Apare cu binecuvântarea I.P.S. CALINIC, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului

Periodic de informare și educație creștin-ortodoxă editat deParohia Sf. Ier. Nicolae și Sf. Ier. Nectarie - Pitești

n Nr. 3 - noiembrie 2014

2

Pavăza credintei

Au fost sfinţi dintre cetele ostăşeşti, filo-zofi, oameni de ştiinţă, păstori de oi, ighe-moni (conducători de cetăţi), regi, împăraţi,ţărani, dascăli, ierarhi, cuvioşi călugări şi că-lugăriţe, preoţi de mir şi, Doamne, din câtestări sociale nu şi-a luat Dumnezeu pe măr-turisitorii Săi de-a pururi! Cât despre vârstă,Duhul Sfânt a plutit pe deasupra lumii şi S-a coborât acolo unde a găsit cu cale.

De aceea, nu ne mirăm atunci când sfinţiis-au proslăvit, de la vârsta de doi ani mai înjos, paisprezece mii de prunci, ucişi la po-runca lui Irod, care se prăznuiesc la 29 de-cembrie, în fiecare an, până la vârste care auajuns la sute de ani. Ne amintim, că de peplaiurile acestea româneşti s-a proslăvit deDumnezeu întru sfinţenie, Ioan Valahul sauRomânul, care este prăznuit la 12 mai, sfânt

Sfânta Muceniţă Filofteia cea mai tânără sfântă din lume

Tot mereu mă gândesc laceea ce a dorit DuhulSfânt, să ne spună nouă

prin cuvintele lăsate prin ver-setul biblic: "Mari şi minunatesunt lucrurile Tale, Doamne,toate cu înţelepciune le-aifăcut!" (Psalmul 103, 32) Şi totmeditând, gândul inimii mi-amers la ceea ce tot DuhulSfânt ne-a arătat, atunci cânda zis: "Minunat este Dumnezeuîntru Sfinţii Săi!" (Psalmul 67,36) Miile şi milioanele de sfinţiproslăviţi, mai ales de la veni-rea lui Iisus Hristos pe acestpământ au fost, prin harul luiDumnezeu, aşezaţi în calen-darele creştinilor pentru a ficinstiţi, după cuviinţă, mereu,dar mai ales atunci când s-ausăvârşit din viaţa aceasta şi auplecat în Ţara de peste vremi!

† Calinic Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

Nr. 3

3

din neamul nostru doar la vâr-sta de 15 ani, care a fost spân-

zurat de turci, nevrând să selepede de credinţă, în anul de la Hristos1662. Chiar atunci, Ioan Cariofil, un maredregător bisericesc de la Patriarhia din Con-stantinopol, fiind de faţă şi văzând martiriullui Ioan Valahul, i-a scris Viaţa, documentde primă importanţă, mărturia unui străindespre un sfânt român. Coborând spre fra-geda vârstă, credem că Sfânta Filoteea estecea mai tânără martiră din lume, la vârsta dedoar 12 ani!

Sunt sigur că Pruncuţa - Sfântuliţa, cum ise spune aşa de frumos şi cu dragoste de ar-geşeni, a cunoscut viaţa Sfântului Nicolae şia înţeles de la el ce înseamnă bunătatea şibucuria de a dărui, din inima copleşită de iu-birea lui Iisus, şi celor care duceau lipsă caşi în zilele noastre.

De aceea cred că inspirat i s-a aşezat, de

Biserică, cinstirea pe 7 decembrie, imediatdupă prăznuirea Sfântului Ierarh Nicolae. Ei,ca şi toţi sfinţii preamăriţi de Dumnezeu,sunt mari făcători de minuni, zi de zi adu-când mângâiere îndureraţilor.

Aşadar, avem în Împărăţia lui Dumnezeu,din România, pe cei mai tineri sfinţi dinlume: Sfântul Ioan Valahul de 15 ani şiSfânta Filoteea de la Argeş, de 12 ani! Tutu-ror bunilor creştini, har şi binecuvântare dela Dumnezeu, iar de la Sfânta Filoteea bucu-rie şi mângâiere, iar celor cu numele ei în-demn pentru a i se urma credinţa şi faptelebune! Să ne bucurăm şi să fim încrezători înziua de mâine, rugându-ne lui Dumnezeu săne binecuvânteze, iar rugăciunile adresateSfintei Filoteea, cea iubitoare de Dumnezeu,să ne ajute tuturor ca şi până acum.

Întru buni şi bogaţi ani şi acelora carepoartă numele de Filoteea, în traducere Iu-bitoare de Dumnezeu!

Omul zilelor noastre, oricât s-arpretinde, nu este mai avansat în

înţelegerea lucrurilor de Taină ale luiDumnezeu cu toată tehnica avansată şimultitudinea de cunoştinţe asimilate.

Credinţa lucrează prin iubire de Dumnezeu(Galateni 5, 6) şi câștigăm biruinţa asupra va-lurilor care ne înconjoară.

Voi adăuga din cele scrise de SfântulMaxim Mărturisitorul: Cel ce crede se teme;cel ce se teme se smereşte; cel ce se smereştese îmblânzeşte, dobândind deprinderea de a-şi linişti mişcările cele potrivnice firii, ale iu-ţimii şi poftei; cel blând păzeşte poruncile; iarcel ce păzeşte poruncile se curăţeşte; cel ce s-a luminat se învredniceşte să se sălăşluiascăîn cămara tainelor cu Mirele - Cuvântul!

(Filocalia vol II; p. 131-132)Aşadar: Să credem în Dumnezeu! Să nădăj-

duim în Dumnezeu! Să iubim pe Dumnezeu!Cei ce cred pot spune că această Taină a Cre-

dinţei este un dar al lui Dumnezeu.Iisus Hristos a mustrat pe ucenicii Săi atunci

când n-au reuşit să alunge duhul necurat dininima lunaticului: Dacă aţi avea credinţă cât ungrăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia:"Mută-te de aici acolo!" şi s-ar muta; nimic nuv-ar fi cu neputinţă" (Matei 17, 20).

Chemarea lui Iisus Hristos adresată nouă estede a ne găti să primim credinţa puternică îninima şi sufletul nostru: Să nu se tulbure inimavoastră; credeţi în Dumnezeu şi credeţi şi înMine! (Ioan 14, 2).

Să credem în Dumnezeu! Să nădăjduim înDumnezeu! Să iubim pe Dumnezeu!

4

Pavăza credintei

Domnul nostru Iisus Hristos

n Selecție realizată de Pr. Ionuț - Codruț SOVEJA

Reflecții și maxime

- Pe cât este de sigur că există Dumnezeu, cu aceeașisiguranță trebuie să afirmăm că Hristos esteDumnezeu... Pe cât de încredințat sunt eu, despremine, ca nu sunt decât un om, tot așa de sigur suntcă Hristos a fost mai mult decât un om. Cred cămă pricep să cântăresc oamenii; ei bine, vă măr-turisesc, că Iisus Hristos n-a fost numai un om.(Napoleon)

- Poate fii om persoana, a cărui viață o expunevangheliile? Ce dulceață, ce curăție în moravu-rile sale! Ce adâncă înțelepciune în convorbirilesale! Câtă prezență de spirit, câtă abilitate șicuraj în răspunsurile sale! Dacă viața si moartealui Socrate sunt ale unui filosof, viața și moartealui Iisus Hristos sunt ale unui Dumnezeu. (J.J. Rousseau)

- Omul acesta e mai mult decât un om, căci a iz-butit să facă din fiecare suflet omenesc o anexăa Sa. (Napoleon)

- Poți vedea orașe fără întărituri, fără legi, fărămonede, fără scriere, dar un popor fără Dumne-zeu,fara rugăciune, fără practici religioase și sa-crificii n-a văzut încă nimeni. (Plutarh)

- Nu sunt decât trei soiuri de oameni: Unii cariislujesc lui Dumnezeu pentru că L-au găsit; alțiicarii veșnic se străduiesc a-L căuta, pentru că nuL-au găsit; și alții carii trăiesc fără a-L căuta fărăa-L fi găsit. Cei dintâi sunt și întelepți și fericiți,cei de-al doilea sunt înțelepti dar nefericiți, iarcei din urmă sunt și nebuni și nefericiți. (Goethe)

- Iisus Hristos este eternitatea care punctează is-toria. (Petre Tutea).

Nr. 3

5

SĂ FIM ALTFEL!

Era postmodernă a dezvoltat tehnologiiavansate, dar a rămas în urmă în ceeace priveşte evoluţia morală, care să

ofere protecţie împotriva diverselor abuzuri şi,mai cu seamă, împotriva consecinţelor drama-tice ale depersonalizării. Nu aş vrea să se înţe-leagă că Biserica repudiază postmodernitatea, citrebuie aflate acele mijloace sau mecanisme princare Biserica, fără să cedeze ceva din tezaurul eirevelat, poate interveni în viaţa omului contem-poran. Viaţa omului postmodern este definităadeseori printr-o succesiune de crize multiple.

Dacă ne-am acoperii cu mâna un ochi am fitentaţi să spunem că modul acesta de a privi lu-crurile e normal. Tot mai mult spunem "NU" du-rerii şi "DA" plăcerii. Şi când spun plăcere mărefer la plăcerea de a mânca bine, de a bea bine,la plăcerile senzuale, la plăcerea de a trăi bine.

Numai că omul zilelor noastre nu mai arebuna calitate de a discerne între bine şi rău.Acest discernământ fiind desăvârşirea libertăţii.Aşa cum libertinajul este o libertate acoperită de„rugină”, discernământul este o libertate curăţităde „depuneri”. Decizia neclară şi incorectă estecea care câştigă tot mai mult teren. Nu mai ale-gem între ceea ce este bine şi ceea ce este rău,ci între ceea ce ni se pare că este bine şi ceea ceni se pare că este rău. Aşa se întâmplă că omulcheltuieşte ceea ce Dumnezeu i-a dat pe tutun şialcool deşi ştie că-i dăunează grav sănătăţii, con-sumă sucuri colorate sintetic deşi ştie că ş ia-

ceasta îi dăunează. Este evident că e mult maicomod să ai aceste sucuri din raft direct pe masădecât să cumperi căteva fructe şi să le storci înpahar sau să le faci compot. De asemenea omulnu mai ţine cont de ziua odihnei, înjură în modordinar, cumpără otrăvuri împotriva procreăriide prunci, anulează valorile morale ale familieichiar dacă ştie că toate acestea sunt neplăcute în-aintea lui Dumnezeu.

Tendinţa omului este aceea de a trăi într-ocontinuă goană după plăcere. Libertinajul sau li-bertatea bolnavă este un fel de cocktail ciudatîntre neîncredere şi risc. Un fel de "ce-a fost afost, ce-o mai fi 'om vedea" sau "fie ce-o fi".

De aceea nu tot ceea ce nu ne place este răuşi ceea ce ne place este bun. Şi un medicamentdeşi este amar şi nu ne place el ne poate facemult bine. Noi suntem cei care trebuie să înlo-cuiască pe "fie ce-o fi" cu "facă-se voia Ta".Dacă sădim în sufletele noastre această credinţă,o lumină vie va fi proiectată asupra valurilor vie-ţii noastre. "Întru lumina Ta Doamne vom vedealumina".

Cred că ne-ar fi de folos dacă ne-am asumaneîncrederea şi riscul în sens invers faţă de ceam făcut până acum. Adică să zicem "fie ce-ofi" încercând să postim, să răbdăm insulte, sămergem la slujbe... SĂ FIM ALTFEL!

Omul zilelor noastre nu vrea tot maimult să fie în multe feluri. Nu vrea săfie sărac, bolnav sau cu prea puţină în-ţelepciune înzestrat. Facem o pasiuneşi un scop în sine în a fi la modă cu ţi-nuta vestimentară, cu designul interioraşa cum ne surâde ideea de a ne da josdintr-o maşină cât mai luxoasă, nedorim tehnologii de ultimă generaţie.Şi lista ar putea continua.

n Pr. Marin Octavian DUMINICĂ

6

Pavăza credintei

Totul se umple de lumină, de cu-loare, de veselie, de colind.Orașul se blochează de mulțimea

mașinilor care gonesc în toate părțile, hi-permagazinele își prelungesc programulpână după miezul nopții, iar noi ne pier-dem printre rafturile cu jucării. Pentru că,da, Crăciunul este sărbătoarea copilăriei.Ne întoarcem la vremea în care eram copiiși ne bucuram de o jucărie de lemn sau deuna umplută cu lână și cusută de bunica.Mulți dintre noi spunem: „Măcar copiiinoștri să se bucure, dacă noi nu am avutaceste posibilități” și nu precupețim nimicpentru bucuria lor. O lume feerică ne face,parcă, să credem că totul în jurul nostrueste perfect. Însă, dacă privim un pic din-colo, peste gard, bucuria pălește.

În Orient, acolo unde s-a născutcreștinismul, în jurul ieslei mântuitoare dela Bethleem, coasta lui Hristos sângereazădin nou. Parcă nu ne vine să credem că înlumea noastră, în care se aprind luminileCrăciunului, la ei se aprinde focul marti-riului. Ne întrebăm: mai sunt astăzi martiripentru credință? Mai alege cineva sămoară astăzi pentru dragostea Crucii? Ceam alege, dacă și noi am fi puși în această

situație?Întrebări la care parcă ne este și frică să

ne gândim – acest lucru arătând cât deancorați suntem în lumea în care trăim.Știți ce este crunt? Cei care suferă cel maimult și mai des sunt copiii. Veștile ce vindin regiunile ocupate de Califatul Islamicdin Irak și Siria sunt tulburătoare, de ne-crezut pentru noi. Ultimele informații suntlegate de patru copii, ultimii patru sfinți aiBisericii: Ibrahim, Ioan, Omar și Haddis.Copii ca și ai noștri, în jurul vârstei de 12-13 ani. Au fost prinși într-un sat din apro-pierea orașului Mosul, din Irak.

Ținuți mai multe luni în detenție, aufost aduși în fața marelui Muftiu, ca să fieconvertiți la islam. Îi aștepta o viață si-gură, urmau să fie încadrați în armata Ca-lifatului, în rândul luptătorilor sacri,cărora nu li se socotește niciun păcat, in-diferent de nelegiuirea săvârșită. Dupăluni de înfometare, li s-a pus în față unmunte de pilaf și carne de berbec. Dupăluni de sete în deșert, băuturile fine aleOccidentului îi așteptau desfăcute.

Într-un cadru solemn au fost aduși săpronunțe numele Profetului… Un eveni-ment pe care nimeni nu îl vedea fără fina-

Într-o lume în care noi ne plângem că Biserica este batjocorită pela televizor și în mediul online, niște tineri chiar mor pentru Bise-rică! Mesajul celor patru ar trebui să ne responsabilizeze. Poate artrebui și noi să învățăm să și să rostim „Nu, pentru dragostea luiIisus!”. „Nu, pentru dragostea lui Iisus, anul acesta de Crăciun nuvoi merge le petrecerea din club, ci la Biserică și, apoi, în familie!”.„Nu, pentru dragostea lui Iisus, nu voi cheltui pe lucruri de caremâine o să mă plictisesc, ci voi ajuta un copil cu caiete pentru lașcoală!”. „Nu, pentru dragostea lui Iisus, nu o să îl mai judec pe ce-lălalt, mă voi ruga pentru el”. Lista este deschisă pentru fiecare…

Nu, pentru dragostea lui Yasua (Iisus)n Nicolae Pintilie

Nr. 3

7

lul fericit al convertirii. Și, totuși, nu a fostașa. La vârsta la care copiii noștri tânjescdupă alte jucării, după jocuri video șihaine de firmă, cei patru au ales nebunia.Nebunia pentru Hristos! În fața mareluiMuftiu, ei nu au îngenuncheat. Nu, pentrudragostea lui Yasua (Iisus)! Nu, pentrucă El ne-a iubit întotdeauna. Yasua a fostîntotdeauna cu noi!. Ibrahim, Ioan, Omarși Haddis au fost înjunghiați peloc, în apropierea moscheii dinMosul, în văzul creștinilor!

Dincolo de mesajul pu-ternic dedicat nouă,celor încă neconstrânșipentru credința noas-tră, acești tineri de-monstrează lumii căBiserica lui Hristoseste una vie. Origen,un teolog al secoluluial IV-lea, care a suferittoată viața că nu a avutprilejul să se încununezecu sfințenia morții pentrucredință, sublinia un fapt in-teresant. Lipsa fenomenului

martiric este dovada că Dumnezeu nu neiartă păcatele noastre: Tare mă tem că, decând nu mai sunt martiri și s-au suprimatjertfele sfinților, aduse victime pentru pă-catele noastre, noi nu mai obținem ierta-rea păcatelor. Nu mai suntem vrednici săfim persecutați pentru Hristos, nici sămurim pentru numele Fiului lui Dumne-zeu.

Zilele pe care le trăim, în caremartirii pentru credință sunt

cunoscuți ai noștri, de vâr-sta și cu aceleași preocu-

pări ca și noi, nedemonstrează căDumnezeu încă nuși-a întors fața de lanoi. Încă nu estetotul pierdut! Într-olume în care noi neplângem că Bisericaeste batjocorită pe la

televizor și în mediulonline, niște tineri chiar

mor pentru Biserică!

Nu, pentru dragostea lui Yasua (Iisus)

sursa: www.doxologia.ro

Rămânemfără cuvinte! Ce este

dragostea lui Hristos? Noiam simțit-o vreodată, ne-a

încălzit vreodată inima? Copiiinoștri știu ce este dragostea lui

Hristos?Greu de răspuns, când mintea ne

stă la cadouri, brazi, luminițe, con-cedii de sărbători, petreceri și

garderobe! Și, totuși, avem de-aface cu o lecție pe care ne-o

dau niște puști de 13ani, ultimii sfinți ai

Bisericii.

8

Pavăza credintei

Colindele de Crăciun narează despre viaţazbuciumată a Mântuitorului, de la Naşterea Saşi până la răstignire. Specialiştii în domeniuafirmă că niciun popor din lume nu posedă o co-lecţie mai frumoasă şi mai bogată în colindeprecum poporul român.

Şi dacă odinioară, în noaptea Ajunului, uli-ţele strâmte ale Bucureştilor ori Iaşilor răsunaude glasurile colindătorilor şi la toate ferestreleboiereşti, negustoreşti vedeai lumină şi veselie,oare noi nu avem datoria de a perpetua acestedatini şi de a transmite această zestre de neste-mate care au uimit întreaga lume?

Naşterea Domnului este denumită de ro-mâni printr-un cuvânt propriu, specific numaipoporului nostru: Crăciun.

Între Crăciun şi Bobotează, colindătoriiumblă cu steaua, obicei de demult...Cântecelede stea româneşti provin din diverse surse: oridin lumea bizantină ortodoxă ori din tradiţia bi-sericii medievale catolice, ori din creaţiile cul-turale ale neamului nostru.

Colindatul cu steaua în apropierea SfinteiSărbători a Naşterii Domnului este o scumpătradiţie creştinească, populară şi plină de sem-nificaţii duhovniceşti.

Copiii de şcoală de prin sate- căci la oraşeobiceiul, greu dacă se mai ţine altfel decât în so-lemnitatea cadrului concertelor de colinde- sepregătesc de pe la Sfântul Nicolae să devinămagi cu glasuri cristaline. Repetă mereu colin-dele, până când le „iese bine”. Apoi sigur pe mi-siunea ce şi-au asumat-o se opresc la fereastrăşi cântă lin despre pruncul Hristos. Iar omulgospodar îi primeşte şi îi cinsteşte ca pe adevă-raţi colindători. Este adevărat că acum „artifi-ciile” modernismului se reflectă în textelerostite de unii colindători, iar în mediul urbanmai rar se observă cuminţenia în paşi, în ochiişi în feţele colindătorilor! Nici steaua nu mai eatât de luminoasă şi întocmită cu meşteşug, iarclopoţelul din colţul stelei nu mai are reverbe-raţiile de altă dată.

Şi dacă magii s-au bucurat mult văzândsteaua după cum ne relatează EvanghelistulMatei, să încercăm şi noi ca adevăraţi creştinisă facem din Crăciun nu o sărbătoare sclipitoarea desfătărilor culinare, ci o sărbătoare tradiţio-nală a sufletului.

Colindele - liant spre Hristosn Prof. Marinescu Mădălina

Tendinţa de a întâmpina cubucurie venirea unui an nou,bucuria manifestată prin

urări, daruri, petreceri, cântece şi jocurieste ancestrală şi întâlnită la toate po-poarele europene. De sărbătorile Cră-ciunului, cel mai frumos obicei estecolinda. Colindele îndeplinesc rolul unorcântece de urare, urare ce se repetă şi sereactualizează la fiecare casă. Atât co-piii, cât şi cei maturi Îl întâmpină peHristos prin colinde. Acestea tradiţii s-au păstrat de pe timpului romanilor. Ve-chile petreceri păgâne de la începutullunii ianuarie, cunoscute cu numele decalendae, s-au preschimbat, cu timpul,în sărbători creştine.

Colindători în București - 1929

Nr. 3

9

Mai e vreme de colinde,Se mai poate, se mai poate,Dacă sufletul rămâneCel mai mare dintre toate.Dar colinda din colinde,N-are roluri, n-are mască,Şi pe ea tot omul lumiiE chemat să o rostească.Steaua, Sorcova şi Capra,Pluguşorul şi Ajunul,Le vor învăţa copiii,Nu le va uita niciunul.În colindă, cel puternicŞi cel sfînt este Cuvîntul,Cum uneşte într-o noapteOmul, cerul şi pămîntul.

Noi prea multe ale noastreLe-am pierdut la cotitură,Prin colindele acesteaRevenim la starea pură.Ca-ntr-o stampă din strătimpuriPe la geamuri sunt copiii,Şi ies oamenii la ceruri,Cu toţi morţii şi toţi viii.N-am murit ca neam al lumiiÎn vreo clipă viforoasă,Cît colindele colindăŞi copiii sînt acasă.Cum şi astăzi ne întoarcemŞi pe prunci îi vom deprindeSă nu uite niciodatăOameni, ţară şi colinde.

Vin copiii să dezlegeDin obraji fantasme roşii,Hei, primiţi-i cu colindul,Că tresar în ei strămoşii.Şi-i colindul semn heraldicŞi-i cultură în mişcare,Că prin el deschidem fireaŞi că spiritul nu moare.Şi în sufletul prielnicPentru fapte osebiteClopoţeii pun ninsoare,Cerul, florile-şi trimite.N-a murit colindul nostru,Se mai poate, se mai poate,Leru-i ler, florile dalbe,La mulţi ani cu sănătate.

Colindul Colindelor

Rugăciunea poeților

Mihai Eminescu

Colinde, colinde, E vremea colindelor! Caci gheata se intindeAsemeni oglindelor.

Si tremura brazii, Miscand ramurelele, Caci noaptea de azi-iCand scanteie stelele.

Se bucur' copii, Copii si fetele!

De dragul MarieiIsi piaptana pletele. De dragul Mariei,

Si al Mantuitorului, Luceste pe ceruri, O stea calatoruluï.

Colinde, colinde

Adrian Paunescu

10

Pavăza credintei Știri din viața parohiei

Într-o lume în care bucuria Naşte-rii Domnului este înlocuită cu„magia” shoping-ului cu promoţii lacadouri... într-o lume în care Hristoseste înlocuit cu Santa Claus, iar bu-curia de a dărui este înlocuită cu do-rinţa de a primi, există totuşi creştinicare înţeleg cu adevărat ce înseamnăCrăciunul.Anul acesta se împlinesc 5 ani de când

proiectul Dar din suflet de copil se desfă-şoară cu binecuvântrea ÎnaltpreasfințituluiPărinte Arhiepiscop Calinic, ArhiepiscopiaArgeșului și Muscelului. Anul acesta, înproiect au fost implicate Parohia Sf. Ier. Ni-colae şi Sf. Ier. Nectarie din Pitești şi douăunități școlare (Colegiul Naţional Ion C.Brătianu, Piteşti și Școala Gimnazială Al.Davila).

Activitatea filantropică este întreptatăcătre un grup ţintă de 26 de bătrâni din Uni-tatea de Asistenţă Medico-Socială Dedu-leşti, Com Morăreşti. Această unitate de

îngrijire şi asistenţă pentru bătrâni se află lao distanţă considerabilă faţă de centrul ad-ministrativ al judeţului Argeş – (Piteşti -Deduleşti - 40 km) ceea ce face ca aceşti bă-trâni să fie ocoliţi atât de aparţinători cât şide autorităţi. Şi anul acesta, ca şi în ceilalţiani, un grup de tineri de la cele două unitățide învățământ piteştene mai sus amintite auoferit bătrânilor atât daruri cât şi un frumosmoment aristic ce a constat în interpretareade poezii şi colinde de Crtăciun.

Prin recitalul de colinde s-a dorit creareaatmosferei specifice Sărbătorii NaşteriiPruncului Iisus şi totodată conştientizareade către bătrâni a faptului că sunt persoane

în jurul lor care se gândesc la ei.Prin contribuţia financiară a partenerilor

implicați au putut fi oferite bătrânilor daruride haine (pijamale, şosete, prosoape şi pa-puci), dulciuri și fructe.

Prin această activitate toţi factorii impli-caţi şi-au propus două obiective principale:pe de o parte trezirea sentimentului de afec-tivitate şi de dragoste faţă de semeni, impli-carea copiilor şi tinerilor în programe deasistenţă socială în scopul conştientizăriifactorilor de protecţie şi al responsabilizăriilor, iar pe de altă parte trezirea sentimentuluide siguranţă şi de încredere a celor vârstnici,înţelegând astfel că sunt în jurul lor per-soane care le pasă de ei.

Colind din suflet de copilColind din suflet de copil

Nr. 3

11

Știri din viața eparhiei

Cu purtarea de grijă și cu binecuvântareaÎnaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhie-piscop al Argeșului și Muscelului, Biroul deCatehizare și Activități cu Tineretul în par-teneriat cu Inspectoratul Școlar JudețeanArgeș a organizat în seara zilei de 16 de-cembrie 2014, pe scena Teatrului ”Al. Da-vila„ din Pitești, Concertul de Colinde”Noaptea Sfântă de Crăciun”.

De la corul și orchestra Liceului de Arte”Dinu Lipatti” din Pitești, la cele 12 grupuride colindători, alcătuite din aproximativ 330de copii, de la școlile gimnaziale din mediulurban și rural, și până la corul ”Brătianu”al Colegiului Național Ion C. Brătianu șiCorul Seminarului Teologic ”Sfântul Ne-agoe Vodă Basarab” din Curtea de Argeș, cutoții au reușit să pună în sufletele și inimilecelor prezenți bucuria Nașterii Domnuluinostru Iisus Hristos.

Un moment cu totul emoționant au reușitsă-l creeze elevii Colegiului Național”Zinca Golescu” din Pitești, care au venit șiau interpretat ”Colindele închisorilor”. Toțicei prezenți au reușit să înțeleagă cum, îngerul încremenit al penitenciarelor comu-niste, scânteile sufletelor celor închişi seaprindeau în miezul lor tainic de lumină, lă-crimând mireasma de colind a Crăciunului.

La final, au fost premiați, de către PreotVuțan Ciprian – Protoiereu de Pitești, eleviiolimpici ai Școlii de Excelență SfântaMuceniță Filoteia din Pitești oferindu-le di-plome, cărți şi dulciuri, iar părintele inspec-tor eparhial din cadrul Biroului deCatehizare și Activități cu Tineretul, proto-diacon prof. dr. Dumitru Codruț Scurtu amulțumit tuturor celor care s-au implicat înorganizarea acestui minunat concert.

mater ia l preluat de pewww.eparhiaargesului .ro

De sărbătoarea Nașterii Domnu-lui nostru Iisus Hristos, cel maifrumos obicei este colinda. Colin-dele îndeplinesc rolul unor cân-tece de urare, care se repetă şi se

reactualizează la fiecare casă. Atât copiii,dar şi cei mari, Îl întâmpină pe Hristosprin colinde.”

Noaptea Sfântă de Crăciun Noaptea Sfântă de Crăciun concert de colindeconcert de colinde

n Dr. Anca GEORGESCU

12

Pavăza credintei SFATUL MEDICULUI

Factorii de risc:- vârsta mai mare de 60 ani;- expunerea la ultraviolete;- radioterapie;- diabet zaharat, nefropatii;- tratament cortizonic;- fumatul.

Pacientul nu mai vede clar, iniţial la dis-tanţă – vederea în ceaţă; în prima etapă, pa-cientul observă că se îmbunătăţeşte vedereala aproape.

Progresiv, vederea scade accentuat atâtla distanţă cât şi la aproape.Diagnostic-evaluarea acuităţii vizuale;-examen biomicroscopic;-fund de ochi;-tensiune oculara.Tratament

Singurul tratament al cataractei este in-tervenţia chirurgicală, schimbarea cristali-nului opacifiat cu un cristalin artificial printehnica de facoemulsifi-care, cu incizie de 2.2 mmla nivelul corneei (care nunecesită sutură ulterior),prin care cristalinul estedivizat şi extras cu apara-tul ultrasunetelor şi princare este introdus cristali-nul artificial.

Odată intervenţia chi-rurgicala efectuată, cata-racta nu poate reveni,pacientul beneficiază decristalinul artificial toatăviaţa. Intervenţia este descurtă durată, iar recupe-

rarea vizuală rapidă şi foarte bună.Există mai multe tipuri de cristaline arti-

ficiale: cristaline monofocale – care per-mit vedere bună la distanţă, iar pacientulnecesită corecţie optică (ochelari) pentruaproape şi cristaline multifocale, care per-mit vedere bună atât la distanţă cât şi inter-mediar şi la aproape.

De asemenea, au apărut inclusiv crista-line torice (mono şi multifocale), pentrucorecţia astigmatismului..

Ochiul operat de cataractă se considerăvindecat după o lună, timp în care pacien-tul necesită un tratament cu picături şi oigienă locală riguroasă ; interdicţiile suntlegate de expunerea la praf, curenţi de aer,efort fizic excesiv, pacientul nu are voiesă meargă la piscină.

Alte restricţii nu sunt, pacientul îşi poatedesfaşura activitatea zilnică obişnuită,poate merge la serviciu, poate privi la tele-vizor sau calculator.

Este de preferat ca pacienţii să nu as-tepte până la scaderea marcata a acuităţii

vizuale iar intervenţia chi-rurgicală să se practiceîntr-un stadiu nu foarteavansat de evoluţie.

În acest fel, există premi-sele unei intervenţii facile,rapide şi cu recuperare ime-diată a vederii.

Cataracta senilădiagnostic și tratament

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, care este ,,lentilaochiului”, cu rol în focalizarea luminii pe retină; pentru a percepeo imagine clară, cristalinul trebuie să rămână transparent.

Odată cu înaintarea în vârstă apare densificarea şi opacitatea crista-linului, ceea ce duce, treptat la scăderea acuitatii vizuale.

Mulțumim Centrului Medical Dr. Georgescu

pentru sprijinul acordat înpublicarea acestui număr

al revistei noastre.