Park in Son
-
Upload
toban-stelica -
Category
Documents
-
view
25 -
download
0
Transcript of Park in Son
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 1/8
Boala Parkinson
Toban Andrei
Clasa a-X-a C
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 2/8
Boala Parkinson este o afectiune degenerative progresiva a sistemulnui nervos
care afecteaza miscarea., incepand adesea cu un tremor putin notabil al unei
singure maini. Dar, in timp ce tremorul este cel mai cunoscut semn al boliiParkinson, afectiunea produce de asemenea o incetinire sau o rigiditate a miscarii.
Familia poate observa ca fata pacientului arata expresii putin si ca in timpului
mersului mainile nu se mai misca pe langa corp.
Semnele incep de obicei doar pe o parte a corpului si se inrautatesc pe aceasta
parte dupa ce simptomele incep sa apara si pe celalta parte a corpului.
Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditateași bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esențiale pentru stabilirea
diagnosticului. Instabilitatea posturală este al patrulea semn cardinal, dar survine
tardiv, de obicei după 8 ani de evoluție a bolii.
În 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor( cunoscute ca
pill-rolling), capului sau picioarelor constituie primul simptom și se
manifestă în special în repaus și în perioadele de stres. Tremorul este
diminuat în timpul mișcărilor și dispare în somn, este accentuat de stres și
de oboseală. Tremorul devine mai puțin evident pe masura evoluției bolii.
Rigiditatea se referă la creșterea rezistenței la mobilizarea pasivă a
mușchilor și este mai evidentă la mișcările voluntare ale membrului
contralateral.
Bradikinezia se referă la lentoarea mișcărilor, dar include și scăderea
mișcărilor spontane și scăderea amplitudinii mișcărilor. Bradikinezia este
vizibilă prin micrografie (scris de mână mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea
mișcărilor mimice), clipit rar și hipofonie (voce diminuată). Instabilitatea posturală se referă la tulburările de echilibru și coordonare.
Apariția sa este o etapa importantă în evoluția bolii, deoarece instabilitatea
posturală este dificil tratabila și este o sursa comună de invaliditate în
stadiile avansate ale bolii.
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 3/8
Demența survine tardiv în evoluția bolii Parkinson și afectează 15% - 30%
din pacienți. Memoria recentă este afectată.
Alte semne sunt:
tulburări ale somnului
dificultăți la deglutiție
sialoree (salivație abundentă)
micrografie (scris mic, ilizibil)
hipofonie (voce diminuată, monotonă) și dificultăți la articularea cuvintelor
confuzie, pierderea memoriei
tulburări ale mersului, cu pași mici, târșâiți; tendința accentuată spre
cădere prin pierderea reflexelor posturale modificări ale personalității
Nu se cunosc cauzele exacte ale aparitiei bolii, dar cativa factori par sa joace un
rol important:
Genele. Cercetarile au gasit mutatii genetice specific care au jucat un rol
important in boala Parkinson. In plus, oamenii de stiinta suspecteaza ca
multe schimbari ale genelor-fie ele mostenite, fie cauzate de factori de
mediu- pot fi responsabile.
Declansatori din mediul inconjurator-expunerea la toxine ori la anumiti
virusi pot declansa semnele si simptomele bolii.
In plus, sau gasit numeroase schimbari la nivelul creierului pacientilor cu boala
Parkinson. Rolul acestor factori in dezvoltarea bolii nu e clar inca. Aceste
schimbari include:
Lipsa de dopamine. Multe simptome dunt reultatul lipsei mesagerilor
chimici,numiti dopamina, in creier. Acest lucru apare atunci cand celule
specifice din creier care produc dopamine mor.
Nivel mic de norepinefrina(noradrenalina)-pacinetii prezinta de asemenea
un defect la nivelul terminatiei nervoase care produce norepinefrina.
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 4/8
Aceasta joaca un rol important in reglarea sistemului nervos vegetativ, care
controleaza anumite functii , cum ar fi reglarea presiunii sangelui.
Prezenta corpilor Lewy-Un grup neobisnuit de protein numite corpi Lewy
care se gasesc in creierul multor pacienti cu Parkinson.
Factorii de risc ai bolii includ: Varsta. Tinerii rar pot xperimenta boala Parkinson. Aceasta se declanseaza
cel mai adesea între 50 și 70 ani; vârsta medie de apariție a bolii este de 57
ani.
Ereditatea.Avand o ruda apropiata diagnostic cu boala Parkinson creste
riscul dezvoltarii,cu toate ca riscul e cuprins intre 4-6%
Sexul- barbatii sunt mai predispusi sa fie diagnosticati cu boala decat
femeile.
Expunerea la substante toxice-expunerea la ierbicide si pesticide cresc
riscul aparitiei bolii.
Boala Parkinson e adesea insotita de urmatoarele probleme:
Depresie-e comuna la pacientii cu boala Parkinson. Urmand tratamentelepentru depresie il poate face pe pacient sa se descurce mai usor cu restul
dificulatilor cauzate de boala.
Problem cu somnul-pacientii au adesea problem dormitul si se pot trezi
adesea in timpul noptii. Ei pot, de asemenea, experimenta somn cu
instalare bruscă, numit atacuri de somn,în timpul zilei.
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 5/8
Dificultati la mestecat si inghitire. Muschii folositi pentru inghitire pot si
afectati in urmatoarele stadii ale bolii,ingreunand mancatul
Probleme urinare-boala poate afecta fie incontinenta fie retentia urinara.
Diagnostic
Diagnosticul este clinic. Boala Parkinson este suspectată la pacienții peste 55 ani,
cu tremor de repaus, rigiditate și lentoare a mișcărilor. Diagnosticul este
confirmat de prezența semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar,
reflexe posturale alterate, tulburări de mers caracteristice (pași mici, lipsa
balansului brațelor în timpul mersului).
Istoricul bolii cuprinde întrebări legate de antecedentele de traumatisme
craniene, accident vascular cerebral, hidrocefalie, expunerea la toxine și prezența
simptomelor sau antecedente de afecțiuni neurologice degenerative.
Diagnosticul diferențial se face cu: boala Alzheimer, tremor esențial, hidrocefalia
cu presiune normală, paralizia supranucleară progresivă, demența cu corpi Lewy.
Tratament
Deși nu există un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot
fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar și prin modificarea stilului de viață. În
general, simptomele pot fi controlate cu succes dacă tratamentul este adaptat
evoluției bolii.
În ciuda depresiei și a anxietății cauzate de boala Parkinson, se recomandă
menținerea unui stil de viață activ.
Obiectivul tratamentului constă în controlarea semnelor și simptomelor pe o
perioadă de timp cât mai lungă, cât și reducerea efectelor adverse.
Medicamentele oferă un bun control simptomatic timp de 4 – 6 ani. După acest
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 6/8
interval, invaliditatea progresează în ciuda tratamentelor, iar numeroși pacienți
dezvoltă complicații motorii pe termen lung.
Tratamentul neuroprotector (posibil)
Terapiile neuroprotectoare sunt cele care încetinesc pierderea neuronilor
dopaminergici. În prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector
demonstrat pentru boala Parkinson.
Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector,
deși efectele sale benefice nu au fost în întregime demonstrate. Selegilina poate fi
prescrisă încă de la debutul bolii. Ea diminuează degradarea dopaminei naturale și
a dopaminei formate cu ajutorul levodopei.
Tratamentul simptomatic
Momentul adecvat pentru inițierea medicației depinde de mai mulți factori
(vârsta, stilul de viață, gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au
rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evoluția sa. Se recomandă
semnalarea oricărui nou simptom ce apare în timpul tratamentului, pentru a face
modificările necesare. Asocierea dintre levedopa și un inhibitor de dopa-
decarboxilază (carbidopa sau benzerazidă) este tratamentul simptomatic standard
pentru boala Parkinson, cu cele mai puține efecte adverse pe termen scurt.
Levodopa și agoniștii de dopamină pot provoca somnolență și scăderea vigilenței,
astfel încât capacitatea de conducere a vehiculelor poate fi diminuată.
Medicamentele anticolinergice – benzotropină, trihexifenidil – contribuie la
reducerea tremorului la unele persoane, restabilind echilibrul între dopamină și
acetilcolină la nivelul creierului.
Amantadina – are efecte benefice pentru pacienții cu Parkinson
Antidepresivele sunt prescrise la unii pacienți cu boala Parkinson.
Tratamentul chirugical
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 7/8
Pentru pacienții ce se găsesc într-un stadiu avansat al bolii, în care simptomele nu
mai răspund la medicația obișnuită, se poate recurge la o intervenție chirurgicală,
în funcție de starea generală a persoanei și de calitatea vieții.
Una dintre metodele ce pot fi folosite este talamotomia – consta în distrugereaunei părți a talamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian. Talamotomia nu
acționează asupra bradikineziei, rigidității, fluctuațiilor motorii sau diskineziei.
Peste 90% din pacienții ce efectuează aceasta intervenție prezintă o ameliorare
considerabilă în tremorul membrului din partea opusă leziunii.
Palidotomia constă în lezarea chirurgicală a unei părți din formațiunea numită
globus pallidus și are drept rezultat o ameliorare importantă a celor trei semne
radicale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie), precum și o reducere
a diskineziei.
Stimularea palidală – constă în implantarea unui stimulator în formațiunea numită
globus pallidus și controlează toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson
(tremor, rigiditate, bradikinezie) precum și diskinezia. Candidații pentru
stimularea palidală sunt pacienții cu fluctuații motorii invalidante, rezistente la
medicație și/sau diskinezie indusă de levodopa.
Stimularea subtalamică – este în prezent cea mai comună intervenție chirurgicală în boala Parkinson și constă în implantarea unui stimulator în nucleul subtalamic.
Stimularea subtalamică controlează toate simptomele cardinale ale bolii
Parkinson precum și fluctuațiile motorii și diskinezia.
Kinetoterapia și ortofonia
Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important și constă în exerciții fizice
zilnice și gimnastică, reeducare funcțională, refacerea echilibrului postural etc.
Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburări de vorbire), datorate uneiarticulații dificile.
Prevenire
Cateva studii au demonstrat folosul cafeinei-care se gaseste in cafea, ceai, cola-
putand reduce riscul dezvoltarii bolii.
5/17/2018 Park in Son - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/park-in-son-55b07bd847633 8/8
O substanta neagra pigmentata se vede in nod
normal in mezencefalul din dreapta,darmezencefalul din stanga a unui pacint cu
Parkinson arata o substanta neagra mai putin
pigmentata.
O substanta neagra normala
pigmentata se vede inimaginea din partea stanga, dar
pacientul cu boala Parkinson
prezinta o scadere a numarului
de neuroni si a pigmentului asa
cum se vede la imaginea
microscopica din dreapta.
Bibliografie electronica:
http://www.umm.edu/altmed/articles/parkinsons-disease-000123.htm
http://www.hopkinsmedicine.org/healthlibrary/conditions/adult/nervous_system_disor
ders/parkinsons_disease_85,P00800/
http://library.med.utah.edu/WebPath/TUTORIAL/CNS/CNSDG.html
http://www.mayoclinic.com/health/parkinsons-
disease/DS00295/DSECTION=treatments-and-drugs http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson