiu
căi. n. a. c., în sensul disposiţiilor sta
tutului comitatens despre stîrpirea pe
ronosporei, a recercat atât primăriile cât
şi Reuniunea noastră agricolă, ca se în-
trevină cu stăruinţă pentru stlrpirea pe
ronosporei şi gărgăriţelor de viie, prin
aplicarea cât mai răspândită a mijloacelor
prescrise şi îndeosebi prin stropirea viţelor
cu tulumba.
Urmând bucuroşi acestei recercări,
ţinem de datorinţa noastră să atragem
luarea aminte a tovărăşiilor noastre agri
cole şi peste tot a viierilor mai ântâiu
asupra peronosporei şi să dăm poveţe
cum ar trebui urmat în aplicarea mijloa
celor de stîrpire.
După-cum se ştie, cu numele de pe
ronospora se înseamnă boala atât de pri
mejdioasă, care bântue în măsură din ce
în ce mai întinsă viile noastre şi ame
ninţă roadele lor cu nimicire une-ori de-
săvîrşită, Anul trecut, deşi ploile necon
tenite au spălat frunzele, mai numai viile
stropite au dat roade, pe alocurea îm
belşugate.
Peronospora e datorită unor bureţi
mititei (mucegaiu), cari începând din Maiu
să ivesc în formă de pete alburii mai ales
pe dosul frunzelor (foilor) cum şi pe mlă-
diţe, flori şi chiar pe struguri. Pe laturea
deasupra a frunzelor apar un fel de pete
gălbinii, mai târziu ruginii, însă nu um
flate nici rotunde. Pe laturea din jos
(dos) frunzele molipsite apar ca-şi-când
ar fi atinse de brumă sau preserate cu
zăbar măcinatf -
Contra peronosporei se recomandă ca
mijloc foarte bun şi ieftin stropirea cu
un amestec licuid din apă, peatră vâ
nătă (vitriol de aramă) şi var ars.
La 100 litre apă se adaugă 1, l 1/,
sau cel mult 2 chilograme peatră vânătă
şi tot atâta var ars. Deosebim prin ur
mare amestecuri de 1 , l 1/* şi 2 % 0®
sută). Stropite fiind cu amestecul de l 1/»
sau chiar 2 %> frunzele ivite acum la în
ceput s’ar pârli din causa frăgezimei lor.
Amestecul de l 1/* Ş* 2% se va aplica
deci mai tărzfu, peste vară şi de cu toamnă,
când frunzele sânt desvoltate.
Peatră vânătă curată şi deci potri
vită se capătă în prăvălia I. B. Missel-
bacher de aici.
Peatra se pisează mai ântâiu, apoi
se topeşte (disoalvă) în puţină apă căl
duţă — la 1 chilogram peatră vre-o 3
litre de apă — într'un vas de lut sau
de lemn. într’aceea se stinge varul ars
în cutare ciubăraş, punend o cătăţime de
apă îndoit mai mare.
Laptele de var astfel dobândit se
străcură prin o sîtă deasă şi se toarnă
încetişor, mestecând bărbăteşte cu o bu
cată de lemn — în peatra topită (nici-decam
întors, adecă: peatra în var).
Licuidul astfel gătit poate fi păstrat
pe mai târziu fără temere de a-’şi perde
tăria sa, este însă neapărat să se amestece
bărbăteşte de câte-ori e a se turnă, ***
tulumbă; rămân pe fundul vasului
tocmai materiile trebuincioase contra pe
ronosporei.
Stropirea însăşi se îndeplineşte ctt
ajutorul aparatului numit tulumba {proaşca)
de peronosporă, care împrăştie licuidul
de cum nu s’ar pută mai mărunt şi
o potrivă.
rîr. 21 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 247
îa scopul isbutirei nu rfimâne decât
sfi urmăm întocmai povt-ţelor ce urmează :
1. Stropirea s6 se îndeplinească cât
mai apriat şi întocmai la timpul cuvenit,
dacă e sfi isbutească la deplin.
Stropirea dintâiu urmează a sft face
cât mai de timpuriu, piin Maiu, până a
nu se fi i Csp&ndit peronospora, la tot
caşul mai înainte de înflorirea viţelor.
Neapfirat este a stropi de douS-ori cel
puţin sau şi mai bine de 3—4 ori.
Stropirea a doua sr trrbul făcută
• după înflorire, prin Iun e. Cu Începerea
lui August urmează stropirea a treia şi
cerând trebuinţa, prin Septemvrie a patra.
Stropite ar trebui toate frunzele şi cele
lalte părţi verzi. Iltndurile viei trebue stro
pite de amândoufi laturile, aşadar’ dedoufi-ori.
2. Tulumba sfi nu se ţină aproape
-de viţele de stropit. Licuidul sfi acopere
frunzele cu picături cât mai deopotrivă şi
dese, de mărimea grăunţelor de păsat,
sfimfinând a rouă mfiruntă. Picături mari,
cari s’ar prelinge Înspre marginea frun
zelor, lasă goluri şi astfel nu scutesc
frunzele în deplin. în urma stropirei
frunzele sfi nu fie cu totul ude.
3. îa viile aflătoare pe coaste pie
zişe stropirea sfi se facă mergând din jos
in sus, nu şi Întors.
4. Nu este iertat a stropi pe timp
ploios şi mai ales pe când plouă. Dacă
ploaia ar fi spfilat frunzele deja stropite,
se va stropi din nou.
Stropirea isbuteşte mai ales dacă se
face seara Bau dimineaţa pe timp uscat,
liniştit şi fiind cerul sfinin.
5. Stropite ar trebui viile din în
treg hotarul, cum şi viţele din toate gră
dinile comunei, de oare-ce viţele cari ar
fi rfimas nelecuite, fie şi numai pe alo
carea, uşor rfispândesc peronospora mai
departe, ameninţând cu pustiire viile mai
înainte sănfitoase ori stropite.
Cu începere din anul de faţă, aşa
ştim, din isvor sigur, se vor pedepsi cu
asprime, am&surat statutului comitatens,
; toţi cari nu ’şi-ar fi împlinind datorinţa
prescrisă contra peronosporei.
Aşa fiind, primăriile comunale şi
viierii vor lucra înţelepţeşte, aplicând
contra peronosporei negreşit şi din vreme
stropirea descrisă, atât de lesnicioasă,
ieftină şi de mare folos.
Rfimâne sfi adaugem, că prin viile
mai multor comune âti J^t năvală un fel de gândaci verzi, numiţi gărgăriţen> v{ţe
cari foarfecă tinerele mlădiţe cu grău*<Mft
Cel mai Îndemânatic şi Bigur mijloc este
a scutura, des de dimineaţă, aceste găr
găriţe pe pânzături aşternute jos. Ur
mează strlngerea şi aruncarea gărgăriţelor
in foc sau apă ferbinte.Dela comitetul central al „Reuntunei
române agricole din comitatul Sibiiului .
S ib i iu , 8/20 Maiu 1898
Sfaturi economice.Când conţin plantele de nutreţ cele
mai multe materii nutritoare?Cercetări amfinunţite, făcute prin
oameni pricepfitori au dovedit, că plantele
noastre de nutreţ conţin cele mai multe
materii nutritoare, din cari se formează
carnea, laptele şi oasele, pe timpul când
se începe înflorirea lor. Aceasta e de
mare Însemnătate pentru liotărlrea tim
pului In care este da a se face coBirea
plantelor, a căror înlesnire la mistuit
Bcade foarte mult după Înflorire.
Cum se pot face folositoare locurile Mltoase?
Lucru de căpetenie pentru a deveni
folositoare astfel de locuri, fie ele livezi
sau ogrii, este sficarea lor. Unde aficarea
nu se poate face nici Într’un chip sau
numai cu cheltuele foarte mari, cultivarea
acestor locuri nu se plăteşte. Pe când
pentru cultura fânaţelor este deajuns,
ca locurile băltoase sfi se scutească numai
de umezeli neîntrerupte, în acelaşi timp
folosirea locurilor băltoase ca locuri de
arat cere neapfirat o înclinare până la un
metru sub faţa pământului a oglinzei
fundamentale a apei. De altă parte trebue
sfi ne ferim a merge prea departe cu
sficarea, ci mai bine a umbla ca prin
canale (şanţuri) sfi ajungem ca şi In anu-
timpul cel mai secetos sfi putem ud%, lo
curile băltoase.
Culcarea măz6ricliei de nutreţ.
Foarte adesea se întâmplă, că um-
blându-’i bine măzfirichei cade şi că mare
parte din cea care e Întinsă pe pământ
putrezeşte în lipsa de aer şi lumină. Un
mijloc bun în contra acestui rfiu este de
a sfimfina deodată cu măzfirichea şi puţin
cucuruz. Măzfirichea se suie pe cucuruz,
care incă e un nutreţ tare bun pentru
vite şi cu chipul acesta ea nu cade, ci
dă un nutreţ foarte sănfitos şi bogat pentru
vitele de jug, vaci şi boi.
D. Comfa,prcţfldinto.
V, Tordăjianiu gecretar.
Înrîurinţa mirosurilor asupra în- suşirei laptelui.
Că mirosurile urlte înrluresc asupra
Insuşirei laptelui s’a constatat în modul
următor: 12 vaci, minate fiind dela locul
de muls la păşune, au ajuns deodată In
apropierea unui cadavru (mortăciune) ne-
lngropat al unui viţel; ele au mirosit
câteva clipite aerul stricat, ce eşia din
mortăciune şi urmarea a fost, câ nu nu
mai laptele acestor 12 vaci, ci şi cel
••*"oat dela alte 80 vaci din acea ciurdă, amesu. 4 fiind cu al ceior 1 2 , B’a Btricat.
Îngroparea '~-.Trn]ni a iniuorat rtul. S’a adeverit, cA . fcrt 88a nefert
dela toate vacile, . u ^
grajd de cartad desm fi^ ^
accid carbolic, a prmmjt ^
qi vfira&tun, ear car ace3 or
* “ miroB “ep!rat de carbol.
Cucuruzul verde ca nutreţ pentru vite.
Cucuruzul verde ca nutreţ e vrednic
de luarea aminte a plugarilor, fiindcă e
Bpornic, crescând lngrabă şi vitele mâu-
cându-'l cu mare poftă. De aceea e de
dorit, ca îndeosebi pe locurile comasate
sfi se facă locercări cu această plantă.
Pe un jugâr se seamfiui 180 litre şi când
a crescut de o paluă se grapă; ear’
dupăca începe a înflori se coseşte, dân-
du-se vitelor ca nutreţ verde, din pricina,
că nu Be poate usca. De pe un jugfir
se recoltează 180— ‘280 m&ji metrice.
Mohorul cu nutreţ.
Mohorul încă e o plantă foarte bună
de nutreţ. Precum se ştie el creşte şi
sfilbatic, dar’ mult mai spornic este cel
sfimfinat şi cultivat Înadins. Mohorul
menit pentru sfimânţă se dă mai rar, ca
cel numai pentru nutreţ. îi place cu
deosebire In pământul nfisipos, Bfimfinân-
du-se In Aprilie şi în Maiu. La un jugfir
se cer 20 litre sfimânţă, care după-ce
s’a acoperit cu grapa se mai şi apasă cu
tăvălugul. Mohorul se coseşte după-ce a
Înspicat, Be uscă şi se face fân din el
— 20— 25 m&ji metrice pe un jugfir.—
Cel de sfimânţă se coseşte când ’i-s’a
copt sfimânţă. Acesta Încă se uscă şi
apoi se îmblăteşte, căpfitând de pe un
jugfir 12 hectolitre sfimânţă; ce rfimâne
după îmblătire se foloseşte ca nutreţ.
Negoţ românesc.în atenţiunea „Concordiei* din Sibiiu.
Din Ludoşul de-pe-Murfy (Maros-
Ludas) primim următoarea scrisoare:
Ştiu, că societatea comercială Concordia
din Sibiiu are în programul seu şi aceea, că pentru lăţirea negoţului naţional românesc să întemeuze în centre bune filiale de negoţ. Precum ştiut este, .Concordia" a şi început sfi execute aceste punct din program, deschizând o filială sau o prăvălie Iu Făgăraţ. începutul 0 bun şi vrednic de laudă şi credem, că „Concordia* va continua pe calea apucată, în vederea acesteia eu îmi ţin de datorinţă a atrage atenţiunea direcţiei „Concordiei* asupra orăşelului nostru Mirfiş-Ludoş, care ar fi unul dintre cele mai potrivite locuri pentru deselrderea unei filiale (sau prăvălii)
de a „Concordiei".Mară -Ludoşul este un centru însemnat
de nego{. un emporiu da negoţ cu bucate şl lemne. El e aşezat între Tarda şi MarSj- O orheiu, fiind pe această mare întindere ain- gurul orăşel, la care gravitează o parte mare din Câmpie şi satele de pe cursul de mijloc al Murăşului: jur puternic românesc. Are tîrguri miri şi bine cercetate, tîrguri de ţeară şi tîrg do Băptfimână în fiecare sSptămână Marţi*.
Şi în acest centru de negoţ B’au încui
bat mulţi Jidovi, făcând negoţ tn maro şi în
mic şi la toţi le merge bine. Brită românească numai una siegară este, a dlui lanchi şi tocmai acest comerciant, care cunoaşte din praxă Btarea şi împrejurările locale, ar putft da îndrumări şi mână de ajutor .Concordiei* la întemeiarea filialoi, oventual ar putâ lu»
conducerea.
Pag. 248 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 21
lo c u r i bune pentru neguţători.Din Streja-Cârţişoara ni-se aeriu urmă
toarele:
Subscrisul am în Arpaşul-superior (cott.
Făgăraşului) o casă de lemn acoperită cu ţîglă
cn 3 încăperi largi şi două pivniţe, în care
casă de mai mulţi ani a fost neguţetorie,
mergând negoţul foarte bine, şi acum scoasă
licenţia pentru tabac şi sare. Acest edificiu
a împreunat cu o grădină de 400□, pe care
aş av& voinţă a-’l da peste tot în arândăsau
şi pentru totdeuna, după voinţa cumpărătorului.
D oro fte iu R om an , codrean comit.
Atragem luarea aminte ssnpra acestui
Ioc bun. Cei-ce ar voi se-’l ocupe sS se
adreseze !a d lD . Roman în Streja- Cârţişoara,
(posta Also-Arpâs).
Ştiri eeonomiee.C alea fe ra tă s ib e rian â . Foaia ru
sească Novosti scrie, că orârmuirea rusească
a cheltuit până acum pentru facerea călei fe
rate ruseşti 337 milioane de ruble şi pentru
înaintarea stărilor economice din Siberia 12
mii. de ruble. Dar’ e s'gur, că prin calea
ferată des; hizSndu-Be marea întindere â Sibe
riei, care în multe părţi e foarte roditoare,
din economia de vite, din bucate şi mine, se
vor întoarce banii cheltuiţi.
, B ihoreana*. După-cum ni-se scrie
noul institut de credit din Oradea-mare s’a
Întemeiat. Direcţiunea s’a constituit astfel:
preşedinte: Iosii Vulcan; director executiv: Coriolsn Pap; membri: Zigre, Ignat, Roman,
Pantea, Hoivath, Lazar, Neşiu, Iosif Moldo
van; comitetul de revisuire: Sava Raicu, Dr.
Ifechita, Păcală, Dr. Buna,.Samuil Ciceronescu.
.Bihoreana" are un capital de 300.000 fl. şi
în curând îşi va începe lucrarea.
Se caută u n ucenic. Dl Avgustin
Teochar, negutStor în Tinca (comit. Bihor)
caută un ucenic pentru negoţStorie, care se
aibă cel pnţin 2 clase gimnasiale, se fie Român
şi să ştie, pe lângă română şi limba maghiară.
A se adresa în Tinca (TeDke, Biharmegye).
B a n ii cei n o i. Dela 1 Ianuarie 1899
încolo valuta coroanelor va deveni obligatoare,
şi toate socotelile de stat, comunale etc. se
pot purta numai în valută de coroane.
Totodată anunţam, că crucerii cei de până
acum nu umblă în circulaţie, decât până în
jo Iunie c., rămânând în locul lor banii (filerii,
moneta de doi fileri); deci se nu adunam cru-
ceri vechi, ci bani noi.
Din traista eu poveţele,— Răspunsuri. —
1. P. in S. Drumul de pe Arieş, de pe la Sălciva a fost drum comitătens, dar’ acum a trecut la stat, adecă e drum de ţeară, cum ie zice, la care comunele nu s&nt obligate se dee lucru.
I. L. în S. (BikariaJ. Faţă cu purtarea protopretorului nu-’i alt remediu decât să faci arătare în prima instanţă ia vicecomitele, în a doua la comisiunea administrativă a comitatului (kozigâgafâsi bizottsâg).
Statutele
„Societăţii juniixieia
din comuna Babţa.(Urmare).
§ .1 8 . Deregătoria preşedintelui şi a
celor doi vicepreşedinţi stă într’aceea, că ei
grijesc, ca membrii ordinari ai societăţei se
aibă o'purtare morală bună şi onestă, deosebit
însă în biserică şi petreceri; pe cei cu purtare
rea îi face atenţi şi caşuri mai grave le arată
comitetului.
Preşedintele şi vicepreşedinţii la îndru
marea conducătorului mijlocesc convocările.
§. 19. Notarii în adunările lunare, a co
mitetului şi în cea generală duc protocolul şi
compun alte scrisori.
Protocoalele autenticate de conducător
şi doi membri de încredere şi alte scrisori de
împreună cu conducătorul le subscriu, cele de
exmis le exmit, pe când protocoalele şi alte
scrisori le păstrează.
§. 20. Bibliotecarul, opurile, ziarele etc.
le ţine în evidenţă şi în cea mai bună ordine,
avend peste toate inventar. Mai departe gri
jeşte, ca opurile şi ziarele date spre cetire se
vină îndărăt nemaculate, ca est-mod biblioteca
se nu sufere daună.
§. 21. Societatea junimei va ave un fond
de bani dela membrii fundatori, ajutători şi
din petreceri.
§. 22. Cassarul manipulează fondul so
cietăţei, primeşte taxele de membri şi alte
venite incurse din petreceri şi respective banii
rămaşi pe lângă cuită; duce raţiuni regulate,
acelea prin controlor le subscrie şi la toate
adunările lunare le subşterne. Mai departe la
mandatul conducătorului duce în deplinire
lefilestatorite, depune banii incurşi la institututul
de credit designat prin societatea junimei.
§. 23. Controlorul în toată luna înainte
de adunare revede raţiunile cassarului; dacă t 'le află în regulă, le subscrie, Ia din contră
însă, dacă află neregularităţi, îndată însinuă
conducătorului.
§. 24. Unde pentru îndeplinirea agen
delor notariale sau a cassarului nu se află
tineri acomodaţi, la acelea caşuri conducătorul
sau la cererea acestuia învăţătorul, respective
alt individ cu purtare bună poate duce acele
agende, prin urmare în aceste caşuri şi dato-
rinţele de controlor şi verificători se concred conducătorilor.
§. 25. Comitetul la arătarea caşurilor
de abateri prin preşedinte sau vicepreşedinţi,
după ascultarea acusatului, adeverindu-se fapta,
pe respectivul îl pedepsesc conform vinei făcute.
Pedepsele pot fi următoarele:
, a) insinuare la părinţi;
b) exchiderea din sînul societăţei, dacă
insinuarea de sus n ’a folosit nimica.
Exchiderea nu poate fi decât pe un an; cine
e exchis pe un an, de nou are a se presenta
şi înscrie de membru societăţei prin alegere nouă.
In caşuri de abateri comitetul decide în
şedinţe secrete, cari de regulă se ţin în fie
care lună după adunare, în caşuri de lipsă si
de altă-dată.
Pentru aducerea decisiunei e lipsă
presenţa cel puţin alor 9 membri de împreună
cu conducătorul. J
§. 26. Acei membri ordinari, cari afară
de purtarea exemplafă ’şi-au câştigat merite
în sfera societăţei, 1 recomandarea comite
tului, în adunarea generală ţinendă la înce
putul anului, se pot împărtăşi de premii sau
alte distincţiuni. } (va urma).
Ţeara-Noastră.Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Murea,
de rî
S ilv e s tra M o ldovan .
(Urmare).
La Fântânele.
Aici regiunea este foarte încântătoare
De pe culmea muntelui ni-se deschid, fo,;
depărtări mari şi în toate direcţiunile, cele
mai frumoase privelişti. Spre meazăzi zărim
conturnele Munţilor Apuseni şi munţii dela
isvorul Someşului-Rece, între cari Vîrful-
Vîrfului, apoi Călineasa şi mai spre răsărit
coama puternică a Muntelui-Mare. Spre apus,,
în apropiere se înalţă Ficioraga, apoi Capul-
Dealului, la împreunarea rîuleţului Beles cu
Someşul-Cald şi dincolo de ele vedem înşirân-
du-se dealurile Jurcuţei, până Ia munţii Bi-
hariei, între cari să înalţă maiestatic puternica -
Vlădeasa. Spre meazănoapte-apus privirea ne-
străbate peste munţii Calat ei, până dincolo de
valea Crişului-Repede, la Meses, ale cărui con-
turne să perd în ceaţa albăstrie a depărtărei.
Spre meazânoapte, dincolo de Someşul-Cald.
să înalţă muntele Cionca, cu muchea pleşuvă,,
apoi spre meazănoapte-resărit, mai în apro
piere, să extinde platoul Mărişelului, dealul
Măguriţa şi ingrămădite în un şir des dea
lurile de pe Someşul-Cald; spre răsărit,,
între Răcătău şi Someşul-Rece să estinde
platoul Măgurei, ear’ în dosul lui munţii ce;
se rămuresc pe Someş în jos. Jur împrejur
sântem încunjuraţi cu o frumoasă regiune mun
toasă, strătăiată de văile celor două Someşuri-
gemene şi de rîuleţele şi păraiele, cari îşi varsă
undele lor în ele.
Dacă călătorul rătăcitor pe aceste plaiuri
îşi va fi săturat privirea în minunatele tablouri,
ce ’i-să presintă de pe culmea muntelui la
Fântânele, trebuie se-’şi aducă aminte, că în
acest frumos loc Românii au câştigat o fru
moasă învingere asupra oastei ungureşti, care
în vara anului 1849 sub comanda lui Vasvary
Pâl, voia se calce munţii dinspre Cluj şi Huedin
şi să zdrobească pe Moţi în propria lor
patrie.
Dar’ au muşcat în iarbă năvălitorii, după-
cum le-a profeţit Iancu, la întâlnirea ce o
avusese la Vidra cu Vasvâry.
Pe la începutul lui Iulie, 1849, când re
voluţia era în toiul ei, Vasvâry a plecat pe
Someş în sus cu o oaste de 3000 de oameni
si cu 5 lunuri. Iancu fiind înstiintat, a trimis
spre întimpinarea lor pe viteazul său tribun
Nicolae Corcheş din Câmpeni, cu 300 de gar
dişti din cei mai viteji. Vasvâry străbătuse
până la Fântânele. Aici ’l-a întâlnit Corcheş
cu mica Iui ceată în 13 Iulie 1849 şi după
ce prin o dislocare strategică ingenioasă, aju
tat de lăncerii Albăceni şi de căpitanii din
Mărişel şi Măgura,"'formase un cerc în jurul
lor, a ordinul de atac, nimicind în o luptă
crâncenă pe cruzii năvălitori. Mulţi prisonieri,
^tunurile şi muniţiunea şi la 100 de boi au
1 căzut în mânile Românilor. Căile fiind rele,
n im en i n’a putut scăpa. Vasvâry a fost omorît
de un toporaş şi este înmormântat la Fântâ-
neîe, împreună cu tovarăşii sei căzuţi în luptă.
Mormântul lor să aflâ la o parte dela calea,
ce trece pe la Fântânele spre Mărişel.
Astfel Fântânelele sunt mărturie nepe-
ritoare a vitejiei Moţilor şi sânt totodată un
memento pentru aceia, cari voiesc să calce
şi se sugrume libertatea unui popor nobil şt
viteaz.
Nr. 21 FOA IA P O P O R U L U I Pag. 249
Dela Fântânele calea principală de munte
ne conduce la Mări ţel. Mărişelul este cea mai mare comună din munţii de pe Someşuri. Are 2156 de locuitori, toţi Români şi se află pe podeiul, ce să extinde spre meazănoapte- rfisărit dela Fântânele, între Răcătău, Someşul- Rece şi Someşul-Cald, până înspre muntele Ijar. Casele comunei Mărişel sQnt împrăştiate, ca şi ale celorlalte comune de munte; ele sfi extind in văile celor trei rîuri, cari mărginesc platoul, dar’ cu deosebire în partea de cătră apus a platoului.
Calea, percurgfind podeiul Mărişelului, urcă coastele muntelui Ijar, de unde sfi coboară în serpentine, peste Devtbul Caselor, la comuna
Someşul-Cald şi de aci mai departe la Gilău.
Valea Somoşului-Rece.Afară de calea principală, care străbate
munţii de pe Someşuri pe la Fântânele şi Mărişel, mai sAnt şi alte căi, pe cari putem ajunge
la ţeară pe ape în jos. Din regiunea isvoa- relor Someşului, de pe la muntele Dameş pleacă o cale de munte spre meazănoapte la Măgura. Ea urcă muntele Runcul-rlu şi trece
pe lângă dealurile Tomnaticul, Gdureasn, Voi- neagul, Cruce ş. a., cari despart valea Someşului-Rece de cea a Răcătăului, sosind astfel la Măgura. Valea superioară a Someşului- Rece. ca şi ţinutul dela isvoare, e puţin locuit. Cea dintâiu comună mai însemnată, de care dăm în cale, este Măgura, cu 1209 locuitori Români. Comuna Măgura, asemenea Mărişelului, sfi extinde împrăştiată pe un podeiu, mărginit de Someşul Rece şi Răcătău. Acesta din urmă formează valea despărţitoare între ■cele doufi platouri. Podeiul Măgurei aparţine Someşului-Rece, şi este, ca şi platoul Mărişelului, lipsit de arbori, dar’ are o climă mai rece ca acela şi peste tot e neprietenos, expus neîntrerupt vînturilor, El sfi extinde până la muntele. Mieilor, al cărui braţ La Robeşti, sfi. află la punctul de împreunare al Răcătăului cu Someşul-Rece. Calea percurge platoul Măgurei si pe la Robeşti coboară în valea Someşului, străbătând pe ea în jos, în o direcţie aproape paralelă cu calea ce duce dela Mărişel la ţeară.
în valea Someşului-Rece sfi mai află, ■departe în jos, comuna Someşul-Rece, unde cele doue Someşuri se apropie, împreunându-se nu peste mult la Gilău. Valea Someşului- Rece, deş'i are partfi romantice, formate de pădurile ce o împrejmuesc, e săracă de rarităţi şi privelişti măreţe. • O raritate naturală de o frumseţă deosebită, sfi află în aretul Măgurei, la versarea rîuleţului Valea Dumitrii în Someş, la poalele dealului Făget. Apa Dumitrii înainte de a se împreuna cu Someşul formează o •frumoasă cascadă triplă, aruncânduse peste trei terase, ce urmează treptat una după alta, cari însfi nu se pot vedea toate trei deodată din un loc.
Mai bogat în peisagiuri şi privelişti este ţinutul învecinat spre resărit cu Someşul, care desparte Someşul de valea lerii. Prin ţinutul acesta, alăturea de valea Someşului sfi află o nouă cale însemnată de munte, pe care ur- m â n d u - o putem străbate din creştetul mun
ţilor la ţeară, în ţinutul Clujului.Călfitorul, care vrea sfi treacă din valea
Arieşului, dela Lupşa sau Bistra, în ţinutul• de pe Someşuri, trebue sfi-’şi aleagă aceasta• cale. Plecând dela Lupşa trecem peste coama Muntelui-Mare, ear’ dela Bistra calea sfi aşterne peste muntele Balomireasa, apoi pe la munţii Oăpăţina, Tina şi Dumitreasa spre muntele Dobrin. La muntele Căpăţina sfi ră- mureşte din ca spre stânga o cale secundară,
care lăsând la o parte Balomireasa şi isvoa-. rele Someşului şi treefind peste muntele Lă- •mdşoaia, ne conduce la Albac. (V* uram).
C R O N ICĂ.La m orm entul lu i Vanilie M oldo
van. Din Bozia;? ’i-se s?rie Gasetri: Rămăşiţele pămGnteşti alo neuitatului Vasilie Moldovan zic tn cimiterul bisericei române gr.-cat. din Boziaş, ia a cărei edificare răposatul ’şi-a câştigat merito neperitoaro. Un frumos şi impunător monument do imtrfl, ridicat de membrii familiei, tmpodobejte mormăntul fu-’ rieitului prefect do legiune (III.), care In anii viforoşi ai revoluţionez, cu cuvGntul şl cu fapta a luptU de’a ln^-pat pină Ia pftrj't In
şirurile prime alo cntusiaştilor naţionalişti dela 1848—49. — Duminecă, tn ziua de 3/15 Maio, inimi pătruns1) do pietate şi recunoştinţă faţă do memoria fericitului luptător, ’şi-au adus aminte da ol, şi ’i-au încununat monumental, ear’ colina de pămCit sub caro-'i zic osămintele, ’i-au preaărat-o cu flori. O Iată psntlică tricoloră a fost attrnată pa crucea monumentului; ea are po o parte inscripţia: .îaamintirea zii si do 3/15 Miiu; 1818—1893“, pe ceealaltă parte cuvintele: „Itimâni, pa- neti-vâ îacrederea în voi tnşivă“, cuvinte, cu cari neuitatul Rim&a şi entusiastul naţionalist V .Moldovan ’şi-a încheiat „Memoriile* sale asupra anilor 1848—49.
*
SSrbarea de 10 M aiu in R om ân ia . Ziua d*i 10 Maia, aniversaro» tneoro- nărei M. S Regelui, a fost sărbată cu ceremonia obicinuită, In toata România, mai ales In Bucureşti. Oraşul era împodobit cu verdeaţă şi drapele.
La Mitropolie s’a oficiat un Te-Deum şi apoi M. S. Ragele a primit defilarea trupelor; A. S. R. Principele Ferdinand a defilat tn fruntea regimentului ce comandă, apoi a luat Ioc lângă M. S. Regele.
La orele 12V* M. S. R?gele şi Principele Ferdinand s’au întors călări la palat.
A. S. R. Princesa Maria, care era însoţită de d-şoara do onoare Cazimir, urma in landou pe Suveran şi pe Augustul seu soţ.
— In Cismigiu copii de şcoală aa In
tonat coruri şl după aceea au jucat jocul oina (an joc ca mingea). Sărbarea a fost din cele mai reuşite, şi lumea na mii încăpea In grădină.
Dapă ameazi, pe la orele 3, a căzut o ploaie torenţială însoţită de grindină, care însă a durat paţin. Pe seară timpul s’a îndreptat şi seara oraşul & fost iluminat. Lumea s’a re
tras târziu noaptea de pe strade.— Din Craiova ni-se serie: 10 Maiu s’a
Bărbat azi din iniţiativă oficioasă ca o pompă deosebită. La 8 ore a. m. B’au întranit în cartea Balei Barba lonesca, elevii şi elevele taturor şcoalelor, ande In asistenţa autorităţilor civile şi militare, s’a vorbit şi s’a cântat imnuri naţionale. La 10 ore s’a făcut Te- Deum. La 3 ore p. m. sa continuă sârbarea la grădina Bibesca, după o bogată programă.
. *N eutralitatea Itom ân ie i. .Moni
torul Oficial1 publică următorul comunicat: în urma comunicărilor primite dela guvernele republice! Statelor-Unite ale Americei-de- Nord şi a regatului Spaniei, se publică următoarea declaraţiune, aprobată de M. S. Regele: „Guvernul M. S. Regelui României aduce la cunoştinţa tuturor, că el va observa cea mai strtnsă neutralitate (nepărtinire) tn timpnl răaboiului dintre Spania şi Statele-Unite ale Americei-de-Nord. Guvernul M. S. Regolui aduce îndeosebi aminte ca această ocasiune tuturor cetăţenilor regatului că, conform de- claraţiunoi de mai bus, ei trebue efl se abţie de ori-ce faptă ce ar pută Ii luată ca duşmă
noasă unuia din statele beligerant*, şi dl anume Ie este interzis prin lege a ee înrola sub ori-:e titlu In armatele lor, precum nu le eete iertat de a contribui Ia înarmarea sau la echipamentul unui vas de rS8boiu‘ .
•
O jHJţesc ca *1 no i. Curia a resping recnrsul dat In procesai do presă al foii săseţfti Bistritzer Zeitung, pontru cunoscutul articol dejpre Petux Doi redactori vor trebui să tntre căt de eurănd tn temniţă. — Sişii tQ:it tractaţi de guvern ca şi noi.
•
liroderte veche. în biserica română din Rădăuţi (Bucovina) s’a descoperit o broderie scumpi, tn fire de aur, care înfăţoşează tnmorirGntarea lui ClKiatos.
AceaBtă broderie a fest dăruită bisericei de Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovei, îu 1409, când s’a zidit biserica.
Broderia este aproape neatinsă şi inscripţiile dintr’tcsa sdst de o deosebită însemnătate istorică.
+
Clase rom âneşti paralele la l i ceul d in Suceava. Românii din Suceava (Bucovina) aa trimis o delegaţie la împăratal Francisc Iosif cerOoda-’i sfi poruncească guvernului, ca Bă întemeieze claso paralele româneşti, po lângă liceu! g-irman din Suceava.
Delegaţia, condusă do dl baron George Vasilco, deputat In reichsrathul din Viena, a fost primită Lunia trecută de cătră împărat.
*
A fu g it/ Individul Dtzsi Aladdr, care tn noaptea de 1 spre 2 Martie tr. a împuşcat tn ana din stradele Sibiiulai pe an păzitor de noapte şi care Sâmbăta în 21 c. a fost condamnat la 8 ani temniţă, Duminecă d. a., tn 22 c., dinaintea ochilor păzitorilor, a fugit din temniţa tribunalului de aici. Până în momentul de faţă tncâ n’a putut fi prins.
m
F in a n ţi ca ri je/uesc. Trei neaoşi finanţi unguri din Curtici au ajuns în stricătoare de bani, dar’ .cuminţi" fiind aa aflat mijlocul să-’şi câştige bani. Au stat tn dramul (erei şi pe cei dintâiu oameni pe cari nenorocirea ’i-a dus pe acolo, şi cari au fost doi, ţărani români, ’i-aa desbrâcat sub pretext, să caute dacă au tatun. Tutun na aa aflat, dar’ aa- aflat bani şi de aceştia le trebuia lor. Aa luat toţi banii bieţilor oameni, şi apoi le-au dat drumul, zicSndu-le că banii Ii vor căpăta tn Arad, ande vor fi areţaţi pentru contra- bandare ca tatan. A trecut o bunicică vreme, de când bieţii oameni aşteptau pe cap potopul promis. Dela o vreme oamenii ’şi-aa tras pe seamă, B'aa dus la Arad se vadă ce minune din sSnin va fi şi aceasta şi tn chipal acesta B’a descoperit, că finanţii aa fost cei mai ordinari hoţi, cari stan tn drumal mare şi jefuesc.
— De mai multă vreme tşi arma finanţai Me- szdros DezEâ opera sa de pungăşie, fără-ca aceea să fi fost bătătoare la ochi. — Nu demult tnsS a fost prins. Modul lui de făcut bani era să sparie birtaşii, că le ia concesiunea de vânzare, cari crezând vorbele finanţalai ti dCdeau totdeauna spre tăcere câteva bancnote. A fost osândit la două luni temniţă.
*
F u ră tu ri geniale. Săptămâna trecută am cetit ta foile din Posta, că hoţi necunoscuţi au furat o dioramă, cu tot aparatul pentra luminat. Am rîs de dibăcia hoţilor, cari sigur vor fi fost vrednici armaşi ai lai Rozsa Sdndor. Acum apoi ne-a făcut şi mai mare haz o nouă manoperă a dibacilor hoţi. într’una din nopţile trecute nişte indivizi sa Intrat pe nesimţite în fonderia de aramă a
Pag. 250 F O A I A P O P O R U L U I
lai Beschorner şi au furat două statue, cari
au o greutate de mai multe măji.— Asta
este apoi dibăcia, să fure lucruri mari, se le
transpoarte cucară şi nimeni sS nu ştie, totul
să se facă pe nesimţite. Harnici cavaleri şi
viteji oameni în ale — furatului.
M a g h ia riz ă rile de num e urmează
necontenit. în cel din urmă număr al foii
oficiale cetim următoarea schimbare:Vlasits Ferdinând Lâszlâ, locuitor în Kâ-
posvâr, ’şi-a schimbat numele — în Bâlvânyosi.
Am vrâ să ştim de ce dl Wlassics Gyula,
ministru de culte şi instrucţiune, se lasă în
trecut în patriotism de colegul seu de acelaşi
nume din Kaposvâr? Până-când naţia ma
ghiară va mai suferi pe acest ministru cu
nume »străin sunător«.* •
N ouă obrăzn icie a dereg& torilor
u n g u r i. Cetim în „Epoca" următoarele: Un
prieten al dlui Dr. Istrati, profesor la univ.
din Bucureşti, plecând în străinătate îi scrie
Intre altele următoarele:
„Acum să ve povestesc un fapt, care
are se vS intereseze. Când am trecut graniţa
la Predeal, deregătorul ungur dela vamă m’a
obligat sfi-’i arăt foile ce aveam în buzunar
şi pe cari le cumpărasem, ca Be am de cetit
pe drum. Aveam: „Epoca*, „Adevărul®,
.Dreptatea,” şi „Universul8 şi ’mi-le-a oprit
pe toate, spunându-’mi, că nu este iertat a călători în trenurile ungureşti cu gazete româ
neşti. N’am putut ajunge Ia nici un resultat,
cu toate protestările mele“.
Obrăznicii ungureşti!!+ .
 vis. Primim din Haţeg următorul
avis: „Societatea pentru crearea unui fond
de teatru iomân“ îşi va ţină adunarea gene
rală ăstan în zina de Rusalii aici in Haţeg,
pentru care scop cetăţenii acestui opid s’au
constituit în secţiuni, ca se poată face plăcute
tuturor oaspeţilor momentele petrecute aici.
Deci pentru primire şi încuartirare Bflnt pof
tiţi toţi P. T. oaspeţi, cari voesc a lua parte
la această sărbătoare, ca Eă se înştiinţeze Ia
subscrisul încă de tirrpurîu — cel mult până
Ia 2 iunie a. c. st. n., spre a pută lua dispo-
siţinnile necesare pentru încuartirare. Haţeg,
18 Maiu 1898. Nicolae Sânzian, preşedinte.*
Concert. „ Corul vocal a l bisericei gr.-or.
române din H unedoarasub conducerea dlui
învăţător llie M ihaiu aracjază Sâmbătă seara,
Ia 16/28 Maiu: 1898, în pavilonul hotelului
„Strauss“ concert împreunat cu dans. înce
putul la 71/» ore. Preţul de intrare: Locul
I. 80 cr., Locul II. 60 cr., Parterre 40 cr.
Venitul curat e destinat în favorul bis. gr.-or.
din Hunedoara. Programa: 1. „Uitemamă0,
cor bărbătesc de G. Dima. 2. „Moţul Ia drum“,
«or bărbătesc de L Vidu. 3. „Noaptea* (me
lodie franţozească), cor bărbătesc. 4. „Neguţă
torul şi nărodul*, dialog predat de 2 corişti.
5. „Cântec vânătorese", cor bărbătesc de Tador
de Fior dor. 6. „Doina Oltului*, solo, cântată
de învăţătorul dirigentHie Mihaiu. 7.„Hai leliţa
sus la viie“, cor bărbătesc de D. Cupşa.■ . - ■
Trecerea p r in c ip e lu i B u lg a rie i.
Dela naşterea micului principe Boris, se vor
beşte despre trecerea principelui Ferdinand al Bulgariei la religiunea ortodoxă. Acum se
vede, eă in curend svonul se va fiace fapt,
pentru-că însuşi principele a spus aceasta.
Causa, că afacerea aceasta s’a reînoit atât de
grabnic, este Ţarul, care a zis, că numai ca
ortodox va recunoaşte pe Ferdinand de prin- .siper al Bulgariei.
- .V v'. V r 'y . .
D espărţăm ân tu l Sălişte a l „Aso-
d a ţiu n e i“ îşi va ţină adunarea anuală a
treia z i de Rusalii, adecă în 7 Junie c. la
11 oare a. m. în comuna Apoldul-mic, cu nn
program variat, pe care îl vom publica în
numărul viitori Rugăm pe iubiţii noştri ţărani
şi oameni dela ţeară din acest despărţământ
a lua parte cât mai mulţi ia kceastă adunare
culturală.
JPe urm ele T urc ilo r. Sâmbătă earăşi
au ocupat Grecii Tricala. Zona a doua este
deja cu desăvîrşire liberă de Tarei. Se anunţă,
că ţinuturile ocupate de Tarei sânt grozav de
devastate, aşa, că ei Iasă în urma lor numai
ruine.*
Arm e M un teneg ru lu i. O ştire mai
nouă din Roşia vesteşte, că din graţia Ţa
rului Rusiei, în curend se vor expeda de
nou 50.000 de puşti cu repetiţie, pentru mi
liţia Muntenegrului.
M u lţu m ită . Prin aceasta aduc mul
ţumită mult onoratului comitet central al
„ Asociaţiunei pentru literatura şi cultura po
porului român*, că a binevoit a da 6 bucăţi
din opurile Povesti din popor şi Hiegena co
pilului, care le-am împărţit la 3 inşi, anume
la Simion Vaidianu, Mureşan Nicon şi Gligore
Şoptereanu. Ear’ din , Biblioteca pentru toţi*
pe spesele mele am dat 6 volumaşe, ear’ la
nnmiţii. Primească onor. com. central al „Aso
ciaţiunei* cea mai profundă mulţumită. Iclănzel,
3 Aprilie St. n. D u m itr u Ic lensan ,june plugar.
*
S em ănătu ri n im ic ite . De pe Câm
pie ni-se scrie, că hotarul Bandului cu toate
sămănăturile, se află în tristă Btare in urma
ploilor şi vremilor nepriincioase.'O însemnată
parte a bucatelor s’au nimicit.■ * ■
C ulm ea n e ru ş in ă re i. „Ellenzek“ în
numărul seu mai nou între ştirile zilei face o
insinuare pe cât de absurdă pe atât de neru
şinată la adresa studenţilor români din Clnj. Scrie adecă, că în o OBpătărie din Cluj, nişte
studenţi români, ar fi necinstit nn portret de
al Maiestăţei Sale, ce era atîrnat în părete,
fifîrticându-’l în bucăţi, pentru-că afirmativ
Maiestatea Sa era representat în „disz-magyar“
— şi ar fi făcut mari scandale spărgând glăji
şi ferestri. După-cum ni-se scrie din Cluj,
scrisele foii ungureşti sânt minciuni cutezate.
Ospătăria în care afirmativ s’a petrecut scan
dalul, e un local atât de josnic, in care stu
denţii români nici-când nu umblă, şi notiţa
din chestinne are scopul pervers de a blama
studenţimea de aici. Se vede, că foile ungu
reşti după-ce ne presentă „nepatriotiei“ vrea
să ne facă şi antidinaetici. Minciunile lor
însă tâst prea cutezate decât să le creadă
cineva.
D urere „g rando m ană<( u n g u
rească. Aeum le vine Ungurilor în minte
să se plângă, — satul arde şi baba se piep
ten», — că Ie piere aristocraţia, cu deosebire
cea din Ardeal. înainte cu 30 ani — zice o
foaie ungurească aveam vre-o 60 de fa--
milii de grofi şi de baroni în Ardeal şi acum
la jumătate din aceste le-a perit seminţia şi
averile mari ale lor ajung în mâni străine. Se
vede, că ce judecată serioasă au Ungurii, acum, când atâtea miserfi sociale ale lor, pri
mejdii ameninţătoare ale socialismului şi lipsa
de pâne, cari preocupă întreagă Europa, ei
grandomanii cuminţi se ocupă cu aceea, că
le piere aristocraţia. Ce ironie a judecăţeil■■■ : ■■ • I
D in m iş te ni-se anunţă, că în noa tea de Sâmbătă spre Duminecă au dian*
fără de urmă din islazul comunei, şepte -
cari păşunau acolo cu aîţi cai împreună >
dovedit că caii au fost furaţi, pentru-că er
puşi în fiere, şi fierele au fost găsite, tăiat?
pe locul de păşune. Păgubaşii, şepte proprie’
tari din Sălişte, au anunţat caşul autorităţilor şi roagă pe calea aceasta pe cei-ce ar fi
aflând vre-o nrmă de aceşti cai, se li-0 facâ cunoscut prin’primăria din Săliste.
lu p tă de ta u r i. în Madrid & fost
zilele trecute o mare sărbătoare naţională r
luptă de tauri, a cărei venit se foloseşte pen
tru construirea de vase noue de răsboiu. Arena
a fost ticsită de lume. Cam vre-o 16.000 de
privitori au luat parte. Cel mai ieftin loe
a costat 25 de pesete. Venitul curat a fost
peste 200.000 de pesete. Regina-regentă ’şi-a
plătit loja cu 10.000 de pesete. însufleţirea a fost colosală. De pe vremea regelui Alfonz
al IH-lea nu a fost aşa o sărbătoare la lup
tele de tauri. Când s’a isprăvit lupta, a că
rei victimă au fost 12 tauri şi 35 cai, o ploaie de flori a copleşit arena.
D in a m ită fu ra tă . în comuna Cuşteiir, făptuitori necunoscuţi au furat zilele tre
cute vre-o două sute chilograme de dinamită
şi 1200 de cartuşe. Se suspiţionează socialiştii agrari.
Loc deschis.*)Mulţumită, publică.
De nou ni-s’a dat plăcuta ocasinne, ca să înregistrăm in coloanele acestei foi capitala faptele laudabile ale unor bărbaţi, cari prin dărniciile lor, pentru scopuri adevărate creştineşti, au excitat în comuna noastră oare şi-care emulaţiune.
Acei bărbaţi generoşi sânt d-nii Ioan şi. Dimitrie Canidachy, proprietari din Orşova şt de present comercianţi de rimători în Steinbruch.
înţelfgănd, că comuna noastră bisericească intenţionează intreprinderea renovărei radicale a cimitirului, iasă neavând mijloacele de lipsă, lucrarea se va mai amîna, d-lor, prin nobilul zel, ce-’i caracterisează, făcură comunei bisericeşti o mare surprindere şi nespusă bucurie, trimiţând pentru renovarea cimiterului, primul 1000 fl. v. a. zi: o miie de florini,, ear’ al doilea 200 fl. v. a.
. Comitetal parochial, luând cu multa plăcere act despre aceste donaţiuni atât de" însemnate, ce au menirea de a forma privazul ' şiroaielor de lacrămi, cari se varsă necontenit
pe mormintele moşilor şi strămoşilor noştri, a decis, ca faptele aceste generoase şi pline; de pietate să se dee publicităţei, ear’ dlor; donatori Ioan şi Dimitrie Canidachy, a I® exprima şi pe această cale mulţumită cea maţ cordială, împlorând totodată Pronia divină, ca pentru faptele lor atât de umane, şe le răsplătească însutit şi să-’i susţină aai_ îndelungaţi spre fala comunei noastre bisericeşti.
Orşova, la 24 Aprilie v. 1898.
Oeorge O. loandvic i, T ra ia n H enţu , preş. com. paroch. n o t . com. paroch.
•) Peatra oeU onprlnM In rnbrio» aceasta redacta BB’ primeşte rSspundoraa. j
POSTA REDACŢIEI.B. N. şi R. în Ploieşti. Eoîntreprindere jido-;
vească; noi avem puţină încredere în ea.
I. P. în Zoltan. Pentru articolii amintiţi adre-
Bează-te la: kir. ăllami nyomda în Budapesta.
Pentru redacţie fi editură responsabil: Andreiu Balteş- Proprietar: Pentru „Tipografia" societate P®
acţiuni: V. H. Dressnandfc
Nr. 21 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 251
Călindarul s§pt6mâneLZilele Cllindarul vechiu 11 Călind, nouli Soaxclo
| Dumineca ss. I’irinţi, gl. C, oft. 10. rfis. Pap.
Dum. 17 Apost. Andronic 29 (DRosalilIe 4 15 7 45
Luni 18 M*c. Tcodot 80 (f) L. Ros. 4 16 7 45
Marţi 19 S. Muc. Patrichio 31 Angcla 4 14 V 40
Mere. 20 Mart. Talaleu 1 Iunie Nicod. 4 18 7 47
Joi 21 (f) SS. Con. şl Elena 2 Erasmus 4 12 748
Vineri 22 Muc. Vasilisc 3 Clotildia 4 11 7 49Sâmb. 23 C. P. Midi aii Măr. 4 Florian 410 750
Tîrgurile din septemlna viitoare după căi. rechin.jA in i, ÎS M aiu : Milieş, Zetoleaca.J/uni, ÎS şi M arţi, li) M aiu: Sebeşul-s&sesc
(tlrg do oi).M arţi, IU M aiu: Monor.M ercurl, 20 M aiu: liachnea, Capolnoc-Mănăştur,
Lecliinţa.Joi, 21 M a iu : Iîoziod, Dej, Făgăraş, Zam, Zerncşti. Vineri, 22 Maiu: Iiarot, Câmpeni, Zflau. Sftm bată, 23 M a iu : Orfiştio.D um inecă, 2-1 şi Ja ih I, 2S M a iu : Beclcan.
„Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiiu.A eşit de sub tipar::
creditÎmpreunate cu
însoţiri de consum, de Yfinzare, de Ylieri, de lăp- târil etc. şi lnstmcţlanile trebuincioase.
îndreptare practicăpentru
de
F. W. RÂIFFEISEN.Ediţlunea a V-a:
Traducero autorisat& de
Dr. Aurel Brote,'directorul băncii gen. de asigurare m. „Transilvania*
EDITURA„Reuniunii ros. de agriculturi din oomltatnl Slbllulul“.
(280 pagini mari).
Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cumpăra dela
„ T ip o g r a fia " ,soc. pe acţiuni în S ib iiu .
Cele mai nobile
Ig fY in u r i de pe colinele Ardealului( a u r i i l e ) [îosijs-so
din vestitele pivniţe ale Iui
I O S I F 1 3 . T E U T S O I Iin Sighişoara,
se pot cftpfttaîn Ni 1> Ii ti la J O I - I A N Nv o o o c x x x x x x x x x :
Benzinul este liber de dare in aplicarea industrială şi la economia de câmp!
Langen & Wolf,fabric’i'i clo motori ou fX’txx
Viena, X., Laxenburgerstrasse 53,
recomandâ renumitele In toată lumea
( , motore originale „O tto “f: .... ' ~'V | pentru gaz şi benzin. Excelent de
potrivite pentru ori-ce industrie. Cea mai mică consumaţie de gaz şi material combustibil faţă cu alte construcţiuni.
!in „O tto “jj, recunoscută ca cea mai bună şi mai
ie ftină putere motorică pentru ori-şi- j ce economie.
ITici maşinist, nici schinteie .nici pericol de foc, totdeauna i- gat a de porn it!
Desemnuri, prospecte şi proiecte de spese gratis I Representanţi pentru Ardeal: [9oo]5—12
Tlieil & Freyler în Sibiiu.
-V"1- -4—1 1
wijjmjw ' iwm ij p jujtniiuuunjwiti.. —•'~Ţl1f] xjjrgLiCjj
Fabrică de casse.t. pu-Subscrisul îmi iau voie a face atent p.
blicul meu la
cassele sigure de foc şi spargere,cari se fac tn fabrica mea. La mine se fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, s6 binevoească a fi cu atenţiune tn lista preţurilor la greutatea şi mfisura indicată pentru-ca privindu-le numai pe dinafară se nu cufunde cu alte casse ce obvin tn co- merciu, făcute din material slab şi uşor.
In fabrica mea se pregătesc (la comandă, după mfisură, cu preţuri ieftine) casse şi tresort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri.
Pentru biserici şl comune casse dupft Înţelegere cn plătlre In rate.Linia prcţnrllor (ţrntln şi franco
; WT* Insta lare do lu m in ă Atycelen.
Gustav Moessj ‘ : 14801 u~lal>ricA do casso în Sibiiu,
strada Poplăclf-mare Nr. 8.
Pag. 252 F O A I A P O P O R U L U I
raOOOCHKHÎOOOOOOOt
D r . V u i a ,m edicul
t>&ilojr lierculane
(M ehad ia)
a sosit în băi şi ca în alţi ani va sta toată vara acolo. [noi] 1- 3
y o o o o o m o o o o o o o m
"po d (j6I1 dlTiiîl0 6 6 0 0 0 0 ©
5 :' H â r t i e ;
1—ee
Ia pentru ] eJ® : scrierea de model la e x a m e n : ©
3 ( P r o p i s e ) nh ’ ; se află de venzare Ia ' AE • „Tipografia", soc. pe acţiuni, Sibiiu* -Of=|ar*
; . 1 0 0 b u c ă ţ i 65 er. r|@b ii ® ii • 119 Si e 11 0 ii 0 ii e 11 e 11 • ii *» 11 o 11 o
A apărut la
„Tipografia", soc. pe acţiuni în Sibiiu
C a r t e a St u p a r i lor
sătenide
Romul Sinm, învăţător.
Cn mal multe ilustraţiunl.în text.
Editura şi proprietatea
„Reuniunei rom. de agricultură din comitatul SibiluluP
Preţul 35 cr. plns portul postai.
Reuniunea agricolă prin edarea acestei cărţi folositoare a umplut un gol adânc simţit tn literatura stnpăritului. Broşura este scrisă de un fruntaş învăţător, stupar priceput. Ea tractează pe scurt tot de ce are trebuinţă un stupar. Se rocomandă cu deosebire ca premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.
Se vinde la
„Tipografia",societate pe acţiuni în Sibiiu.
50O
um•l-HOS-
eS-uao
M m
Adese-ori premiat.
Pivniţa M onchhofcu renume din anul 1884 cu ocasia marilor serbări poporale în
amintirea migraţiunei Saşilor înainte de şepte sute de anioferă .
bune vinuri de masă ardeleneşti şi de M agyarad:Vin bun de masă ardelenesc ...........................
n a » » » . . . . . . . .
Rkein-Risling din pivniţele baronului Szentkereszty Pinogris . . . . . . . . . . • • . . . Mădchentraube, dela .Blăjel din 1889 Bika-ver ales, roşu . . . . ; . . . . .' . Oporto din pivniţa baronului Szentkereszty . . . Transport, din străinătate . . . . Transport din Ardeal . . . . . . . . .
4 0 c r .
4 6 »
V 7 0>
7 0 TI
8 0 »
8 0 »
■ ■ 6 0 »
, l f l . 2 0 »
8 0 0
b a , - 71
Mai departe toate soiurile vin de sticle din ţeară şi străinătate.Afară de casă costă cel de 40 numai 36 cr.
V â n z ă t o r i i în o r a ş ş i m a i a le s l a ţ e a r ă
W * capătă cu preţ moderat. “W [ssej 12— 12
Bun o ţ6 t dLe v in pro litru 3 0 c r .
L u d w i g F r o n i n s , n e g u s t o r d e v i n u r i , S i b i i n .
Adese-ori premiat. ¥1m
£ „ A R I E Ş A N A " , : i
IN S T IT U T D E C R E D IT ŞI ECO NO M II, S O C IE T A T E P E ACTII,în fiin ţa tă de 11 an i
în Turda (Torda), comitatul Turda-Arieş (Aranyostorda)-1. Primeşte depuneri spre fructificare, atât dela particulari, cât şi dela corporaţiuni
cu 6°/0, dacă banii depuşi nu se scot în timp de un an, sau în timp şi mai îndelungat, solvird în caşul atesta institutul şi darea erarială după depuneri. Pentru depunerile făcute pe timp mai scurt sau nedeterminat încă se dau 6%, dar’ darea erarială are seo solvească deponentul. ; .
Depuneri până la suma de 100 fl. se pot ridica ori-când. Sume mai mari stint de a se însinua spre abzicere prealabil şi anumit, sume: dela 100 până la 500 fl. cu 15 zile, dela 500 până la 1000 fl. cu 30 zile, şi dela 1000 până la 2000 fl. cu 45 zile înainte. Permiţând starea cassei, depunerile se resplătesc îndată şi fără abzicere. Depuneri şi ridicări se pot face şi prin postă şi se resoalvă cu reîntoarcerea ei.
2. Acoardă credit pe lângă cambii şi obligaţiuni cu cavenţi.3i Dă împrumuturi pe lângă siguranţă hipoteoară şi pe efecte.4. Acoardă crrdite fixe pe lângă întabulare pe realităţi şi case.5. Şi cumperă spre scopul plasărei efecte publice, pe cari în cas de lipsă
le poate lombarda.T urda , în 21 Aprilie 1898. [1019] 11—60
în n um e le d ire c ţ iu n e i:
Iu liu Bardosy, preşedinte. Ioan M esaroş, vicepreşedinte.
I
A n d r e iu T o r o k .F a b r i c ă d e m a ş i n i a g r i c o l e
Sibiiu,
Poarta C isnăd ie i nr, 1.
Recomandă cu preţurile cele mai ieftine şi condiţiunile de
plătire cele mai favorabile pentru sesonul de primăvară:
Pluguri schimbătoare de (coaste), pluguri laterale, pluguri sistem „Rucliadlow; pluguri universale sistem nSack“, pluguri de săpat
mai multe sisteme, maşini de s£m£nat cucuruz, napi şi grâu, grape de muschiu şi diagonale, teascuri de oleiu şi maşini de măcinat seminţe de oleiu, maşini de îmblătit, ciururi de sortat (triere), precum şi toate maşinile agricole, cunoscute deja, despre calitatea eminentă. [707] 6-22
P e n t r u b u n ă t a t e a p r o d u c t e lo r m e le g a r a n t e z în m o d e x tin s .
Cataloage ilustrate franco şi gratis. Maşini şi unelte pentru fauri şi lăcâtari.
Scntro .Tipografia*, locietate pe acţiuni: Y. H. Dresanandt.