A lt i i l i t n t lu ie i ţi T ip ir iü aBraşov, piaţa mare ar. 30.

Şexisori nefirancat® na pxim**o.

MaauBaxipt« nu ■« INSERATE

t<9 p r im a to la Atfminlatraţlitfte în Braşov şi la Turnător®!* BIROURI da ANUNŢURI:

In Viena: laM. Dukea Nachi., N u x . Anţ'onrold & JSmeric L«#- nex., Heinrich Sohalek, A. Op- p a l îk N a c k t '. , Ancon Qppalik. în Budapesta la A. T. Goid- berger, Eketein Bornat, Inlin Leopold (Vil 3ras^bet-körnt).

PREŢUL IN8ERŢIUHIL0B : o se­ri e srarcjond pe o coionâ 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dea® după tariiâ şi învoială. — SE CLAME pe paeina 3-a o seria 20 bani

2£DA0ŢIUNBâ*

N U L L X I X .

,m z z t â " iese în î n m diAftonaiente pentru Ansfio-UnnarUPe un an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe trei luni 6 cor. H-rlI de Dumlneoi 4 oor. pe an.

Pentri fiomânla şl străinătate:Pe un an 40 frânei, pe şăse

luni 20 fr., pe trei luni 10 fir. sf-rll de Dumlneoi 8 fi*, pe an,

Se prenumără la tóté ofi­ciale poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Brasor dm m iitra ţbuua , Piaţa mare,

Târgul Inului Nr. 30. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şâse luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul In casă: Pe un an 24 cor., pe şăse luni 12 cor., pe trei luni S cor. — Un esem- plar 10 bani. — At&t abona­mentele cât şi inserţiunile su n t a se plăti Înainte.

Nr. 150. Braşov, Sâmbătă 8 (2!) Iulie 1906.

Aniversarea victoriei delà Lissa.Braşov, 2 0 Iulio 1906.

In Pola a fost erî o strălucită serbare în preséra victoriei ce a re- portat’o acum patru-rjecî de ani flota austriacă asupra flotei italiene la Lissa.

Victoria delà Lissa n’a fost câş­tigată numai pe mare, ci şi pe uscat. Doué dile întregi, 18 şi 19 Iulie, şi a treia (îi, 20 Iulie, delà 3 pană la 10 ore diminëta, au purtat o luptă crân­cenă cu formidabila putere a celor trei-decî şi patru vase de rësboiü italiene, trupele şi artileria austriacă de pe insula întărită Lissa, Gibraltá­rul mărei Adriatice, ce predomină ţ6r- mul apusan al acesteia. Şi au purtat’o cu succes admirabil şi victorios. Nu­mai a treia (Ji a sosit întréga flotă austriacă şi, atacând pe neaşteptate cu mult curagiu flota italiană, a bă­tu t’o şi în parte mare a distrus’o.

Comandantul flotei austriace a fost contra-amiraiul Wilhelm de Te- getthoff, ér comandantul cetăţei şi a insulei întărite Lissa a fost colonelul David br. Urs de Margina, vitézül fiu al Ardealului nostru.

Fapta de arme a Ini Tegetthoff l^şte_ una din cele mai citeTîn

mirat de patru ori se intőrserá spre a se retrage, dér ér se adunară din

însemnatele perderï de omeni şi ma­terial. Partea apărătorilor la victoria

nou şi ripostau focul. — Şi când dela Lissa este deci extra-ordinară, noi le lăsam nurnai câte un minut îşi istoria prin numele Tegetthoff va timp, ei se reîntorceau er îndărăt la j scrie în acelaş timp numele Urs.“baterii.“

Comandantul acestor puţine com­panii şi tunuri de câmp dimpreună cu slabele baterii de pământ şi de piatră, cari băgară gróza în flota lui Persano, a fost br. Urs, eroul de la Medole, care nu numai că nu se gân­dea la capitulaţie, dér pentru densul nici că esista steag alb, deşi Persano se aştepta ca în diminéta viitóre sé’l vadă fâlfăind pe ruinele întăritorilor.

Deja Veneţia era cedată Fran­ciéi de cătră Austria şi sorţii résbo- iului erau cătjuţî în defavorul monar- chiei nóstre. Déca nu isbuteau forţele armate pe uscat şi pe mare sé bată flota italiană Ia Lissa, erau în pericol litoralul şi insulele Istriei şi ale Dal­maţiei, ba era ameninţat chiar Tirolul sudic. Şi învingerea navală dela Lissa | Astăzi foile din Viena vorbesc numai ar fi fost cu neputinţă dâcă îi succe- j de gloria lui Tegetthoff, despre co­dea amiralului Persano sé pună mâna j mandantul Lissei nici că fac amintire, pe insula Lissa. Că aeésta n’a fost cu Br. Urs a fost omul faptelor fără putinţă, meritul cel mai mare, pe j pretenţii, având ca ideal împlinirea

,Cu tóté acestea comandantul insulei întărite, pe care-1 decora Maj. Sa cu „Coróna de fer“ cl. Il-a, se re­trase în Februarie 1867 ârăşî la pen­sie şi prin strălucitul séu fapt dela Lissa încheia pentru totdéuna cariera militară“.

Era în pensie br. Urs şi când a is- bucnit résboiul în 1865. Atunci a so­licitat la Majestatea Sa o comandă şi fü numit comandant al insulei Lissa. După-ce şi-a împlinit datoria, fericitul colonel s’a retras dedicéndu-se cu to­tul muncei pentru promovarea cultu- rei naţiunei sale.

Tegetthoff după victoria de la Lissa a fost numit imediat vice-ad- miral şi după câţiva ani ajunse în fruntea marinei de résboiü austriace.

Dr. Siegmund a arătat cu date sta­tistice, că în Ardeal faţă cu 200.000 Saşi şi 314.000 Unguri, sunt iy2 milion ,Ro-

| mânii. Saşii nu se sporesc, ci din contră scad mereu mai ales, că şi emigrâzâ. Tot aşa scade şi proprietatea de pământ a Saşilor cel puţin cu câte 1000 de jughere pe an. Proprietatea acesta însă nu trece în mânile Ungurilor, ci în ale Românilor.

După Dr. Siegmund a luat cuvântul deputatul (J e r la o h din partidul liberal. Gerlach a condamnat atitudinea Saşilor şi a susţinut că locul Saşilor trebue să fie alăturea cu celelalte naţionalităţi îu lupta contra Maghiarilor.

Gomisiunea de imunitate a camerei apertractat aiacerile de imunitate a unui număr de deputaţi Intre aceştia se află şi deputaţii naţionalişti slovaci I i o d z a ş i l u - r ig a , urmăriţi pentru aţîţare şi calomnie, imunitatea a fost suspendată. — Imunita­tea lui Richard Z a n e l la din Fiume a fost cerută să fie suspendată prin acte scrise în l im b a i t a l i a n ă . Comisiunea a înapoiat actele, îndrumând autoritatea respectivă a trimite actele în traducere oficială ma­ghiară.

luptele pe mare; isteţul şi curagibsul comandant al vaselor de rësboiü aus­triace, cu mult mai puţine la numer, având marinari şi soldaţi mult mai j puţini pe bord, şi tunuri mai puţine j şi slabe, decât comandantul flotei ita- j Mène Persano, a raportat asupra celui j din urmă o rară şi strălucită învin­gere. Dér nu trebue sé se uite, că aeésta învingere s’a făcut cu putinţă numai în urma eroicei şi unicei re- sistenţe de fer a apărătorilor fortu­rilor insulei Lissa.

Éta ce scrie, în notele sale găsite după catastrofă, deputatul italian Boggio, care se afla pe mândra fre­gată „Re d’Italia“, care se cufundase în apropiere de cósta insulei Lissa: „Cu- ragiul şi entusiasmul Austriacilor nu se póte descrie. Erau demni de ad-

lângă vitejia garnizonei, a fost al co­mandantului Urs de Margina, care a sciut să organiseze şi sâ conducă re- si stenl^“âtăf‘de^ad mira bilă.

Distinsul biograf militar al baro­nului Urs, colonel Fr. Rieger, diee în cunoscuta sa scriere, care e tradusă şi românesce, despre victoria de la Lissa:

„Că lucrurile veniră aşa, ca Te­getthoff cu t(5tă forţa sa intactă se dea peste o flotă, care întră în ac­ţiune în cele mai rele condiţiuni, a- cesta este meritul apărătorilor din Lissa. In cele trei dile de resistenţă, ei causară inamicului atâtea pagube, încât mai nici un bastiment nu era cu totul intact: o chirasată scosă din luptă, întrega flotă slăbită conside-

datoriei sale.Unul din obuzele, cari au ieşit

din gura unuia din tunurile formida- ' bile" ale flotei itâliane, căzuse în <Liua. decisivă tocmai lângă colonelul Urs, dér, ca şi când ar fi încremenit îna­intea nebiruitului comandant, aîntrat în pământ şi n’a esplodat.

Acest obuz se află depus pe mormântul vitâzului comandant de acum 40 de anî.

Gonferenţa interparlamentară. Depu­taţii şi magnaţii ce s’au anunţat a parti­cipa la conferenţa interparlamentară din Londra au plecat deja spre capitala An­gliei. Contele A p p o n y i pleca astăzi şi va fi găzduit în palatul ambasadei austro-un- gare, la cumnatul său contele M e n s d o r f - P o n i l ly . — Dintre deputaţii români au im că vor participa la conferenţa domni Dr. M ih a l i , Dr. V a id a - V o e v o d cu domna, Dr. V la d cu dâmna şi Dr. Ş e r b a n .

Saşii Şi Românii. Din Berlin se scrie diarului »B. H.« următărele:’ i

Un medic de origine sas, Dr. S ie g m u n d 1 a ţinut aici mai deunăzi într’o societate o conferenţa despre situaţia Saşilor din Ungaria. Conferenţiarul în oposiţie cu con­cepţia germană, a arătat că adevăraţii

rabil prin consumaţia imensă de căr- j duşmani ai Saşilor nu sunt Maghiarii, ci buni şi muniţiune şi prin obosela în- R o m â n i i şi a accentuat, că Saşii trebuetregei trupe, care luptase timp de trei «Jile fără succes, precum şi prin

se dea mâna cu Maghiarii spre a înlătura pericolul slav(!)

Din dieta ungara.(Desbaterea asupra budgetului ministeriului

cultelor şi instr. publice.)

In şedinţa de Luni, 16 Iulie, a came­rei ungare, la budgetul special al ministe­riului cultelor şi instrucţiunei publice, cel dintâi după raportor a luat cuvântul de­putatul naţionalist sârb

Dr. Mihail Polit, care îşîesprimă re­gretele că nu se află în poziţia de a vota pur şi simplu budgetul cultelor. Preşedin-

«uflKwmi

> FOILETONUL GAZ. TRANS.<

Galaxias seu Calea laptelui.Spre deliciul celor îndrăgostiţi şi

frământarea savanţilor scrutători: Calea laptelui începe a se ivi dela o dungă a orizontului trecând aprâpe prin zenit şi pana la marginea opusă a cercului de hotar cuprins cu vederea. Poporul nostru o numesce şi »Calea lui Traian.« Cei amo­rezaţi o invocă drept martoră a promisiu­nilor tainice, drept speranţă învigoritâre şi alinare a inimei lor învolburate. Sa­vanţii reci şi nepăsători, înarmaţi cu te- lescoape şi spectrografe, o analiseză, o desfac în stele şi o tescuesc în teorii.

E cel mai înalt, sistem, la care aparţine nemijlocit şi sistemul nostru pla­netar.

Lumina spălăcită, colârea alburie, ce o are Calea lactee, provine din acţiunea comună a miiionelor de stele, cari în sis­tem se îngrămădesc mai multe decât în

alte părţi ale firmamentului. Acăstă părere a enunţat’o deja Democrit din anticitate. Filosoful a trăit în Abdera, patru sute de ani înainte de era creştină.

Intr’un scurt fragment, citat de Plu- tarc, el declară Calea lactee de o aglome­raţie de stele mici, forte depărtate pentru a fi percepute isolat. Acăstă remarcabilă intuiţie a fost neglijeată doué mii de anî, pănă la Galilei, care a scos’o din nou la iveală.

Savantul florentin a recunoscut, că cel puţin în unele părţi colorea alburie se resolvă prin luneta astronomică în mici puncte sclipitâre, dispuse pe un fond negru.

Galaxias apare ca un cerc de sferă şi ţinându-ne de părţile mai iuminôse, polul comun ce determină cu destulă pre- cisiune. Dimensiunile sale sunt prea mari în comparaţie cu cele de pe globul nostru. Prea mari în comparaţie cu distanţa, ce o percurge sôrele şi cortegiul său în mai multe secole.

După calculul astronomului MâdJer,

Inmina abia în 4777 de anî póte resbate din centrul Căii laptelui pănă la periferie, séu în 9554 ani dela o margine la cea­laltă.

Distanţa e mai uş0ră de <fis, decum ne-o putem imagina.

Radiotelegramele alunecă pe undele eterului cu 300,000 chilometri în fiecare secundă.

luţela e atât de mare, încât o de­peşă analogă ar încunjura pământul de 8 orî în o secundă. In l 1/* ar ajunge în Lună (= 384,000 km.) In 8 minute şi ceva ar ajunge în Sőre (= 149,000,000 km.) Dela un capăt al Căii laptelui, pănă la marginea opusă far trebui 9554 anî de sbor necurmat.

Curentul electric din sârmele tele­grafice se propagă cu 40000 km. pe se­cundă. Cam ca a 8-a parte din iuţela ra- diotelegramelor. Va sé (fică în o secundă póte încunjura pământul odată. In 10 se­cunde ar ajunge în lună. In 64 minute (= 1 óra şi 4 minute) ar ajunge în Sóre. Dela un capăt ai Căii laptelui pănă îa

marginea opusa i-ar trebui 76432 anî de alergare neîntreruptă.

Renumitul Kepler, în al său E p ito m e publicat la 1618 plecând din faptul, că părţile diametral opuse ale Căii laptelui nu diferă mult în privinţa luminei şi a Jăţimei, deduce că sistemul nostru solar trebue să se afle aprăpe de centrul ine­lului.

Observarea îşi menţine valărea şi astăzi-

Trecând peste alte păreri învechite referităre la Calea laptelui, amintesc că Herschel tatăl preţuia la 30,000,000 nu­mărul stelelor fixe, ce compun sistemul.

»Noua teorie cosmogonică« româ- născă*) remarcă unele date interesante.

*) Bistriţa, 1903. Autorul, d-1 Jon Corbu, a prelucrat’o şi în limba germană, — de astă-dată abandonând anonimatul. Scrierea apare şi în re­vista astronomică „Sirius“ din Berlin, al cărei re­dactor, astronomul Klein, o ţine „vrednică de dis­cuţie“, mai ales de când cu descoperirea sateli­tului al nouălea al lui Saturn („Phoebe“) şi al şaselea al lui Jupiter, cari amândoi au mişcări retrograde.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Nr. 150,-1906.

îu Ungaria Bluntschli dice: »Schule ist Staatsschule«. Bluntscbli o <|icea acésta în Germania faţă cu clericalii. In Ungaria nu se póte aplica, şi eu cred, că e o mare greşalâ, că d. ministru de cult vré să în­fiinţeze şcoli primare de stat şi spre acest scop ia în budget cu 8 milióne mai mult.

Okolicsányi László: Prea puţin. (.4- p r o b â r î î n s tâ n g a e s tr e m ă ) .

Mihail Polit: Relaţiunile istorice ale Ungariei sunt aşa, că statului nu-i este permis a se amesteca în autonomia con­fesională, fiind-că aceea de multe-oiî este în legătură cu autonomia bisericescă a unor anumite rasse. La 1879 s’a luat în desbatere revizuirea legii dela 1868 des­pre instrucţiunea primară.

Discuţia a ţinut opt cjile şi atunci calviniştii maghiari din stânga estremă au ţinut cu noi, Românii şi Sârbii, fiind-că credeau că statul are să ingereze în afa­cerile şcolare, în autonomia bisericescă şi şcolară. In discursul meu de atunci era un pasagiu, care a plăcut caiviniştilor ma­ghiari. In acel pasagiu (Jiceam : Decâ cal­viniştii nu şi-ar fi menţinut autonomia lor bisericescă, unde ar fi a<Jî Maghiarii?

Autonomia confesională este lucru important pentru politica culturală a Un­gariei. Nu sciu ce vor păţi catolicii cu au­tonomia, sciu însă că noi Sârbii gr.-orien- tali şi Românii gr.-orientalî râu am pă- ţit’o. Românii totuşi au fost norocoşi, că la începutul erei constituţionale şi-au pu­tut alcătui statutul lor bisericesc, deşi tot mereu se plâng şi ei, că statul prea mult se amestecă în autonomia Jor. Noi Sârbii, de patru-tiecî de ani migăim cu autono­mia ndstră şi nu suntem în stare a o pune în picidre, şi nu putem fiind-că statul n’are încredere şi în tóté vede óre- carî tendinţe naţionaliste, deşi eu de atâ­tea ori am spus, că politica n’are a face cu autonomia bisericescă şi şcolară.

Oratorul discută chestia autonomiei biseri­cesc! a Şerbilor şi încercările lui Banffy de a re­gula diferenţele. Apoi continuă.

Am amintit numai incidental autono­mia bisericéscá a Sârbilor. Pentru mine lucrul de căpetenie este o politică cultu­rală corectă în Ungaria, ér pe cea de as- tăţfî eu nu o ţin corectă, D-l ministru al instrucţiunei publice, deşi funcţioneză deja de 3—4 luni, nici pănă în c iua de astădî nu a revocat ordinele ilegale şi anticon­stituţionale ale lui Lukacs György date sub ministerul Fejervary.

Ministrul de instrucţie al guvernului Tisza, ATfreTt'Berzeviczy. cu un iei de mo­destie voia să presente acestei camere un proiect şcolar. Dér Lukacs György minis­trul de instrucţie al guvernului Fejervary ce a făcut? A dat pur şi simplu o circu­lară, ér inspectorii şcolari erau obligaţi a o esecuta, ba o esecută pănă în cjiua de astădî, deşi este anticonstituţională şi ile­gală. Me supâră fórte, că contele Albert Apponyi n’a revocat acea circulară. Ade­vărat, că în răspunsul la o interpelaţie a dis că n’a avut cunoscinţă de ea. Cred, dér e o mare greşală din partea unui mi­nistru de culte, care functionézá de 3—4 luni, să n’aibă cunoscinţă de nisce ordo­nanţe atât de importante. Era dator să se informeze, pentru-că nu numai proiec­tul Berzeviczy dér şi acea circulară a pro­vocat mare resens la naţionalităţi.

In Viena dic: bine, să aveţi uni­tatea limbei, dér cu unitatea limbei cu tot, Ungaria óre nu póte fi provincie aus­triacă? Trebue creată d*lor, unitatea în

spirite, în urma căreia tóté popórele să spriginescă independenţa ţării!

Ministrul de culte în Ungaria trebue să cultive şi interesele Nemaghiarilor, aşa cum plănuia baronul Eötvös. Nu fiţi mai mari maghiari şi mai mari patrioţi, decât un Deák, Andrassy, Eötvös, Csengery, Szalay etc. Eu i-am cunoscut şi am stat în contact cu ei.

Oratorul spune, că imperiul st-ului Ştefan prin unitatea de limbă nu va în­deplini misiunea sa în Orient, şi interesul Ungariei este să fie în buni termini cu popórele din Balcani. Acésta numai aşa se póte ajunge dăcă se sprijinesce cultura tuturor popóreior din ţară.

Dacă ministrul de culte va urma po­litica lui Eötvös, eu am să-i votez nu 8, ci şi 20 milióne. Éta ce dice legea şcolară dela 1868 creată de Eötvös:

§. 17. Succesul instrucţiei publice fiind din punctul de vedere al civilisaţiunei şi bunăstărei, ţinta supremă şi a statului, acesta este dator în institutele statului pe cât e posibil a se îngriji, ca cetăţenii de orî-ce naţionalitate locuind în masse com­pacte, în apropierea ţinutului locuit de dânşii să se póta cultiva în limba lor ma­ternă pănă la gradul, unde se începe in­strucţia academică«.

§. 18. In şcolile de stat secundare şi superióre existente, său cari de acum se vor înfiinţa pe acele teritorii, unde sunt mai multe limbî, să se înfiinţeze pentru fie-care -- catedre de limbă şi literatură.

§. 19. La universitate limba învăţă­mântului este cea maghiară, dar pentru limbile şi literaturile din ţară, decă nu s’au înfiinţat încă, să se înfiinţeze catedre.

Unde suntem noiadî? Doar ministrul vré să înfiinţeze şcoli primare şi nu vré să ne împlinăscă dorinţele în cadrul auto­nomiei bisericescî... Am spus’o şi baronului Banffy şi lui Tisza Kálmán să ne pună pe picior de egalitate cu Calvinii. Tisza Kál­mán a răspuns : »l)as ist ganz was an- deres«. Aşa dér nu vreţi să ne faceţi egali cu celelalte confesiuni.De ce? Fiind­că aveţî sentimente duşmănose faţă cu noi.

Oratorul încheie relevând înc’odata misiunea Ungariei în Orient care numai aşa se va pută realiza, dacă se va sprijini cultura tuturor popóreior — şi declară deórece direcţia ministrului de culte este ostilă naţionalităţilor — că nu votăză bud­getul.

SCIRILE D1LE1,— 20 Iulie n.

Noué atrocităţi în Macedonia, in io i.c. o numerósa bandă de Greci a săvlrşit în comuna Baiton, între Perivoli şi Banasa nouă atrocităţi contra Românilor, Printre victime se află fraţii Costa şi George Bel- ciu, cari au fost oribil mutilaţi. Au fost grău răniţi: î. G. Brajiticu şi Cuşcu, fiind­că au refusât a-se mărturisi de Greci. Sta­rea lor e gravă şi se prevede cămilele lor sunt numărate.

Pavilionul Basarabiei la exposiţie.Marţi s’a deschis secţiunea Românilor ba- sarabenî din pavilionul etnografic nr. 1. Ea cuprinde principalele produse ale solu­lui şi industriei casnice. Acestă secţiune a fost organisată cu îngrijirea d-lui George Madan. Tóté judeţele Basarabiei au tri­mes, obiecte spre expunere.

tele îl invită să se mărginesca la posiţia specială »Cheltuelî personale« care e la or­dinea «filei Şi să nu vorbâscă în general.

M. Polit : Cer permisiunea să pot vorbi în general.

Preşedintele: Ce dice on. cameră? ( I i d ă m p e r m is iu n e a ) Se acordă.

M. Polit: Regret că trebue să refuz votarea budgetului faţă cu acel bărbat de stat maghiar, care înainte cu 32 ani mi-a fost coleg şi ca om tînăr a început să sbóre sub ocrotirea puternicelor aripi ale lui Sennyei Pal. De atunci el a devenit om celebru nu numai în Ungaria, dér în tótá Europa şi în America, în t0tă lumea civi­lizată. (A c la m a t iu n i) Când am vădut în era nouă, că contele Apponyi a ajuns mi­nistru, m’am bucurat, căcî |îmî diceam: »Iată un bărbat de stat, care va crea în Ungaria o politică culturală corectă.« Dér m’am înşelat. Faptul că contele Apponyi n’a revocat circularele lui Lukacs este o dovadă, că nu vré să creeze o nouă poli­tică culturală, ci că va umbla tot pe că­rările cele vechi.

In Ungaria, adevărata politică cultu­rală trebue să fie aceea, care nu numai să rëspândéscâ civilizaţiunea, ci să nive­leze diferenţele, să se tórne balsam pe ră­nile, ce le dor aici pe diferitele popóre şi confesiuni.

Politica culturală în Ungaria, după convingerea mea are o problemă specială. Misiunea Ungariei este să fie mijlocitóre între Apus şi Răsărit. Acest scop însă nu-1 póte ajunge, decă urmăresce unitatea ,de limbă.

Au trecut treidecî de ani de când noi am avut un ministru de culte, care a conceput corect politica culturală a Unga­riei. Acest mare bărbat de stat a fost ba­ronul Iosif Eötvös. L’am cunoscut perso­nal şi sciu, că el dicea întotd’auna, că in­teresul de stat al Ungariei nu este să spri- jinescă numai o cultură, ci tóté culturile ce esistă în Ungaria la diferite popóre şi deosebire în privinţa acesta nu făcea.

De atunci s’au perindat mulţi mi­niştri de culte şi instrucţiunea publică, dér nici unul n’a rămas pe cărarea croită de baronul Eötvös. Este regretabil, că şo­vinismul în Ungaria a crescut mereu şi a luat proporţii aşa de mari, încât chiar şi bărbaţii geniali ai Ungariei, cum este şi d-l ministru al cultelor, nu s’au putut eman­cipa de acest curent, ba îşi credeau de a lor datorie a sprijini acest curent.

De aici au urmat raporturi curióse.T i n t a p r i n c i p a l a a f o s t ş l o s t© a s t ü d ï u n i ­tatea limbei, şi nu cultura. De aici au ré­sultat apoi unele concepţiunî, pe cari eu nu le pot numi concepţiunî europene. În­ţeleg prea bine că în Ungaria se «fice peste tot, că naţiunea trăiesce în limba sa. Forte corect, decât că acésta trebue admisă la tóté popórele. Ce v a s ë d ic ă în s ë d o m n i ­lo r , l im b a s t a t u l u i? Acésta nu este o no­ţiune europeană. Ia poftiţi şi (Jiceţî Fran­cezului : la n g u e d 'é la t, ori Englezului la n - g u a g e o f s ta te , ei nu vor înţelege şi vor <Jice că este o absuditate, căcî statul nu póte avé limbă, ci numai poporul. ( A p r o ­b ă r i î n ce n tru .)

Ios. Madarász sen. Naţiunea !Mihail Polit: Acolo unde rassa aco­

pere populaţia, limba poporului este tot­odată şi limba oficială. Unde se trece peste acésta, acolo se începe despotismul, abso­lutismul de limbă, şi aşa este în orï-ce stat nu numai în Ungaria.

Despre curentul, ce domnesce acum

Calea laptelui după acestă teorie e un sistem fără corp central puternic, o grupare de sori şi sisteme de tóté dimen­siunile pe un plan comun. Acéstá aglomera­ţie de aştri, ve<fută din centrul sistemului, unde aproximativ ne vedem noi, apare ca un brâu imens, neregulat, pe sfera ce- réscá. Despicătura, ramificarea în două, a Căii laptelui (ce se observă în apropiere de steaua Vega) se póte esplica din o grupare a stelelor sistemului pe două pla­nuri comune puţin înclinate spre olaltă, séu din încrucişarea a două sisteme de aceaşî natură.

E bătător la ochi, că desimea ste­lelor fixe faţă de calea laptelui arată acelaş raport, ca distribuirea comeţilor periodici faţă de ecliptică.

In sensul cercetărilor lui Herschel, desimea stelelor fixe pentru unitatea de spaţiu cu privire la Calea laptelui, face:

pentru laturea nordică a sistemului.

La Români, broşura a rëmas neobservată.

între 0° şi 15° . . . 53 stele fixe,» 15° » 30° . . . 24 > »» 30° » 90° . . . 31 » »

Pentru iaturea meridională: între 0° şi 15 . . . 59 stele fixe,

» 15° » 30° . . . 26 » »» 30° » 90° . . . 35 » »

IStă acum raportul comeţilor faţă de ecliptică.

Dintre cei 15 comeţi periodici, se găsesc

între 0° (ecliptică) şi 15° 8 comeţî,> 15° » 30° 4 »» 30° » 90° 3 »

Dintre comeţiî mai însemnaţi, a că­ror periodicitate nu s’a putut constata, dar ii-s’au computat timpuri de revoluţiuno sub 9 ani, s’au descoperit 6, cari toţi se află între 0° şi 10°. Intre 10° şi 90° abia s’a descoperit unul cu durata revoluţiunei de 33 ani şi înclinare de 17° faţă de celip- tică. Comeţiî cu înclinări mai considerabi­le descriu căi de tot excentrice. Durata revoluţiilor lor ce calculeză la sute şi mii de ani.

Decă aceste fapte sunt mai mult de­cât resultatul »întâmplări <5rbe« — apoi urmeză că sistemul uriaş ai Căii laptelui îşi datoresce nascerea perturbaţiilor, în tocmai ca pleiada comeţilor din siste­mul solar. Putem conclude că starea actuală a Căii laptelui, acest »bellum omnium contra omnia« nu va persista în eternitate. »Va veni un timp, dar nu măsurat cu verigile, ce descrie biata ndstră planetă în jurul sdrelui, ci cu vieţi de-a planetelor şi sori­lor, un timp, când sistemul Căii laptelui restringându-se pe un spaţiu tot mai în­gust, ciocnirile vor fi tot mai dese. Din ele se va forma colosul central, menit să aducă altă oidine în sistem... Dar p6te că raportul va remânea acelaş, numai ca- osul se angagează în legătură mai apro­piată. Pdte, că mereu licăririle blânde ale altor brâne colosale să dea de scire de sistemele viitdre tot mai superidre«........

In virtutea acestora fost-au şi înainte de pământul nostru alte pământuri cu alt trecut, cu altă sălbătăcie, cu altă civilisa- ţie, cu alte fiinţe şi alte tendinţe.

Turneul Z. Bârsan. Duminecă în 22 Iulie n. d-l Zah. Bârsan va da a serată teatrală în sala şcâlei din Sălişte cu ur­mătorul program:!) »Slugă la doi stăpâni« comedie în 2 acte de Goldoni. 2) »Greva fiararilor«. 3) »Furtuna casnică«, comedie într’un act de Paul Ferien. Taxe de in­trare: balcon 2.40 cor., locul I. 2 corâne, locul II. 1 corână 20 bani, loc de stat 60 bani.

In invitarea ces’a lansat pentru acestă serată teatrală, d-l Dr. G o m şa , medic şi d-l ionel C o m şa în cuvinte căldurdse îndemnă publicul se sprijinescă acestă întreprindere artistică.

Norocul unui român. O scrisdre pri­mită din America, ne cătră un farmacist din Iaşi, aduce scirea că loan Drănceanu sculptor, care acum câţî-va ani a dispărut ducându-se la America, a devenit în ulti­mul timp milionar. Sculptorul Drăncianu de 6 luni se stabilise în localitatea Cehio- Ohio (America de nord), unde o ducea fârte greu. Acum o lună el cumpără un bilet de loterie, pe care dăduse 3 d o la r i şi fiind favorisat de noroc Drănceanu câş­tigă nu mai puţin de 200.000 dolari, adecă un milion de lei.

»Lueger nu mai are cămaşă«. Scirea anostă a «Jiarului »Kr. Zfcg.« despre »Că­maşa lui Lueger« o reproduce şi diarui »Rum. Lîoyd« din BucurescT şi fiind-că »Kr. Ztg.c la sfîrşitul acelei sciri spusese că »despoierile în Bucurescî ar fi teribile«, diarui german din Bucurescî face obser­vaţia justă:

»Am vre să seim, ce are »Kr. Ztg.« în timpul din urmă, de se năpustesc© con­tra a tot, ce e românesc. încă nimeni nu s’a jeluit că ar fi fost despoiat la noi, din contră forte mulţi români seu Nemţi din România s’au jeluit amar de preţurile ex­orbitante ale locuinţelor din Braşov în tim­pul verei.«

Mandatul din Zorlenţi. Comisiunea ju­diciară VI a camerei a pertractat alaltăeri acţiunea înaintată contra mandatului d-lui Ştefan P e tr o v ic l, ales ia Zorlenţ. Represen- tanţii pârâturilor, Dr. Rosenthal şi Dr. Fi- scher, s’au încercat să probeze terorismul exercitat de cătră Români. Apărătorul man­datului, Dr. Aurel V a le a n u , advocat în Lugoş a cerut amânarea pertractării cu scop de a răspunde la capitolele de acuza­ţie. Comisiunea a admis cererea şi a fixat o nouă pertractare pe «jiua de 17 Septem­v r i e . - _**e*

Progresele agriculturei în Dobrogea.Secretarul camerei de comerţ din Constan­ţa a lucrat pentru exposiţia naţională un interesant sţudiu privitor la progresele fă­cute de agricultura dobrogeană în ultimii 20 de ani. Din acest studiu se vede că griul care în 1886 s’a cultivat în Dobrogea pe o întindere de 45.858 ha. şi a dat o re­coltă de 338456 hl. s’a cultivat în 1905 pe o întindere de 91.178 ha. şi a dat 883.835 hectolitri. Sămănăturile de săcară s’au făcut în 1886 pe o întindere de 7126 ha. dând o producţiune de 59.580 bl. er în 1905 pe o întindere de 29.535 ha. dând o recoltă de 362.554 bl. Orzul s’a cultivat pe o suprafaţă 95.522 ha. în 1886 dând o producţie de 927.734 hl. er în 1905 pe o întindere de 207.609 ha. dând o produc­ţie de 2.560,622 hl. Ovăsul în 1886 s’a să- mănat pe o suprafaţă de 10.919 ha. dând o recoltă de 106 .2 2 6 h l. er în 1905 pe 93.372 ha. dând o producţie de 2.660,662

— De când ?— Din eternitate.Pentru viitor urma vor alte pă«

mânturi cu alţi ómen!, cu alte dorinţe, cu alte pasiuni; cu alte ideale, alte măriri şi alte josnicii.

— Pănă când ?— In eternitate.— Care este măsura trecutului ?— Infinitul.— Care este măsura viitorului?— Infinitul.

In present cugetătorul nu-şi opresce a sa minte,Ci într’o clipă gându ’1 duce mii de veacuri înainte. Sórele, ce a (fi e mândru, el îl vede trist şi roş, Cum se închide ca o rană printre nori întunecoşl, Cum planeţii toţi îngheaţă... (Eminescu).

Orî câte stele ard în înălţime: se nasc spre a peri şi per spre a se nasce în ar­monia fără început şi fără sfîrşit a ne­mărginirii.

I un i e 1905.G a v r . T o d ic ă .

Nr. 150.—1906. GAZETA TRANSI LVANI EI . Pagina 3.

kl. Porumbul s’a cultivat la 1886 pe o su­prafaţă de 36.954 ha. şi a dat 406.691 hl. producţie, er în 1905 s’a cultivat pe o su­prafaţă 84.680 ha. din cauza secetei n’a produs decât 397.055 hl. In sfârşit meiul în 1886 s’a cultivat pe o suprafaţă de 34.007 ha. şi a dat 276.259 hl., er în 1905 pe o suprafaţă de 15.758 ha. şi a dat 2292 hl. După cum se vede agricultura Dobrogei a făcut mari progrese, în ultimii 20 de ani.

Românii din Cincinnati. o cartă poş­tală pusă la posta din Cincinnati la 9 Iu­lie a. c. şi sosită în Braşov la 20 Iulie ne comunică următdrele:

»Până la detailurî mai multe, vă rog domnule redactor a publica, că Românii din Cincinnati, America de nord, astăzi în $ Iulie s’au constituit într’o societate de ajutor în cazuri de bălă, deces etc. cu 58 membri fundatori, la care constituire a contribuit fărte mult d-1 Alexiu Candrea, saloner în Cincinnati O., originar din Nea­gra, munţii apuseni, şi strănepot al lui Avram Iancu. Societatea pdrtă numele: »Deşteaptă-te Române«.

(ss) Aurel Crăciun, secretar.Crima din Poiana Cârnului. Cetim

1n »Evenimentul <jilei< din laşi: Alal- tăerî ndpte o oribilă crimă s’a făptuit în Poiana Cârnului, crimă care a emoţionat adâuc pe locuitorii acelei comune şi ale căreia victime au fost soţii Ioan şi Maria Agape. Crima s’a făptuit în următdrele împrejurări: Alaltăerî năptea pe la Orele 12'/2, nu mult după-ce soţii Agapi se cul­cară, ei audiră în camera de alături nişte sgomote. Ioan Agape aprin<Jând o lumi­nare se duse în camera de alături şi cer­cetând nu găsi pe nimeni. Reveni în ca­meră, se culcă din nou şi adormi. Peste o jumătate de Oră, soţii Agapie fura deş­teptaţi din somn de nisce sgomote mai puternice ca întâi. Se sculară şi când des­chiseră uşa pentru a întră în camera de alături se pomeniră faţă’n faţă cu trei in­divizi mascaţi, cari spărseseră un părete

intrară înăuntru. In momentul când soţii Agape prinseră de veste, hoţii înce­pură a opera spargerea cuferelor şi a unor saltare pentru a fura bani. VăZându-se surprinşi şi de temă de a nu fl recunos­cuţi, hoţii se repediră la soţii Agape. Se încinse o lupta între aceştia şi cei dintâi. Unul dintre hoţi s’a repezit la Maria Agape pe care au legat-o de piciorul patului mal- tratându-o. In acest timp ceilalţi l’au legat pe Ioan Agape şi trântindu-1 jos la pă­mânt au început să-l lovăscă cu cio­megele somându-1 să le spue unde are •ascunşi banii. Loviturile date lui Agape fură atât de puternice încât îi lăsară aprOpe mort. Vedând că se face Ziuă, hoţii după ce furară mai multe lucruri de prin casă şi o sumă de bani, au dispărut. A doua di dimineţa, Omenii din sat au găsit pe Agape mort, er pe soţia sa în agonie. Avisându- «e autorităţile, femeia Maria Agape a fost transportată la spital. Jandarmii rurali au început imediat cercetările pentru aflarea criminalilor hoţi.

Fdie confiscată. Se scrie de la Cluj că fOia radicală, ce apare de curând acolo

\*Elore* a fost din nou confiscată, er redactorul ei Dr. Partos deja a treia

Ură e tras în cercetare criminală pentru agitaţiune. In Cluj, unde foia din Gesti­une are număroşî aderenţi, se Zice că e mare supărarea din causa acesta.

Q serenadă cu sfârşit tragic. DinOsombor se anunţă, că Bede Iozsef, loco­tenent de honveZî din Aiud s’a dus cu lăutarii la locuinţa logodnicei sale, şi pe când cântau lăutarii, s’a împuşcat sub fe*

Udstra ei. Causa sinuciderii sale este, se Uice, că n’a putut să-şi adune cauţiunea [necesară pentru a se putea însura. Caşul jdnărului locotent a produs o mare emo- Iţiune asupra tuturor.| Greva minerilor din Deva. in mineleUe aur de la Ruda munca a încetat. Mi- Inerii continuă greva. Ei au formulat în 112 puncte postulatele lor, cari fură decla- [rate în cea mai mare parte de neaccep- [iabile. Autorităţile privesc greva ca agi- Iţaţiune. AZÎ ndpte s’a cerut miliţie de la l Aiud pentru a înfrica pe grevişti.I In grădina hotelului Central, nr. 1 seITO da Sâmbătă săra un concert de cătră Imuzica oraşului sub conducerea capei mai- I«trului Max Krause. In cas de timp nefa*I vorabil concertul se va ţine în sala cea Imre. Intrarea liberă. începutul la orele 8.

De pe Câmpie.(Coresp. part. a „Gaz. Trans.“)

— 17 Iulie 1906.[ Deşi târZiu, căci aşteptam ca o până t»ai competentă s’o facă acăsta, cu permi­

siunea on. Red. viu a raporta în scurt des­pre adunarea generală a despărţământului Mociu (XV) al »Asociaţiunii pentru litera­tura română şi cultura poporului român« şi despre petrecerea ţinută din acel prilej la Şărmaşul mare în 8 Iulie.

Am mers cu ore-care dragoste şi în­credere la adunarea acestui despărţământ, şi din motivul, fiind-că cetisem chiar şi în anul trecut un raport dintre cele mai elo- gidse despre acest deşpărţământ, şi astfel credeam së nu pierd un moment de în­sufleţire pentru cultura agrului naţional.

Cu acăsta ocasiune s’a ţinut şi o con- ferenţă bună despre originea Românilor, desvoltată într’un stil poporal la înţelesul şi la inima poporului de candidatul de pro­fesor, d-1 Traian German. D4 German este însă în afară de teritoriul acestui despăr­ţământ şi astfel numai din necesitate şi din întîmplare a vorbit, pentru ca popo­rul pentru care se Zice? că se fac lucrurile acestea, së nu se întdrcă acasă îndopat numai cu budgete, erogaţiunî, percepţiunî, din cari nimica nu înţelege.

Chiar din punctul acesta de vedere conferinţa d-lui T. German merită consi­deraţia năstră deosebită, ar fi de dorit însë, ca în viitor së se ţie mai sistematic aceste conferenţe şi de cătră cei locali.

Este vrednic de atenţiune fondul pen­tru înfiinţarea de biblioteci poporale, care pdrtă numele unui prea vrednic fiu al Câm­piei >Gregoriu Maior*, luptătorul însufleţit al ideii pentru înfiinţarea acestor biblio­teci, care a fost odinidră redactor la »Gaz. Trans.«

Acest fond dispunea de o avere de 167 cor. depuse la institutul de credit »Câmpeana« din Mociu. S’a înmulţit acum cu 13 cor. contribuiri delà d-nii Pompei German medic 5 cor., Vas. E. Moldovan diarist Cluşiă 5 cor., George Grecu teol. abs. 1 cor., aceşti trei afară de teritoriul desp. Mociu, şi Iac. Chifa preot, acesta din desp. Mociu, 3 cor.

Dacă avem un astfel de fond, ar tre­bui së lucrăm cu mai multă dragoste pen­tru augmentarea lui. Am avea o dorinţă, ca în timpul cel mai scurt së vedem în­fiinţate cel puţin 3—4 biblioteci ambu­lante.

S’a hotărît apoi së se aboneze »Fdia Poporului« în 10 ex. pentru comune, în cari se află vre-un membru de ori şi ce categorie al Asociaţiunii ; asemenea s’a de­cis a se cere delà centru, ca taxele mem­brilor ajutători së rămână la despărţământ.

S’au înscris apoi membri ord. noi 3 : Dr. V. Moldovan adv. în Mociu, păr. Vic­tor Turcu din Balda şi Pomp. Botezan comerc. în Şărmaş; 13 ajutători, între cari cu vădită mulţămire sufletăscă văd 8 ţă­rani. O dovadă şi acesta, că poporul se în- sufleţesce, aşteptă însë esernplul capilor sëi, cari însë prea sunt indiferenţi. O spun acesta cu atât mai vîrtos, că s’a accentuat în plenul adunării de secretarul desp. şi astfel cred, că nu voitt fl acuzat de indis- creţiune. S’au încassat 100 cor.

Directorul de pană acuma al desp. care-1 conduse abia 2 anï, a abZis în mod irevocabil. Ar fi de dorit ca în fruntea a- cestui despărţământ së ajungă acela, care mai mult se scie însufleţi pentru scopu­rile Asociaţiunei, şi acela e păr. Sim. Ciuca din Mociu, care a dovedit’o ca se­cretar al despărţământului în trecut şi a dovedit’o şi acum.

Representantele administraţiei a fost d. Gaal Elemer.

Ce privesce petrecerea, aici publicul a fost numéros ca în tot-dăuna, dovadă şi suma frumâsă de 250 cor., incassate sera la cassă, din cari venitul curat e cam 130 cor. Spaţiul, care avù së cuprindă numëro- sul public, a fost cam mic. Costumul na­ţional şî-a avut partea sa, cu deosebire a fost admirabil cel din România, mi-se pare al coconiţei S. Ţintişan.

Un incident, care a cam indispus pu­blicul, a fost demonstraţia coloniştilor din Şărmaş, cari umblând pe strade în frunte cu steag naţional unguresc, cântau cân­tece de ale lor. Administraţia aici însă dispăruse. Mult mai supërâtor a fost pen­tru noi incidentul din pausă, provocat de

d-1 V. E. Moldovan, care s’a certat formal cu preotul din loc C. Rusu, când acesta voia să salute âspeţii. E regretabil, că nici unul dintr’înşii n’a căutat să evite o- cazia de a ne răpi câteva momente de ve­selie, ba mai mult, au trebuit să ne bla­meze înaintea câtorva străini.

Petrecerea cu tóté acestea a decurs pănă în zori de Z*«

Câmpeanul.*

In legătură cu corespondenţa de mai sus publicăm şi darea de séma despre con- tribuirile intrate cu ocasiunea petrecerei, trimise de d-1 Pompeiü Botezan:

Au întrat sera la cassă cor. 251'40 Subtrăgând spesele de cor. 12010, am ră­mas cu un profit net de coróne 13130, cari ban! s’au înmânat curatorului prim pentru fondul sf. biserici şi scólei române din loc.

Să aduc mulţumiri generoşilor d-nî, cari au binevoit a contribui peste taxă, şi anume: Ioan Leoca, Sâmbotelecu 1 cor. 50 bani, Iacob Chifa, Sopor 1 cor, Ioan Bozacu, Sâmbotelecu 3 cor. Ioan Danu, Mociu 2 cor. 50 bani, Simeon Ciuca, Mo­ciu 1 cor., Teodor Moga, Zan 4 coróne, Vasiliu Moldovan, Cluşitt 3 cor., Eugeniu Chicindean, Ţagu-mare 20 bani. Andreiü Soponescu, Budatelecu 20 bani, SimionPop Naoiu 3 cor., Iacob Nicdră, Balda 1 cor., Alexă Viciu, Ţagu mare 2 cor., Marin E- lecbeş, Velcheriu 7 cor, Vasilie Ţinteşian, Mihesiu 2 cor. 50 bani, Gregoriu Avram, Frata 1 cor. Zaharie Iliaviciu, Fiscutu 1 cor. Pompeiü Botezanu Şarmaşul-mare 5 cor. 50 bani, Constantin Rus, Şarmaşul- mare 2 cor., Vasilie Hopârteanu Gădălin 2 cor, Dobay Lajos, Sărmaşul-mare 1 cor, Elekes Imre, Şărmaşul-mare 1 cor., Teo­dor Nagy, Zan 50 bani, Dionisius Olariu, Şarmaşul-mare 1 cor., şi Kondor Géza, Şărmaşul mare 2 cor.

Şarmaşul-mare, 11 Iulie 1906.Pompeiü Botezan.

Internatul Pavelian şi şcOla civilă de fete din Beiuş.

(Concurs).1. Internatul Pavelian de fete primes-

ce eleve stipendiste pe întreg ori jumăta­te şi eleve solvente, cari cerceteză şc0la civilă împreunată cu Internat său scóla e- lementară de stat din loc. —

2. Fiecare elevă ori stipendistă, ori solventă are să recurgă pentru primire pă­nă la 1 August n a. c. la Ordinariatul gr cat. de Oradea mare (Nagy-Várad).

Stipendiu numai eleve gr. cat. de şco- la civilă pot căpăta, şi în prima linie fe­tiţe orfane de preot gr. cat. din diecesa gr. cat. de Oradea mare.

La recursurile trimise pentru primire sunt a se alătură: carte de botez, testimo­niul şcolar, atestat medical şi atestat de vaccinare. —

3. Pentru o elevă fără stipendiu, ca­re locuesce în Internat se plătesce pe an. în două séu cel mult în patru rate anti­cipative: la 1 Sept., 15 Nov., 1 Faur., şi 15 Apr., (300) trei sute coróne.

4. Pentru suma plătită flecare elevă va primi: provisiune întrăgă: locuinţă, vipt, încălzit, luminat, spălat, băi, eventual medic, educaţiunea moală, instrucţiun ea specială în studiii, declamare, cant, lucru de mână (croit), economia practică, fetele mai mar! instruare în manuarea maşinei de scris, — în fie care Z* anumite óre au conversaţii şi instrucţi în limba româ­nă, maghiară, germană şi la espresă do­rinţă şi din limba franceză. Tot în suma amintită sunt socotite: o haină uniformă, 2 şurţe în formă de haină, o pălărie de iarnă, una de vară şi o manta de iarnă.—

5) Cele cari doresc a studia pianul seu cimbalul, — din cari se dă în săptă­mână câte l l/2 oră de instrucţie şi câte o jumătate oră pe Zi exerciţiu, — plătesc deosebit 65 cor. — ér pentru limba fran- cesă 20 cor. Aceste se plătesc în 2 rate egale, Ia începutul şi mijlocul anului şcol.

Taxele pentru instrucţie la violină şi din limba latină să plătesc direct instruc­torilor. '

Pe lângă spesele amintite părinţii elevelor au să supórte didactrul şc0lei, spesele pentru cărţile trebuincióse la şc0lă

material de lucru de mână, de scris de desemn, pentru alte diferite lucruri şi pen­tru instrucţie în dans.

(Va urma.)

Literatură.„Junimea Literară“. A apărut Nr.

7 din revista acesta (an. III.) cu următo­rul sumar: Pe o hârtie de nemic (poezie), G, Rotică Mobiliarul casei ţăranului ro­mân din Bucovina (urmare şi fine) Ilie Veslovschi In lumea lui (schiţă). P. Condur De mult se jăluiesc (versuri). Le­andru. Idea latinităţii în istoria română (urmare şi fine), Jancu I. Nistor. Contem­plaţie (versuri), Alcuno. Unei copile (ver­suri), Leandru. Dări de samă, C. Paltin şi Elv. Notiţe bibliografice. Nr. Redacţia şi administraţia: Suceava ‘(Bucovina) strada Sturza Nr. 655.

„In institutul grafic Minerea' Bucu- rssd a apărut „Opere complete“ de N. Nicoleanu, C. Blamaţi şi V. Cârlova la olaltă întro singură Broşură. Preţuri 1 cor. 50 plus porto IO bani se pote procura prin Librăria A. Mureşianu Braşov.

ULTIME SCiRI.Budapesta, 19 Iulie. In şedinţa de

a<J! a camerei la budgetul ministeriu- lui de interne deputatul St. C. Pop a combătut propunerea de a se re­stitui comitatelor cassieriile trecute în resortul statului, arată motivele emigrărilor. Dr. Vaida- Voevod pre­zentă o moţiune relativ la trecerea în resortul statului a serviciului sani­tar şi organisarea unui ministeriu al serviciului sanitar. Mai departe cere prezentarea unui proiect referitor la căutarea gratuită a bolnavilor, precum şi la interdicerea debitului de beuturi în <Jile de Duminecă. Dr. Vlad cere restricţia dreptului de candidare a fiş- pauilor şi codificarea libertăţii de în­trunire.

Budapesta, 20 Iulie. Comisiunea VI. judiciară luând în desbatere ac­ţiunea intentată împotriva mandatu­lui lui Mihail Polii, după chibzuire în­delungată a validat mandatul lui Po- lit. Olay n’a luat parte la desbăterî.

Sofia, 20 Iulie. La 13 August se va deschide congresul general al stu­denţilor panslaviştî. Se vor discuta chestiuni fdrte importante referitore la atitudinea popdrelor balcanice în cazul unei confederaţiun! balcanice.

Berlin, 20 Iulie. Din Petersburg se anunţă, că batalionul de infanterie din Tuia s’a revoltat. In Moscva a fost trimis regimentul Astrakan pen­tru reprimarea revoltei militare. In ultimele săptămâni s’au revoltat cu totul 6 regimente de gardă, 29 regi­mente de infanterie, 3 regimente de cazaci şi un batalion de pioneri.

Varşovia, 20 Iulie. Eri dimineţa s’a tras un foc de revolver asupra unui regiment în marş. S’au mai tras focuri asupra trupelor şi dintr’un ma­gazin vecin. Soldaţii au înconjurat casa de unde s’au tras focurile şi au ripostat. Nu a fost nimeni rănit.

Peterslmrg, 20 Iulie. Asasinul ge­neralului Koslov a venit din Litvania. El a mărturisit că este membru al organizaţiei revoluţionare. Revoluţio­narii au condamnat la morte alăturea cu Trepow pe Principele Putiacki şi alţi 13 membri ai tribunalelor mili­tare. Pentru săvîrşirea fie-cărei ese- cuţii s’a delegat câte un membru al organizaţiei.

Sefiastopol, 20 Iulie. A<jî s’a în­ceput procesul celor acuzaţi de rebe­liunea din Noemvrie. Numărul lor este 300. Se pregătesc demonstraţii.

P O S T A R E D A O Ţ i U N E I .„C âm peanul“ Mulţumim pentru serviciu şi

pentru promisiune. Unele părţi neesenţiale s’au omis. Bilete pentru serbări accesibile tuturor şi unde omul n’are nici o nevoie de legitimaţie — nu se libereză. —

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil: Traian H. P<*p.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 15C—1906.

L i liih&di şi TipogiaiiA- MUREŞIANU Braşov,

Se pot procura 7" ~ 1următdrele cârti literare dela scriitorii noştri de val ore în editura „Nlinervei“

diu Bucureşti.Alexandri: „Poesii“ (30 banî porto)

„ „Teatru“ I, II, III â,Proză“

Alexanărescu: „Versuri“Brătescu: „Nuvele“ . . Bolintineanu: „Poesii“ .Cunţan: „Poesii“ . . .Negruţii: „Proză“ . . .Eminescu: „Scrieri politice“ literare

„ „Literatura populară . .Filimon: „Ciocoii vechi şi noi sâu

ce nasce din pisică soreci mănâncă Constanţa Hodoş: „Frumos“ Ispirescu: „Basme“ . . . lorga: „Cuvinte adevărate“

„ „Gândiri“ . . . .„ „Sate şi mănăstiri“ .„ „Nămul româneso“ .

Gorun: „Taina a şasea“ . .Leca: „Poesii“ ...................

„ „Tainele cerului“ . .Pann: „Povestea Vorbei“ .

Cor.1-501:501*501-251*501-501251-502 . -1*50

1-301*501- 502- 50 1*50 2*50 2-60 1*50 1-50 1-50 1-50

2’—1.50

Rosseti: „Intre Capşa şi Palat“ (impresii) . . . . . .

Scrob: „Rouă şi Bruma“ (poesii)Sadoveanu: „Şoimii“ .............................1*50

„ „Dureri înăbuşite“ . . 2.—„ „Poveştirî din răsboiă“ 2’—„ „Crâşma lui moş Precu“ 2.—

JSegoescu: „Fabule“ .............................1.25Delatismana: 100 Basme . . . . 2 50 Genlis: „Povestiri Morale“ . . . . 1*50Livescu: „Nu se cuvine“ . . . . L60Bârsan: „Visuri de noroc“ (poesii). 2.-^Chendi: „Preludii“ ............................. 2*50Grigorovitza: „Chipuri şi graiuri din

Bucovina“ .......................................2.501.50

3.50

Teodor: „Din viaţa marinarului“ „Rutenisarea Bucovinei“, de un Bu­

covinean ............................. .... . .Slavici: „Din Bătrâni“, (naraţiune is­

torică .................................. 2*50„ „Vatra părăsită“ (nuvelă) . 2*—

Augustin Paul: „Intre Someş şi Prut“ 1*50 Jules Brun: „Moşnâgul de la munte“

(roman)............................................1.50„Rîs şi plâns“, schiţe umoristice şi

nuvele de Vasile Pop, preţul 1.50 cordne, plus 20 bani porto.

„Neamul românesc din Ardeal şi Ţera ungurescă“ de lorga. Voi. 1. Cor.2*G0plus 20 banî porto.

„Neamul românesc în Ardeal şi Ţaraungurescă“ de lorga. Voi. II. Preţul cor. 2-60, plus 20 banî porto.

Cărţi literare apărute din ediţia „Luceafărul“loan Agîrbiceanu „ De la ţâră* pre­

ţul 1 cor. 50 bani, plus 20 bani porto, pentru România 2 lei, porto 40 bani,

loan Ciocîrlan „T raiu l nostruu 1 cor. 50 bani. 20 bani porto, pentru Româ­nia 2 lei, 40 bani porto.

Odavian Goga „Poesii“ â 2 corone, pentru România 2.50 lei. Tipărită pe hâr­tie mai fină 3 cor., pentru România 3 lei 50 bani. plus porto pentru aici îu ţâră 20 bani, pentru România 40 bani.

Alexandru dura „Icóne* preţul 1 cor. 20 bani, porto 20 bani, pentru Roma nia 1.60 lei, porto 40 bani.

„Ram uri* de Z. Bârsan. Editura „Luceafărului“ Pagini 154. Preţul 2 cor.

„Biblioteca copiilor“. Voi. I. cu o poveste medita de Carmen Sylva. Preţul 1 cor. 60 plus 20 bani porto.

Nuvele de Maxim Gorki, traduse deH. P. Petrescu. Pag. 112. Preţul 1 cor.

Dece nuvele de ale renumitului scriitorrus traduse pe românesce cu mult succes.

Volume editura Luceafărului:0 úoga: „Poezii“ 2 cor. ed. de lux 3 cor.I. Agârbiceanu: „Dela Ţară“ 1 cor. 50 fii. 1. Ciocârlan: „Traiul nostru“ 1 cor. 50 fii, A. Ciura: „Icoane“ 1 cor. 20 fii.Z. Bârsan: * Ramuri“ 2 cor,M. Gorki: „Nuvele“ 1 cor.Révai K.: Coşbuc Költeményei 1 cor.

Porto pentru 1 volum 10 fii.D i v e r s e .

„Valuri alinate“, traduse de Coşbuc, după Carmen Sylva. Cor. 1*50 plus 20 b. porto.

„Năvăliri barbare“, nuvelă de L. Bol- caş. Preţul 1 coronă, plus 10 bani porto.

N. lorga „Lupta pentru limba ro- mânâscă“, care conţine acte şi lămuriri privitóre la fapte din Martie 1906 sevîrşite în Bucuresoî. Preţul 1 cor. pi. 10 b. porto.

A. O. Maior „Biblioteca copiilor“ Voî. I. a apărut în editura „Lucéfárului“ cu o poveste inedită scrisă anume pentru acestvolum de Carmen Sylva., eu numerose

ilustraţiunî, costă 1 cor. 60 banî plus 10 banî porto.

Mihail Telim an „Foiietóne“ edate de societatea academică „Junimea“ din Cernăuţ. Format octav mare avénd 157 pagini. Preţul acestei broşuri e de 2 cor. plus 20 banî porto.

„Din primăvara vieţii", poesii de Emil A. Chifja Bistriţă, Tipografia C. Ma- theiîi 1905. Un volum drăgălaş mic, con­ţinând pe 93 paginî vr’o 60 de poesii. Preţul unui esemplar 1 cor,, plus porto postai 5 fii.

Biblioteca teatrală s’a îmbogăţit încă cu un nou volum prin tragedia în oincî acte „Mórtea regelui Decebal“ de George Vo- dă. Acest volum cuprinde interesante sce­ne din ultimele (Ţii0 ale vieţei lui Decebal. Preţul ei e 3 cor. plus 10 fii. porto.

„JEgo“, Poesii de Vidvr Bontescu.Preţul cor. 1.50

JEtimologia Jimbei române de Dr. Sertil Puscariu. Preţul cor. 7.20

D icţion ar porta tiv româno-germân- maghiar de H. Sohlandt, broş. â . ;. —.20. Ediţia íntréga: german-maghiar-român,ma-, ghiar-germân-român şi român-germân-ma- ghiar, broş. la un l o c ....................... —.60.

D ic ţio n a r germano-român, pentru scólá şi conversatiune de Th. Alexi. Edi-ţiunea V, broş..................................3.60.Dicţionar româno-german pentru şc61ă şi oonversaţiune de Th. Alexi, broş. . 3.60.

tn cercări în litera tu ră de loan A. Lăpădat, broş.............................. —.50,

In stru cţiu n i poporale despre da- torinţele şi drepturile purtătorului de dare de W. Niemandz, broş.....................1 20.

„Elemente din Constituţia Patriei séu Drepturile şi dafcorinţele cetăţeneşti“. — .40

Buctttárésa naţională , carte de bucate escelentă şi uşor de înţeles scrisă de Hinţescu după bucătăria îomână, fran- cesă, germână şi maghiară. Preţul l cor. 60 bani plus 30 banî porto.

Posa lu i A n drei B aron de Şa- guna, 57-J-4I cm. Preţul 80 bani, plus 10 banî porto.

La tóté aceste cărţi ce se vor cere din afară trebue pe lângă preţul lor şi 20 banî pentru porto.

Cursul la bursa din Viena.Din 19 Iulie n. 1906.

Renta ung. de aur 4°/0. . . .Renta de cordne ung. 4% • • • [mpr. căii. fer. ung. în aur B'/iVo Impr. căii. fer. ung.' în argint 4% Bonuri rurale croate-slavone . . [mpr. ung. cu premii . . . . .

Renta de hârtie austr. 42/iQ Renta de argint austr. 42/io Renta de aur austr. 4°/0 . Renta de cordne austr. 4% Bonuri rurale ungare 3V2% Losuri din 1860 . . , .

Acţiî de-ale Băneei austr. de credit Acţiî de-ale Băneei austro-ung. .Napoleondorî..................................Mărci imperiale germane . . .London v i s t a .............................Paris vista......................................Noie italiene.................................. 25.52

Din 20 Iulie n. 1906. Bancnote rom. Cump. 18.94 Vâr Argint român „ 18.80 f^apoleond’orî. „ 19.06 „Galbeni „ 11.20 „Mărci germane „ 117.20 „Lire turcescî „ 21.50 „Scris. fonc. Albine 5% 101.— „ Ruble Rusesc! - 2 63

2J.65102

2,58

Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.Din 20 Iulie 1903.

. 113.40 95.20

Mősuraséu

greutateaCalitatea*

Valutaîn

. 84.85 Kor. fii.

. 94 90

. 97.— 1 H. L. Grâul cel mai frumos. ■ 1-2. 207.75 « Grâu mijlociu . . . 11 —

. 155.50 Grâu mai slab . . . 10 —Grâu amestecat , . 9 _

99.60 71 Secară frumosă. . . 8 4099.55 n Săcară mijlocia. . . 8 ■—

117.95 n Orz frumos . . . . 9 —99.70 % Orz mijlociu. . . . 8 —

. 89.45 n OvSs frumos. . . . 9 —Jl OvSs mijlociu . . 8 40

160.35 n Cucuruz .................... 10 —.1685.— n Mălaiu (meiă) . . . 11 —805 .- n Mazăre........................ 16 —665.30 « L in te ........................ 60 —

19.11 7) Fasole . . . . . . 22 —71 Semenţă de in . . 24 —

117.40 n Sâmenţă de cânepă . 20240.15 >9 Cartofi......................... 2 —

n Măzăriche................... j — —95 52 i kilă Carne de vită . . 1 28

Ti Carne de porc . . 1 287) Oarne de berbece, . — 96

V 100 kil. Său de vită prospet . 40 —* Seu de vită topit 62 —

18.98 18.84 19 IC

„ T i m i ş i a n a “institut de credit şi economii în Timişora.

11.40 117 30 C o n c u r s

De vânzare,din causa unor împrejurări, este tlh ■ . t-t e s c e l e i t t s a r a r =

Pian nou scurt de Mahagoni( M ahagoni-Stutzflügel)

se vinde i e f t i n şi im ediat.Informaţiun! detaiatc pe Valea

lată nr. 6, catul I, la stânga, dela10—12 a. m. şi dela 2—6 ore p. m.

2—2

<

IB11BBIGH STE1R1B\ B r a şo v , Strada Porţii nr. 21.

Recomandă marele deposit îns p e c ia l i tă ţ i m ed ic in a le

—, —=-^ indigene şi externe, —- ...—Specialităţi de gumă. Art i co l ! pentru îngrijirea bolnavilor. Ou deosebire SPIRT L0B0&0 (Lobogo franzbrant- wein\ doftorie bună contra durerilor de reum atism , junghiuri, dureri de cap, ete. Preţul 1 sticlă mică 80 b.

1 sticlă mare 1 cor. 60 b. SPIRT de P AFRICĂ (Paprica franzbrant- weiu), doftorie probată contra reuma­tismului, Ischias, soldină etc. Preţul

1 sticlă 1 cor. şi 2 cor.

Abonam ente la„Gazeta Transilvaniei“

sa pot face ori si când pe timp mai îndelungat sau lunare.

pentru un p o s t de p r a c t i c a n t la institutul de credit şi economii „Ti- mişiana“ din Timişora. dotat cu un salar auual de COT. 720, plătibil în rate lunare anticipative.

Documentele despre studiile fă­cute, eventuala praxă de până acum şi cunoştinţa limbilor română, ger­mană şi maghiară, sunt a se adresa Direcţiune!, până cel mult la 1 Au­gust st. n.a. c.

Direcţiuneainstitutului de credit şi economii

3—3 2473. „Timlşiana“, în Timişora.

f i n l i a s e M ă n â n c ă b i n e U JIllC şi se béu VINURÎ curate de Mediaş BERE de Pi isen „Urqueii“ prospëtâ delà cep în fie-care di? 't La = = = = = =

Bestaaraatul Sclnrantaugîn B raşov, S tr. Spitalului nr. 20.De o cercetare numerôsa se rôara

22-0C. E. GLIG0RE CRISTEA,

conducătorul restanratnlut.

Cel mai mare magazin de haine gata pentru bărbaţi şi damea l u t

P. Goldmann(Falatul loi ii IB .

Bate ori şi ce concurenţă în privinţa preţului asortimentului şi gust.| Confeeţiunele m ele s e l u c r G z ă sub supravegherea mea, m o d e r n , ca după măsură, | B HMt* numai diu lână curată indigena, ş i stofe veritabile englezesc!. ■

Tokio Pardesiuri pentru bărbaţi, potrivite pe corp din stofă englez6seă cadrilată, cu pdla clopot, dela 15 corone în sus.

C ostu m m o d ern pentru bărbaţi, cadriiau, nouta­te, lucrat bine din Cheviot englezesc, ori Kamgarndela 14 corone în sus.

P a r d e s iu r l n e g r e pentru preoţi, din postav Kam­garn sâu Cheviot, mare asortiment, d. 22 c. în sus.

C o stu m e m o d ern e pentru copt!, cadrilate, nou­tate cu giletcă, cu un rend sâu două de nasturi rof k, zel irite pentru purtat, deschis, dela 9 c. în sus.

PALETOT (R a g la n ) pentru Dame, fason scurt din stofă bună englezéscâ, eela 12 cor. în sas.

10 0 0 c o s tu m e d e co p il, dela 8 — 10 ani, dm Catifea CORO lucie, seu stropită, din stofa séu Kamgarn, dela 6 corone în sus.

J a c h e te m o d ern e , pentru Dame, (la spate pe talie adjustate, cu fâşii de posiav luciu, d. 12 cor.

J a c h e te (Ragion) pentru copile, din stofă englezădela 6 cor. in sus.

H aveioc pentru bărbaţi, din per de Cămilă, dela12 cordne în sus.

P e le r in e bărbătesc!, pentru turişti, del* 10 c. în sus

P e le r in e pontru copite,. deja 5 cor. în sus.M an ta le d e Oarne pentru praf, din Mohair seu

Kamgarn................................dela 14 cor. în sus.

2 5 - 0

Cele mai nouă ir odele stau la disposiţia Onor. public spre vedere.

Cu totă stima: M» P a G O L D IU J l SI

Tipografia A. Mureşianu. Braşov.