P.15,cr âciunul la armeni
-
Upload
mircea-tivadar -
Category
Education
-
view
72 -
download
5
description
Transcript of P.15,cr âciunul la armeni
![Page 1: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/1.jpg)
Crăciunul la Armeni,etiopeni,eritreeni, sirieni, indieni-din Malankara, şi egipteni.
G. Kümbetlian
![Page 2: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/2.jpg)
Data exactă a naşterii Mântuitorului Iisus Christos este necunoscută. Primii creştini sărbătoreau naşterea lui Iisus în ziua de 6 ianuarie, ziua botezului Lui.
Regatul Armean s-a declarat creştin în anul 301 (primul în istorie) şi a interzis religiile păgâne, considerându-le ilegale. Ca şi până atunci deci, naşterea Domnului Iisus Christos era sărbătorită în aceeaşi zi cu botezul Lui, în ziua de 6 ianuarie.
![Page 3: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/3.jpg)
Constantin cel Mare, n. 272 (306-337)
În Imperiul Roman, Constantin cel Mare, devenit Împărat în anul 306, cucereşte puterea absolută după bătălia de la Podul Milvius (Roma, 312) împotriva rivalului său Maxentius. În noaptea dinaintea bătăliei i se înfăţişează celebra viziune a Crucii, sub semnul căreia cucereşte victoria, fără ca acest Eveniment să-i schimbe radical orientarea religioasă, Eveniment care-l va marca abia după anul 315.
![Page 4: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/4.jpg)
Este adevărat, că încă de la numirea sa ca Împărat, Constantin c.M. a interzis persecuţia creştinilor, ordonând restituirea averilor confiscate lor. Dar aceeaşi toleranţă a manifestat-o şi faţă de păgâni, până la sfârşitul domniei sale.
Bătălia de la Podul Milvius (Roma)
Viziunea Sfintei Cruci de către Constantin
![Page 5: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/5.jpg)
Împăratul Constantin cel mare
Sub domnia sa, creştinismul a fost acceptat şi tolerat după anul 313, în paralel cu religiile păgâne.
Încercând să împace diferitele orientări
religioase, împăratul Constantin cel Mare
![Page 6: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/6.jpg)
Zeul SATURN a emis în anul 313 Edictul Imperial de la Milan, prin care a stabilit ca ziua de naştere a Mântuitorului să fie serbată în ultima zi a sărbătorilor păgâne ale Saturnaliilor, la 25 decembrie. Edictul de la Milan nu consfinţeşte creştinismul ca religie de stat, acest Eveniment urmând să aibă loc abia în anul 320.
![Page 7: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/7.jpg)
În anul 320, Constantin cel Mare al Bizanţului a declarat Imperiul ca fiind un stat creştin, dar fără să revină asupra datei de 25 decembrie, ca zi de naştere a lui Iisus Christos. În anul 324 au început lucrările de construcţie a capitalei creştine Constantinopol, inaugurate în 330 şi finalizate în 336.
![Page 8: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/8.jpg)
Teodosiu cel mare
În Imperiul Roman de apus Crăciunul a început să fie sărbătorit în mod diferit de botez, începând cu anul 375. Teodosiu cel Mare al Bizanţului a proclamat creştinismul ca singură religie acceptată în imperiu, abia în anul 381.
![Page 9: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/9.jpg)
În anul 451 a avut loc Sinodul Bisericilor Creştine de la Chalcedon, la care au fost invitate toate
Bisericile Creştine ale momentului.
![Page 10: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/10.jpg)
Chalcedonul era o aşezare pe coasta asiatică de nord a Mării Marmara, vis-a-vis de “Byzantium” , viitorul
“Istanbul” şi la sud de “Scutari” (Űsküdar”).
Byzantion Scutari. Biserica “Surp Krikor Lusavoric”
![Page 11: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/11.jpg)
“Kadiköy”
Chalcedon era o veche aşezare feniciană
(“Carthage”-“Oraşul Nou”), în prezent
cartier al Istanbulului- “Kadiköy” sau Satul
“cadiilor”, adică al juriştilor, inclusiv-prin
generalizare-confesionali.
![Page 12: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/12.jpg)
La Adunarea Sinodului urmau să se discute aspecte importante ale religiei creştine, printre care şi
problema datei de naştere a Mântuitorului. Întrucât la acea dată Regatul Armean se afla într-un război pe viaţă şi pe moarte cu Perşii, delegaţia Bisericii
Armene nu a putut participa la lucrările sinodului.
![Page 13: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/13.jpg)
Sinodul de la Chalcedon a luat în discuţie şi Edictul de la Milan din anul 313, acceptându-l ca document al Sinodului. Întrucât recunoaşterea Edictului de la Milan ar fi putut fi interpretată ca o acceptare tacită a influenţei post-factum a unor sărbători păgâne (caduce) asupra evenimentelor atât de importante ca cele ale vieţii Mântuitorului, Biserica Armeană nu a recunoscut, de atunci şi până astăzi, data de 25 decembrie ca dată de naştere a lui Iisus Christos. Ca urmare, Biserica Armeană precum şi celelalte amintite în subtitlu, au rămas să considere ca dată de naştere a lui Iisus cea stabilită din primele decenii şi secole de creştinism şi anume 6 ianuarie (cea de botez).
![Page 14: P.15,cr âciunul la armeni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022061219/54b8425e4a79599d7f8b4622/html5/thumbnails/14.jpg)
BIBLIOGRAFIE SUMARĂ1. Lemerle, Paul, “Istoria Bizanţului”,
www.odaiadesus.ro2. Vosganian, V., 6 ianuarie 2013, “Crăciunul
la armeni. Şi de asemenea şi Boboteaza”3. The Telegraph din 21.11.2012 “Benedict al
XVI-lea, Data naşterii lui Iisus este greşită”4. Wikipedia, “Crăciunul”5. Wikipedia, “Botezul lui Iisus”6. Wikipedia, “Council of Chalcedon”7. Wikipedia, “Chalcedon”