Origini - Dan Brown - Libris.ro - Dan...20 DAN BROWN- Se numegte Maman, se auzi un glas.PlecAndu-gi...
Transcript of Origini - Dan Brown - Libris.ro - Dan...20 DAN BROWN- Se numegte Maman, se auzi un glas.PlecAndu-gi...
J
i
DE ACELA$I AUTOR
Protagonist profesorul Robert Langdon:Inferno
Simbolul pierdutCodul lui da VinciIngeri;i Demoni
ConspiraliaFortdreala digitald
DAN BROWN
ORIGINI
Traducere din limba engleza
ADRIANA SAPESCU
-n
Prolog .........9Capitolul I ........... 19
Capitolul 2 ........... 29
Capitolul3 ........... 38
Capitolul 4 ........... 47
Capitolul5 ..... ...... 48
Capitolul 6 ........... 56
Capitolul 7 ........... 65
Capitolul8 ........... 68
Capitolul 9 ........... 81
Capitolul 10 .... ......92Capitolul 1l .... ......99Capitolul 12 ......... 101
Capitolul 13 ......... 107
Capitolul 14 ......... 109
Capitolul15 ........ . 116
Capitolul 16 .... ..... l2L
Capitolul 17 ......... 125
Capitolul l8 ......... 140
Capitolul L9 ......... L4I
Capitolul 20 ......... 146
Capitolul 21 ......... 157
Capitolul 22 ..... . .. . 164
Capitolul 23 ......... 169
Capitolul 24 ......... I77
Capitolul 25 ......... 184
Capitolul26 ...... ... 189
Capitolul 27 ......... 195
Capitolul 28 .........202Capitolul 29 ......... 210
Capitolul 30 .... .....2I2Capitolul3l . ... .....219
Capitolul 32 ..... ....223
Capitolul 33 .. ..... ..229
Capitolul 34 .........239Capitolul 35 .... . ....240
Capitolul 36 .. .......251Capitolul 3T .........259Capitolul 38 .. .. .. . ..267
Capitolul 39 .........271Capitolul40 .. .. .....278
Capitolul 4l ... .. ....283
Capitolul 42 ..... . . ..288
Capitolul 43 ...... ...296
Capitolul 44 ......... 304
Capitolul 45 ..... . ...316
Capitolul 46 .........323Capitolul 47 .........324Capitolul43 ......... 331
Capitolul 49 .........340Capitolul 50 .... .....349
Capitolul5l ......... 358
Capitolul 52 ......... 367
Capitolul 53 ......... 378
Capitolul 54 ......... 386
Capitolul 55 ........ . 390
Capitolul 56 ......... 398
Capitolul 57 ......... 402
Capitolul 58 .... ..... 4lICapitolul 59 ......... 412
CapitolulOO .... ..... 420
Capitolul 61 . ... ..... 427
Capitolul 62 .. ...... . 437
Capitolul 63 ......... 439
Capitolul 64 ......... 448
Capitolul 65 . . . . ..... 455
Capitolui 66 ......... 463
Capitolul 67 ..... ....468
Capitolul 68 . ... ..... 472
Capitolul 69 ......... 475
Capitolul 70 ......... 483
Capitolul 7I ......... 493
Capitolul 72 ......... 495
Capitolul 73 ..... .... 504
Capitolul 74 ......... 511
Capitolul 75 ......... 517
CupnrNs
RAOCARTE DE BUZUNAR
ADULTI
_ FICTIUNE _
OPERE XX / CLASICI CONTEMPORANICapitolul 76 ......... 527
Capitolul 77 ......... 530
Capitolul 78 ......... 537
Capitolul 79 ......... 538
Capitolul 80 .... ..... 541
Capitolul 81 .... ..... 552
Capitolul 82 ......... 555
Capitolul 83 .... ..... 557
Capitolul 84 .... ..... 553
Capitolul 85 .... ..... 571
Capitolul 86 ... . ..... 573
Capitolul 87 ......... 577
Capitolul 88 .... ..... 587
Capitolui 89 .... ..... 594
Capitolul 90 .... ..... 595
Capitolul gl .... ..... 6A2
Capitolul 92 ....... ". 514
Capitolul 93 ......... 62I
Capitolul 94 ......... 629
Capitolul95 ......... 631
Capitolul 96 ......... 641
Capitolul 97 ..... .... 651
Capitolul 98 ......... 658
Capitolul 99 ......... 67L
Capitolul 100 . :. ..... 678
Capitolul l0l ....... .681
Capitolul 102 .... . . . . 6S3
Capitolul 103 ... ..... 691
Capitolul 104 ... ..... 696
Capitolul 105 ... .....706Epilog .......713Mulpmiri. ...720Creditele ilustraliilor. . 725
H.E. BatesRafael ChirbesGerhard MeierHenry de MontherlantJosep Pla.Michel Tournier
Mrginia Woolf
Federico AndahaziChristina DalcherNicolas DicknelE.L. DoctorowAdolfo Puerta MartinRosa MonteroYann Que{IelecAntonio SkarmetaPhilippe SollersAndrzej StasiukSandro Veronesi
Rizvan Ioan BoanchisCiprian Enea
Ion HobanaMihai Retegan
Oana Sirbu / CristianTiberiu Popescu
Alex Mihai Stoenescu
Mirel Talos
U;or bdtea udntul spre FranlaImpuy dtuile u dndtoruluiT'drdrnul ad.nnilorBestiarelz
Noapte de primduardFecioara yi capcdunul . Gaspa6Melltior & Baltapr . Picdtura de aur. Regele AinilorEseuri alese II . Orlnndo
4rJ T OF r,jEOM-.Aryr C ONTEMP ORAN r
s4_o- qol!TE_\4BqB_4I
Cetatea ereticilorVox
IttikolskiLabiintul apelorAlucena noapteaIns trucliuni pen,tru sahnrea lurtiiFarmecul negruDansul aictoieiSecretulDiermaniaArde Troia
Portocaliu
./urnalul unui cdldtor bont - ed.
buzunarUn englq nekn$tit1968 - Din pimdaard pAnd intoamndIniliue in spbndoare
Istoia loaituilor de stat - uol. I .Isnia louituilor fu stat - uoL 2 .Istoia louituilor de stat - uol. 3 .Istoia Loaituilor de stat uol. L/ I .Istoia lll,ituilor de stat - aol. 4 ./ IICokctionarul de nudui . Undeaa tnTiansihnnin
I
l
18 DAN BROWN
tasta parola de acces din patruzeci qi qapte de caractere
va accesa o prezentare on-line live.
- Ceea ce veli vedea, le spuse el, este rezumatulanun! pe care sper si-l impirtigesc lumii intregi,cam peste o luni. Dar inainte, am vrut si mi consult c
unii dintre cei mai influenfi lideri religiogi, pentru a infe-
lege mai bine cum va fi primiti aceasti informa{ie de ce
pe care-i va afecta in modul cel mai profund.Episcopul ofti, pirind mai degrabi plictisit dec
ingrijorat.
- Un preambul incitant, domnule Kirsch. Vorbifiparci ceea ce ave{i de gAnd si ne arita}i va zdruncina dintemelii marile religii ale lumii.
Kirsch privi injur, la tezaurul strivechi de texte sacre qi
igi spuse: ,,Nu le va zdruncina din temelii. Le va spulbera".
Apoi ii cAntlri din ochi pe cei trei b6rba$ aflafifala lui. Ceea ce nu qtiau ei era faptul ci, peste numai trei
zile, Kirsch intenliona si faci publici prezentarea
respectivi, in cadrul unui eveniment exploziv, meticucoregrafiat. Dupi aceea, oamenii din lumea intreagd
inlelege ci invifiturile tuturor religiilor de pe plmintintr-adevir, un lucru in comun. Toate sunt gregite.
Ceprrorul 1
rofesorul Robert Langdon ridici privirea spre
cdinele inalt de doisprezece metri aflat in pia-
fet6. Blana animalului era un covorviu de iarbiql flori parfumate.
,,Mi striduiesc si te plac, se gindi el. Chiar miItrtlduiesc."
Dupi ce mai privi o vreme creatura, igi continud dru-tnul pe pasarela suspendati, traversdnd apoi o vasti supra-
l'e[[ terasati, ale cirei trepte inegale erau menite s6-i scoati
pe vizitatori din ritmul obignuit al paqilor. ,,MiSiune inde-
plinitd", comenti Langdon in sinea lui, dupi ce aproape circ lmpiedici de doui ori pe treptele neregulate.
ln capitul de jos al scirii se opri brusc, cu privireaa{lntiti asupra construcfiei rnasive care se ridica in fala lui.
,,Acum chiar ciL le-am vizut pe toate!"
Era un plianjen uriaq - o viduvi-neagrd -, ale clruiplcioare subliri susfineau trupul burduhinos la cel pu{in
noui metri in aer. De pAntecul piianjenului atirna un sac
rlln impletituri de sArml plin cu sfere din sticli.
20 DAN BROWN
- Se numegte Maman, se auzi un glas.
PlecAndu-gi privirea, Langdon zlri sub plianjen
bdrbat zvelt" Purta un caftan din brocart negru gi avea
mustati arcuiti i la Salvador Dali, aProape comicl.
- Sunt Fernando Ei mi aflu aici pentru a vi ura b
venit la muzeu, continui el, dupi care se opri gi exami
un gir de ecusoane aflate pe masa din fala lui. imispune numele dumneavoastri, vi rog?
- Sigur. Robert Langdon.
Omul ridici ochii spre el.
- Ah, imi pare foarte riu! Nu v-am recunoscu
domnule.
,,Abia md mai recunosc eu insumi, reflecti Langd,
pigind leapin in fracul negru, cu vesti albd gi papion
aceeagi culoare. Arit ca un mufunache scor1os." Frac
clasic era vechi de aproape treizeci de ani, rlmas de
vremea in care activa ca rnembru al Ivy Clubi la Pri
dar, grafie lungimilor debazin pe care le frcea zilnic
asiduitate, inci ii venea bine. in graba lui de a-gi face
iele,luase din dulap fracul in locul smochingului
- in invitalie scria ,,finuti protocolari", spuse el. Sper
fracul corespunde.
- Fracul este clasic! Iar dumneavoastri aritafiBirbatul se apropie in grabi gi-i prinse un ecuson
rever.
,- E o onoare si vi intdlnesc, domnule, adlugi m
ciosul. Firl indoiali, ne-afi mai vizitat gi inainte.
I Cel mai vechi qi mai prestigios club din cadrul Universit
Princeton, fondat in 1879. (n.tr.)
Origini 2l
l,angdon privi printre picioareie piianjenului, spre
rkltlirea strilucitoare de dincolo de ele.- Mirturisesc cu stdnjeneali ci nu.Nu se poate! exclami birbatul in caftan, prefi-
rAndtr-se ci se clatind pe picioare. Nu suntefi un adrniratornl rrrlei rnoderne?
l,angdon agrease intotdeau na prov o c area p e car e o con-:llluia pentru el arta moderni - gi rnai cu seami incercarearle ir inlelege de ce anumite opere de arti erau considerate
r npoclopere: lucririle in tehnica picur[rii ale lui ]acksonlfollock, cutiile de supi Campbell\ ale lui AndyWarhol sau
rlreptunghiurile de culoare ale lui Mark R.othko. $i totugi, se
rlrtrlea mult mai confortabil discutdnd despre simbolismulrcligios al lui Hieronl.nnus Bosch ori despre trisiturile deperrclale lui Francisco de Goya.
Sunt mai degrabi un clasicist, replici Langdon. Mirlesr:urc rnai bine cu Leonardo da Vinci decit cu Willemtlc Kooning.
- insd da Vinci gi de Kooning sunt atit de asemdndtorill,angdon surAse ribddtor.' Daci-i aga, inseamni ci mai am cdte ceva de invifat
rlrsprc'de Kooning.
Ei bine, afi venit in locul potrivit, exclami Fernando,rr lrilind r:n gest amplu cu braful spre ciidirea impuni-lnurc. Aici, in muzeu, vefi g[si una dintre cele mai buner ulccfii de arti moderni din lumea intreagd. Sper si vil,rr fi plicere.
Aga intenfionez. Ag vrea doar si qtiu de ce rnd af'urt lt t,
Dumneavoastrd gi tofi ceilalti! rdse vesel musticio-rrrl, clatindnd din cap. Gazda dumneavoastrd a fost foarte
22 DAN BROWN
discreti cu privire la obiectivul evenimentului din aceasti
seari. Nicimicarpersonalul muzeuluinu gtie ce anume seva
intAmpla. Misteruleteribil de incitant, iar zvonurile ci
din belgug. inluntru se afli cdteva sute de invitafi -celebri - gi nimeni n-are nici cea mai vagi idee despre
urmeazdsi se petreacd in seara aceasta!
Langdon zimbi larg. Pufine persoane din lume ar
avut tupeul s[ expedieze invitalii de ultim moment
un text rnenlionind scurt: ,,SAmblti-searl. Si fii aco
Ai incredere in mine". $i chiar mai pu{ine ar fi reugit si
convingi sute de VIP-uri si lase orice altceva 9i si ia pri
mul avion spre nordul Spaniei,pentru a participa la eve
nimentul respectiv.
Ieqind de sub piianjen, Langdon traversi mai depa
pasarela, privind spre uriagul banner roqu care flutur
in aer.
O SEARA CU EDMOND KIRSCH
,,Edmond n-a dus niciodatd lipsl de incredere in sine'f
refl ectl Langdon amtJzat.
Cuvreo douizeci de ani in urm6, tAnirul Eddie
fusese unul dintre primii lui studenli la Harvard - un pa
sionat al computerelor, cu pirul vilvoi, care, interesat
coduri, se inscrisese la seminarul de anul intdi
de Langdon: ,,Coduri, cifruri 9i limbajul simbolurilo
Profesorul fusese impresionat de inteligenfa sofisticati
Iui Kirsch Ei, cu toate ci Edmond renunfase, in cele
urmi,,la domeniul prifuit al semioticii, intre el gi
se infiripase o relalie invifltor-lnvltdcel datoriti cirei
Origini 23
yrtstraseri legitura gi in cele doui decenii de dupd ce
Itrsch igi incheiase studiile.
,,lar acum, elevul gi-a depigit maestrul, igi spuse
l.rrrgclon. I-a luat-o inainte cu ani-luminl."In prezent, Edmond Kirsch era un nonconformist de
rrururlre internafional - specialist IT miliardar, futurolog,Irrvcrrtator gi om de afaceri, autorul unei game incredibilerlc tchnologii de ultimi generafie in domenii variate, ca
I uI rot ica, neurologia, inteligenta artificiali qi nanotehno-
Lrplit. Iar predic{iile lui infailibile cu privire la viitoarelee,volufii gtiinlifice ii conferiseri o auri aproape mistici.
l,angdon bdnuia cd neobignuita abilitate vizionari a luiKirsch izvora din uriagul lui bagaj de cunogtinfe despre
hrrrrca din jur. De cAnd il gtia, Edmond fusese un bibliofillrrrPiilipil, citind tot ce-i cidea in mini. Pasiunea lui pen-
Ir lr ciirfi gi uluitoarea capacitate de a le asimila confinutulrlcprigeau tot ce intAlnise vreodatd.
ln ultimii ani, Kirsch triise in cea mai mare parte a
t trnpului in Spania, motivdndu-qi alegerea prin dragostea
l|('( irre o resimfea pentru garmul ei desuet, pentru arhitec-
Irrr.l avangardisti, barurile excentrice gi vremea perfecti.O datl pe an, cdnd revenea la Cambridge pentru o
'rhrt'u{iune la MIT Media Labl, Langdon i se aliturapentru
n nrasd in doi la unul dintre noile localuri la modi dinl[rslon, de care el, unul, n-auzise. Niciodati nu discutau
,|,'spre tehnologie; tot ce-l interesa pe Kirsch la acele in-l,llrriri era arta.
' l,irborator de cercetdri interdisciplinare de la Massachusetts
ln';l rtnte of Technology. (n.tr.)
24 DAN BROWN
- Robert, egti conexiunea rnea cu domeniul culturii'
glumea el deseori" Singurul meu maestru in arte!
Alaziaglurnea{l ia starea civili a lui Langdon era iro-
nici, deoarece venea din partea unui burlac la fel de inriitca el, care declarase ci monogamia era,,utt afront la adresa
evoluliei" qi care fusese fotografiat in decursul timpului
alituri de nenumirate superrnodele feminine'
linAnd seama de reputafia lui de inovator in domeniul
informaticii, tofi cei care nu-l cunoqteau qi l-ar fi inchipuit
ca pe un irnpitimit al tehnicii plin de el 9i megaloman'
Kirsch igi luase insi aerul unei vedete pop la modi care
frecventa lumea celebritifilor, se imbrlca dupi ultim
tendinfe, asculta rnuzicd underground obscuri qi colec
fiona o gami largi de opere de arti moderni' qi impresi'
onisti. Deseori ii trirnitea lui Langdon cite un e-mail
care-i cerea sfatul cu privire la piesele cu care ar fi v
si-gi imbogifeasci' astfel colecfia.
,$i pe urmi proc edeazit exact pe dos!", cornent
Langdon in sinea lui.
Cu aproximativ un an in urmi, il luase prin surpr
intrebdndu-l nu despre arti, ci despre Dumnezeu - un su-
biect de disculie ciudat pentru un ateu declarat' in fala
platou cu cotiet de vifel la Tiger Mama in Boston, Kirsch
descususe cu privire la credintrele fundamentale ale dive
selor reiigii ale lumii, 9i mai cu seami referitor la v
mituri ale crealiei.
Langdon ii conturase o imagine detaliatd a diferi
convingeri, de la povestea Genezei, aceeagi in iuda
cregtinism gi islar4ism, pinl ia mitul hindus al lui Brah
cel babilonian al lui Marduk qi multe altele'
Origini 25
Sunt curios, remarcase Langdon cAnd iegeau dinrlrlirurant, de ce un futurolog ca tine este interesat de
Irct ut. insearnni asta, oare, cd renumitul nostru ateu l-ag,lrrt, irr slhrqit, pe Dumnezeu?
lrrlrrrond izbucnise intr-un rAs vesel.
Ai vrea tul imi evaluez concuren{a, Robert!
l,ungdon zAmbise. ,,Tipic pentru el!"lri bine, ;tiinla gi religia nu sunt rivale; sunt doar
rhrrrii lirnbaje diferite care incearci sl spuni aceeaqi po-rslt'. ll loc suficient in lumea asta pentru arnAndoui.
l)upd intAlnirea aceea, Edmond rupsese legitura cu
t'l ,r1'ronps un an. Dar cu trei zile in urmi, din senin,
I 'urli(lon primise un plic FedEx cu un bilet de avion, re-
,crvirrea unei camere la hotel gi un bilelel scris de rnAnd
lr ln care Edmond il invita sd participe la evenimentul dinrrr ('ir scare: ,,Robert, ar insemna foarte mult pentru minerl,r. ri tu, mai presus decAt oricine altcineva, ai putea veni.| 'rrrrogtinlele pe care mi le-ai impdrtiqit la ultima noastriItrl.llrrire au ficut posibili seara asta".
l,lngdon rlmi:sese nedumerit; nimic din ceea ce vor-lrl',r'r'ri atunci nu pirea nici pe departe relevant pentru unr,vr'r r i rrrent organizat de un futurolog.
Irr plicul FedEx se aflau o imaginereprezerrtdnd doui chi-
lruri ir$ezate fa16 in fald gi o scurti poezie pe care Kirsch i-oI nnll)usese fostului siu profesor.
llohert,
t )ind fald in fa{d ne vom privi,.\lttgul gol fi-l voi dezvdlui.
Edmond
j
26
turi poalele fracului in vreme ce strdLbitea aleea de pe
rAului Nervion, odinioari' coloana vertebrali' a unui
orag industrial. in aer plutea un iz vag de arama'
CAnd trecu de un cot al aleii, is'i permise' in sfArqit'
ridice ochii spre clldirea masivl a muzeului' Era impos
ca intreaga construclie si-i poati fi cuprinsi in
vizual, aga ci-gi li,si privirea siL alerge inainte qi-
de-a lungul ciudatelor forme alungite'
,Clidirea asta nu numai ci incalci toate regulile' chi
zlii el,ci le ignori cu desdvArgire' E locul perfect pe
tldmond.Muzeul Guggenheim din Bilbao, in Spania' pirea
desprins dintr-o halucinalie extraterestri - un alambt
cotal de siluete metalice curbe, sprijinite' parci' una
alta aproape la intimplare. intinzAndu-se departe in
lui, masa haotici de forme era acoperiti cu peste tre
de mii de pllci din titan care luceau ca solzii unui peqte
Origini 27
, rrnlt'reau structurii un aspect organic 9i, totodatd' nepdL-
nr,rnlcsc, ca qi cum cine gtie ce leviatan futurist ieEise din
,rlt,r l)cntru a se inciizi la soare pe malul rAului.
t lind clldirea fusese inaugurati, in 1997, un articol
Irtr 'llrc New Yorker nota cd arhitectul, Frank O. Gehry,
,,,n( cpuse ,,o fantasticl navi oniricd de forrnl vlluritl,Iltr o mantie din titan", in vreme ce alli critici din lumea
inlr('ilga se extaziaser[: ,,O senzafional[ construclie a
r,l,ot ii rLoastre!", ,,splendoare diafani!", ,O extraordinarl
r cr r1i I ii arhitecturali!"I )c irtunci fuseser[ construite alte zeci de cl[diri,,decon-
,,t r rrt I iviste" - Disney Concert Hall din Los Angeles, BMW
!\i'lt (lirl Mirnchen gi chiar noua bibliotec[ de ia Princeton.
I ,, r I r' :lv€?u o conceplie gi o realizare categoric neconvenfi-
, ,n,r lt', insl Langdon se indoia ci weuna dintre ele ar putea
,,,lr ur-il cu Muzeul Guggenheim &n Bilbao.
l\' rnisurl ce se apropia de ea, falada mozaicatd p[rea
r,i ,'r' rf rctam orfozeze la fiecare pas, vidind un aspect cu
I.I r r I rror-r. in scurt timp deveni vizibili cea mai impresio-
r,rrlir iluzie vizuali a clidirii. Din perspectiva din care o
l,r r\,('ir in acel moment, uriaqa structuri pdrea sd pluteascl'
llr', liv. pe apd,, unduind pe o vasti laguni ,,frri margini",
irL. r ;u t:i valuri clipoceau pe zidurile muzeuiui.
l,iurgdon se opri o clipi pentru a admira efectul gi apoi
l,J'rr lr('podul minimalist care se arcuia deasupra ogiinzii
,rl'r'r, lrilversand laguna. Ajunsese abia la jumdtate, cAnd
rrrr ',rricrat il ftcu si tresard. Venea de sub picioarele lui.
',r' ,P1.i locului in timp ce un fuior de pdcli incepu si se
r r,lr, t' in valuri de sub pasareli. Norul de ceafd deasi se
irr, ,l,rc i in jurul lui, pe urmd se revirsi deasupra lagunei,
r,rl,rtrrt indu-se spre muzeu gi inghilindu-i temelia.
DAN BROWN
Langdon zdmbise vhzdndimaginea - o aluzie ingeni
oasl la o poveste in care ftlsese irnplicat cu cAfiva anl
urrni: conturul unei cupe, sau potirul Graalului' vizibil
spafiul gol dintre doui figuri omeneqti'^ 9i iaie-l in fafa muzeului, neribdltor s[ afle ce an
inten(iona si faci fostul lui student' O adiere ugoari ii
28 DAN BROWN
,,Sculptura de cea{d", reflectd Langdon.Citise despre acea operi de arti a artistei nipone Fuji
Nakaya. ,,Revolu{ionar" in privin{a sculpturii era rnaterialul din care era realizatd: aer vizibil - un perete de ce
care se materializa gi se disipa in timp. $i cum vAntulcondiliile atmosferice nu erau niciodati identice de lazila alta, sculptura era mereu alta de fiecare dati cAndfbcea aparifia.
$uieratul podului incetd. Langdon vdzu cum zidulceafa se agternu in tdcere peste laguni, involburdndu-seinaintAnd, aparent, cu de la sine putere. Efectul era digi deconcertant. Muzeul pirea si pluteascS deasupraalunecind imponderabil pe un nor - o corabie-fanpierduti pe mare.
in clipa in care se pregitea si-gi reia drumul, ziri su
prafalaneclintitd a apei, increfiti de o serie de mici eru
{ii. Dintr-odatd, cinci coloane de foc fAgnir1 spre cer dilaguni, I'uind asemenea unor motoare cu reacfie ce strdpungeau aerul pdclos, aruncA,nd sclipiri brugte de lumipe plicile din titan ale muzeului.
Degi preferinfele lui arhitecturale se indreptau mai de-grabi spre stilul clasic al unor muzee ca Luvru sau PrLangdon isi spuse, privind ceafa qi focul care pilpAiadeasupra lagunei, ci nu putea exista un loc mai potrividecXt acel muzeu ultramodern pentru a gizdui evenimentul organizat de un om ce iubea arta gi inovafiile qi pricu atita realism in viitor.
Stribitind vaiul de picli, se apropie de intrarea in clddire - o sumbri gauri neagri deschisi in structura reptiliann. $i cind pigi peste prag, aru deconcertanta senzaficd pdtrunde in gura cdscati a unui dragon.
u. t, ,, j ":"_.: -j ." :., .l
. - - -..'. " '
,,r"; " .::..,'..";-t. ". ".' '"r"
,: .i'...-'" , *. :'- 1-' "."
" ..- '. ' ..r..'- .ryr ',- '" ; 'd ';'! -x 'i :"
Caprrolul 2
I, miralul Luis Avila gedea pe un taburet inalt,
,:r intr-un bar pustiu dintr-un oraq necunoscut.'li,.Era istovit dupi zbor, abia sosit in localitate la
hrr lrcierea unei misiuni in care stribituse mii de kilometri
hr tlou[sprezece ore. Lui o inghiliturd din al doilea pahar
' u irl)A tonicl gi studie girul de sticle variate din spatele
lr,rr rrlui.
,,()ricine poate fi cumpitat in degert, i;i spuse el, dar
nrrru:.ri cei loiali pot sta in oazi fhri sd-gi deschidi buzele."
Vrcme de aproape un an, Avila nu-gi deschisese buzele
Irr lolosul diavolului. Privindu-qi imaginea reflectatd inlp,lirrcla barului, igi permise un rar moment de mulpmireI'r v('(lerea ei.
Arniralul era unul dintre acei norocogi mediteraneeni
lrntru care vArsta inaintati pirea mai mult un avantaj
r['r i( un neajuns. Cu timpul, tuleiele negre gi fepene se
I r,r r rslbrmaserl intr-un elegant barbigon cirunt, privirea
Inhrr'atI i se domolise, oglindind o relaxati incredere ln,,tut', iar tenul misliniu, ridat gi ars de soare, ii conferea