Periodic de informare și educație creștin-ortodoxă editat deParohia Sf. Ier. Nicolae și Sf. Ier. Nectarie - Pitești

n Serie nouă - Anul II, Nr. 6 - mai 2015 n ISSN 1641 - 9682

Apare cu binecuvântarea I.P.S. CALINIC, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului

2

Sfânta Înălţare a Fiului de-a dreaptaTatălui, precum şi alte multe evenimentedin viaţa Mântuitorului, au fost profeţitecu sute şi mii de ani de proroci (Psalmii23, 7-10; 67, 18; 109, 1; Isaia 53, 13; Efe-seni 4, 8; Fapte 2, 34); a fost arătată lumiide El Însuşi (Luca 22, 69; Ioan 6, 62; 7,33; 8, 21; 14, 28; 16, 5; 20, 17) este des-crisă, precum citim şi în Scripturile NouluiTestament (Marcu 16, 19-20; Luca 24, 50-51; Fapte 1, 9-11); mărturisită întru ade-verire de sfinţii apostoli, cei care au văzutcu propriii lor ochi (Fapte 2, 32-3; 5, 31-2; 7, 55-6; Romani 8, 34; Efeseni 1, 20-22; Coloseni 3, 1; I Petru 3, 22; Evrei 1,3, 13; 8, 1; 10, 12; 12, 2).

Precum spun Scripturile Sfinte, după

Înălţare, Iisus Hristos S-a întors întru slavaSa dumnezeiască precum le-a spus celordoi călători spre Emaus, Luca şi Cleopa: O,nepricepuţilor, şi cu inima zăbavnici acrede toate câte au spus profeţii! Nu tre-buia oare ca Hristos să pătimească acesteaşi să intre întru slava Sa? (Luca 24, 26).

Pentru a se lămuri cei din preajma luiIisus, care-L ascultau cu sfinţenie: În ziuacea din urmă ziua cea mare a sărbătoriiIisus sta între ei şi a strigat, zicând: "Dacăînsetează cineva, să vină la Mine şi să bea!Cel ce crede în Mine precum a zis Scripturarâuri de apă vie vor curge din inima lui. Iaraceasta a spus-o despre Duhul pe Careaveau să-L primească acei ce cred într-Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru căIisus încă nu Se preamărise (adică nu se în-ălţase la ceruri, n.n.). (Ioan 7, 37-39).

Din convorbirile lui Iisus Domnul cuucenicii Săi, se arăta limpede că El Se vaîntoarce la Dumnezeu Tatăl: Acum însă Măduc la Cel ce m-a trimis şi nimeni din voinu Mă întreabă: Unde te duci? Ci pentrucă v-am grăit acestea, întristarea v-a um-plut inima. Dar vă spun Eu vouă adevărul:De folos vă este ca Eu să mă duc. Că dacănu mă voi duce, Mângâietorul (DuhulSfânt) nu va veni la voi; iar dacă Mă voiduce, Îl voi trimite la voi... Dar când vaveni Acela, Duhul Adevărului, El vă va că-lăuzi întru tot Adevărul! (Ioan 16, 5-7, 13).

Iisus Hristos S-a înălţat la ceruri pentrua ne pregăti loc de fericire veşnică: Să nu

Înălțarea Domnului Înălțarea noastră

Simbolul de credinţă al Bisericii Ortodoxe mărtu-riseşte, în articolul 6, că Domnul şi Mântuitorul nos-tru Hristos Iisus, după patruzeci de zile de la Înviere,"S-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui!".

† Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului„

3

Nr. 6, mai 2015

se tulbure inima voastră: credeţi în Dum-nezeu, şi în Mine credeţi. În casa TatăluiMeu multe locaşuri sunt. Iar de nu, oare n-aş fi spus vouă că Mă duc să vă pregătescloc? Şi de vreme ce Mă voi duce şi vă voipregăti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua laMine, pentru ca acolo unde sunt Eu să fiţişi voi. Voi ştiţi şi unde Mă duc Eu, şi calea(Ioan 14, 1-4).

Prin Sfânta Înălţare, Iisus Hristos Dom-nul este şi înaintemergătorul nostru, deve-nit Arhiereu în veac, după rânduiala luiMelchisedec (Evrei 6, 20), arătându-necalea vieţii, scopul slujirii Sale, precum şiţinta sigură şi ultimă a vieţii noastre vre-melnice. Iar unul dintre punctele de forţă,din Testamentul cel Nou al lui Iisus Hristos,pe care ni l-a lăsat pentru totdeauna şi pecare nu trebuie să-l uităm, ci mai mult săni-l întrupăm fiecare în viaţa noastră, de zicu zi spune: Aşadar, pocăiţi-vă şi întoar-ceţi-vă, ca să vi se şteargă păcatele, ca săvină de la faţa Domnului vremi de uşurareşi să vă trimită pe Cel mai dinainte vestitvouă, pe Hristos Iisus pe Care cerul trebuiesă-L primească până la vremile reaşezăriituturor celor despre care a grăit Dumnezeuprin gura sfinţilor Săi profeţi din veac!(Fapte 3, 19-21).

Glasul Împăratului Mântuitor avea sărăsune în urechile şi inima ucenicilor Săi,umplându-li-se sufletul de focul iubirii,atunci când le-a zis: Datu-Mi-s-a toată pu-terea în cer şi pe pământ. Drept aceea,mergeţi şi învăţaţi toate neamurile, bote-zându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi alSfântului Duh, învăţându-le să păzeascătoate câte v-am poruncit Eu vouă. Şi iată,Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfâr-şitul veacului! (Matei 28, 19-20). Şi aces-tea zicând, în timp ce ei priveau,ridicându-şi mâinile, i-binecuvântat (Luca24, 50), S-a înălţat şi un nor L-a luat dinochii lor. Şi privind ei, în timp ce El mergeala cer, iată că lângă ei au stat doi bărbaţi, înhaine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileeni,

de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, CareS-a înălţat de la voi la cer, aşa va şi veni,cum L-aţi văzut voi mergând la cer (Fapte1, 9- 11).

Cum se poate înţelege această minunea Înălţării lui Iisus Domnul la cer? Dacă negândim de la înălţimea unei credinţe tari şineclintite, chiar şi pentru oamenii de ştiinţă,această învăţătură este uşoară. Cum se ştieprea bine, toate corpurile mai uşoare caaerul se ridică spre cer. După cum spuneSfântul Apostol Pavel, trupul înviat estetrup duhovnicesc; are calităţile pe care nule are trupul firesc sau pământesc. Trupulînviat este fără greutate: uşor, luminos, pro-slăvit, ceresc, strălucitor, nestricăcios, în-geresc, puternic (I Corinteni 15, 43, 50-5).

Iisus a fost văzut şi nevăzut, aşa cum searată în Sfintele Evanghelii, din apariţiile(arătările) dese în mijlocul apostolilor şiucenicilor. Iar atunci când vedem cum oa-menii se înalţă în văzduh cu rachete,avioane, elicoptere, baloane şi alte mijloacepână la înălţimi de zeci, sute şi mii de kilo-metri, cu atât mai mult poate face Dumne-zeu la care "toate sunt cu putinţă!".

În decursul vremilor, fiii de pe Terra ausimţit că între cer şi pământ ar fi un spaţiuîntins şi de necuprins. Despre aceasta nu semai poate vorbi şi nici spaime de necunos-cut nu trebuie să mai avem, întrucât: Dreptaceea, având un Mare Arhiereu care a stră-bătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu,să ne ţinem cu tărie mărturisirea: că nuavem un Arhiereu care să nu poată sufericu noi în slăbiciunile noastre, ci Unul dupăasemănarea noastră, întru toate ispitit, înafară de păcat. Să ne apropiem deci cu în-credere de tronul harului, pentru ca milăsă primim şi să aflăm har spre ajutor lavremea potrivită (Evrei 4, 14-16). Aşadar,astăzi drumul spre cer şi rai este deschispentru toţi, absolut, dacă ascultăm porun-cile lui Iisus şi-L urmăm până la moarte: Fiicredincios până la moarte şi-ţi voi da cu-nuna vieţii! (Apocalipsa 2, 10).

Aşa au fost moşii şi strămoşii noştri! Aşa au fost sfinţii şi eroii tuturor timpurilor pecare noi îi cinstim de ziua Înălţării Domnului! Ei ne văd din ceruri şi ne ajută şi acumsă străbatem valurile din această Vale a Plângerii. Să nu le uităm jertfa! Să ţinem le-gătura cu ei prin rugăciune şi astfel nu vom mai pieri întru neuitare şi nerecunoştinţă!

4

Reflecții și maxime n Pagini realizate de Pr. Ionuț - Codruț SOVEJA

Există un om în orice parohie, unom, a cărui familie e lumea întreagă; unom pe care îl chemi ca martor, ca sfă-tuitor, sau ca să te slujească în toatefaptele solemne ale vieții; un om fărăde care nu se naște, nici moare cineva;care ia pe om din sânul maicii sale șinu-l lasă decât în mormânt; care bine-cuvântează sau sfințește leagănul, patulconjugal, patul morții și sicriul.

Copii se obișnuiesc să-l iubeascăși să-l respecte; chiar necunoscuții îlnumesc tată al lor.

La picioarele lui creștinii își facmărturisirile cele mai ascunse și varsălacrimile cele mai tainice. El este mân-gâietorul tuturor neajunsurilor sufletu-lui și trupului, mijlocitorul îndatoritorîntre bogăție și sărăcie; care vede rândpe rând și pe bogat și pe sărac bătândla poarta sa; bogatul pentru ca să de-pună milostenia sa în taină, săraculpentru ca să o primească fără a roși derușine.

El nu ține de un rang social, ci

dimpotrivă de toate clasele: de claselede jos prin viața lui săracă și adeseaprin nașterea sa modestă; de claseleînalte prin educația, știința și noblețeasentimentelor, pe care o religie filantro-pică le insuflă și le impune.

Un om în sfârșit, care știe tot, careare dreptul de a spune totul și al căruicuvânt cade de sus asupra inimilor, cuautoritatea unei misiuni dumnezeești șicu porunca unei credințe desăvârșite.

Chateaubriand

Preotul

* François-René de Chateaubriand (n. 4 septembrie 1768 - d. 4 iulie 1848) afost un scriitor francez, politician și diplomat. Principala sa lucrare este Geniulcreștinismului sau Frumusețea religiei creștine (1802), publicată ulterior în nu-meroase ediții. Restaurator al creştinismului în Franţa, libertin şi credincios, Renéde Chateaubriand a oscilat adesea între credinţă şi îndoială. Spirit contradictoriu,frământat de schimbări şi lupte interioare, a avut curajul de a face apologiacredinţei într-o vreme când societatea franceză se îndrepta spre disoluţie

5

Nr. 6, mai 2015

Bisericile Ortodoxe Autocefaleși întâistătătorii lor

Comunitatea ucenicilor lui Hristosa devenit Biserică la Cincizecime, nu-mindu-se astfel în urma episodului re-latat în Faptele Apostolilor, când ceade-a treia persoană a Sfintei Treimi,Duhul Sfânt, s-a pogorât sub formalimbilor de foc peste apostoli. Bisericane pune la dispoziție nu numai mediulprielnic împlinirii sensului vieții, ci șimijloacele - Sfintele Taine - prin care,primind harul lui Dumnezeu, putem săparticipăm efectiv la viața lui Hristos.

Biserica mai înseamnă și comuni-tate, de unde, mai târziu, capătăînțelesul de instituție organizată dupănorme specifice. Biserica este deci aceacomunitate de credincioși, aflați în co-muniune unii cu altii și cu Dumnezeu,care au aceeași credință, se împărtășesc

din aceleași Sfinte Taine și se găsescsub purtarea de grijă a unui episcop.

Plecând de la micile comunități decreștini s-a ajuns astăzi la numeroaseBiserici care nu sunt cunoscute multorcredincioși. De aceea ca o continuare alnumărului precedent m-am gândit săprezint acum Bisericile Ortodoxe Au-tocefale și întâistătatorii lor:

1. Patriarhia Ecumenică [Istam-bul, Turcia]: Sanctitatea SA Bartolo-meu, Arhiepiscop alConstantinopolului - Noua Romă și Pa-triarh Ecumenic;

2. Patriarhia Alexandriei și a între-gii Africi [Alexandria, Egipt]: Preaferi-cirea Sa Teodor II, Papă și Patriarh alAlexandriei și al Întregii Africi;

Mare praznic luminos „Pogorârea Sf. Duh” ne-a fost dat și as-tăzi la sfârșit de florar, împodobit de-a lungul secolelor și mai fru-mos de jocurile, cîntecele, tradițiile, obiceiurile moșilor noștri cadovadă a înțelegerii importanței zilei celei mari a întemeierii Bi-sericii creștine una, sfântă, sobornicească și apostolică, Ziuadesăvârșitei uniri a Cerului cu Pământul sau Duminica Mare.

44444

n Mioara M.

6

În lista boierimii moldovene, pre-zentată de Dimitrie Cantemir în Des-criptio Moldaviae, apare și familiaPillat, familia tatălui poetului. Părințiipoetului erau Ion Pillat, proprietarrural moldovean și parlamentar libe-rar, iar mama sa, Maria, era a douafiică a lui I.C. Brătianu.

Ion Pillat s-a născut în București.A urmat, ca elev particular, clasele pri-

mare, apoi Colegiul Național Sf. Savași în continuare liceul Henric IV dinParis. Studiile superioare le începe totla Paris, obținând în anul 1913 licențaîn Litere, iar în 1914 licența în Drept.

A debutat ca poet în Convorbiriliterare îndată după Bacalaureat, la re-comandarea lui Titu Maiorescu. Afrecventat cenaclul lui Alexabdru Ma-cedonski și colaborează la revistele:

ION PILLATPoet al meleagurilor argeșene

1891 - 1945

3. Patriarhia Antiohiei și a Întregu-lui Orient [Damasc, Siria]: Preaferici-rea Sa Ioan X, Patriarhul Antiohiei și alÎntregului Orient;

4. Patriarhia Ierusalimului [Ierusa-lim, Israel]: Preafericirea Sa Teofil III,Patriarhul ortodox grec al Ierusalimu-lui;

5. Patriarhia Moscovei și a ÎntregiiRusii [Moscova, Rusia]: Prefericirea SaKiril, Patriarhul Moscovei și al ÎntregiiRusii;

6. Patriarhia Sârbă [Belgrad, Ser-bia]: Preafericirea Sa Irineu, Arhiepis-cop de Peci, Mitropolit deBelgrad-Karlovici și Patriarhul Biseri-cii Ortodoxe Sarbe;

7. Patriarhia Română [Bucuresti,Romania]: Preafericirea Sa Daniel, Ar-hiepiscopul Bucurestilor, MitropolitulMunteniei și Dobrogei, Locțiitor alTronului Cezareei Capadociei și Pa-triarhul Bisericii Ortodoxe Romane;

8. Patriarhia Bulgară [Sofia, Bul-garia]: Preafericirea Sa Neofit, Patriar-

hul Bulgariei;9. Patriarhia Georgiei [Tbilisi, Ge-

orgia]: Preafericirea Sa Ilie II, Patriar-hul-Catolicos al Întregii Georgii;

10. Biserica Ortodoxă a Ciprului[Nicosia, Cipru]: Preafericirea Sa Hri-sostom II, Arhiepiscop de Noua Justi-niana și al Întregului Cipru;

11. Biserica Ortodoxă a Greciei[Atena, Grecia]: Preafericirea Sa Iero-nim II, Arhiepiscop al Atenei și al În-tregii Grecii;

12. Biserica Ortodoxă a Poloniei[Varșovia, Polonia]: Preafericirea SaSava, Mitropolit al Varșoviei și al În-tregii Polonii;

13. Biserica Ortodoxă a Albaniei[Tirana, Albania]: Preafericirea SaAnastasie, Arhiepiscop de Tirana, Dur-res și al Întregii Albanii;

14. Biserica Ortodoxă dinȚinuturile Cehe și din Slovacia [Praga,Cehia]: [scaun vacant la sfârșitul anului2013].

Personalităti

7

Nr. 6, mai 2015

Acolo unde-n Argeș se varsă Râul DoamneiȘi murmură pe ape copilăria mea,

Ca Negru Vodă care descălecând venea,Mi-am ctitorit viața pe dealurile toamnei

Ion Pilat, Pe Argeș în sus

Gândirea, Cugetul românesc undepublică poezii de emoție și pitorescortodox.

În 1926 apare volumul Bisericade altădată, una dintre cele mai deseamă realizări ale tradiției ortodoxe.(Tudor Vianu) Volumul se deschide cuDrumul magilor, unde apar revelațiiale clopotului și ale toacei. Continuăcu Povestea Maicii Domnului, poeziiîn care găsim tonurile cele mai deli-cate pentru ochii și urechile cititoru-lui.

Volumul care l-a consacrat pe IonPillat ca poet original și tradiționalisteste Pe Argeș în sus (1923). Aici apar:Negoiu, Florica, Golești, privelișteaargeșeană, apar boierii autohtoni, Bră-tienii, bunica oferind dulceață de chi-tră. Apar castanele coapte, piersicile,strugurii tămâioși, nucile și gutuile.

Vasile Voiculescu apreciază poe-zia lui Pillat ca fiind acea îmbinare vieîntre cufletul cucernic al poetului șitrecutul neamului.

Moșia tatălui, Miorcanii Moldo-vei, l-au ajutat să descopere vrăjita ră-dăcină a folclorului care răzbate învolumele: Satul meu, Limpezimi etc.Moșia Florica și Miorcani îi vor rea-minti mereu paradisul pierdut al copi-

lăriei și faptul că viața patriarhală de-cade. Toamna copilăriei are mireasmade gutui într-un iatac bătrân.

Ideea finalului este resimțită însensul că nici timpul și nici moarteanu pot fi învinse. Trecerea timpului îngoană este prinsă în versul: trecurăciute și-ntunecați ogari (Zile și nopți).În fața trecerii timpului cere un lucruimposibil: Dă-mi din apa vremii doarun strop / Să-mi vină tinerețea îngalop.

Ion Pillat este un poet al luminii,care este impresionat de toamnă și deasfințit:

Lumină, lumină, de ceÎn toamnă târzie te duci?Lumină, lumină, mai staiLa mine măcar până-n mai!

Cântec de luminăIon Pillat a cântat în lumea satului

liniștea și ordinea firii. N. Manolescuapreciază poezia lui Ion Pillat ca unadintre cele mai frumoase din literaturaromână; valoarea lui Pillat este de a fiinimitabil, tradiționalismul lui estefermecător la orice lectură.

* Ion Pillat, Poezii, Editura Minerva,București, 1989; Repere istorico - li-terare în același volum

n Pr. Octavian Duminică

8

RUSALIILEPogorârea Sf. Duh

La Sf. Liturghie din ziua Pogorârii Sf. Duh auzim cuvin-tele: „Cine este însetat, să vină la Mine și să bea, să pri-mească apa cea vie. Cel care crede în Mine, râuri de apă

vie vor curge din pântecele lui“. Aceste cuvinte evanghelice vor-besc despre Duhul cel Sfant pe care îl primeasc toți cei ce credîntr-însul. Dacă nu ai fi fost însetat, atunci nu ai mai fi băut. Dacăn-ai descoperit cât de gol eşti, nu ai fi crezut în Hristos. Înaintede a spune “râuri de apă vie vor curge din pântecele lui”, El spuneîntâi Dacă cineva este însetat, atunci să vină la Mine şi să bea.Motivul pentru care ai un râu de apă vie, este acela că ai băut. Şinu bei dacă nu ţi-e sete. (Fericitul Augustin)

Sfinții Apostoli așteptau minuneaPogorârii Duhului Sfânt. Ei erauîncredințați de acest lucru chiar deMântuitprul Hristos: „Să nu văîndepărtați de Ierusalim până nu vă vețiîmbrăca cu putere de Sus”. Iar în Ghet-simani, la Cina cea de Taină, înainte dePatima și Rastignirea Sa, Mântuitorulfăgăduiește Apostolilor și lumii întregi,venirea Mângâietorului, a Duhuluicelui Sfânt, care avea să împlinească șisă desăvârșească lucrarea lui Hristos înlume pentru mântuirea lumii.

Sfinții Apostoli, aflați din nouîmpreună, primesc pe Duhul Sfânt carese pogoară peste ei în chip de limbi defoc la cincizeci de zile după Înviere.Din oameni fricoși devin, prin putereaDuhului Sfant, martori și mărturisitorineînfricați ai lui Hristos Celui mort șiînviat. Călăuziți de puterea DuhuluiSfânt vor merge până la marginilelumii, cunoscute atunci, pentru a vesti,a propovădui Evanghelia iubirii luiDumnezeu pentru lume.

Odataă cu poborarea DuhuluiSfant, istoria umanității intră într-o alta

perioadă. Este perioada descrisă de Sf.Grigorie Palama, Arhiepiscop de Tesa-lonic și teolog al luminii celei necreate,cu urmatoarele cuvinte: Este timpul încare Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos,urcă la cer și Se coboară; Se coboarapentru a uni cele de jos cu cele de sus,a împreuna cerul și pământul, înte-meind Biserica pământeană și cerească,întru slava iubirii Sale de oameni.

Cei de după Cincizecime pânăastăzi și până la cea de-a Doua Veniri aDomnului nostru Iisus Hristos, suntemîntr-o așteptare a Duhului Sfânt, Caresă Se coboare ori de câte ori sesăvârșește Sfânta Liturghie, așteptămsă Se coboare ori de câte ori, în duh desmerenie, ținem legătura cu Cerul prinrugăciune. Sfinții Apostoli, înainte deCincizecime așteptau pogorarea pesteei a puterii Duhului Sfânt. Viațacreștină, nu este altceva decât oașteptare continuă a Duhului Sfânt,care să-și găsească locaș în inima, su-fletul și cugetul omului.

Cele mai cunoscute rugăciuni aleBisericii se referă tocmai la nevoia

9

omului de a trăisub ocrotireaDuhului Sfant:Împărate ceresc,Mângâietorule, DuhulAdevărului, vino și tesălășluiește întru noi…Este rugăciunea cu care,creștinul fie în particular, fie încomunitate (în Biserică) începeorice slujbă, orice rugăîndreptată către cer.

Doamne, Cela ce ai trimis pePrea Sfântul Tău Duh în ceasul altreilea Apostolilor Tăi, pe Acesta,Bunule, nu-L lua de la noi, ci-Lînnoiește întru noi, celor ce ne rugămȚie… Este rugăciunea continuă a Bis-ericii în timpul Sfintei Liturghii, caDuhul Sfânt să se coboare peste lumeși peste darurile de pâine și vin, caredevin Trupul și Sângele MântuitoruluiHristos.

Cum putem dobândi putereaDuhului Sfânt?

Mai întâi, cred că ar trebui să știmcare sunt obstacolele care stau îm-potriva sălășluirii Duhului Sfânt în noi.Ele sunt multe, dar vom aminti doartrei, poate cele mai importante:

Duhul Sfânt nu poate sălășlui într-un suflet orgolios, într-o inimă mândră.Dorința diabolică de superioritate înrelația cu ceilalți este un obstacol de ne-trecut pentru ca Duhul Sfânt să stea înnoi.

Duhul vicleniei este un alt obstacolcare nu lasă loc prezenței DuhuluiSfânt în noi.

Și, în al treilea rând judecataaproapelui, care oprește orice revărsarede har în inima celui care arată cu

degetul sprecelălalt.

A c e s t e asunt trei dintre

obstacolele carepun barieră, pun

zid între noi și DuhulSfant. Să amintim

acum, dintre multe al-tele, și trei căi prin careDuhul Sfânt sălășluieșteîn omul credincios:

Duhul libertății, fărăde care Duhul Sfânt nu poate fi prezent.Un Sfânt Părinte al Bisericii din veacultrecut, Cuviosul Sofronie Saharov,când vorbește despre libertate spune căare două trepte: capacitatea de a te elib-era de dorința de a-i domina pe alții, sicea de-a doua treaptă, foarte greu deîmplinit pentru noi oamenii obișnuiți:lipsa răzvrătirii lăuntrice față de celcare încearcă să te domine.

Cea de-a doua cale este smerenia.Acolo unde este smerenie, Duhul celSfant al lui Dumnezeu, Duhul celsmerit al lui Dumnezeu Se sălășluiește.Smerenia este contrariul ambițiilornemăsurate, care, așa cum aminteam,împiedică venirea Duhului Sfânt în noi.

Iubirea vrăjmașilor este cea de atreia cale, dintre multe altele, prin careDuhul Sfânt se sălășluiește în omulcredincios. Este calea cea mai sigură,este dovada cea mai clară că DuhulSfânt se află în om. Acolo unde nu esteiubire – incluzând în aceasta și pedușmani – acolo nu este Duhul Sfânt.

Nu ne rămâne decât, cu ochiiminții îndreptați spre Cer, să cerempogorârea Duhului Sfânt în noi. O viațăautentică, în lumina Evangheliei, nupoate fi decât viața în Duhul Sfânt.

Împărate ceresc , Mângâietorule , v ino ș i te să lăș luieșteîntru noi împreună cu Tatăl ș i cu Hristos Domnul!

Nr. 6, mai 2015

10

Știri eparhiale

Cercetarea aproapelui – bucurie duhovnicească -

Cu purtarea de grijă și cu în-demnul permanent al Înaltprea-sfințitului Părinte Calinic, înArhiepiscopia Argeșului și Mus-celului se desfășoară mai multeactivități de binefacere față de oa-menii fără adăpost.

O acțiune socială desfășurată însprijinul acestor oameni nevoiași aavut loc la Parohia Prundu III dinPitești și a constat în oferirea uneimese calde pentru 10 persoane fărăadăpost.

Părintele Vîlcu Preda Costin,preot coslujitor la Parohia NaștereaMaicii Domnului (Prundu III) ală-turi de oameni doritori să ajute, pelângă masa caldă, au oferit și altedaruri constând în încălțăminte, îm-brăcăminte, pături.

Acțiunea face parte din proiec-tul “Cercetarea aproapelui – bucurieduhovnicească” implementat deSectorul Social, Filantropic și deMisiune pentru ajutoarea persoane-lor fără adăpost care locuiesc în cen-tre de primiri urgențe – adăposturide

11

Nr. 6, mai 2015Știri eparhiale„Bucuria daruluila Parohia Sf. Nicolae și Sf. Nectarie - Pitești

Cu un bănuţ dăruit poţi cumpăra cerul. Nu fiindcăcerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este

atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acelbănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!

Sfântul Ioan Gură de Aur

Un om care dăruieşte din toatăinima primeşte în schimb o bucurie denedescris. A dărui este în firea întregiiumanități, iar a accepta darul este adoua natură omului. Dar, nu trebuie săuităm că puterea de a dărui vine de laDumnezeu. Zgârcenia, însă, vine dinegoism. Ceea ce ne împiedică sădăruim din suflet este egoul. Simţuleului, impurificat de dorinţele infiniteale plăcerii şi comodităţii, poate fi opovară imensă ce nu poate fiîndepărtată cu uşurinţă. Cine doreştesă-şi îmbunătăţească puterea de a dăruitrebuie să îndepărteze egoul. Prin sim-plul act de a dărui, egoul poate fi pu-

rificat şi apoi depăşit complet. Existăînsă şi pericolul ca egoul să-şi supunăşi să pervertească până şi actul elemen-tar şi sfânt al dăruirii. Este vorba, aici,de toate darurile pe care le realizăm cuscopul de a câştiga faimă sau diferitealte avantaje.

Preoții slujitori ai parohiei Sf. Ier.Nicolae și Sf. Ier. Nectarie din Pitești,la îndemnul și cu binecuvântareaÎnaltpreasfințitului Părinte ArhiepiscopCalinic, cu implicarea Sectorului So-cial, Filantropic și de Misiune au oferito serie de daruri unei familii cu veniturireduse. Cele două surori au primit dinpartea parohiei rechizite și cărți, dindorința de a sprijinii și de a încurajaperformanțele școlare.

RugaciuneVasile Militaru

Mărire Ţie, Doamne Sfinte,Că mi-ai dat viaţă � o comoară �Mi-ai dat lumină, mi-ai dat minteŞi toate câte mă-nconjoară.

Să fiu mereu iubit de TineEu voi munci din răsputere,Mereu voi face numai bineŞi voi fi numai mângâiere.

Voi înflori prin fapte buneAşa cum înfloreşte mărulŞi-n toată vorba mea voi spuneDe-a pururi numai adevărul.

Cu toţi copiii voi fi frateŞi nu voi şti ce este uraSpre clevetiri şi nedreptateEu, Doamne, n-oi deschide gura.

Flămândului s-astâmpăr chinulVoi frânge pâinea mea în douăVoi fi curat precum e crinulScăldat în boabele de rouă.

12

Rugăciunile poetilor,

Cu milă inima-mi va bateŞi voi iubi cu milă sfântăPe orişicare vietateCe-n lumea asta nu cuvântă.

Aşa mă leg, cu dor fierbinte,Să-mi fie fapta şi cuvântulŞi-aşa ajută-mi, DoamneSfinte,Cum îmi voi ţine legământul.

13

Nr. 6, mai 2015Pilde creștine

La părintele Paisie Olaru veniseo femeie să se spovedească. Ea l-aîntrebat: "Părinte, cum o fi cu mân-

tuirea mea? Eu nu ştiu multerugăciuni pe de rost, pentru că nuam fost dată la şcoală şi nu ştiu săcitesc". Părintele a întrebat-o: "Şi nute rogi?", la care ea a grăit: "Mă rog,cum să nu mă rog". "Şi cum terogi?". "Uite cum mă rog. Atuncicând mătur prin casă zic în minteamea: "Doamne, curăţeşte sufletulmeu, cum curăţ eu gunoiul dincasă". Atunci când spăl rufe spundin nou: "Spală, Doamne, negrealapăcatelor din inima mea, ca să fiefrumoasă, aşa cum e o rufă curată şispălată". Când fac orice alt lucruspun aceleaşi cuvinte". Femeia l-aîntrebat în final: "Părinte, o fi bunărugăciunea asta?", iar părintelePaisie i-a spus asa: "Numai aşa să terogi toată viaţa de acum înainte!".

Rugăciunea unei țărăncuțe

O doamnă avea să facă un drumlung cu trăsura, printr-o păduredeasă. Era noapte, un întuneric denu se vedea pic de lumină. Auzeazgomote ciudate. I se părea că vedestafii alergând prin întuneric. Inimaîi bătea tare. Era pierdută de groază.Cu toate acestea vizitiul mâna caii

fără teamă.- Cum vezi dumneata drumul? îlîntrebă ea târziu așteptându-se întoată clipa la o nenorocire.- Lesne, răspunse el, privesc în sus!Calea mi-e trasă pe cer de creștetelebrazilor. Să ridicăm, așadar ochii însus; de acolo ne vine Lumina.

Lumina vine de sus

14

Mierea ca aliment și medicamentMirea poate fi din soiuri diferite.

Gustul și textura depind de tipul florilordin care provine nectarul cules de cătrealbine. Probabil cel mai des este întâl-nită mierea de trifoi, dar și aceastapoate avea diverse arome și culori.

Combinația dintre miere și laptelede capră a fost folosită pentru tratareainfecțiilor bronșice.

Mierea conține numeroși antio-xidanți - caracteristica importantă pen-tru oameni. În plus, aceasta are ocomponentă antiinfecțioasă și este fo-losită pentru vindecarea tusei, bolilorintestinale și rănilor pielii.Beneficiile mierii

- Vindecarea plăgilor - miereacrudă este un remediu care datează dinEgiptul și Grecia antice. Medicina mo-dernă redescoperă proprietățile de vin-decare ale mierii. Cercetătorii considerăcă mierea are capacitatea de a ucide mi-crobii. Aciditatea din miere și caracte-ristica sa de a deshidrata bacteriile arputea fi motivul pentru care mierea vin-

decă rănile. - Sursă de energie - mierea de al-

bine pură este o sursă de carbohidrați,atât fructoza cât și glucoza pe care or-ganismul le transformă în energie. Glu-coza oferă instant energie în timp cefructoza este mai lent absorbită și fur-nizează energie în mod constant.

Sportivii și copiii activi ar trebui săconsume miere întrucât aceasta le vaoferi energia de care ei au nevoie. Mie-rea pură de albine este o sursă naturalade minerale cum ar fi calciu, fier și po-tasiu dar și vitamine din complexul B.

- Prevenirea alergiilor sezoniere -mierea poate fi benefică pentru persoa-nele care suferă de unele tipuri de aler-gii. Pentru că albinele adună polenul dela plantele native și îl transformă înmiere, consumul de miere produsă lanivel local poate preveni apariția aler-giilor sezoniere.

Alte beneficii ale mierii includ:este antifungică și hrănitoare, ajută laasimilarea calciului în organism, poatestimula sistemul imunitar.

Mierea este un aliment dulce, lichid siropos produs natural de către albineca hrană pentru ele însele. Culoarea aurie și gustul delicios sunt incon-fundabile. După ce albinele culeg nectarul de la o floare, il amestecă cu

produse chimice din saliva lor pentru a rezulta mierea. Albinele zboară înapoi în stup și-l păstrează în celulele fagurilor. Excesul de

umiditate este înlăturat din miere cu ajutorul aripilor albinelor, pentru ca miereasă fie gata pentru consum. Rolul și actiunea naturală a albinelor este cu adevăratuimitoare, iar rezultatul este un produs alimentar deosebit: mierea.

Sfatul medicului

Mierea de albineMierea de albinealiment și medicament

15

Nr. 6, mai 2015

Utilizarile mieriiMierea poate fi folosită în diverse

scopuri:- ca pansament pentru accelerarea

vindecării cauzată de leziuni tisulare; - amestecul în cantități egale de suc

de ghimbir și miere este un bun expec-torant;

- mirea în combinație cu tinctura depropolis ajută la tratarea răcelilor, tusei,durerilor în gât și secreților nazale;

- pentru tratarea astmului bronșic,se amestecă o jumătate de gram de prafde piper negru cu un amestec de miereși suc de ghimbir. Se va bea de câtevaori pe zi;

- mierea poate calma și încurajavindecarea rănilor din gură;

- un bol de ovăz sau terci de ovăzcu o lingură de miere poate calma stărilede nervozitate;

- este ideală pentru calmareaemoțiilor și a stresului pre-examen;

- are efect hidratant și poate fi fo-losită pentru sănătatea pielii ca mascănaturală revitalizantă;

- consumul unor cantități mici demiere, vă va face imuni la alergiile se-zoniere la polen;

- pentru imbunatatirea vederii seamestecă miere cu suc de morcovi. Seva consuma cu o ora înainte de masă,dimineața;

- pentru purificarea sângelui, se vaamesteca un pahar de apă caldă (nu maimult de 500 C) cu una sau două lingurițede miere și o linguriță de suc de lămâie.Preparatul se va bea zilnic, înainte de amerge la toaletă. Va reduce cantitatea degrăsimi din organism și va curăța intes-tinele;

- mierea naturala determină o

creștere mai mică a valorilor de zahărdin sânge decăt zaharurile rafinate, maiales în cazul persoanelor cu diabet za-harat de tip II. Puțină miere neprelucratăpoate fi adaugată în băuturile bolnavilorde diabet zaharat de tip II, atunci cândapare pofta de alimente sau băuturidulci.Riscul botulismului infantil declanșat deconsumul mieri

Mierea de albine este o potențialăsursă de multiplicare a sporilor botulis-mului. Specialiștii recomandă cabebelușii sub vârsta de 1 an să nu con-sume miere. Botulismul infantil este oboală rară cauzată de bacteria clostri-dium botulinum.

Boala provoacă diverse grade deparalizie. Copiii cu vârsta de peste un anși adulții sănătoși au sistemul digestivmatur, fapt necesar pentru a prevenidezvoltarea sporilor de botulism.Efectele secundare ale COnSUMUlUI Ex-CESIV de miere

Mirea de albine are dulceață și ocompoziție chimică asemănătoare cucea a zahărului de masă, astfel încâtcantitățile de servire recomandate pen-

Sfatul medicului

16

Serie nouă - Anul II, Nr. 6 - mai 2015

n ISSN 1641 - 9682

Periodic de informare și educațiecreștin-ortodoxă editat de

PAROHIA SF. IER. NICOLAEȘI SF. IER. NECTARIEPitești, Str. Depozitelor, Canton CFR, Km 110

tru miere sunt similare cu cele ale zahă-rului de masă.

O lingură de miere este consideratăo porție și nu se recomandă să sedepășească 10 linguri pe zi. Se va ținecont ca pentru evidența consumuluicelor 10 linguri de zahăr-miere se vorlua în calcul toate produsele consumate,inclusiv alimentele ambalate.

Efectele pe termen scurt - Depă-șirea a 10 linguri pe zi poate cauza pro-bleme gastrice, cum ar fi crampestomacale, balonare și diaree. Din cauzaconținutului mare de fuctoză, consumulexcesiv poate să interfere cu capacitateaintestinului mic de a absorbi nutrienții.Acest lucru ar putea declanșa disconfortabdominal până când mierea va fi elimi-nată din sistemul digestiv.

Efecte pe termen lung - Consuma-rea excesivă, pe termen lung a mieriipoate avea efecte negative asupra trac-tului gastrointestinal. Absorbția substan-țelor nutritive ar putea deveni oproblemă permanentă chiar și atuncicând mierea nu este prezentă în sistemuldigestiv.

Mierea este ușor acida și expunereaprelungită la alimente acide poate erodasmalțul dinților, precum și mucoasa eso-fagului, stomacului și intestinelor, faptce poate duce la apariția refluxului acid.

Știați că

- Mierea desalcâm diminuează acidi-tatea gastrică fiind reco-man-dată în tratamentululcerului împreună cu unregim alimentar adecvat.- Mierea este singurul ali-ment neperisabil.- De obicei albinele culegnectar de la o distanță depână în 2 km de la stupină.

- O linguriță de miere con-ține peste 400 de substanțeorganice.- Mierea și scorțișoarareprezintă un leac naturist,care este aproape unpanaceu universal, ajutândla tratarea și vindecareaa foarte multeafecțiuni.