Pe drumul regimurilor ţariste -...
Transcript of Pe drumul regimurilor ţariste -...
, ; * t j L « X X X V Q - ie * n-l I M M A B O Î 2 l e i B ra şo v , Vineri 25 Ianuarie N ? 4
ngaaţcaaiaBwwMM—1 i ••MwrmraiS a cb e ^ a |1 A â m m s t n ÿ a
RATA UBERTAţEI BRAŞOV Telefon 226
Abcmament Minei 360 Iei lip iră &ein&tăte 800 Iei Aţuitforî, reclame, după («di
stătmamJ. AU 2 JAAA 1 £ $ _
A p a re d e t r e i o ri p e s ă p tă m â n ă
Fără o presi< naţionali cinstită şi democraţiei, un popor na va da niciodată măsura însuşirilor Ini culturalo şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.
Pe drumul regimurilor ţariste»
— La redeschiderea sesiune! parlamentului liberal —
Sesiunea parlamentului liberal ca se va redesch de Marti, este ifccirceti de proiecte de fegt de mare importantă, nu pentru [ari ci pentrupartld. Ţara suferă — es te paşaiâcu t d ‘ui ion Brd - iienu, deci nu mal are nici o im* portantă că I se dă cutare san cotare lege. C ă va fi despoiată de bogăţiile ei — tei apa de puţin interesează acum tare. Nu poţi face alt raţionament când vezi eă ia adevăr tara este paşaiâcut familiei BrêÜoau. Ce va fi mâine, ne vi vedeaj
Deci. să discutăm chestiunea din punctat de vedere liberal. Laborioasa activitate a miniştrilor, lăudată de «Vjitorul* în fie-enre zi, sc va marca prin a* ducerea la „diiscuţiunea parlamentului* (vorbă să fie: discuţiei«) a următoarelor proiecte dte legi: legea minelor, legea chiriilor, legea apelor, legea comercializării instituţiilor economice de stat, reforma administra- ăvăfi '"«forma învăţământului. P ini la Paşii, toate vor fi votate. Çempettota distinsă a parlamentarilor liberali,începând cu părintele éon ju cn delà vLepreşedinţle până la nşţtonailstul rom ân Mt- haiy Peter, nu are nevoie :de. a fi remarcată* Toţi sânt specialişti, sst-fei c i numai cetirea proiecte« iar,mai mult ascultarea raportori- lerior delà tribună, va fi de-ajuns.
Partidul liberal va ferici p a şa léca i cu legi de cointeresare viabilité, în cât revenirea la normai se va face cu paşi gigantei.
Se anun|ă luptă 2n parlament. Palidele din opoziţie se vor •pune tadrăsneţeior gheşeftar?. Total va fi în zadar: d-i Bră- tiaau dom neşte, nu guvernează şi ded lege va fi voinţa sa.
Ce va zice fată ? «Care ţară; tara suntem noi“ —* răspunde liberalul?
— Strelnătatea! «— .Pria noi înşine, pentru
noi înşine* — iată al doilea rţşfuif. „Cine indrăsneşte să sc amestece in politica noastră interni, va fi imediat rechemat*. Csaal ministrului Franţei, va ziee «Viitorul*, este învăţături de minte.
Aşa este, Ţ<̂ ra rabdă totul, «alint. Şi în Rusia tarilor, poporul rabdă totul. Ţarul spunea, abia cinci săptămâni înaintea revoluţiei, că «poporal trebuie si-t merite încrederea, nu el s i aibl încrederea poporului*. Pe vremea aceea, d*l Brătianu călătoria la Retrograd şi făcea plaaorf matrimoniale pentru Prinţul noetrii moştenitor. Habar n'avaa ce clocoteşte în Rusia.
La noi, suntem departe de eriza de-atunci din Rusia. Dar, toi atât de departe de înţelegerea adevăratei politici cuminte şi patriotice din partea celer cari astăzi dom nesc nu guvernează. Se merge orbiş pe dramurile turiste şi se grămădesc elementele cari, nu importă momentul, pot izbucni şi la noi In pragul uriaşului cuptor al ideilor noi,—România face experienţele gnvern&rei celei mai oligarhice
care n'are alt scop decât îmbogăţire* unui partid.
Ţara, ce să zică, când armata ei apără, din ordinul guvernului, legile scelerate? Nu e vinovat soldatul şi ofiţerul care ascultă ordinul ci acete ca* re-l dă« Aşa era şi în Ruşia fa* rilor. Şi iată unde au ajuns Protopopovii lor. «Viaţa Românească** din laşi publică, poate încă la vreme, cauzele şi con- diţiunile revoluţiei ruse. Sânt a- colo elemente de mare îngrijorare pentru noi. D l Brătianu a pierdut în d-i C. Stere pe un consilier de preţ, care p oate l'ar fi oprit de pe diurnul primejdiei.
Deci, ce să zică tara de legile cari vor constitui piootaî d e aur al afacerilor liberale. Va tăcea, va răbda, pană când istoria se va repeta şi la noi — dacă, în cele d n urmă, toii cei cu durere de ţara noastră, nu se vor uni şi vor goni regimul provocator cu legile lui» din locul pe care îl primejdu- eşte, nu numai pentru el ci si pentru urmaşi.
Sem nele „revenireila norm al" t- S inuciderea unui şef de biurou principal, tată a 5 copii.
Iitformaţfani din sursă briile- nisfă anunţă că dl V. Brătianu, ministru de finanţe, crede serios că anul acesta intrăm in normal. Bazat pe această credinţă, încearcă să nu mai dea sporul de scumpete funcţionarilor publici. E vorba chiar că în legea chiriilor să nu se prevadă sporuri pentru chiriaşii funcţionari, deoare-ce «sânt semne* câ intrăm In viaţa normală.
De sigur, abstracţie făcând dela ori*ce judecată, am vrea să credem în optimismul ministrului de finanţe. Cine nu doreşte o revenire la normal ?
Semne nu sânt, însă, pentru justificarea optimismului brătie- nist. Mizeria este tot mal mare, traiul scumpinduse neîncetat. Şi a ce ia pe care dl Vintilă Bră tienu vrea să i în cerce până îşi dau duhul, funcţionarii publici abia mal pot suporta traiul. Unii se lipsesc de viaţa. «Experien-
BANCNOTELE NOASTRE - o raţiile şi o pagubă punira tară.
Avem azî, în circulaţie, bancnote, mal ales de 1 Leu, de 2 şl apoi de 20 Lei, cari numai cinste nu pot face unul stat, 2n numele căruia, Banca care le-a edat, face emisiunea. Tipărite pe o hârtie, care face concurenţă celei de ziar, aceste bancnote trecute de ani de zile, din mână In mână şi din buzunar în buzunar, au azi aspectul u- nor petice murdare, unsuroase şi zdrenţuite, cari îţi provoacă direct o greaţă. Rupte, soioase, lipite şi răslipite cu gummi arabicum, cu faină, cu pap de cîs- mărie şl cu diferite alte materii, — aceste bancnote ale Băncii Naţionale se prezintă ca nişte obiecte, demne de expus — ca curiozităţii — prin muzeele ţărilor culte, lnchipuiţivă pe streinul, fie ;din Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, Anglia sau Arae- ricanul, care cu dolarul lui şi- ar plăti consumaţia într’un restaurant al ţării noastre, şl şi-ar primi restul în bani româneşti, compuşi din câte patru sau cinci bucăţi din diferite bancnote de diferită valoare, lipite la olaltă, iar pe deasupra cu marginile ronţăite. Faptul ar fi deplină dovadă a gospodăriei pe care o poartă guvernul nostru în mâinile şi pe capitalul căruia se razimă Banca de emisiune a a- cesîor bacnote. Orice contra propagandă a po iticei financia- re-economice a ţârii româneşti nu poate fi mai vorbitoare pentru streinătate decât această ruşine.
Mai are însă acest lucru şl o altă lăture, mal condamnabilă.Deterioraţi şi rupţi, aceşti bani, din cari, de multe ori, numai
un sfert este per te de bancnotă, iar restul întregit cu hârtie de ziar sau de împachetat, nu poţi decât să-i arunci, de oare ni me nu ţi-i mai primeşte, f Atâta merită bancnotele Băncii Naţio nale zise româneşti ?!!!). Şi dacă ai urmări rezultatele acestei o* peraţiuni, mal ales la sate, ai constata perderi de milioane pe seama cetăţenilor, perderi cari pentru Banca de emisiune nu sunt decât câştig.
Pentru ce, deci, numele acestei Bănci se confundă cu numirea de Bancă Naţională ?!!
E adevărat că în uitimui timp un ordin ministerial impunea administraţiilor financiare sâ primească şi banii deterioraţi. Ordinai in parte se execată, îa parte însă na! Unde se execută însă e! * n’are nici an rezultat efectiv, căci banii ră, primiţi de aceste administraţii, sunt tot de către ele, din noa, paşi îa circulaţie, pentra ca distrugâadase ca totul să se prefacă în avere perdutft pentru particular!.
Ni s’a pus şi ni se pane în vedere că aceste bancnote vor fi scoase din circulaţie şl in io suite. N’avem iacă aici o dovadă. Azi, ca şi până acum, se aruncă mal ales în Ardeal de către particulari, ca daiamal bancnote pe cari no iernai pot folosi.
Şi până când această situaţie mai dureizâ — cu toate dispoziţiile şi ord nele amintite nu vedem ia ea decât o operaţie asemuitoare anei exploatări a populaţiei de către Banca care se numeşte «Naţională*.
Iar strdnâutca va avea până atunci drept şl moiiy să ne arate ca degetai.
fele* , d ini Vintilă Brăffana îi trimit la gestul tragic al slnu ciderei.
Un nou caz dureros s’a petrecut la Câmpulung.
Şeful de birou principal I. Crist seu, dela prefectura judeţului, s’a spânzurat în dimineaţa zilei de 21 cor. Din ancheta întreprinsă reese că nenorocita victimă şi-a pus cap St viefeidin cauza frizeriei. Cu 2000 le i cât primea pe lună, era imposibil să (ie o familie, cu 5 cop ii, toţi în şco li,—lipsit fiind în a c e la ş timp ş i d e ca să , Ei moare în vărsă de 50 ani, după un apostolat în viaţa mizeră a funcţio* narismulul de aproape 25 ani. Funcţionari! dela administraţia financiară, prefectură, primărie, poliţie, tribunal etc., au făcut o colecta pentru înmormântarea colegului lor. Moartea aceasta a produs o vie impresie în o* raş.
îngropat cu talerul, după o viaţă de mizerii ş! de muncă istovitoare — iată soarta pe care o rezervă, concepţia balcanică a „liberalismului* în ţara românească, funcţionarilor publici cinstiţi. Aceşti funcţionari au fost sortiţi de guvernanţii României de eri şl azi la mizerie iar ceilalţi, la bacşiş şî slugărnicie.
Concepţia civilizată, democratică de-a da funcţionarului stabilitate, independenţă şi salar să poată trăi — nu convine regimului autocrat de azi. Nevoit, a dat statutul, dar şl aceia caduc.
Martirii, cari presară viaţa publică a stalului român, vor răsări ca veşnice osânde guvernanţilor răi, strâmpţi la cap şi lacomi de afaceri personale.
Tratativele cu RusiaOficiosul guvernului publică
un comunicat prin care arată că negocierile cu Rusia sovietică au trebuit să fie întrerupte din cauza cerinţei guvernului sovietic de a subordona ori-ce schimb de mărfuri instituirei în România a unei misiuni comerciale beneficiând de Imunităţi diplomatice. Delegaţii români au considerat că această chestiune nu poşte fi rezolvată decât de conferinţa politică în a cărei atribuţiuae cade.
„Suntem informaţi — zice «Viitorul* — că guvernul a propus ruşilor ca conferinţa proiectată să se întrunească la Varşovia întrucât guvernul sovietic nu a primit propunerea întrunire! la Salzburg şi propusese Odesa. Răspunsul dela Moscova la ultima propunere românească nu s’a primit până azi !a ministerul afacerilor streine*.
Ce spectacol mai dezolant dar şî mal revoltător poate ft de cât sinuciderea nenorbclta- lui tata de familie, care hu pl poate ţine copii şi sop* — a* lături de arhimilionaru! libera^ de îmbogăţitul de războia, dte profitorul tantiemelor de milioane din societăţile liberalizate* nu naţionalizate cum i\c ei L .
Dl Vintilă Brătianu, cerberul finanţelor statului, nu cruţă banul pentru tipărirea discursului său dar refuză pâine% la care; are drept, funcţionarului public)«,
tinde sânt semnele revenizel la normal?
Misiunea internă _______ a bisericii.
fia apel ai IHrogoUlaiat Dr. Iflcolae Bălai.
Cu ocaziunea «Sărbătorit Naşterii Mântuitorului, I. P, 8. S i »rhieoiscopal şi mitropolitul dr. N ii o la e B ălan a lansat liste de subscripţie pentra înfiinţarea nai fond, care sA poarte nomele de «Fondai Regele Fefd’naod şl Regina Maria", ca deitioaţiunea de-a promova misiunea internă a bisericii. I. P. S. Sa a pas bază acestui fond contribdintf iama de 10t000 lei.
Intre problemele misiaoel interne ale bisericii ortodoxe I. P.S. Sa înşiră mai maite aşezăminte sociale relgioaae ca: societăţi pentra răspândirea evangheliei, a cărţilor şi a presei creştine, societăţi detemperanţă, pentru combaterea luxuiul, pentru ocrotirea cdor nevoiaşi, pentra salvarea celor alunecaţi, institute de coreţtnne, etc. I. P ,S. Sa Mitropolitul adresează a» călduros apel preoţime! şi tata- rar fiilor bisericii ortodoxe, ca să contribuie cu obolul lor pentra acest fond.
O listă de subscripţie s’a trimis şi Redacţiei ziarnini oostrn» care va publica contriboirile ce ni se vor trimite.
Boul reflim i i chiriilor- — : c »privire 2a noulle dispoziţii relative la închirieri, comisia nea pentru redactarea iegei chiriilor şi-a depus raportul, care va fi redactat definitiv zl‘ele aceste. Din expunerea de motive a proiectului rezultă că principiul conducător al nouei legiferări este ca ca toţi ch iriaşii sd râm ând ia c a s e le p e ca ri ie locueso, aceasta pentra a se suprima evacuările ruşinoase şi pentru a Sse pune capăt nenumăratelor procese Intre proprietari şt chiriaşi. In ce priveşte chiriile, justiţia va stabili pentru fiecare caz in parte o cotă specială In raport cu valoarea Imobilului şt venitul chiriaşului. Toate contractele vor i , prelungite cu cel puţin 2 ara. Proiectul mai prevede severe sancţiuni contra ori cărei tentative de speculă sau de samo- volnîcie din partea proprietarului şî dă o deosebită atenţiune ; construcţiei şi reconstrucţiei clădirilor.
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI ______ Nr « ~t92* T
Restabilirea unui adevăr isiorfcCUM SERVESC ŢARA BRATIENilDovezile din vremea Conferinţei de Pace:
S e căuta platformă „naţională” pentru partidul
liberai; tara putea să sufere ruşinea umtlirei.
In vremea guvernului Văitoianu, preocuparea de căpetenie a partidu ul liberai era să gă sească o platformă pentru acest partid, ca să scuze eşecul diui2. Brătianu la Paris. Sforăriile politice se trăgeau în acest scop, pe când singurul delegat ta Conferinţa de Pace era lă- sat în comp ectă lipsă de informaţii din ţeră.
Dl Alex. Vaîda-Voevod, în declaraţiile sale recente în Cameră, la discuţia protocolului delà Belgrad, reînvie acele momente. Cităm din memoriul a- dresat diui I. Maniu :
„Trebue să intrăm în negocieri pentru modificarea condţii- lor din tratatul minorité (iior. Le vom duce cât se va putea; e- Ventual până la formarea guvernului const tuţionai. Dacă nu ne vor primi modificările nu vom iscăli. Poate insă că d-că nu începem negocieri să fim, £nfr‘un moment dat, siliţi să iscălim fără discuţie, pe lângă un protest platonic, tratatul, tale «ţiale. Dacă nu rezolvă cabine- tui Văitoianu chestia, situaţia se va agrava în noul parlament. Deoparte parlidul iui Bratianu, de alta Parlidul national ardelean vor fl singurele grupări, destul de puternice, spr? a putea forma, singiţre, ori elitndus?, «in guvern stabil. Lumea e doritoare de pace, şi în tară şi la noi. Constituanta va avea să rezolve o mulţime de chestii, extrem de urgente, interne. Bra- lianu va încerca să pună in cârca ardelenilor iscălirea tratatului, spre a putea tipa „trădare", petecind astfel reput&ţia partidului liberal. Halul în care ne va a- junge politica externă va fi şi mai mare, chiar şi dacă din nou cm avea norocul să avem dreptate că : bun e Dumnezeu şi proşti sunt ceilalţi.
Brătianu a opus rezistentă spre a obţine mai mult. A reuşit? Şi el spunea încă prin Iunie că Maniu va trebui să primească formarea guvernului, spre a iscăli ori, dacă Maniu nu va vedea că ace&st ; ii este datoria patriotică, atunci un elf guvern, căci tratatul va trebui semnat, dar nu el, Brătianu, va li care îl va semna.
„D. Mişu înainte de plecare pleda şi susţinea punctul deve-
va pune piciorul în parlament— nu sunt aplicat la nici un caz.
„11 stimez pe Brătianu, îi sunt devotat şi recunoscător pentru tot ce-a făcut, pentru înfăptuirea unriăţei naţionale; nu sunt însă nici prost, nici funcţionar. A stfel nu ooiu f a c e nimic c e nu corespunde conoingerilor m ele. Nevoind să fiu tratat ca până acuma, şi să mai suport romi de a fi un pichis traseu- lus, îmi ooiu f a c e o iz iteh d e adio , şi spunându-le tutuiora că Maniu m’a rechemat pentru con- J stituantă între 5 şi 15 Noembrie, |voiu pleca acasă.
*• •(Această expunere o făcea
ministrului tărei la Paris, dl Antone seu N. R.)
D l Vai da închee memoriul cătr* d-1 I. Maniu:
„Antonescu in multe privinţe mi-a dat dreptate, dar a căutat să mă convertească. Am rămas şi voiu rămâne însă pe lângă hotărârea mea. Aprobarea ta o am d ja , prin telegrom i d e re- chem are. Şi î(i mulţumesc din toată inima !.,.*
Când om trimes acest raport eram înlr'o stare sufletească de m ire depresiune, fiindcă toată răspunderea pentru sltuafiunea deia conferinţa, zăcea pe u- merit mei. Instrucţiuni pentru a continua intransigenţa nu prim eam ; nici autorizarea ca să pot intra în negocieri nu mi s e dădeau. Acesta este, cu adevărat, tabloul situaţiunei în care mă gjseam, tablou redat în a* cest raport pe care Fam trimes iui Maniu la Sibiiu.
•• *Dar după aceasta, evenimen
tele s'au prăbuşit vertiginos. Am venit acasă, s’a întrunit Camera şi din voia unanimă a tuturor reprezentanţilor acelui bloc, care se alcătuise ca o majorii ale, am fost candidat de preşedinte al Camerei.
Rdefunile între partidul liberal şi Partidul naţional, pe a- tand, nu erau aşa de î.icordrie ca astăzi; ba pot să zic că er*u, relativ, prieteneşti şi etancî,— când în urma voinţei şi hotărâre! majorităţei Camerei întrunite în acest b lo ', *m fost înştiinţat ta l i ore înainte ds masă că la două se va face «-
că eusunt csndidfet, — ebki am avut ilmpul _ să* mi schiţez tm mic discurs de mulţumire, pentru că zu.: a voi fi ales p?e?-dinte.
Âm sos*t cu întârziere la Cameră, şi mi s’a prezentat o delegaţ e a partidului liberai, o d ‘egafiuae din primii fruntaşi ai Partidului
guvern, şi ar fi din partea mea o uşurinţă ca» de dragul de a fi ales preşedinte al Camerei în unanimitate, să creez o situa- ţiune eventual imposibilă viitorului guvern, care poate ar voi să abandoneze tactica aceasta* (aplauze).
Domnii au votat in contra mea. Au urmat după cinci zile, designarea mea de prim ministru. Atunci, nu numai eu, ci, în înţelegere cu alţi prieteni, em trimis vorbă conducătorului partidului liberal, că Partidul naţional este aplecat vă dea întregul său sprijin oricărui guvern, şi cu atât mal curând d-lui Brătianu, dacă acel guvern, format de partidul liberai ar fi hotărât să continue mai departe politica de rezistentă, luând toată răspunderea situaţiunei asupra sa. Am primit un răspuns negativ, cu motivarea că nu e bine ca un partid ori un guvern să stea prea mult la putere, şi că situ&ţiunea este aşa încât, neavând majoritatea, partidul liberai nu este aplecat să alcătuiască un guvern de coaliţiune, pentru-că partidul liberal e obişnuit să guverneze singur.
Atunci, domnilor, s*a impus pentru acele nenorocite de partide, tinere dacă voiţi", neex- periate dacă o susţineţi, care ne aflam atunci In Cameră, să găsim o soluţiune a situaţiunei infinit de grele, nu pentru noi ca partide, d&v pentru ţari. In faţa situaţiunei cu adevărat e- meninţătoare, mi s’a impus mie obligamentul să primesc să ai* cătuesc guvernui.
Locuinţe pentru funcţionari— íiiM r t r p ittfl m i f i «lite ra l 1er. —
Intre multele propuneri ce s’au făcut prin ziare, pentru a- jutorarea funcţionarilor publici, găsim una — de-un optimism sănătos — şi uşor realizabilă, a d lui Nifon G. Ioan din oraşul Botoşani.
Cum propunerea se potriveşte şi altor oraşe, reproducem partea care interesează massa funcţionarilor publici :
S i ie clădească locuinţe.Se cere ca aceste locuinţe
să fie situate în centrul oraşului şl în imediată apropriere a centrului, astfel ca şi funcţionarul, în tara Iui, pe care o serveşte cu credinţă, o viată întreagă, să profite de lumina electrică, de pavagiul, de apa de canalul, de starea de curăţenie a stradetor şi să fie la îndemâna cetăţenilor, ce afluea- ză spre centrul oraşului, dinspre periferii şi unde, de obi- ceiu, se găsesc şi instituţiunile publice în cari ei fac serviciul.
Terenurile.Terenurile rezervate locuinţe
lor funcţionarilor să fie mari, e ş i că pe ele , să se poată construi blocuri de case, comune, mai mu for familii şi cari vor prezenta avantagiu', ca vor putea fi construite mai ieftin, vor putea fi încălz ie prin insta- laţiuni centrale; vor putea avea bâ!, vor fi luminate prin insta- laţiuni ad hac;, vor fi asigurate şi vor întări ideea de românitate în centrele, ce astăzi, apar cosmopolite, în multe oraşe din România.
Casele pentru funcţionari să aibă florării, în fată şi grădiniţe în dosul lor, aşa fel ca ele sa apară ca nişte buchete, ce dau parfum şi răspâadesc veselie în jurul lor.
Societăţi de constaacţie.îndată ce comuna va avea
locurile rezervate pentru funcţionari, trebue să ia iniţiativa înfiinţării unei societăţi de construcţie de locuinţe. Această
societate sa procure cărămida, nisipul, piatra, prundişul şi lemnăria necesară eiădilului.
Alte societăţi de slfidiri de locuinţe, chiar străhte, să fie înlesnite a şi plasa capitulările în locuinţele pentru funcţionari.
Institute de economie şi credit, &ie diferitelor ministere, fiind subvenţionate de guvern, cu câteva sute de milioane Lei, ar veni în ajutorul acelor funcţionari lipsifi cu totul de mijloace, acordându le împrumuturi pe termene lungi, în eomptu! salariilor şi cari împrumuturi ar servi ia procurarea a o parte din materialul de clădit case.
Statal să dea materialii.Statul ar di, cu preturi ratei»
materialul lemnos, din pădurile sale, şi astfel prinfr’o colaborare de diverse insiituţiuni, s ’ar putea ajutora, cu cât de puţin, pe oamenii aceştia, cari, astă»' duc o viata de muceniei, neîntrebafi de nimeni, neeereetaţi de noi» cetăţenii, cari ie cerem numai servicii şt nu ie venim în ajutor.
Dar... pentru ca să se realizeze acest vis frumos, trebue ca guvernul să se decidă, serios, a rjuta pe funcţionari, iar autoritatea comunală sâ poarte mai murită grijă d i ne/ole primilor cetăţeni ai comunei*.
Populaţia Ardealului, Serviciul de statistică al României» publică datele oficiate privitoare Ia populaţlunea Ardeaiu ni în 1920. După aceste dai«?, po- pulaţiunea Ardealului (tar* tăriile fostei Ungă ii), ia sfârşîful a- nului 1920 a fost de |5,114.124 locuitori pe o suprafaţă de 102 000 klm., pătraţi, in aceeaşi tentord in 1910 (d tele statistice ungar*) au locuit 5.248.522 locuitori
Popuiaţiunea din 1920 se împarte după naţionalităţi 2.920.120 români; 1.305 753 maghicri; 539.487 girmani; 131.340 evrei; 157.484 de alte naţionalităţi.
Sărbători tristeAmintiri din pribegia anilor 191617.
dere schiţat de mine nm sus,re ten tor la , he»tia mlnoiitâţilo*. j ! g r e a de preşedinte şi
Cât timp a fo&t Brădanu aici •m íttgh ţit to te, re cunoscând compeitnţa lui după c e o luat toată răspunderea asupra sa
Cine răspunde în^ă asi&zî, pentru politici noastră externă?
Brătianu s’a retras dinaintea răspundere!. Văitoianu se sustrage, cu motivarea că ei nu re* zoivă nimic, ci face alegeri. îndărătul lui Văitoianu e Brătianu.Mie însă nu mi se comunică, unde vrem să ajungem?
Până unde întindem coarda?Ori, o lăsăm eventual să se
rupă ?Eu nu voi face o politică fără
ţintă şi orbecând, fiindu-mi ochii legaţi. Nu vreau să fiu un pion Intr'o mână necunoscută. Al cui jo c îl jo c ? Vreau să ştiu. Singur cu generatul C oandă nu rămân delegat,
O politica prin cere e*şi contribui de a periclita Interesele ţârei, d e dragul unei tactice de partid, ceeace a devenit rezistenţa noastră, nu sunt aplicat sâ o fac, de dragul nimănui. De a mă preta, ca un instrument orb, ssi ajut e preglfi Partidului na- ponei aroeie-u? sc c* cursa» in rare oricum s’e.r zta-rie va cădea Inevitabil, ta, momentul când îşi
Nici np ajunsesem bine la laş! şi taţi mă îatrebaa dacă ui raci scos paşaport pentru... Rnsîs? Ce Dumnezeu, nici aici na eram încă in siguranţă?
Invidiam acum pe Braşovenii cari plecaseră mai de nre»t spre acest colţ îndesat al íioidovri, căci r.uaa.iteu auîdo, prtausi ua ave.uiia iOCRtaiă. Până >̂ r ; sia^ă îiisâ am afUî o odă'-ţâ cjn tkcu . două pitari (eram 4 ia 47 ia m rvren neoăjri, fără piciotre, care ieşirea copia vecinilor.
D.-junui e cam a.c«ia*: slănină şi un cari, ac*să. Prâozai şl
menerim şi „Lapu*, ia
„Doi cocoşi“, ia „fţlccvici*, „Froi- raovici* etc. Uneori ave.sm ioc,
la mine — dacă j a teori pâadeam când se ridica
dna ie luăm undeunde găism loc: tan
îmi aduc bine aminte erau d-1 Vmtilă Brătianu, d i Duca, d i Mârzescu şi alti domni — c ri mi-au făcut o ofertă prietenească: anume că şi el vor vota pentru mine, eh gând j -mă astfel în unanimitaie Camera, de preşedinte, — întrucât m’aşi ob iga s â fa c , dela scaunul meu inaugural, declarafiunea c ă oom susţine cu intransigenţă polo- iica d e rezistentă p e care d-I Brătianu a susţinut-o la con fe- rii[ă.
Lc-ant ’ răspuns: „Domnilor, iată cum circumscriu eu aceasta chestiune". Le-am citit apoi din schiţa discursului mau ‘ p^sagiul respectiv care lăsa chestiunea deschisă şi am motivat din ce cauză am ţinut să dau declaraţiei acea formă. Le-am spus anume: nu pot prevedea cine va alcătui guvernul, care va fi h ftasârea şi programúi viitorului
cineva deli mása, c i sâ*i luăm locul. De m<eori ţ neam în o mână farfuria cu supă «i’n alta lingura... de lemn (celelalte dispăruseră prin buzunarele refugiaţilor, cari nu se îngrijiseră dt-icasâ.)
Iată şi un „menu* la „Lupu*: „tupă* de ca tofi, cam lungă %\ lî spede, p pară da >oaâ ouă, pâae %i V4 vin = 1.70 tei. (A*t nu plăteşti pâuea cu aiâtal). Altui, ia „Doi cocoşi*: Ciorbă de fasole, iahnie de fasoie (Moldo- vto i sunt meşteri la a găti fasole«; pe liste hguraa câte 10 teluri tot cu fások!) şi găiuşte de cartofi.
Dumineca şi în sărbători ne răzbunam însă, dacă^ aveam parale, dar nici atunci nu ne In* tiudeam prea mult, a?a că un prâaz ne coitâ cei n5uU2*2.50 lei.
Vineri, 6 iauu&r i 917, Bobotează. mccpe sc nsiigă. Mergem
îa sfinţirea apei ia „Piaţa Uni- rei*. Seara ia „Madame Pincu*, crdşmăriţă, ctre se învoieşte st ne facă o mămăligu.ă, iar noi ne fa:cm, cu o brânză cam seacă al fftrâmlcloasâ, «n obalz* excelent Am mai fost de câte** cri pe aici, d«r ne*am înfiări:al- prima mămâifguţă ce costase — pe toţi iaoUitâ — 150 le», a Ii-a 2 50, a iii-a 4 Di. Ne sim-
zi, căci foe nu ni se făcea decât seara. De aceea coiadam pe străzi şi prin cafeuel?, cie căror u,i nu se puteau î»chl iedin raoza sloi-or de ghiaţă, unde luam câte un ceaîu itftn , în csre cc3 m beţigaf servit, amestecam bruma d« zahăr ce ni se eferi?:. €â id îatâ neam însă pe prietiiiUi V. B. era zi cu noroc, căci, ca dărnicia ce ha cir^cte- rizat-toideauas, ou aştepta sâ-1 rugăm, ci, «coţâod dia bazmatul deia h*mă o st.c n;â, pe iar© cât era posioii, o ascaatt » ia psirn?, ne turna îa zănsâ-ca
ţis3 M me Pincu săblcmuea şi j jfoa-ă ca.e/a p-câîan de cjgaac ne exploita, la schimb avea vtn j b-m.
Două câteva zile mlorită'ta se gândi.ă st U noi n ne 6ă- darâ raÂsa gr4t.it i i cantiaa „Btrbor. la zia% î i : ciorbă de ruso e, o buc*tâ ds r-âne şi o ceaşcă cu apă. A d o u iz : za mă de cartofi, pâae, o ceaşcă ca aoă. A Iii a. zi; arpăctş scăzut (ua fd de colivă mai lungă, rter. nu din grâa, n ci ca zahăr etc. ci cu sare) şl celelalte obicinuite,
Credeam că menu-ul acest« prea slab şi puţin, se datora greutăţilor îacepuiu , dar ei începe sâ se repete cu o regularitate demnă de ceva mai bun.
In ziua de Paşti tot ciorbă de fásaié aveam să mâacăm. Noroc ă amarul ne-a fost mrit «iinat prin prezenţa M«j. Sa'e Rígma, care oferi ffecă uia d n noi o bacăţtcă de cozonic, ua „Christos a înviat* şi an surâs regal.
Ş cu jtoate acestea suntem recanoisâtori nobilelor dame, cari in aceste vrem ri grele ne- za stat in «jator, as<gaiânda-ne prâazui, câ *d tr bu?a să faci „ .oa îâ* o zi întveagă ca sâ t! poţi cumpăra o pâo.soară.
Acasă na era de stat peste
Fre cvent «rea cafeneîalor îo.să ev-.î ş* n put a ma; rea: după câte/* zii-, ia :eptiră-n sâ na ..o^cârpioănî, şi ne-im scărpinat mut i bUK, câci d irn a n a-cîuîî 5 ia 7« în doiâ putori.*
S o r o c i , 1 iaauir 15lâ. — la comparaţie cu anal trecut, ia laş*, aici trâ ra spîendii.
ia o'ă flul bogat tu aiiMsnte, dar nu $\ îa beuturi, a;aiâi a oi 4 suntem refugiata Vâotai r«ea dela Nistru na-i simţim îa camera caliă. Simovaral fierbe şi ceaiul e cu adevărat „răsese*. Fără rom sau tâmâ e, cee drept, dar aven ia îndemâjâ uat, meze ud. friptu â rece de porc s ta v^ei ii *<te buaănţ, pe c«ri îa Iaşi nici na le Visam.
La masă, la »Stolovaia* (casă particulară, code iau masa fu acţionarii ncCisâ oriţ), şi căsătoriţi, d r cari nu g t-« : acasă, saa popotă a fjocţ onarilor sub «u- pr*veghcrea soliilor iar, cari fac . jc jur iă“)..« luâuâacă ca acasă. Zi de zi ne împrie iáim tot mai murit ca borjúi răsese, d a care ümpatica d-uă B. orjună a o oi „b£jsnţ!*‘'(rcfug aţii) aâ f in serviţi de dosâ ori, fi cu porţiile
P«ghM 3 G A Z E T A P T f A N S It V A V r e r N r . S - 1 9 2 4 *
Scrisoarea unui bănâfean
CiuntireaPrifesc, harta 1:200.000.— şl
au?mfi pot destul mira, că oameni cu creer şl Inimă românească au putut semna pro* tocolui nenorocitei frontiere, de dragai capriciului sârbilor, sau capului de pod din faţa Belgra dului.
Dacă ar fi fost această pretenţie sârbească numai un ca* pricîu ol d iui Pasici. de rândul acesta admiteam şi d-lut Bră- tienu 9& aibă şi d*sa un capriciu, iar dacă nu era un eapri. do sârbesc, ci un scop, sau un fel, atunci dnul Brăfianu, dacă este miop, vor fi alţii cari trebuiau să vadă, că aciu ia frontieră nu este nici etnică după principiile wlisoniene, nidi economică industrială dar şi mai pufin strategică.
St scria şi se vorbea mult, că •u trebuiesc mai mult graniţe strategice, pentru că pacea lumii este asigurată, iar aceia, care vrea o aşa frontieră, este un neîacăpător periculos vecinilor.
Atunci de ce le trebuieşte •chiar sârbilor un cap de pod în fata Belgradului şi aşa de înainte împins. — O», Belgradul lor e pentru sârbi, aceea ce ne este nouă Anina, R eşiţtl Aicea e industria mare a întregei Ţâri şi cu aceasta o bună parte a apărării naţionale peri litata.
Unde este cepul de pod, sau frontiera strategică a acestora, cari ne sunt mai valoroase de cal Beigradu ? Frontiera, ad-ică ciontirea Bănatului, rsp. capriciul sârbesc, ni sunt stricăcioase şi in timp de pace prm curmarea viefei eeonomice, chiar şi industriale, şi la fel stri ă i oase tu cez de războiu.
Primele proiectile a!e artileriei sârbe «or fi aruncai© la Reşiţa şt Anina, rsp. Tim şjara. Sârbilor ie miroase â R -şiţi— Anina—Timişoara poate mai mult ca liberalilor noştri, la fel nesăţioşi.
I&câ, in toamna 1918 s’au încuibat sârbii bine în Reşiţa—
BanaluluiAnina—Timişoara, ba pină şi în Arad şi Lipova, BouţarCernal
Sigur, că d-1 Pasici le ştia însemnătatea înainte de a călca ac!, pe când d-1 Brătianu nici acum nu o cunoaşte, altcum, nu pot crede, că ar fi cedat actualelor pretenţii şl încă păţi nări ale d-lui Pasici, împreună cu 100.000 — de români.
Au înpn'hetat sârbii bagajele lor in 1919, dar greşala a fost şi atunci slăbiciunea Centrului şi nu a Consiliului Dirigent, pentru-ca acesta a făcut din şi cu nimic, mai mult decât omenesc; slăbiciunea era aurea.
Cu o divizie măturam sârbii, încuibaţi şi încurajaţi de unguri, In Banatul nostru, dar slăbiciunea dela centru nu ne-a lăsat.
Mai bice o făceam la timp, de cât mai târz<u, in caz că îacă- pătinarea sârb,lor mai dura.
Ce-or făcut fra ii — aliaţii sârbi !a toamdi 1918 şi primă vara 1919, ştie A nu poate uita m o an bâoăţean!
Sârbi Joşişi au fost aed», cari pactâu cu Ungurii şi ce lăsau pe noi, ofiţeri bănăţeni, flră ni i o piedecă să ne îatosrcem la fostele noastre părţi sedentare ungare, pe câod dacă auzeau răspunsul, da sunt rom á t ş i că lă toresc spre Sibiu, ex 1** mau: »Aha Alba dulia, etc, dole din tren!“
Neuitate momente, câod pcit- tru.â vream să gravităm spre «rmata română, trebuia să fac&m plaoari strategica, ca să putem scăpa d u ghiara acestor faşti aliaţi.
B* ne gândiam s’o şterge a Í şi prin zăpada muncilor, tn h» ne ! ţărăneşti etc., sru ca răi M,câ
tor! peste câmpori şi codrij, d : oarece liniile de comunic fie. Arad, Llpova, Bouţar şi Of#cva erau în gh ara lor.
Şi de ce făceau ei de acestei! Deoare-ce, ca şi mai dăunăzi ga zeta d-lai Pasici, ei visau şi i sează o graniţă a voevodiriui
lor ... şl fan sîaţlt slăbiciunea noastră.
Le miroasl, c i liberalilor, i /Anina) Reşiţa etc. La panslavismul lor se gludssc serios. Ce va fi mai târzia, ştia ei şi chiar şi propaganda duşmană?
Ş'atunei ce combi o aţi uni a aa avut d-nli Brătianu—Duca de au făcut aă ii se faci sârbilor pa plec?
Să ştir, iasă, şi Sârb'l, c i numai pria existente României* Meri, se va putea meo inea şi Sârbie-Merş jugoslavă. Şi «sacă ei o ştiu, trebu a să o ştie şi d-nol Brătianu; na era nevoie să sn teamă de d 1 Pasici, care la rândul sin ştie şi ei de ce ar fi vorba, câod noi na cedam.
Biiaţuii.
BULETIN ECONOM CPreful cerealelor: grâu 45—50
mii vagonul, porumb 38 —41 m jj orz 37—40 mii, ovâs secuesc 36 —37 mii, ovă3 d<n vechiul regat 26—27 mir.
Preţul oiţelor s'a urcat îa ul- fimrle trei sâptămân cu 10—15 la s dă Vaci de rasă se vând astâz cu 6500—8500, vad de tăiat calitate sapenoará 18—20 iei pi r kgr„ călit dâ inf rioară 17— 18 le«. Boi până la 12 rmji g eutate 13—14 mîs lei perechea.
Exportul a luat în ultimele săptămâni o mare Intensificare în toate d recţiiie. Germania, care până acum nu angajase nM o cumpărătură pe piaţa noastră din Ciuza deprecieri valutei, a încep , t dn nou să cumpere vite din Ar leal, plătind preţurile cele mai bune.
Pretai lem nelor nu a suferit nici o sch mbare. Cherestea marfă U. F. calitate superioară pentru exoort se vinde cu 2900 —3200, clasa IV 130D—1600, tâmplârie î 400—2400 după dimensiuni. Pentru porturi se transportă stocuri mici pentru complectarea partidelor în vederea exportului din prlmăvaiăi
Lem ne d e f o c : fag uscat 4700 —5000, ştejir 5000—5300, amestecate. 4000—4500.
Preîul d e piei atât brute cât şi lucr te eí te în plină scădere. Brute 30—35 Ies după greutate.
dc f iptarâ, enorme în raport ca cele pe cari na ie gusustm in Moldova. Abonamentul pşatra o luaâ: 87 50 rub e.
Vintri, 5 Uautr. Ajanul Bo- botezi, — G *zi* oe juste ne .cu Sarmaie A Gog;,;e c» cele de»aca*ă.
A doua z!, în ^•.-uisut tUjbef, 'BBfCitl puşcă ca I*Jrb .s>. ' <1 # aruncă caii in mu d n ... Au de ce să se veselea s;â, ca.;i de câteva ztie ei aant n>gadi r i o racului, Aa a** to t *i vând ieftin. Fura dc pna a«e n t ce găsesc şi-apc* vă, i ia p.-aiă; arme, bl z : ir : a % oa,bocanci, fa p-*, »zi. ( b t r ă , orolpige, ga- ş , ă<rii4( t tub ..
A doua zi d na B. î.?i face pomană: i ai -os e pa'iorul, care azi-mâae mă laşa. Nasturi şi alie măruni şuri n ib coasem aoj, seara. Sa vezi cusăluri, care mai de care! De p.e-ar vedea cineva, ne-ar râde. Dacă ue-ar nuzi însă cum of[ăm la fiecare împuneitură poate, ar £ice: »Fereşte-mă, Doamne,de soarta bejenjiior*.
După cină facem lectură: franceza sau germană, căci ruseşte încă nu .ştim destui de bine, iar cârji româneşti arareori se găsesc, în câte o familie.
Cftnd lampa se stinge, e lumea noasteă! Semnul binefăcător ne aduce uitarea, iar vi
gurile ne duc cât ai batea palme acasă, îatre cei dregi şi scumpi!
De multe ori însă ne apucă dimineafa toi neadotmifi şi-a- lunci depanăm în minte toate prin câte am trecut şi grija şi dorul de ai noştri ne chinuesc amarnic.
Atunci ne-aducem aminte de nopft durmite în v goane murdare, îa paie, pe kzi de mu-
niţie, prin gări, pe o masă d̂> restaurant, pe podelele go le ale unei camere, de ne durenii oasele zile întregi, sau lângă un gard, cum a fost îa staţia Şestacovka, îa Ucraina!. . .
. . . Toate au însă un sfârşii şi urările prietinilor şi grăunţ le de grâu, cu cari ne întâmpinaseră copii in dimineaţa zilei de Anul nou, aveau să se împlinească după alte 11 lunii de suferinţă, când anul se arăta în
.adevăr »fericit şl îmbelşugat!"
C. M.
Lucrata, croupon 210—220, talpă de picior 140—130, mă gini 70 —82, box 38—50.
Dr. Vasile D ogariu i fost medic preparator la clinica din Quj, siabdindu-ss în Braşov, Slr, Spitalului No. 63, dâ con* zukafiuai între orele 2-4-
5 -1 0
0 PIANINA doresc săcumpăr. Ofertanţii să se adreseze şefului gares Brasm s:.t§ irtStr. CiocracNe. 18.ö C ^ 1 O *
1—3
I # 1000 k g r . Sesiie űmU í L a i 554 3
§
Comenzi se primesc: f bri,* f- Sa“ s- J f 'f 98 *®7- ,r B roui F. Sî ps Trg. firâui^i 9 TddOâ 584.
2-3 Chilsiel H. Si?, iâitâifid 17.
3 C # • ̂ O Z * - 'O * '• >■ p c x D O O O O O O c x x x x x j i j e a o o c A X X p i
X REVISTA OCULTISTA „T AO “,Q ANALIZEAZĂ VIAŢA PSYCH1CĂO §1 SEXUALĂ DIN ROMÂNIA.p * D â sfaturi în chestiuni de viaţă familiară, oalcu- p. w leezâ naşterea bâeţilor sau fetelor, întreţine cel mai y A viu schimb de idei între abonaţi. £ }
^ CORESPONDENŢĂ IN TOATE LIMBILE. ^Toii ceice se interesee.zâ sunt rugaţi a şi trimite atât pentru persoana proprie, cat şi pentru membrii de W
ţar aproape ai famihei sau cunoscuţi, data naşterei (anul, w •Jt ziua, luna, stil nou) peniru a ne putea forma tabioui O
statistic despre caracterul persoanelor, domni şi doamne, fv X ce armonizează între sine, sau nu. XX TAXA DE MEMBRU ESTE DE 200 LEI ANUAL. K* Redacţia „T A 0 “ R cciia. (Banat), i) X m *~7 ' M
No* 13—1924. Not. public.
Publicaţiune de licitaţieLa cererea societ^tu fores
tiere „Carpathia" Missits et- Schauer Braşov, reprezentată prin advocatul Dr. Constantin Moga din Braşov, se vor vinde prin licitaţie publică cu asistenţa noastră în detrimentul de bitorului întârziat, conform scrisorii acestuia din 17 Iulie 1923, 100 (una sută) bucăţi acţiuni „Banca Poporală* cu seria 2735 -2 7 4 4 , 7814-7883 şi 7889 —7908, împreună cu cupoanele anexate No. 16—43 pentru anii 1923-1950.
Licitaţia se va esecuta în biroul nostru din Braşov, Str, Porţii No. 67, Etaj I. la 30 Ianuarie, 1924, ora 3 p. m.
Cumpărătorul adjudecat va plăti de îndată preţul de cumpărare.
Braşov, Ia 22 Ianuarie 1924.Dr D aoid Bleahu.
149 1—1 not*r publi-c.
No. 4 6 4 -1924cons. oraş.
Publicaţiune.In tariful des re taxele co
munale, aprobate de d-1 ministru de interne, sJau stab ilt următoarele taxe edile, în favoarea comunei oraşului Braşov.*
Pentru ori-ce clădire ce se face din nou pe teritorul co» munei, socotindu»se peniru fiecare etaj şi de fte-care m. p. suprafaţă a construcţiei — Lei 4.
Pentru reparatiuni radicale şi transformabuni:
Până la 5 încăperi întPun etaj Lei 200.
Delà 5 până Ia 10 încăperi înlr’un etaj Lei 400.
Delà lO până la 20 încăperi într’un etaj Lei 800.
Delà 20 pana i < 40 încăperi întPun etaj Lei 1600
Delà 40 până la 100 încăperi într’un etaj Lei 4000.
De peste 100 încăperi într’un etaj Lei 5000
Pentru reparaţii simple pentru întreţinere până la 5 încăperi întPun etaj Lei 25.
Delà 5 până la 10 încăperi într’un etaj Lei 50.
Delà t0 până la 20 încăperi într'un etaj Lei 10v).
Delà 20 până la 40 încăperi într’un etaj Lei 150.
D la 40 până f a 100 încăperi într‘un etaj Lei 200.
De peste 100 încăperi într’un etej Lei 400.
asupra materialelor de construcţie întrebuinţate pentru clâ* dulie din nou socotite după etaje şi de m- p. suprafaţă a construcţiei ■— Lei 2,
Asupra materialelor de con* siructie întrebuinţate la împrej* muia socotite după m. lungime — Lei 5.
Se consideră de încăperi, odăi, bucătării, cămare, ateliere,birouri etc.
! -dm cat atari încăperi se aî'iă în pivn-.ţi, ele se s eohsc de asemenea.
Aceste tr,xa se vor fixa, cu ocazia ina:aiarii cec-m de con struire, de cătrâ - ser V; ciul ingineresc orăş. deod iíá cu taxa comisiei ediie, şi se vor plăti imediat la casa oraşului.
Braşov, la 11 Ianuarie 1924* 151 1—I Consiliul orăşenesc.
In urma marei lipse de apă, ger mare şl reparaţiune» generatori o , suntem siliţi a î mhde curentul e ec- tr e pe câteva zile, cu începere de astăzi 24 ianuarie, zi ale ia ora 10 seara.
Fabrica de Cim rit Portland Hnfilfefi* St S o | iia
154 1—1
Bibliograf ieDin biblioteca Scoalei secun
dare a apărut Nrul 2, V* Alexandri: .Trei convorbiri cu Napoleon 111, publicaţiune întocmită de D. Muntean-Râmnie* profesor şi apărută în Tipografia Românească S. A . Ploea& Str. Tărgşor.
* ,Primim la redacţie Almana-
chul Şcolarilor o lucrare pedet- gogico-literâră oe cel mai mare interes pentru c opiii de toate vârstele. „Almanachul şcolarilor“, care are în fruntea paginilor sale un portret recent af Domniţei Ileana, cu o cugetare deviză anume scrisă pentru ar cest Almanach, cuprinde o bogată contribuţie didactică din partea D*!o ̂ Dr. C* Angelesctfe ministrul instructiunei, A. Lupu- Anionescul, inspector generai al şcoalelor, Barbu Georgescu, I. Ghiafâ, Florian Christescu Şl I. Bratu, inspectori şi revizor» şcolari, precum şi un interesant material literaro-peţfagoiMc torit eminentului scriitor pentrur copii, d profesor Teodor Cas* trişanu. Fabule, glume, sfaturi, cugetări, ghicitori: toate minunai adaptate s fietului copiilor, pre» cum şi admirabile ilustraţiuni datorite doamnei Byck-Wepper- Benedeck, Teodosiu ş. a., dau „Almanachului şcolarilor* un farmec deosebit şi fac din el o lucrare de cel mai mare folos pentru educaţia şi desvoltarea intelectuală a copiilor noş ri„ Un volum de 96 pagini, tipării pe hârtie de lux, cu o minunată copertă ilustrată în 3 colori. Preţul unui exemplar Lei 30. Se vmde la chioşcurile de ziare şi la principalele librăriL
No* Con. orăş. 4930/923.
Publicaţiune de licitaţiaPentru asigurarea lucră
rilor de legător de cărţi, ce vor fi necesare tuturor oficiilor şi oraşului Braşov pe timp d la 15 Februarie pâuS la 31 D eemvne 1924 se f xează o licitaţie de oferte în scris, pe ziua de 4 Martie a. c. ora 10 a. m. care ie va ţinea în secţia economică a oraşului strada Argintarilor No. 6, etaj II uşa 3 .
Interesaţ i sunt învit*tL să-şi înainteze ofertele lor în scris, semnate cu mâna proprie, îo h se şî timbrate legal prevăzute în tarifoţ respectiv de preţuri dimpreună ca vădiţii de 10®/ft la şeful secţiei economice sau ia substitutul său ia începutul licitaţiei.
Conciiţmnile mai detailate se pot af a în oficiul susmenţionat în orele de serviciu dala 8 12.
Se observă ca oferte ne- reglementare sau m ârzate sau oferte suplimentara nu se vor lua î i consid^raţian% ş! numai *st-lel de ofertanţi, cari po*edcvalificaţa cerută de hga pentru atari lucrări.
Or»şul î>i reservâ dreptul a respinge toate ofertele şi a publica o nouă licitaţie.
Braşov, în 6 De<\ 1923. 146 2 -2 Consilia! orăşenesc.
Abonamente ia ziarul nostru se pot faee zilnic la administraţia ziarului, P aţ i libertăţii, între orele 9 - 1 2 a. m. şi 3 - 5 p. tn. A- bonamentui e de 360 Iei anual. Se pot face şi abonamente semes- trale sau lunare.
Nr. t* î§?4 51ÆWTA vran suvih h» pogUu 4
Noul guvern englez.Şeful laburiştilor * constituit noul {treia. Se pregăteşte un vot de neîncredere noului guvern.
I i ultimele 4 8 de ore evenimentele politica din J&iiglift s’a« precipitat. După votul de neîncredere dat tn şedinţa de Luni noaptea de către Camera comunelor guvaroulm Baldwin (8 2 8 contra 2S 6), aoeeta s’a pre- a n ta t Marţi dimineaţa Regelui, care a primit dimisia, îar în aceiaşi zi la a mi azi Ragele a însărcinat cu formarea Boului guvern pe Ramsay Macdonald. După a- miazi la ora § noul premier a prezentat Regelui liota, oare a fost aprobată.
Iată lista noului guvern:R saiuy Macdooald ministru prcşepinte ?î ministru do ex*
terne; Lord Clyaes păstrător ai sgilelor; Lord Parmoor lord pre» şedinţe al Contiiiuia’; Lord Hddane !ord*cancear; Sncwden cance* Ural ţestornlol; Hendcrsoa m o atro de interne; Thomat m a strai coloniilor; Walsh tn nistrul de războ o; Silncy Oiivcr roiaistrul Ia» dillor; generai Tompson aviafe; SHmaford, pnrnol lord al adtni* ral tătî; Sydney Wood, comerţ; Wjthhy, salubritatea pcb’ică; Box* ion Noel, agricultură; Adanuoo, ministrul Scoţiei; Tewellyao, căite; Toma Law. comunicaţii şi Werner Hartehorn. poşte.
Deabea constituit noul guvern, opoziţia pregăteşte răsturnarea guvernului Macdonald. Deputatul conservator Sir Krnglty Good pregăteşte un vot de neîncredere guvernului, pe motiv că parlamentul englez nu poate a«* vea încredere într’un guvern, care nu numără între a- derenţii săi nici măcar a treia parte dintre alegătorii Angliei şi aceasta cu atât mai puţin cu cât actualul guvern este aderentul socialismului, fiind astfel incapabil (!!) să guverneze ţara după dorinţa majorităţii cetăţenilor.
E vorba, ca această moţiune de neîncredere să fie prezentată în a doua şedinţă, după întrunirea din nou a parlamentului.
‘Dlsalvârea parlamentului, italian* Roma, 2 4 Ian. — Ziarul „Popollo D’Italia* în
registrează ştirea, că Mussolini va disolva Iacă in cursul acestei săptămâni parlamentul italian.
Sfafele-Unife contra rebelilor m exicani.Washington, 2 8 Ian. — Crucişătorul american
„Virginia“ a început bombardarea poziţiunilor rebelilor mexicani, cari au capturat două vase cu muniţii sosite din Statele-Unite. Guvernul mexican pregăteşte mutarea sediului guvernului la St. Louis.
Pia presa minoritară
4 «Sii! lilrt Je clocit:-il Doi aedid primari şi
directori In acela? spital.
Ziarele locale «Kr. Zeitung” şl .Brassó! Lapok“ înregistrează ştirea câ zilele trecute a fost nu» anft medic primar şi director al spitalului civil din loc fostul prefect de judeţ d l Dr. A lexe S a• ticâ, deşi ca director fi medic primar al acestui spital funcţionează încă din Februarie anul trecut — numit fiind prin decret regal — d»l Dr. A lfréd fekelius, unul dintre cei mai vechi şi re» pulaţi medici ai spitalului civilbraşovean.
Cu prilejul prezentării noului director şl medic primar, d»l Dr. Alfred Jekelius s‘a referit la de* creţul regal, prin care a fost definitivat In postul său şi a protestat în contra faptului ca cineva s ţ preia conducerea spitalului, cftt timp d»sa nu a fost amovat din postul pe care îl deţine în mod legal. Cu tot proteste) său, d-l Dr. A. JL'kelîus — spun ziarele amintite — a fost silit, la ordinul medicului primar judeţean, să introducă pe d*l Dr. Alexe Sulică, li postul de medic primar şi director al spitalului civil. Atacer a aceasta va a» vea însă un eoilog: deputaţii saşi v>r iHterwni la îocul rom*
petent pentru sanarea acestei situaţii ilega'e.
«Nu ne prea încredem în ob* ţ nerea unui rezultat — închee «Brassói L-“ riportag'ul siu — fiindcă acolo unde maşina liberală de clocit a dat naştere Ia doi şefi de gară, ia doi prefecţi de poliţe, la doi administratori de plasă eic., întotdeauna a rămas stăpân pe situaţie protejata! al doilea".
No. 700—-924" cons. orăş.
Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa auto
rităţilor d e toate categoriile, că afară de funcţionarii C. F» R. şi P. T. T. în conformitate cu ordinul No. 28 ai M* St. M. şi cu ordinul 156 al corpului 5 al armatei, s*a prelungit numai viza certificatelor M odel D- /. până la data de î Februarie 1924-
Această viză se va executa până la dala de mai sus ia cercul de recrutare Braşov, pre- zentându-se fiecare grad inferior de elementele armatei personal cu certificatul modei D.1. în dublu şi cu livretul militar Ia cercul de recrutare menţionat care ca funcţionar public în caz de mobilizare este indispenzabi! pentru oficiul la care face serviciu .
Braşov, în 21 îanuar le 1924.Consiliul O'-r- s>nc-Sc
Alianfele. — întreaga p resă m enclia/f se ocupă de alianţele Cehoslova< iei şt Iugoslaviei A- ceste alianţe, prima cu Erynţa, a doua cu Italia sânt prezentate ca fo p te d e m re importanţă inter raţională pentru asigurarea echilibrului continental.
D e România nici o vorbă d eş i e s te ş i t e tn M ică Antantă. Guvernul rom ân nu poate duce nici tratativele cu sov ietele la hun sfârşit Ţara noastră es te astăzi izolată şi considera tă c a un f ficior secundar tn politica europeană.
9
îiiin tttf , conducerea biserîcei bncovinene a Ifoat încredinţată episcopalei Rădăuţilor, Ipoiit Vorobckicvicf. *
Cancelarul Austriei la Bucureşti. «Nene Frfek. Presse" afli că canceiarnl Seipei Însoţit de m niatral de externe Grcenber» ger vor sosi la Bucureşti pentru donă zile la începntal lai Pe- bratrie.
V zitt dela Bacnreşti va fi prima oin sera de vizite pe csre cancelaral Aastriei o întreprinde îa capitalele statelor vecine.
Şcolile minoritare» In urma discuţiilor cari au avut loc la Bucureşti între reprezentantă şcol lor minoritare romano-ca* tolice, ministrul Anghelescu şi membrii comisiuni» însărcinate cu alcătuirea reformei învăţă* mântului, s’a ho’ăr t ca reprezentanţii minoritari să întocmească până ia începutul săp- tămânei viitoare un memoriu în care să precizeze punctul lor de vedere în ce priveşte organizarea şcolilor minoritare în cadrul organizaţiunei de Stat Biserica catolică ardeleană a fost reprezentată la aceste întrevederi prin episcopii Majlath, Bieiîk şi canonicii Pacha şi Balázs.
*O m are nenorocire de ca le
fera tă evitată la Timiş. — Eri la 12 juni. maşina acceleratului 21, care venea din Bucureşti, în gara Predeal a pierdut aerul comprimat pentru frână,din cauza defectuozităţei unor conducte. Pornind la vale spre Timiş, trenul n’a putut fi frânat şi a lu i o viteză nebună. Cu ajutorul frânelor de mâna s’a putut opri trenul abia în g*ra Timişul de sus.
Panica călătorilor a fo3t mare.
„Liberalii din B raşov9 adunaţi în comitet executiv au făcui o mică revoluţie împotriva ministrului Anghelescu, care nu vine la şedinţele enunţate, deşi este prezidentul acestui comitet. Cât pe aci. să-l detroneze.
In schimb, prin încetarea inti uinţei d-lui Algiu (care părăseşte Braşovul) au ales pe dr -ui Suiică, fostul prefect caterisit tot de ei, ca prezident al comitetului executiv.
S ’a făcut şi o votare (interesantă» fiînd-că arată numărul liberalilor din judeţul Braşov). Pentru postul de prefect s'a făcut plebiscit; 26 pentru căpitanul din jandarmerie Marinescu şi 5 pentru avocatul Ciurea.
Şi liberalii sânt la guvern!.. •C oroana ungară scăzând brusc
s’au produs numeroase falimente la Budapesta* Directorul dela Role bank a fugit lăsând în bancă diferenţe de câteva miliarde co* roane. O altă bancă, anume Magyar Általános a încetat plăţile. Hitelbenk a făcut plângere poliţiei că d n cauza speculaţiunii or făcute de doi funcţionari, o> rămas cu o prgubă de 150 milioane. Balcanbank a rămas iarăşi cu o descoperire de mei multe miliarde prin dispariţia directorului ei. O altă bancă a fost închisa de poliţie pentru că s ’a dovedit că juca la bursă pentru scăderea coroanei. Mulţi bancheri sunt a- restaf!.
Ia Ungaria este mare panică din cauza scăderei coroanei.
B oala Mitopolitului Repta. ? D i Cert-mţi se anunţă: Mitro- ! pol tu Ri ta contineâsd a fi
ii îî cauza vârssH sale
Firele telefon ice eu Bucureşti, Clujul, Aradul, Tg-Mur&ş şi Oradea-Mare sunt deranjate din cauza viscolului, care a bântuit eri şi azi noapte în Ardeal şi Vechiul reg0 .
•Ini e Anglia ş i Grecia e vor
ba să se inchee o alianţă. Dl Venizelos nu pierde timpul. P ână şi Grecia îşi aranjează situaţia internaţională. La noi, ministrul de externe se ocupă depolitica de partid •
M oartea Iul Lenin. — Telegrame din Londra, Paris şi Roma anunţă moartea părintelui regimului sovietic în Rusie. Lenin moare tn vârsta de 53 ani, în urma unei paralizii a centrului respirator, —- în urma sur menajului unei munci grele şi istovitoare.
Activitatea acestui bărbat politic trece acum în judecata istorică obiectivă.
•A apărut No. 12 pe Decem
vrie 1923 din »F/o/o R om ânească*. in acest număr d-l C. Stere continuă interesanta şi documentata expunere asupra «Cauzelor şl perspectivele revoluţiei ruse" (Istoria unei săptămâni.)
Un exemplar 50 Ie!. Abonamentul anual 500 lei. Pentru autorităţi, instituţii, societăţi şi întreprinderi comerciale etc. 400 lei anual.
Statisticile Biroului internaţional al Muncii
asupra şomajuluiIn namfirul din Decemvrie
1923 al publicaţiunli lunare a Biroului internaţional al Muncii „Rivue internaţionale dn Tra- vail" se găsesc date statistice interesante asupra şomajului.
Din aceste date reese câ nici o schimbare importantă nu s’a prodns în situaţia generală, din acest pnnet de vedere, î i cursul lunilor Septemvrie şi OctomVrie, în afară de Germania, unde lipsa de lucru a atins proporţii necunoscate până atunci. Cifrele indică în această ţară, că aproape 10*/« din mincitorii de care se ocupă statistica sunt lipsiţi de lucru şi că aproape 4Q£ sunt reduâl la un şomaj parţial.
Contrar ca cele petrecute în Germania, o scădere a şomajului a fost constatată în Cehoslovacia, tn Austria şl In Polonia. In ceeace priveşte această din urmă ţară, se semnalează o ameliorare în metalurgie, în industria hârtiei, în industria clă' dlrilor, In constructiunea mecanică, In legăîorie şl în industria chim că. In Austria, o scădere a nuuărnla! celor lipsiţi de lucru a fost constatată în industria clădirilor, a îmbrăcămintei şi a metalurgiei.
IlTi{ia M u r i . kleniri studniili? n i i i ,
I n GâffiKiiiMt al legaţiei Ragfe- Biai difl BiFsa.
Legaţivnea lUmâaui ăia S « r u cea*aici «na&teureie:
In urma intervenţiei binevoitoare a domnului Ed. Cnapui- sat» directorul bine cunoscutului ziar «Journal de Geneve“ şi un bun prieten el României, Senatul Universităţii din Geneva a hotărît ca studenţii rom&m cari urmează sau vor urma în viitor, — cu învoirea guvernului român şi fiind consideraţi ca buisieri ai statului român. —- cursurile acelei universităţi, plătească toate tpxele şi drepturile de şcolaritate în Lei» leu! fiind considerat la paritaiçfô francului elveţian*
Aceşti studenţi vor putea de asemenea fi primiţi la »Vatra studenţilor* („Le foyer des étudiants“) unde pentru 80 franci elveţieni primesc o excelentă pensiune (cele două mese zilnice, fără cameră)*
Un comitet de patronagiu» ce funcţionează pe lângă Universitate! taciiitează studenţilor lucrările lor, intrarea la biblioteci» cercetarea colecţiumlor publice şi private, etc. Informaţiunile se dau de secretariatul facultăţii din** Geneva care îndeplineşte şi funcţiunea de secretariat al comitetului de patronagiu.
Local*M embrii P N. R. sunt rugaţi
a lua parte în număr cât mai mare la întrunirea obicinuită săp» tâmânală de Vineri, fiind ta ordinea zibi mai multe chestiuni importante.
D etaşare. D-l inspector gen#* ral financiar I. Mă. â lă a fost detaşat în ministerul de finanţe, ca expert pe lângă oficiul de chtdâre al averilor inamice, men* ţionându-l-se reşedinţa la Braşov
•Numire. D-nul ministru de fi
nanţe a numit prin decis m<niâ* teriai, pe d-l Aurel F lorea , vechia! şf meri aosul funcţionar fi* nanciar superior, subdirector de* legat, Ia Administraţia financiară din Braşov, cu începere deia 1 Ianuarie a. c. Felicitări.
*Un copil părăsit de mamâ*sa,
în vărstă de 2 săptămâni a fost găsit în gara Braşov. Băiatul se află actualmente în Spitalul ci* vil din Braşov, de unde poate fi luat în primire de oameni de inimă cari doresc să*l crească.
•^ Ş tir i dtn judeţ. In apropierea minelor de că buni de lângă Cristian s’a ivit o cea tă ’d e lupt cari au pătruns în câteva grajduri fără a cauza însă pagube, negăsind vite în grajduri.
— In noaptea de 18 spre 1̂ Ianuarie s'a declarat un incendiu în Râşnov care a prefăcut în cenu«e opt şuri, proprietate românească. Pompierii din Râşnov şi Cristian au localizai incendia!* Pagubele sunt mari.
*
Bal. Clubul sportiv al trupelor de munte şi al Braşovlei aranjează Sâmbătă în Ziua de 26 Ianuarie în toate sălile Redutei sub înaltul patronaj al A. S. R. Principelui Moştenitor Carol şi sub presidenţia d-lui general Oiteanu, comandantul corpulal 5 armată, un bal de elită. începutul balului la ora 9 seara.
*Căsâtorifi. Georgette şt Bela
Herz, călătoriţi. Aceasta în loc de o:i:e alt anunţ.
_______________* ____
TIPOGRAFIA A- MUREŞ! AN U, BRANI3CE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabil : iOAN BROTEA