Pedeapsa si dragoste - Penny Jordan si... · 10 PENMJORDAN fuseseri realizate de ei, dar pentru ci...
Transcript of Pedeapsa si dragoste - Penny Jordan si... · 10 PENMJORDAN fuseseri realizate de ei, dar pentru ci...
Colectia ,, EL Si EA "
Titlu original (eng.): Unspoken Desire
Descrierca Ctr a Bibliotecii N4ionale
JOADAN, PENNY
Pedeapsi 9i dragoote / Penny JordanTraducitor: Irina Popescu-Tismana
Bucure;ti: rd'*",,"p"c,"r"Alcris, 2020.
rsBN 978-606-736-349-4I. Aurelian Micu (Editor)II. Alexandra Piripitsis (Redactor)
III. Ioan Drighici (Lector)82l.lll. 31:135.1
PENNYJORDAN
PedeaDsa sidraSoste'
Traducerea ;i adaptarea in limba romdni de:
IRINA POPESCU.TISMANA
ATCRIS
Ultirnele aparitii ale coledjei
"EL;i EA"1073 Catherine Aidie
1074 Roseanne Hunter
1075 Marianne wuro1076 Anne Brock
1077 Barbara Steel
1078 Letty Cameron
1079 Madeleine Ker
1080 Leigh Michaels
1081 Elaine Raco Chase
1082 Melanie Hurst
1083 Deborah York
1084 Norma Daniels
l0ll5 Janicc Maynard
l0li6 Mary Morgan
1087 Jane Ashton
1088 Linda Adams
1089 Jill Baker
1090 Margaret Way
1091 Joan Bramsch
1092 Patricia Mlson
1093 Lindsay Armstrong
1094 Catherine Aidie
1095 Briana Pelman
1096 Cynthia Van Rooy
1097 Clnthia Haffod- Eagles
1098 CatherineRobinson
1099 Anne Hampson
1100 Audrey Weigh
-Formula magici a dragostei
-Acea vari a renuntirii'Ochi de tigru
"Locul doi cestigi
-Vrijitorul din Ponland
'Risplata modcstici
-O cisitorie ca pe vremuri
-Un birbat firii scrupulc
-Al nouilea val
-Cintecul sicomorului
-O viati impliniti-Pre$l datoriei
-intre doui feme i-intdlnire fununoasi
-Micula fugar
-Secretul lui Joe Elliot
'O feme ic complicati-Stipinul din Malpara
-Vmia unei clipc
-Temporar. mircasi-Micula i andezd
-Suflete incitusatc
-Nunti sub ultimatum
-Joc periculos
-P€ aripile iubirii-Un seducitor parsiv
"Castelana
-Vinitoarea de biirbati
Capitolul l
- Melisande este aici si ar trebui si vezi cu ce birbat a venitl
anunti Jennifer Knowles intrAnd in biroul pamoanei Superb.. gi
bogat dupi curn arati. O fi ultimul iubit al Melisandei? se intrebi
ea. Si nu-mi dau seama daci avem vreo comandd pentru ea.
Se incrunti studiind agenda in care erau trecute progfamirile 9i
ordinea lor, apoi continui:
- Ni s-a terminat mdtasea neagri chiar siptimana trecuti.
- Da, aprobi India Lawson, scotand acele din guri s,i studiind
bluza de mitase roz la care lucra... A fost invitati la balul de
caritate... Mi-a telefonat ieri Qi m-a intrebat daci-i putem face
tcprdc ccva.
- Parirz ca nu i-ai spus nimic despre pret. zisc Jennifer. Trebuie
si fi castigat o avctE ctt cc a oblinut penru ultimul ei film. Sunt
$ase luni dc cind ruleazi si incasirile se mentin ridicate. Stiu,
pentru ci am incercat si iau bilete pentru mama 9i sora mea, la
spectacolul de siptimana viitoare.
PENNYJORDAN
India zdmbi.
- Nu uita ci fiind imbricati cu toaletele noasre, inseamni ci ne
face o excelentd publicitate.
- Iei totul prea usor, o doleni Jennifer.
India rAse.
- Spune-i te rog Melisandei ci vin peste cinci minute, Jen... si
oferi-le cafea sau sherry. Nu pot si las bluza aceasta pini n-o
aranjez. I-am promis ladyei Danvers ci o va avea pentru weekend.
Spatele drept al lui Jennifer in timp ce iesea trida nemultumirea
ei privind atitudinea Indiei fali dc capriciilc clicntelei saler greul
afacerilor nu apisa pc unrcrii ci, rcflccti ca cu indulgenti.
$tia c:l In(lici ii pliicca sri lic pn4rriul ci stipin; era ambitia ei de
cilrrtl erit ht ultinrul rn dc studii, cAnd isi petrecea diminetile in
ntitlgitzinclc dc confcclii, privind modelele si incercind si le refaci
rhrpii :rccca din imaginatic.
i;i petrecuse trei ani la Institutul de Arte Frumoase, urnati de alti
trci ani la Paris, unde lucrase pentru unul dintre cei mai
cunoscuti creatori de modd. invitase apoi panea de vinzare si
comert si multe alte lucruri care sunt neglijate de cei care cred cigeniul artistic este suficient pentru a asigura succcsul.
O mici mostenire de la un unchi ii oferise dupi aceea
posibilitatea si ri;te pe cont propriu. Spre bucuria ei, prima serie
de bluze si fuste arusese succes, dindu-i posibilitate si.si asume
inchirierea unui local mai mare, suficient de aproape dc centrul
Londrei, si acum avea o clienteli formati din cele mai de razi
femei ale societdtii, care-i apreciau linia vestimentari. descrisi in
rubricile multor ziare $i reviste.
Erau situatii cind India nu ezita si accepte cind femei ca
Melisande Black, o foarte cunoscutd actriti, insistau sd li se faci
reduceri de pret pentru hainele pe care le punau in public.
lndia lisi bluza si se ridicd in picioare, studiindu'9i imaginea in
oglinda din spatele biroului. $tia cd Jennifer considera ci este
prea ingiduitoare, dar era o exagerare. invilase cu timpul cum si
procedeze cu clientala ei atat de pretentioasi.
(irnstatind ci fusta din jerse gri nu are nicio cuti, India se uiti
lrntru ultima dati. in oglindi 9i se indrepti spre u;d.
Un coridor scurt lega camerele de lucru de salon;i cXnd deschise
usa acestuia, prima persoani pe care o vizu fu bdrbatul despre
calc Jennifer spusese ci este formidabil. Nu emgerase, constati.
lndia, care afisase un zimbet profesional. Totul la el era
irnpecabil: croiala eleganti a costumului gri dintr'o stofd scumpi,
cima$a de mitase si cravata asortate, miinile ingrijite gi bronzate,
dcsi era abia luna martie, pirul ondulat care'i trecea la spate
peste guler. ochii de un tulburitor cenugiu-inchis.
- India dragi! o intimpini Melisande cu vocea sa gravi ;i plini
dc solicitudine, mi-ai salvat viala! Arati-mi ce ai in vedere. Trebuie
sI fie ccva foarte, foarte special. Daci o sd'i placi lui Simon, mi'a
pronis si.-mi cumpere inci una.
Apoi, adi.ugi in glumi:
- Nu crezi ci ar fi timpul si nu mai umbli in hainele astea de
scoliriti? Nimeni din cei care te privesc n'ar putea si creadi ci
csti creatoarea cclor mai sofisdcate toalete!
lndia incerci si ignore pdrerea actrilei despre hainele ei, dar
privindu-l pe insolitorul acesteia, constati cA el o studiazi
PEDEAPSA $I DRAGOSTE
PENIIYJORDAN
zimbind.
- Oh, nu v-am prezentat, nu-i asa? intrebi actrita. Sirnon dragule,
ea este India, o persoani foarte speciali. India, el esre Simon
Hemies - trebuie si fi citit despre el in paginile mondene ale
ziarelot.
- Da, dar gi in presa financiari, rispunse India, observAnd
interesul apirut imediat pe figura lui Simon Heries.
- inseamni ci te preocupi lumea afacerilor? intrebi el.
- Care femeie nu e interesati, intr-un fel sau altul? replici ca.
inlelese dupi expresia lui ci ironia ei isi atinsese tinta. Era prca
inteligent ca si-si imagineze ci interesul Melisandei este atat de
altruist, dar cu istetimea care o carlcteriza,India intuia ci nu-i
convenea ca cineva si faci asemenea supozilii pe sealna lui.
O cunoscuse pe Melisande in urmi. cu citira ani, inlelegind ca
actrita nu frcea un secret din faptul ci se aitepta ca partenedi ei
si fie prezentabili si atractivi, dar totodati suficient de bogati ca
s-o intretini.
India o privi cu atentie, constienti de contrastul dintre ele.
Melisande, mignoni, cu pirul blond aproape argintiu, cu forme
atractive, era tipul femeii frumoase, in timp ce ea... isi increti usor
nasul... Era inalti; pirul ei, cum renarcase si Jenny, era
castaniu-roicat, nu chiar rosu; ochii sii verzi priveau usor piezis
sub arcada bine definiti a sprincenelor, iar gura cu buze plinc
denota lulnerabilitate, tridand faptul ci nu este atet de stipani
pe ea cum pirea la prima vedere.
$tia ci Simon Heries o observa si trebui si se stipaneasci si nu-i
intoarci privirea. Aproape ii simtea privirea alunecind de-a lungul
I
1
I
IiI
i
1
I
PEDEAPSA SI DMGOSTE
corpului ei, oprindu-se pe linia fermi a sXnilor, subtirimea
rrrijlrcului si a picioarrlor ci lungi,
Ochii lui se opriri apreciativ cAteva clipe asupra picioarelor,
lidicindu-i apoi spre fata rosie a Indiei.
- Aproape o enigmi., remarci el. O bluzd. pretenlioasi, o fusti de
scoliriti si ciorapi de mitase.
- Nu hrseamni. nimic, il asiguri India cu un calm care era departe
tlc ceea ce simtea.,. Era ceva in privirea lui care'i didea fiori
Nu cra ceva neobisnuit ca unele cliente si vini insolite de bi.rbaf
- uneori ca aceftia sd pliteascd, alteori ca si le aprobe alegerea 9i
cra obilnuita cu modul lor de a flirta, dar de data aceasta era ceva
tlcosebit.
Ilra pentru ea con$tientizarea propriei sale feminitili.
- Oh, lndia nu este nici pe depane atit de pretendoasi, pentru
ci am a\.ut ocazii s-o cunosc bine, remarci Melisande cu viclenie.
Sr intimpli si stiu ci arc un prieten foarte drigut si bogat. De
tlpt. l-a adus la ultima mea petrecere, nu'i aqa, dragi? Melford'I'aykrr, adiugi ea pentru Simon, mentionand numele unui bine'
cunoscut bancher.
Dcsi India nuJ privi, simli ci Simon Heries ii cerceteaze salonul
cu alti ochi. Accsta era decorat in alb;i auriu, cu pete de verde.
'lixr:l era proaspit, dind o senzatie de bogilie. India proiectase
ca insisi interiorul, restul fiind ficut de o micd firmit specializati.
in scenografie. Totul fusese ficut cu fler si ingeniozitate, pentru o
sLmi modestd fati de nivelul actual al preturilor. India, penru a-i
rispliti pe cei care o ajutaseri, ii recomandase altora de cXte ori
rrvuscse ocrzia. Unele decoruri din ultimul film al Melisandei
10 PENMJORDAN
fuseseri realizate de ei, dar pentru ci ea nu amesteca niciodati
viaqa ei particulari cu afacerile, se indoia ca actrila sd-i cunoasci.
Ea fusese prezentati la petrecerile asupra ci.rora actrita insistase
atat, dar putea sd parieze ci Simon Hemies ii evalua costurile
salonului; ficuse probabil socoteala pini la ultimul bi.nut si
credea evident ci Mel plitise totul.
India nu era naivi. Avea douizeci si cinci de ani gi triisc singuri
dupi moartea pirintilor ei, care se intimplase cind avea douazeci
de ani. Era perfect constienti de morala cercului in care se
invirtea Melisande, unde era de presupus ci se afla si Simon
Herries; concluzia pe care o trisese acesta din comentariile
Melisandei era firi indoiali evidenti 0i ea ar fi vrut si i-o infirme.
lndia rcusisc singurd in viati. Nu primisc niriun aiulor:au
recompensi din partea altora ;i era jigniti si fie considerati o
femeie care isi alege birbalii in functie de ce ar putea cigtiga de
pe urma lor.
Era ridicol, gindi ea in timp ce se indrepta spre unul din
dulapurile care se intindeau de la podea pini in tavan. Ce
importanll avea modul cum o judeca Simon Herries, mai ales ci
nici el nu pirea 6i de biserici? Relatia ei cu Melford Taylor era
treaba ei qi a niminui altcuiva, exceptand faptul ci Mel se
intimpla si fie cisi.torit, ifi aminti ea in timp ce scotea rochia de
saten albastru de pe umerag.
- imi place culoarea! exclami Melisande. Draga mea, trebuie si
insist ca tu sd-mi creezi modelele pentru noul meu rol. $tii ci voi
iuca rolul principal feminin din ,,Visitorul"?
India clitini din cap aprobator.
I
PEDEAPSi $I DRAGOSTT 11
- Simon mi'a aranjat asta, adiugi Melisande, unghiile sale roqii
aproape infigindu-se in bratul birbatului agezat pe fotoliul de
lingi ea... El are mari interese in industria de televiziune'
- Adevirat?
India nu-si didu seama ci tonul ei sunase ironic pini cind nu
intilni privirea minioasi a ochilor lui cenugii. Auzise ci Melisande
obtinuse rolul principal in noul serial fi, dar costumalia de sceni
cra un domeniu cu care nu era familiarizatd gi de;i aprecia
increderea Melisandei in ea, se temea ca problema si n-o
dcpiseasci. Pitrunderea subiti in ,,lumea buni" insemna pentru
ca angajarca de personal.
- Sunt siguri ci Simon o si puni o vorbd buni pentru tine la
sefii studiourilor, spuse Melisande.
- Cred ci domnisoara Lawson nu are nevoie de mine ca s-o ajut,
cAnd il are pe Melford Taylor... in spate.
Enervati de replica lui, India ii intoarse spatele avind scuza cd o
ajuti pe Melisande la imbricat.
De mult nu mai simtise o asemenea antipatie pentru cineva, chiar
daci ar fi fost amanta lui Mel, ca si folosim un cuvint la modd, ce
legituri avea cu Simon Herries?
in cabina de probd, o ajuti pe Melisande si probeze rochia
albastri. Corsalul era drapat astfel incdt si'i puni in valoare
corpul zvelt.
- Estc incXntitoare! exclamd Melisande dupi ce se studie pe
indelete in oglindi.
- Trcbuie terminat tivul si cAteva retuguri, dar o s'o ai miine,
promise India.
12 PENMJORDAN
Cind sund telefonul, presupuse ci trebuie si fie Mel. ii spusese
siptimina trecuti ci relatia lor nu are viitor. ii plicea Mel; avea
sim.tul umorului si era un insotitor plicut si firi pretentii, dar asa
cum ii repetase, era cisitorit.
Mel o intrebase ironic daci nu auzise ci existi divorturi, dar India
fusese fermi. Stia ci are doi copii si chiar daci ar fi fosr
indrdgostitd de el. ceea ce nu era cazul, n-ar fi in srarc si.i lasc
fi,ti tati.Motivul era foane simplu: in timpul propriei sale copilirii, tatil ei
awsese o legituri cu o alti femeie care durase aproape un an.
India avea doisprezece ani la aLcea weme, r,irsti la care era fireste
foarte impresionabili. Mama si tatil ei nu se mai intelegeau si isi
gisea adesea mama plingind. Nu durase mult pini cind o colegi
de ;coali, mai mare ca ea, o limurise. Se dusese acasi si-i spusesc
totul mamei sale. Era adevirat, ii explicase mama ei, dar asta nu
insemna ci tata n-o mai iubeste, sustinuse ea.
Mama ei fusese foarte curajoasi, reflecti India gindindu.se la
acele timpuri. Nu fusese usor si invingi amdrdciunea cind
aventura se teminase. De altfel, niciunul dintre pirinti nu mai
ficuse aluzie la ceea ce se intimplase. E\perienta o schimbase
insi. pe India, o ficuse si-qi puni intrebiri despre viati si dragoste
si desi nu voia si recunoascd., era pfecauti si neincrezi.toare. De
aceea efa reticenti. in relatiile cu sexul opus, motiv pentru care la
cei doudzeci si cinci de ani ai ei, era lipsiti de orice experientisentimentali.
Cind se intoarseri in salon, Simon Hemies studia o acuareli
reprezentend marea aflati pe unul din pereti. O pictase tatil
PEDEAPSA SI DRAGOSTE
lndici inainte de a muri, reprezentand casa lor din Cornwall
ridicatd pe stancile de pe Frmul Atlanticului. India mo;tenise de
la tatil ei ambifa, recunostea uneori. Fusese inginer inainte de a
se pensiona si lucrase mult timp in s:u:ilnltarc. Fusese conceputi
intr-o scurti viziti in India pe care mama o frcuse tatilui ei, de
unde numele neobi$nuit.
- Cornwall? o inrrebi el pe India fdrd s'o priveasci.
- Da, rdspunse ea.
- Te-a ciutat secretara, o anunti el. M-a rugat si-1i spun cd te
t auti cincva. Spunc ci slii cine cslc.
De data asta o privi in ochi ;i addugi:
- Crcd ci nu-i uior si ai o legituri cu un birbat insuat. Se pare
ca es,ti foarte discreti.
Suna ca si cum igi cigdga existenla din legituri cu blrbali!
Melisande isi didu seama ci Simon fusese jignitor 9i se incrunti.
- Oh, dragule, protesti ea. Sper ci nu egti de modi veche
Ai'enturile extraconjugale sunt la modi in zilele noastre. Fii
cinstit, daci ai fi insurat, ai rimene fidel tot restul vieqii? Nu, cred
cd India are dreptate. Este mult mai bine pentru independenla ta
si ai mai curind un amant decat un sot. Crezi cd rochia o si'mi
fie trimisi miine? o intrebl ea pe India in timp ce Simon o aiuta
si-si imbrace haina din blani de wlpe. Simon mi duce la balul de
caritate $i vreau sd arit cit mai bine.
lndia ii conduse pini la usd. Melisande o siruti pe obraz; India
intinse ezitant mina alteptendu-se ca Simon Heries si i-o
stringi, dar el se ficu a nu observa gi o urma pe Melisande care
se indrepta spre Femariul verde parcat in apropierea salonului.
13
t4 PENI'\IY-IORDAN
- Mmm, mi-as dori si gdsesc pe cineva ca ista, comentiJennifer
visitoare in timp ce.i privea depirtindu.se. Arati fantastic, are
bani si pariez mie la suti. ci este si un amant la fel de bun!
- Ai fi probabil fo ane dezamdgitd, replici India.
- Pariezi?
Ceva din expresia fetei Indiei o ficu pe Jennifer si se incrunte.
- Chiar te-a impresionat? intrebi. ea. Nu te-am vd.zut niciodatipierzindu-ti simtul umorului. Ce s-a intimplat, a incercat si-ri faci
curte cind nu s-a uitat Melisande?
- De ce ar fi ficut-o? Singuri. ai spus ci are totul; nu vid niciun
motiv ca si-mi arunce o privire fiind insotit de o femeie ca
Melisande.
- Eu pot, replicd Jennifer. Pentru inceput, ai de departe nrai mr.llr
sexapil decit ea. gtiu ci Melisande arati blXndi si dulce, dar
oricine poate vedea ci e duri ca granitul, in rimp ce tu... Esti
siguri cd nu ti-a ficut curte?
- Foarte siguri. N.ai putea sd schimbi subicctul?
- Bine, accepti Jennifer. Despre ce ai vrea si vorbim? Oh,
Doamne! Tocmai mi-am amintit ci te-a sunat... ftii tu cine. A spus
ci o sd vini si te ia la ora opt. Nu stiam ci te intilnesti cu el in
seafa asta.
- De fapt, nu este ceva oficial. Spusese siptimina trecuti ci ar
trebui si cinim impreuni, dar i.am rdspuns...
- Ci nu te intilnesti cu bd.rbati cisitoriti, completi Jennifer. Nu
crezi ci.ti ingreunezi situatia? Cu influenta lui...
- N-am nevoie de relatiile lui, i-o tiie India cu o asprime
neobisnuiti. imi place Mel sii pretuiesc prietenia. il cunosc de
PEDL{PSA SI DRAGOSTE
peste trei ani, cind am deschis salonul pentru prima dati.
Qrntabilul meu mi l-a prczentat - de fapt Mel a fost primul care
mi-a vorbit despre aceste perspective...
- Bine, ar fi putut si fie mai riu, ;tii prea bine, intiri Jennifer cu
subirrteles. Este nebun dupi tine... oricine poate si vadi.
- Este cisitorit, replici India cu incipdlinare. $i in afari de asta,
nu-l iubesc.
- Dragoste? Cinc are nevoie de dragoste? intrebi Jennifer cu
rrcrcali. De$i sunt cu trei ani mai taniri ca tine, uneori mi sint ca
si cum as fi mama ta.
- Daci ai fi, nu cred cd m-ai incuraja si mi intilnesc cu birbatul
altcia, replici India cu riceali.
- Glumeiti! Cu un birbat atat de bogat ca Mel, mamele tind si
r.ritc un lucru atet de putin impoftant ca o nevasti.
(llitoa ore mai tArziu, in timp ce incuia salonul ;i ieqea in aerul
iughelat de afari, India se gindea la relalia ei cu Mel. Locuinla ei
nu era departe de salon. Fusese norocoasi ca si poati cumpdra
ctajul unei case in stil victorian, incintati de intimitatea si
confortul pe care i le oferea aceasta.
Mel incercasc nu o dati si-i explice cd ar dori ca relatia lor sd
,lo ind maj :,rransi, dar ca ii amintra intotdeauna ci arc o so(ie.
Poate era o nebunie ca la virsta ei si mai viseze la un cimin, sot
t5