A I N SITU A CO BULETIN N E S A R COMISIA TR T pune accent pe miracolul apei. Astfel, consumul unui...
Transcript of A I N SITU A CO BULETIN N E S A R COMISIA TR T pune accent pe miracolul apei. Astfel, consumul unui...
Nr.3, 2017 Anul XXI 1
COMISIA NAŢIONALĂ COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCŢIILOR
Nr. 3 Anul XXI mai – iunie 2017 Cod ISSN 1584-6687
EDITORIAL
-APA –
SURSĂ DE VIAȚĂ,
DAR ȘI FORȚĂ DISTRUCTIVĂ
Una dintre cele mai răspândite substanțe de pe
Terra, apa reprezintă un element indispensabil omului
pentru a supraviețui.
Din cele mai vechi timpuri, locuitorii planetei
s-au bazat pe forța miraculoasă a apei, știut fiind
faptul că omul poate trăi fără acest element vital cel
mult trei zile.
Primii oameni de pe Pământ au utilizat apa
pentru irigații, pentru sporirea producției agricole,
apoi au apărut, cu 2-3 mii de ani în urmă, barajele.
Odată ce tehnologiile și știința au evoluat,
puterea apei a fost utilizată pentru producerea energiei
electrice și regularizarea forței sale distructive, pentru
eliminarea eroziunilor și a inundațiilor.
Chiar dacă apa reprezintă 70% din suprafața
Pământului, cea mai mare parte a acesteia nu poate fi
consumată în starea sa naturală, aceasta regăsindu-se
în mări și oceane, care nu constituie surse de apă
dulce. Apa potabilă reprezintă doar 1% din rezerva de
apă a planetei și aceasta provine din lacurile sau
izvoarele cu apă dulce.
Așa cum spuneam, nu putem trăi fără apă, dar
ne comportăm de parcă ea ni se cuvine oricând și în
orice cantitate.
La nivel global, sursele de apă sunt rare,
ținând cont de cifrele reci care spun că peste 1,2
miliarde de oameni (aproape o cincime din populaţia
lumii) nu au acces la surse de apă potabilă.
Din fericire, în Europa, apa se găseşte aproape
peste tot din belşug, cu toate că, în anumite zone din
sudul Europei, de exemplu în Spania, lipsa apei şi
secetele sunt din ce în ce mai dese. În schimb,
calitatea apei pe bătrânul continent lasă uneori de
dorit. Circa 35% din apa din Europa provine din ape
de suprafaţă – lacuri şi râuri – care sunt afectate de
poluare.
Deşi s-au luat numeroase măsuri pentru
reducerea poluării, mai sunt încă multe de făcut şi
putem fiecare dintre noi să contribuim la acest efort de
a conserva resursele de apă dulce.
Sunt diverse metode, de la cele mai banale,
cum ar fi înlocuirea unei băi cu un duș, repararea
robinetului sau păstrarea apei de ploaie pentru unele
activități gospodărești, până la soluții tehnologice de
ultimă generație, prin care avem puterea de a limita
sau, de ce nu, chiar anihila forța sa distructivă.
Nu putem ignora forța apei, mulți oameni
având de suferit din această cauză. Fie că vorbim de
inundații, alunecări de teren, contaminarea solului sau
a mărilor și oceanelor, toți avem de suferit de pe urma
unor decizii pe care le facem, uneori, necontrolat.
Exploatarea excesivă a resurselor subterane a
dus în S.U.A și Mexic la consecințe imprevizibile ca
COMPO
RTA
RE
A I
N SITU A C
ON
ST
RU
CTIILO
R ·
COMISIA
NATIONALA
BULETIN INFORMATIV
INFORMATIV
CisC Comportarea in situ a construcţiilor
Nr.3, 2017 Anul XXI 2
de exemplu epuizarea surselor viitoare de apă și la
compactarea solului, producând o tasare a terenului la
suprafață. De aceea și guvernele acestor țări au
promovat programe privind reîncărcarea straturilor
acvifere și chiar depozitarea surplusului de apă de
suprafață în straturile acvifere, pentru a asigura surse
de alimentare strategice în situații critice.
În organismul uman există apă în proporție de
70% și nu este de mirare faptul că și medicina
modernă pune accent pe miracolul apei.
Astfel, consumul unui pahar de apă înainte de
duș sau baie ajută la menținerea unui ritm cardiac
sănătos, previne apariția cariilor dentare, asigură buna
funcţionare a creierului şi a rinichilor.
Dacă nu ar fi apa nu ar exista ADN. Apa are
proprietăți fizico-chimice neobișnuite comparativ cu
alte lichide. Cercetătorii nu au reușit nici până astăzi
să își explice de ce apa este singura substanță de pe
planetă care există în toate cele trei stări de agregare:
lichidă, solidă și gazoasă. Apa este aliment,
medicament şi cel mai natural supliment nutritiv. Ea
conține în primul rând săruri minerale în diverse
concentrații care îi dau individualitate, asigurîndu-i
astfel prin intermediul lor complexitatea proceselor
biochimice.
Ținând cont de toate aspectele de mai sus, nu
ne rămâne decât să fim mai responsabili cu acest bun
de preț al omenirii, apa.
Apa de la robinet este bună de băut aproape
peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin
conducte, ea trebuie tratată, proces care este complex
şi costisitor.
Calitatea apei potabile este reglementată la
nivel mondial de către Organizația Mondială a
Sănătății, iar la nivel european prin Directiva 98/EEC.
În România normele de calitate pentru apa potabilă
sunt cuprinse în Legea 458/2002 care prevede limite
stricte pentru toți indicatorii de calitate ce pot afecta
sănătatea consumatorilor.
Tocmai de aceea, pentru a oferi cea mai bună
apă clienților noștri, controlăm continuu calitatea apei
furnizate cu implicare și responsabilitate în toate cele
trei laboratoare moderne din stațiile Voila, Măneciu şi
Vălenii de Munte.
S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.
este principalul producător de apă potabilă pentru 84%
din populația județului Prahova și de apă de uz
industrial pentru 9 mari societăți comerciale.
Strategia organizației noastre este axată pe
dezideratul: „În centrul acțiunilor sunt grija pentru
oameni și satisfacerea nevoilor lor, în armonie cu
mediul înconjurător”.
dr. ing. Sorin Niculae,
Director General E.S.Z. Prahova
COMPORTAREA STRUCTURII UNUI
BLOC P+4E DIN PANOURI
PREFABRICATE
LA EXPLOZIA UNEI BUTELII DE GAZ
ÎNTR-UN APARTAMENT DE LA
ETAJUL 3
1. Descrierea structurii de rezistenţă a
blocului şi a evenimentului
Blocul are regimul de înălțime P+4E (Foto 1),
2 scări, acoperiş tip terasă şi este situat pe str. Arțarilor
în mun. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud. A fost proiectat
de ISART București în anul 1973 şi construit în anii
1974-75 de T. C. Ind. Cluj.
Foto 1. Aspect general fațada principală
bloc 20 după explozie
Amplasamentul este în zona seismică cu ag =
0,08g şi perioada de colţ Tc = 0.7s, conf. codului
P100-1/2006, respectiv ag = 0,10g şi Tc = 0,7s conf.
codului P100-1/2013.
Structura de rezistenţă a blocului este pe pereţi
structurali din panouri mari, prefabricate, de beton
armat, dispuse în sistem fagure.
CisC Comportarea in situ a construcţiilor
Nr.3, 2017 Anul XXI 3
Fundațiile şi soclul sunt din beton şi formează
contururi închise sub pereţi.
Pereții interiori sunt din panouri prefabricate
de beton armat cu grosimea de 14 cm, dispuși pe cele
două direcții principale ale clădirii. Panourile
prefabricate de la etajul III sunt armate numai pe
contur şi pe marginea golurilor de uşi. Pe marginile
verticale au mustăți sub formă de bare din oţel beton
OB 37 de diametru 10 mm, pentru realizarea
continuității cu monolitizările verticale dintre ele.
Pereții exteriori, dispuși în fațadele
longitudinale şi laterale, sunt din panouri prefabricate
de beton armat în alcătuire tristrat cu grosimea totală
de 27 cm. Pe contur, din stratul de rezistenţă, sunt
lăsate mustăți din bare de oţel beton OB 37 de
diametru 10 mm, pentru realizarea continuității cu
monolitizările dintre ele. Panourile au armătură de
bordaj la marginea golurilor de uși şi ferestre.
Planșeele sunt din panouri prefabricate din
beton armat de grosime 14 cm, cu dimensiunile în plan
egale cu ale camerelor. Panourile rezemă pe tot
conturul lor pe pereți, pe o lăţime de 3,5 cm, cu
schemă statică de simplă rezemare. În câmp sunt
armate numai la partea de jos cu bare independente din
oţel beton PC 52 de diametru 6 mm, aşezate sub formă
de plasă, la interax de 20 cm între ele. Pentru
realizarea monolitizării cu pereții, pe marginea
verticală, pe tot conturul, sunt mustăţi sub formă de
bare din oţel beton OB 37 de diametru 10 mm.
La nivelul planşeelor, sunt monolitizările
dintre panourile planșeului şi pereţi. Ele sunt armate
longitudinal cu două bare de oţel beton OB 37 de
diametru 10 mm şi transversal prin montarea în lungul
mustăţilor panourilor adiacente a unor cupoane din
oţel beton OB 37 de diametru 10 mm de care se
sudează.
Legătura pe verticală dintre panourile pereţilor
este realizată cu monolitizări sub formă de stâlpişori
verticali armaţi cu câte o bară longitudinală, iar
transversal prin sudarea între ele a barelor lăsate sub
formă de mustăţi din panouri.
La etajul 3 al blocului, în ap. 36, în data de
19.10.2016 în jurul orei 0.30 min, a avut loc explozia
unei butelii de gaz. Acţiunea provenită din explozia ei
a fost de durată scurtă, cu intensitate semnificativă.
Solicitarea se încadrează la cele "excepţionale",
conform STAS 8433-69 şi la "accidentale" cu
probabilitate redusă de a se mai repeata pe durata de
viaţă proiectată, după codul CR 0-2005.
2. Constatări la faţa locului
Clădirea nu prezintă avarii ca urmare a
solicitărilor din: greutatea permanentă, sarcinile utile,
vânt, seism, tasarea terenului de fundare, contracţie şi
dilataţie, la care a fost supusă anterior solicitării
excepţionale din explozia buteliei de gaz. Urmare a
exploziei buteliei de gaz s-au constatat avarii la unele
elemente structurale.
Avarii la ap. 36, sc. B, et. 3 şi la cele vecine,
urmare a exploziei buteliei de gaz
1) peretele din faţada longitudinală a fisurat, s-a
deformat, s-a deplasat spre exterior din planul vertical
şi este dislocat din îmbinări (Foto 2);
Foto 2. Aspect perete exterior
camera de zi ap. 36
2) planșeele dintre etajele 2 şi 3 sunt fisurate,
prăbuşite local în zona centrală, deformate pe verticală
cu o săgeată de cca. 1,10 m şi parțial dislocate din
monolitizările cu pereții de pe direcţia lungă de
rezemare (Foto 3 şi 4);
Foto 3. Aspect planșeu dintre et. 3 și 2
camera de zi ap. 36/32
Foto 4. Aspect planșeu dintre et. 2 și 3
dormitor ap. 32/36
3) planșeele dintre etajele 3 şi 4 sunt fisurate şi
au o contrasăgeată de cca. 0,60 m (Foto 5 şi 6);
Foto 5. Aspect planșeu dintre et. 3 și 4
camera de zi ap. 36
CisC Comportarea in situ a construcţiilor
Nr.3, 2017 Anul XXI 4
Foto 6. Aspect planșeu dintre et. 4 și 3
camera de zi ap. 40/36
4) pereții structurali interiori sunt fisurați,
deformați şi au zone expulzate (Foto 7 şi 8);
Foto 7. Aspect pereți interiori
camera de zi și dormitor ap. 36
Foto 8. Aspect perete interior
camera de zi ap. 35/36
5) panouri de perete dislocate la rostul de turnare
din monolitizarea verticală (Foto 9 şi 10).
Foto 9. Dislocare panouri de perete din
monolitizări ap. 36
Foto 10. Dislocare panouri de perete din
monolitizări și fisuri ap. 35
Avarii la alte apartamente din bloc urmare a
exploziei buteliei de gaz în ap. 36
6) deschiderea rosturilor dintre panourile
prefabricate şi monolitizări (Foto 11 şi 12).
Foto 11. Deschidere rost dintre
panouri şi monolitizări ap. 18
Foto 12. Deschidere rost dintre
panouri şi monolitizări ap. 14
Intervenţii la structura de rezistenţă făcute
anterior, dar constatate cu ocazia investigaţiilor
7) la apartamentele 30 şi 26 de la etajele 2 şi 1,
unul peste celălalt, la acelaşi perete şi pe aceeaşi
verticală au fost demolate panourile (Foto 13 şi 14).
Foto 13. Perete din care a fost demolat panoul
etaj 2 ap. 30
Foto 14. Perete din care a fost demolat panoul
etaj 1 ap. 26
3. Descrierea avariilor şi a comportării
unor elemente ale structurii de rezistenţă
1) Peretele din faţada longitudinală este
fisurat, deformat spre exterior în planul vertical şi
dislocat din îmbinarea de la partea de jos cu panoul
planşeului (Foto 2).
Faţă de solicitarea de compresiune în planul
peretelui din încărcarea gravitaţională, la cel de la ap.
CisC Comportarea in situ a construcţiilor
Nr.3, 2017 Anul XXI 5
36 (Foto 2), după fisuri se vede că el a fost supus, în
timpul evenimentului, suplimentar la încovoiere şi
forţă tăietoare din acţiunea perpendiculară pe planul
lui, din explozie. În parapet, buiandrugul şi montanţii
laterali golului de ferestră sunt fisuri datorate
momentului încovoietor şi forţei tăietoare. Panoul este
dislocat din monolitizări, mai evidentă fiind cea de la
partea de jos a lui.
2) Planșeele dintre etajele 2 şi 3 sunt fisurate,
prăbuşite local, deformate pe verticală cu o săgeată
de cca 1,10 m şi parțial dislocate din monolitizările cu
pereții de pe direcţia lungă de rezemare (Foto 3 şi 4).
În timpul evenimentului, la planşeele dintre
etajele 2 şi 3, cele de sub ap. 36, pe lângă încărcările
gravitaţionale provenite din greutatea permanentă şi
utilă, s-a adăugat în acelaşi sens de acţiune şi
solicitarea dinamică din explozie sub forma unei
presiuni de intensitate mare şi durată de timp scurtă,
însoţită de forţa de inerţie. Plăcile au fost solicitate
predominant la încovoiere şi forfecare. Armătura
plăcilor este dispusă sub formă de plasă, după cele
două direcţii de rezemare în zona întinsă a secţiunii
transversale din acţiunea momentului încovoietor.
În Foto 3 se vede intradosul plăcii de sub
camera de zi a ap. 36, care este fisurat şi prăbuşit local
în zona centrală a ei, unde solicitarea secţională din
încovoiere a fost maximă. Fisurile sunt dispuse după
cele două direcţii de rezemare ale plăcii, cu deschidere
după direcţia normală la suprafaţa ei, fiind tipice
solicitării secţionale din moment încovoietor şi
forfecare pură. Pe zona fisurată a plăcii, alungirea
armăturii fără rupere s-a produs pe deschiderea
fisurilor. Pe zona prăbuşită s-a rupt armătura prin
gâtuire la faţa secţiunii transversale a bucăţilor de
beton. Aceasta indică că pe lungimea bucăţilor de
beton, între fisuri, nu s-au produs alunecări, fiind
păstrată în continuare conlucrarea dintre beton şi
armătură.
În Foto 4 se vede partea de sus a plăcii de la
dormitorul ap. 36. Se constată că în zona centrală,
după latura lungă de rezemare, placa a alunecat de pe
perete, ca urmare a solicitării de încovoiere şi săgeţii
mari. Desprinderea s-a produs în lungul rostului
vertical al monolitizării de pe perete, prin alunecarea
planşeului, distrugerea locală a betonului cu
desprinderea lui de armătură şi ruperea armăturii
transversale care lega planşeele adiacente. Ruperea
casantă a betonului în zona de rezemare a plăcii, unde
solicitarea din forţa tăietoare a fost predominantă în
secţiune, se datorează lipsei armării transversale.
Ruperea armăturii s-a produs în zona de înnădire prin
sudură între mustăţile din panouri şi barele
transversale de legătură. Zona fisurată care se vede în
Foto 4 o reprezintă şapa.
Direcţiile de fisurare la intrados a plăcii (Foto
3), precum şi deformarea de ansamblu a plăcii, aşa
cum se vede din Foto 4, pun în evidenţă comportarea
unei plăci din beton armat simplu rezemată pe tot
conturul, în stadiu de cedare, solicitată la o încărcare
normală pe planul ei, distribuită pe toată suprafaţa ei
şi armată la faţa întinsă cu armătură sub formă de
plasă.
După eveniment, placa fisurată în stadiul de
deformare finală a rămas la poziţie descărcându-şi
greutatea proprie şi utilă la pereţii de pe contur prin
armătura întinsă lucrând ca şi cabluri dispuse sub
formă de plasă pe două direcţii.
3) Planșeele dintre etajele 3 şi 4 sunt fisurate
şi au o contrasăgeată de cca 0,60 m (Foto 5 şi 6)
În timpul evenimentului, la planşeele dintre
etajele 3 şi 4, cele de deasupra ap. 36, faţă de
încărcările gravitaţionale provenite din greutatea
permanentă şi utilă în sens contrar lor a acţionat
solicitarea dinamică din explozie, sub forma unei
presiuni de intensitate mare şi durată de timp scurtă,
însoţită de forţa de inerţie. Plăcile au fost solicitate
predominant la încovoiere şi forfecare. Armătura
plăcilor este dispusă sub formă de plasă, după cele
două direcţii de rezemare, în zona comprimată a
secţiunii transversale din acţiunea momentului
încovoietor.
În Foto 5 se vede intradosul plăcii de deasupra
camerei de zi a ap. 36. Prin deformarea plăcii în sus,
armăturile de la partea de jos a ei s-au întins şi au
expulzat stratul de acoperire. Alungirea mai mare a
armăturilor de pe direcţia mică, faţă de cea de pe
direcţia mare, este pusă în evidenţă de proeminenţa
vizibilă a expulzărilor stratului de acoperire.
În Foto 6 se vede partea de sus a plăcii de
deasupra camerei de zi a ap. 36 cu șapa fisurată, care
nu are armătură. Placa de beton la rândul ei, la faţa
întinsă, partea de sus, nu este armată. Având aceeaşi
deformată ca şi șapa, reiese că şi în placa de beton
sunt fisuri de acelaşi fel. Fisurile pun în evidenţă o
solicitare din încovoiere după cele două direcţii de
rezemare ale plăcii.
După eveniment placa fisurată, în stadiul de
deformare finală, a rămas la poziţie prin descărcarea
greutăţii proprii şi utile la pereţii de pe contur, ca boltă
CisC Comportarea in situ a construcţiilor
Nr.3, 2017 Anul XXI 6
în care solicitarea este de compresiune şi forţă
tăietoare.
4) Pereții structurali interiori sunt fisurați,
deformați şi au zone expulzate (Foto 7şi 8)
Pereții structurali interiori din zona unde a
avut loc explozia au fisuri, expulzări în zona centrală a
lor ori au fost expulzaţi în întregime (Foto 7 şi 8).
Faţă de solicitarea de compresiune din planul
pereţilor, cauzată de încărcarea gravitațională, după
modul de rupere şi expulzare a unor zone ale lor se
vede că au fost în timpul evenimentului supuşi
suplimentar la încovoiere după cele două direcţii şi
forţă tăietoare din acţiunea perpendiculară pe planul
lor, cauzată de explozie. Panourile de pereţi fiind
armate numai pe contur, ruperea betonului pe zona
centrală a fost casantă. La capetele marginale, panoul
prefabricat s-a desprins din monolitizarea în lungul
rostului vertical, iar barele de legătură din planul lui s-
au rupt. Desprinderea după direcția perpendiculară
planului peretelui este explicată de forţa tăietoare. La
realizarea detaliului monolitizării nu s-a avut în vedere
şi această situaţie, cea de solicitare perpendiculară pe
planul peretelui. Armătura longitudinală de pe
conturul panoului nu s-a rupt. Din Foto 7 rezultă
rezervele de rezistenţă pe care le prezintă panourile de
la etajul 4, care pe lângă greutate proprie susțin şi
încărcările gravitaționale din descărcarea planşeelor
de la etajul 4 şi a celor de la terasa blocului.
5) Panouri de perete dislocate la rostul de
turnare din monolitizarea verticală (Foto 9 şi 10)
Monolitizările verticale dintre panouri,
stâlpişorii verticali, au rămas la poziţia de dinaintea
exploziei, fără să fisureze. Panourile pereţilor au fost
solicitate din explozie perpendicular pe planul lor,
solicitare care în mod curent nu s-a luat în calcul la
proiectare. În această situaţie, nici la proiectarea
rostului vertical dintre panou şi stâlpişor nu s-a avut în
vedere această solicitare. Prin urmare, pe zona
rostului, prin ruperea mustăţilor de ancorare, panourile
pereţilor s-au deprins de monolitizări iar mono-
litizările nu au mai fost solicitate.
6) Deschiderea rosturilor dintre panourile
prefabricate şi monolitizări (Foto 11 şi 12)
Explozia a avut loc în zona de mijloc a
blocului. Distrugerea elementelor structurale a avut
loc în zona exploziei. În zonele învecinate, efectele
exploziei se văd prin deschiderea rosturilor dintre
stâlpişori şi panourile pereţilor cât şi la monolitizările
dintre panourile planşeelor şi a pereţilor. Cu cât
distanţa de locul exploziei este mai mare, cu atât
deschiderea rosturilor la monolitizări este mai mică.
Aceasta arată că primul efect al exploziei a fost simţit
de rosturile monolitizărilor panourilor.
7) La apartamentele 30 şi 26 de la etajele 2 şi
1, unul peste celălalt, la acelaşi perete şi pe aceeaşi
verticală au fost demolate panourile prefabricate
(Foto 13 şi 14).
În urma exploziei nu s-au constatat, la
apartamentele menţionate mai sus, degradări în plus
din explozie faţă de celelalte apartamente a căror
cauză să fie datorită intervenţiilor anterioare de
demolare a panourilor prefabricate la perete. Aceasta
se datorează modului de solicitare a elementelor din
explozie, diminuării efectelor ei cu creşterea distanţei
şi a rezervelor de rezistenţă de care dispune structura
de rezistenţă a blocului, deoarece este din diafragme
de beton armat.
4. Probleme legate de actul de proiectare
ivite din cazul prezentat
1) Efectele exploziei asupra elementelor unei
construcţii se diminuează progresiv cu creşterea
distanţei.
2) Lungimea de rezemare a panourilor de
planşeu pe pereţi a fost insuficientă la săgeata suferită
de planşee din acţiunea exploziei.
3) Structura blocului dispune de rezerve astfel
că degradarea unor elemente structurale la locul
exploziei nu are o influenţă semnificativă faţă de
comportarea ei în ansamblu.
4) Panourile de pereţi de la etajul 4 dispun de
rezerve privind capacitatea portantă deoarece au putut
prelua încărcările gravitaţionale după expulzarea
panourilor de perete de la etajul 3.
5) Armăturile la plăcile de planşeu de pe
primul rând (cel de jos) prezintă o stare de degradare
mai avansată faţă de cele de pe rândul 2, ceea ce
scoate în evidenţă importanţa asigurării grosimii
stratului de acoperire cu beton al lor.
7) Ruperea betonului în secţiunile fără
armătură s-a făcut casant. Prezenţa armăturii în
secţiunea de beton de pe conturul panourilor de perete
a făcut ca bucăţile de beton să nu poată fi expulzate
din element după fisurarea lui.
8) Proiectantul structurist trebuie să acorde
importanţa cuvenită părţii de proiect privind:
sprijinirile (pentru punerea în siguranţă a clădirii pe
perioada demolării şi execuţiei noilor elemente
structurale), fazele de execuţie la lucrările de
demolare şi execuţie a noilor elemente structurale în
vederea evitării producerii de accidente.
CisC Comportarea in situ a construcţiilor
Nr.3, 2017 Anul XXI 7
9) În lipsa unei prevederi specifice,
proiectantul structurist este pus în situaţia să decidă
dacă alegerea calităţii betonului şi armarea plăcilor de
planşeu, pereţi şi monolitizări o face după normele din
1973 sau după cele actuale.
ing. Petre PINTEA
dr. ing. Alexandru DAMIAN
DE VORBĂ ...
Dragi colege, dragi colegi,
În această conversaţie sub formă de monolog,
mă voi limita doar la informări privind ecourile după
întâlnirea de la Căciulata şi la informaţii sumare
despre următoarea întâlnire.
După cum bine ştiţi, întâlnirea de la Căciulata
a fost organizată de proaspătul nostru coleg - inginer
Constantin Flămânzeanu. Este unanim recunoscut de
către toţi membrii participanţi că a fost una dintre cele
mai reuşite întâlniri CNCisC din ultimii 8-10 ani, cam
din toate punctele de vedere: locaţie, program, vizită
tehnică, ambianţă şi, poate cel mai important, taxa de
participare. De aceea, se cuvine să-i mulţumim “cum
se cuvine” colegului nostru Constantin Flămânzeanu
pentru tot efortul făcut şi să-l asiguram că vom veni cu
multă plăcere şi la următoarea întâlnire de la
Căciulata, Călimăneşti, Olăneşti sau Govora.
Elogiile aduse dumnealui nu înseamnă că
ceilalţi colegi organizatori au fost mai prejos, dar aşa
cum este normal, trebuie să aducem laude şi mulţumiri
calde pentru cea mai recentă întâlnire, care este şi cea
mai proaspătă în mintea şi în inima noastră.
Trebuie să ţinem cont că la Căciulata au fost
şapte sponsori, care au contribuit din plin la reuşita
evenimentului. De aceea, suntem încântaţi să aducem
cele mai calde mulţumiri tuturor acestor firme care,
prin contribuţia lor, au sprijinit desfăşurarea
evenimentului: S.C. DOMARCONS S.R.L. Craiova,
S.C. CIVIL SPEED S.R.L. Râmnicu Vâlcea, S.C.
RALUNIC S.R.L. Râmnicu Vâlcea, S.C. EUROPAM
PROD S.A. Piteşti, S.C. SOLARON CONSTRUCT
S.R.L., S.C. ELM-ARCA S.A. Râmnicu Vâlcea, S.C.
EURO QUALITY TEST S.R.L. şi să-i asigurăm de
întreaga noastră gratitudine.
Aducem calde mulţumiri şi tuturor
prezentatorilor care au expus lucrări în cadrul
simpozionului, cu mult profesionalism şi competenţă:
prof. dr. ing. Florin Burtescu şi ing. Constantin
Flămânzeanu, conf. dr. ing. Valentin-Vasile
Ungureanu, ing. Petre Pintea.
Nu în ultimul rând mulţumim domnului
inginer Gheorghe Paraschiv - Inginer Şef Sucursala
Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea, UHE Ciunget, care
ne-a fermecat cu talentul de prezentator atât în cadrul
Simpozionului cât şi la prezentarea “pe viu”, în uzină.
Pentru onoarea de a fi prezent la deschiderea
lucrărilor simpozionului şi pentru interesantele
informaţii despre lucrările pe care le "păstoreşte",
aducem calde mulţumiri şi domnului primar dr.
Constantinescu Florinel.
Trebuie să îl amintim aici şi pe dl. dr. ec.
Constantin State - directorul hotelului Traian, care ne-
a asigurat condiţii optime de cazare, relaxare şi
desfăşurare a activităţii noastre la preţuri super-
rezonabile. Îi mulţumim din toata inima şi-l asigurăm
că vom avea în vedere această locaţie în viitor.
Acum ne gândim deja la următoarea întâlnire,
pentru care inimosul nostru coleg - inginer Onuţ
Prodan, organizatorul principal, a început demersurile
necesare bunei desfăşurări a acestui eveniment.
Şedinţa a 68-a a asociaţiei noastre şi simpo-
zionul tehnico-ştiinţific vor avea loc la Baia Mare şi
Baza turistică Şuior în perioada 28-30 septembrie a.c.
Detalii vom putea oferi în buletinul informativ viitor.
Cu siguranţă va fi din nou o întâlnire reuşită.
Până atunci vă urez din toată inima multă
sănătate, bucurii şi tot binele din lume.
Cu toată dragostea,
Al vostru preşedinte,
dr. ing. Victor Popa
Felicităm aniversații lunilor iunie - iulie,
urându-le sănătate și mult succes. La mulți ani !
dr.ing. Ungureanu Valentin Vasile 09 iunie
ing. Tomşa Cristina 11 iunie
ing. Pap Emanuel Stefan 12 iunie
ing. Topală Cristian 12 iunie
ing. Sandor Zoltan 18 iunie
ing. Sărăroiu Marian 20 iunie
dr.ing. Popa Victor 22 iunie
ing. Cucoară Ion Cătălin 27 iunie
ing. Iliescu Elena 27 iunie
ing. Pintea Petre 27 iunie
ing. Coşovliu Lavinia 29 iunie
dr.ing. Drăghici Gabriela 30 iunie
dr.ing. Georgescu Emil Sever 06 iulie
ing. Ducă Marian 09 iulie
ing. Cristei Laurenţiu 10 iulie
ing. Flămânzeanu Constantin 17iulie
dr. ing. Savu Adrian 20 iulie
ing. Niculae Sorin 25 iulie
dr.ing. Mareş Isbăşoiu Cătălina 28 iulie
dr.ing. Ştefănică Maria 30 iulie
CisC MEMBRI COLECTIVI Publicaţii / Anunţuri
Nr.3, 2017 Anul XXI 8
Institutul Naţional de Cercetare –
Dezvoltare în Construcţii Urbanism si
Dezvoltare Teritoriala Durabila
„URBAN-INCERC”
Şos. Pantelimon 266
021652 BUCUREŞTI
Tel: 021-255.22.50
Fax: 021-255.00.62
e-mail: [email protected]
CNCisC- Comisia Naţională
Comportarea in situ a Construcţiilor
Şos. Pantelimon nr. 266
cod 021652 BUCUREŞTI
Tel: 0723.319.708
e-mail: [email protected]
www.cncisc.com
C.B: CEC Bank , fil. sect.2, Ag. Pantelimon
Cod IBAN:
RO83CECEB21037RON0355794
SIKA ROMANIA S.R.L.
Str. Izvor nr. 92-96, Clădirea FORUM III,
Etaj 7, Sector 5 - Bucureşti
Tel: +40 21 3173338
Tel: +40 726 746386
Fax: +40 21 3173345
S.C. EURO QUALITY TEST S.R.L.
Str. Lacul Zănoaga nr. 35
cod 062299 BUCUREŞTI
Tel: 0724399041; Fax: 0318168176
Fundaţia
"dr. ing. Hann Felician Eduard
Ioan" B-dul Ferdinand I nr. 178, Sector 2
cod 021398, BUCUREŞTI
Tel: 0786.606.104; 021.252.61.36
S.C. TECHNO VOLT S.R.L.
Str. Olăneşti nr.4, sector 6
060401- BUCUREŞTI
Tel: 021-2201302; Fax: 021-2210925
S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A.
Str. Aleea Florilor, Bl. 15 P
Deva, jud. Hunedoara, cod 330055
Tel: 0254/214125; 214134
Fax: 0254/231560
S.C. SIBAREX S.A.
Str. Prundului nr.1
cod 627055 CÂMPINEANCA
Jud. Vrancea
Tel/Fax: 0237-221361; 0237-221603
SIXENSE Soldata
Str. Hagi Ghiţă 21A-23, Sector 1
cod 011501 - BUCUREŞTI
Tel: 0758. 015. 833
mariana.garstea@sixense-group. com
www.sixense-group.com/en/
S.C. SOLARON CONSTRUCT S.R.L.
Str. Stirbei Voda nr. 95
bl. 25B, sc. A, ap. 13
010118 - Bucureşti, România
Tel. / Fax: +40-21-637 35 45
Email: [email protected]
Web: www.solaron.ro
S.C. ALMA CONSULTING S.R.L
Str. Poieniţei nr. 4, ap. 1
cod 62156, FOCŞSANI, jud. Vrancea
Tel: 0237-238.577; Fax: 0237.206.760
S.C. AXA INT’L
CONSTRUCT S.R.L.
Str. Ficusului nr. 42, sector 1
cod 010027 BUCUREŞTI
Tel: 021-3121617, Fax: 021-3121617
S.C. LESCACI COM S.R.L.
Str. Victoriei nr. 3/C
cod 445200, NEGREŞTI OAŞ
jud. Satu Mare
Tel: 0745.397.778; 0361.884.915
S.C. PROFESIONAL CONSTRUCT
PROIECTARE S.R.L.
Str.Orzari nr.5, bl.46bis, etaj 4, sector 2
cod 021551 Bucureşti
http://www.p-c.ro/e-mail:[email protected]
Redactor responsabil: dr. ing. Victor Popa: [email protected]
Redactor tehnic: Cherciu Georgeta: [email protected]
COMPO
RTA
RE
A I
N SITU A C
ON
ST
RU
CTIILO
R ·
COMISIA
NATIONALA