A N U L «1 L X X X V I - l e a n-1 85 NUMĂRUL 1 Leu Braşov, M a rţi L t ÜpílUty

4

l Redacţia şi Admiaistr&ţia[ PIAŢA LIBERTATE! BRAŞOV [ Telefon 226

Fondată la 1838 de Ge©rge Bariţiul Abonament anual 200 lei

Pentru strefnfitâte 500 lei Amutţori, reclame, după terif Apare în fie-care zi de lucru

După ce a ridicat întreaga ţară împotriva sa, guvernul Brătianu provoacă acum greva'generală a funcţionarilor publici. j sfii,

Trăim evenimente grave, cari se pot „complica pe fifr-ce zi.____________________ __________

f

Cetăţeni sau militari?la statutul funcţionarilor publici, pe care guvernul, se spune, are

de gând să-l voteze printre cele dintâi legi, este un articol, care interzice asociaţiilor de funcţionari să facă politică,

I-se răpeşte, astfel, unei categorii de cetăţeni nu numai cei mai firesc şi mai elementar drept, dar, cunoscând moravurile politicianis­mului nostru, i-se impune obligaţia de a face politica guvernului. Căci după litera legii, funcţionarul trebuie să servească Statul, iar

f sta, printr’o confuzie voită şi interesată, este indentificat cu forma guvernămâot, adesea chiar cu efemerele cabinete ministeriale.După concepţiile noastre de astăzi, interesul pentru afacerile vieţii

publice, este mai curând o datorie pentru oricare cetăţean. Fiinţă care îşi datoreşte întreaga evoluţie puterilor sociale, omul are obli- gamente faţă cu mediul său sufletesc, în primul rând să contribue la progresul acestuia, eeeace implică o atitudine politică. Indiferenţa în anumite împrejurări, devine chiar o crimă. Acest adevăr elementar l-au recunoscut şi societăţile vechi, acordând depline drepturi politice chiar şi categoriilor sociale, in dependenţă economică de patroni. Clientul român putea să voteze contra patronului său, eeeace func­ţionarului româu de astăzi nu i-se îngăduie.

8’ar părea că asociaţiilor de funcţionari li-a rămas cel puţin drep­tul de a lupta pentru revendicări de ordin economic, pentru interese profesionale. Muncitorilor manuali, după ce au epuizat toate mijloacele de înţelegere paşnică, le rămâne ca ultimă armă, greva. Muncitorilor intelectuali nu li-se recunoaşte nici acest drept. Ministrul de interne

^nu numai că pune beţe în roate congresului, convocat pe ziua de *22, April, dar, printr’o telegramă şifrată, adresată tuturor prefecturilor,

ameninţă cu destituirea pe orice funcţionar, care ar adera la grevă. De altfel, chiar statutul prevede aspre pedepse pentru participarea la grevă.

După toate astea, se pune întrebarea firească: sunt funcţionarii civili sau militarii Trăim într’un stat constituţional, sau sub o dicta­tură militară 1

Dacă da, guvernul ştie oare cum s’au isprăvit toate dictaturile ?

Organizarea Partidului Naţional Românţ în oraşul BraşovÎntrunirile de ieri d in B r a ş o v -S c h e iu ş i B r a ş o v u l-v e c h iu

Conform hotărîrilor luate de condu­cerea Partidului naţional român din Bra­şov s’au ţinut erî, Duminecă, două fru­moase întruniri pe suburbii, prima la ora 11a. m., în localitâţiie restaurantu­lui Moşoiu din Prund, iar a doua la

t 3 d. a. în sala cea mare a şcoalei ingeiice din Braşovul-vechiu. La am­bele Întruniri au iuat parte mai multe

sute de alegători din cele două subur­bii precum şl numeroşi Intelectuali, co- mersanţi şi meseriaşi din Braşov-Cetate. Decursul însufleţit al ambelor întruniri a dovedit din nou alipirea neclintită a poporului nostru din Braşov faţă de conducătorii săi fireşti precum şl un in­teres şi o pricepere deosebită din par- tea celor întruniţi faţă de espunerile oratorilor. In decursul ambelor întruniri s’au făcut mari manifestaţii conducători­lor Partidului naţional şi în deosebi şe­fului partidului, d-lui luliu Maniu.

întrunirea din Schela.Adunarea din Braşov-Scheiu a fost

presfdatâ de d-î institutor Dumitra Mar­eea, care a înlocuit pe părintele proto­pop 1. Pfişcu ocupat cu servicii biseri­ceşti, fiind zi de Duminecă. D-l D. Mar­eea deschizând întrunirea acsentuiază

Mimarea de azi a fost convocată

f pentru pregătirea adunării mai mari care j se va ţine pentru întreg Braşovul peste

Z săptămâni. Mulţumind celor Întruniţi pentru prezentarea lor în număr atât de mare la întrunire, roagă pe d l prof. Iile Cristea să fie secretarul întrunirii, apoi dă cuvântul d-lui dr. Voicu Ni- ţescu.

DIscnnnl d-Inl dr. T. Nlfesca.După depărtarea d-lui Tache Ionescu,

începe d-sa, ne-am fi aşteptat ca la cârma ţării să fie adus un guvern care reprezintă voinţa poporului. Na fost aşa, căci conducerea s’a dat liberalilor, cari au făgăduit, cu deosebire, că au să refacă ţara economiceşte şi că ridică leul, egai cu francul. Şi erau mulţi oa­meni, cari li anticipaseră încredere. Abia au trecut însă două trei luni şi toată lumea s'a putut convinge că trebiie ţării merg din ce în ce mai rău.

Liberalii au falşi ficat alegerile. Chiar aîcî în Braşov, din urnele operate a ieşit alt deputat decât acela pe care beţi votat d.voastră. Noi însă îl consi­derăm pe d-1 Mihaî Popovîci de depu­tat al Braşovului. (Trăiască d-1 Mihaî Popovici!)

Noi n’am putut recunoaşte legalitatea parlamentului, căci oamenii cari au în­durat mizeriile războiului nu şi-au putut

| spune cuvântul în ce priveşte afacerile statului, deoarece voturile ll-an fost fu­rate. (Aşa este!)

A venit apoi guvernul liberal cu Constituţia, legea legilor, temelia pe care se aşează ordudulala Statului. Dar ea nu poate fi obligatorie pentru toţi cetăţenii, decât dacă iese din voinţa una­nimă a ţării. Falşificând alegerile, libera­lii s’au prezentat în faţa naţiune! cu o consttujie de partid.

Ne-am opus din toate puterile aces­tei Constituţii şi fiindcă ea este protiv- nicâ tendinţelor democratice. Senatul, după noua Constituţie, va fi compus în majoritate din membrii de drept, foşti miniştri, foşti deputaţi în mai multe rânduri, adevărate mumii desgropate de liberali (voci: La muzeu cu ei!) Chiar dacă Camera, prin exercitarea votului universal, ar ajunge să exprime adevi- ratele aspfraţfuni ale poporului, senatul, care va fl o redută liberală, îi va pa­raliza ori*ce acţiune. Acest senat va fi o, piedică tn calea progresului.

Noua Constituţie mai cuprinde un principiu: naţionalizarea subsolului. Ca să vedeţi însă cum interpretează libe­ralii acest frumos principiu, e destul să vă amintesc de cazul soc. »Steua Română0, despre care s’a scris în ziare. Această societate a fost pur şi simplu naţionalizată pe seama băncilor liberale. (Jos cu liberalii])

Fraţilor! Sunt mulţi între noi, cari au suferit închisoare la Vâez şi Seghedin, pentru libertatea cuvântului. Credeam că, înfăptuihdu-se România întregită, vom putea pune pe hârtie tot ce avem în suflet. Iată că prin noua Constituţie presa este gâtuită!

Veţi înţelege, aşa*dară, ca era de datoria noastră să ducem lupta parla­mentară şi extraparlamentară contra gu­vernului şi a Constituţiei sale. Ade- vă aţii reprezintanţi ai poporului au fost însă daţi afară din parlament, pentruca liberalii să rămână singuri şi să legi­fereze cum le place. Am organizat a* tunci întruniri în Capitală şi provincie, dar guvernul, temându-se de manifes­taţiile noastre grandioase, a amestecat şi armata în luptele politice. Fraţilor, iubim armata şi tocmai de aceea pro­testăm ca ea să fie întrebuinţată în contra poporului şi astfel, între cetăţeni ş! armetă să se sape o prăpastie. (Aşa estei)

Nu ducem lupta pentru interesele noastre, ci pentru ţară. A d-voastră este datoria să luptaţi, In primul rând, pen­tru progresul Partidului naţional. Pu­terea este, pentru noi numai un mijloc pentru a putea înfăptui binele şi drep­tatea (Trăiască)!

Astăzi, trădătorii causei româneşti se lăfăiesc în bine, iar virtuoşii cari au suferit sunt adesea insultaţi de către funcţionarii Statului român. Pe Mihályi Péter l-eu decorat cu »Coroana Româ­niei0. Adevăraţii români trebuie Insă să simtă cu d-1 luliu Maniu, care a decla­rat regelui, în două rânduri, că nu va primi nici o distincţie, pânăce nu va fi decorat ultimul ţăran care a suferit. (Aplauze lungi şi repetate).

Discursul d-Inl 1. Dobresso.Declară ca va fl scurt, deoarece tim­

pul este prea înaintat. Năcazurile vieţii, spune d-sa, Ie cunoaşteţi mai bine decât mine, vedeţi cum elementul ro­mânesc sărăceşte pe zi ce merge, iar streinii şi o seamă de privilegiaţi se îmbogăţesc. Suntem, de fapt, un popor sărac într’o ţară bogaţS; vă voi arăta pricina acestor năcazuri, care este po­litica economică a partidului liberal.

»Banca ' Naţională a României0 este în realitate a liberalilor. Cu un capitaj social de 12 milioane, ea a putut să împrumute Statului 13 miliarde (oh! oh!)

să aibă un fond de reservă Ide 100 milioane şi să plătească lefuri princiare domnilor membri din consiliul de. admi­nistraţie. Acţionarii fiind liberali (o voce: Ely Bercovitz e cel mai mare acţionar!) averea Statului a fost aservită acestei bănci. Ea alimentează apoi celelate ins­tituţii financiare liberale, cari niciodată nu se plâng de criza de numerar, pe când băncile noastre aproape nu capătă împrumuturi.

Liberalii au ajuns la guvern prin pu­terea lor bancară, deoarece în ltele cercuri sunt amestecate în afacerile li­beralilor.

Dovada cea mii bună că guvernul de acum este oligarhic, e că, de îndată ce a venit la patere, a desfiinţat impo­zitul pe îmbogăţiţii de război (voci: Fi­reşte, dacă erau liberali!)

Liberalii duc apoi o politică econo­mică ce urmăreşte sărăcirea Ardealu­lui. Opresc exploata, ea zăcămintelor, opresc exportul vitelor, vinurilor şi altor produse, iar când îl îngăduie, benefi­ciază numai samsarii liberali (voci: Pre­fecţii!)

Nu este ţară în Europa, în care po­pulaţia săracă să plătească atâtea impozite ca şi la noi. Avem impozite indirecte prea mari şi — se ştie — ele apasă, fn primul rând, pe cei săraci. De altfel, în Vechiul regat sunt oameni cari, după propria lor mărturisire, n’au plătit nici­odată impozite directe. S’au înţeles cu perceptorii! (Râsete)

Spre a ilustra regi mal, vă voia aminti un caz recent, care vă interesează de aproape. Avem în apropiere, la Bod, o fabrică de zahăr. După calcule obiective, ea ar putea să vândă, la Braşov, zahă­rul cu 18 lei kgr. Totuşi el se vinde cu 44 lei! De ce? Fiindcă d-1 Sassu, ministru de industrie şi comerţ, capti­vul băncilor liberale, il sechestrează pentru »Banca Românească0.

Ca încheiere, ţin sfi vă spun, că acest regm oligarhic guvernează ţara românească de 50 de ani. Ca sâ scă­păm de el, şl să scăpăm şi pe ţăranul de dincolo, trebuie să luptăm pentru izbânda partidului naţ onal. (Aplauze).

D -l V ictor BraniMce accenîuieză ne­cesitatea organizării partidului pe comune, cercuri şi judeţe. Citeşte apoi lista co­mitetului comunal din Braşov şi a bărbaţilor de încredere, primită cu ovaţii.

Se dă citire unei telegrame, adresată d-lui luliu Maniu.

D-1 Mareea, în câteva cuvinte, Închide adunarea la ora 1 jum. d. a.

Adunarea din Braşovul-vechiu-Întrunirea s’a deschis la orele 3 jum.

d. a. Părintele dr. Petra Deba, după ce salută pe fruntaşii organizaţiei locale şi pe cei întruniţi, lămureşte rostul preoţi­me! ca conducători politici a) poporului, arătând rolul pe care 1-a avut preoţi mea noastră in trecut pentru conservarea conştiinţei naţionale a poporului din Ar­deal şi Bănat sub stăpânirea vitregă ma­ghiară. Acest rol trebuie să-l aibă şl as­tăzi preoţimea noastră, căci ea este da­toare să urmeze principiile şi învăţăturile lai Cristos, care sunt străbătute de cel mai curat democratism. Lupta pe care o , duce astăzi Partidul naţional român este o luptă sfântă pentru întronarea demo­craţiei sănătoase şi izbăvitoare. Sub cu­tele acesta] partid, condus de principiile cele mai ideale şi altruiste, trebuie să se strângă toată suflarea românească din Ardeal cu deosebire azi, când vedem, că după 5 ani dela înfăptuirea idealului naţional, în loc de fericire şl mulţumire, cârmuit orii de azi ai ţării au dus ţara ia mal prin abuzuri, nelegiuiri şi ticăloşii nemaipomenite. Poporul din Braşovul- vecbin a dat dovadă şi va face dovada şi în vUor, că e hotărît sâ lupte în ca

Kr. 85—MB*.ugm a 2 __________________________ OAZETA^^TRANSIVAWBi

drele Part!dalai naţional român pentru răsturnarea sistemului astnal de guver- nare. Lupta [* grea, dar ddevărui, drep­tatea şi lamina trebuie să iasă învingă­toare. (VII aplauze). Invitând pe d-1 Victor Bran sce să fie secretarul întrunirii, dă cuvântul d lui Voicu Niţesca.

0-1 dr Votca Hiţeica, primit cu vii aplauze, aduce mai întâi elogii părintelui dr. Debu, un adevărat preot cu crucea’n frunte şl un demn urmaş ai preoţime! din trecut, care a condus mişcările noas­tre naţionale pentru desrobirea şi lumi­narea neamului românesc. (3e fac mari ovaţii părintelui dr. Debn). Oratorui trece apoi la expunerea situaţiei politice a ţării tu sensul celor spuse la adunarea djo Braşov-Şcheiu, fiind des lotrerapt de aplauzele şl aprobările asistenţei nume­roase.

Al doilea orator, d l dr. iorel DobrflSCO, primit deasemenea ca vii apjaaze, se ocapă cu situaţia economică şi finan­ciară a ţării ?a sensul celor spnse la «dnnarea de dimineaţă din Şcheia. Fiind faţă şl câ va concetăţeni saşi, oratorul ţine să-i lămurească că d-sa no este an daşman al popornlni săsesc, cum vreau aă-i prezente anumite cercuri săseşti din Braşov. E ts drept, că a criticat la dife­rite întruniri politica saşilor, dar aceste atacuri au fost adresate na popornlni săsesc ca atare ci oligarhiei săseşti, care a, dat mâna ca oligarhii din vechinl regat. Expunerile d lui dr. Aurel Do- brescu au foit primite cu unaulme a- plauze şt aprobări.

D-i advocat dr. Hicalae Ioaneş s'a ocupat cu chestia organizărei Partidului naţional român din Braşov, arătând ne­cesitatea anei organizări cât mai temeinice îo vederea luptei pe care o duce Parti­dul naţional pentru răsturnarea regi mu­ici actual. Dă cetire listei clnbulni local comunal şi a bărbaţilor de încredere, Invitând pe alegătorii din Braşovul-veehin să se înscrie în număr cât mai mare, căci numai luptând umăr la umăr şi bine organizaţi vom putea duce lupta la bun sfârşit.

Economul D. Cârstea arată că ţara e plină de omide, cart rod vlaga acestei ţâri. Mulţumeşte iuiDamnezeu.că mai avem încă iu ţara aceasta oameni cinstiţi şi de inimă, cum sunt fruntaşii Partidaloi na­ţional român, cari s’au hotărît să stâr­pească aceste omide. Să-i armăm cu toţii, orgacizându-ne, căci numai astfel vom putea scăpa ţara deia peire. De în­cheiere face an călduros apel pentrn

sprijinirea oresei naţionale şi în deosebi a celuf mai vechfu ziar af nostru: »Ga­zeta Transilvaniei**. (Aplauze prelungite).

Telegrama adresau d-M I. Mania-înainte de-a se închide îatrunirea, se

dă cetire următoarei telegrame, care a fost aprobată şi de întrunirea din Bra. şov-Ş chei ui

D'iui idila Hanlapreşedintele Partiialai naţional în

Bucureşti.Alegătorii români din suburbiile

Şchei—Braşo? şi Braşovul-vechiu ai Partidului naţional româa strâaşi îa două entuziaste întruniri la 22 Aprilie 1928, salută cu devota­ment pe neînfricatul luptător şi vred­nicul preşedinte alPartidului naţional şi-l asigură, că vor rămânea ostaşi credincioşi în marea armată a Partidului naţional, dându-i tot sprijinul şi luptâad cu toată hotâ- rîrea pentru răsturnarea neamâ­nată a nefastei guvernări liberale şi disolvarea actualelor Corpuri le­giuitoare, ieşite din fraudă şi fur­turi de urne.

Dumitru Mareea, institutor; preşedintele adunării din Braşov- Şcheiu.

Dr. Petru Debu, paroh; preşe­dintele adunării diu Braşov-vechiu.

Adunarea manifestează îndelung pen­tru şeful Partidului naţional, d-i iulin Mania.

Părintele dr. Petru D ebu închide a- dnnarea la ora 6 Va seara, mulţumind oratorilor pentru expunerile făcute şi asistenţei pentru interesul dovedit.

Prinderea unui ves tit sp ă rg ă to r . Astaz?, Luni dimineaţa a fost prins de către poliţia gării Braşov vestitul spăr­gător Pap Miklos, care are la activul sau ni ai multe spargeri, săvârşite ia Braşov, şi care a evadat din închisoarea din Sibiu. Cercetările va scoate la iveală numeroasele spargeri, săvârşite de acest vestit spărgător, care a fost înaintat poliţiei de stat din localitate.

In ajunai eongrnsniai Funcţionarilor

Gavernnl încearcă ca toate mijloacele Im pedecarea conaresnlal. — Sltaatie

nelămurită.Bucureşti, Sâmbătă 21 Aprilie.

Agitaţi« fnncţionărlmei e in continuă creştere. La sediul Uniune! sosesc neîn­trerupt telegrame şi carieri, aducând cele mai alarmante veşti despre piedicile puse îa drnmal delegaţ ilor din provincie pen­tru congres. Ca toate aceste unele de­legaţii s’au putut strecura la Bucureşti. Aseară an sosit în Capitală delegaţii fnnetionarilor din 7eleorm an, cari an ra­portat Uninnei că din localitate au fost conduşi de nu agent de poliţie până la Roşiori şi de acolo, delegaţii au putut să scape de supravegherea agentului şi au venit la Bucureşti. Delegaţia din Lugoj a declarat că acolo s’au dat ordine ca să nu plece nici nn funcţionar. Funcţio­narii din Turtucaia au expediat o tele­gramă Uaiunei câ aderă la mişcare. Te­legrama însă na a ajuns la destinaţie. D .‘legaţia din P. Neamţ a spus că atât . prcfectal cât şi primam! an împiedicat I ca delegaţia să plece. I

In cursa! nopţei an mal sosit delegaţi din Muscel, Tecuci, Prahova, Tulcea şl Bucovina.

Astăzi, la orele 5 d. a., delegaţii func* ţonarilor din provincie urmau sâ se în­trunească în str. Sficiiior No. 14, spre a hotărî asupra deciarârei grevei gene­rale. Din cauză că au lipsit unii delegaţi din provincie adunarea s’a amânat pe mâne dimineaţă la orele 8 în sala »Ds,- cla" unde vor hotărî dacă e nevoe de a declara greva generală.

Hotărîrea luată de delegaţi înaintea congresului va f< ratificată de coogre- sişti. Membrii Uaiunei au spus că n’au - cerat autorizaţia ministerului de interne pentrn ţinerea congresnlm, deoarece nici în slua de 11 Martie nn s’a făcut această intervenţie şi totuşi congresnl s’a ţinut.

I.

Sinodal arhid ecezan ţinut la Sibiu a ales pe protoiereul dr. ioan Stroia ase­sor ordinar în senatul bisericesc; pe d-1 dr. Andreiu Gâlea asesor referent in se­natul şcolar şl pe directorul dr. Ioan Bănea asesor onorar în senatul şcolar.

fiL C. Ddatnrda: „Război şi civilizaţiede dr. Ioan Bran-Lemeny

Ioan Cclfescu-belaturda, autorul impor­tantei opere de mai sus, apărută de curând, a fost primul frate din Vechiul regat, care, părăsîndu şi cariera mai bă* noasă de advocat, a venit In primăvara anulai 19i0 în Ardeal, intrând în rândul magistraţilor dela Tribunalul Braşov. Pentru noi ardelenii acest fapt era un eveniment deosebit, Iar preşedintele de atunci al Tribunalului d-1 dr. Petre Meteş, care părăsind magistratura a dat o lovitură aproape ireparabilă justi­ţiei de aci. a convocat imediat plenul magistraţilor — din ~care făcea parte şi subsemnatul — îatr’o şedinţă solemnă, Ia care au Inat parte şi delegaţi ai ba­roului local, sărbătoriodu-se astfel pri­mul pas fericit spre unificarea justiţiei, aşa cum ne-o închipuiam no!, cu inima curată şi complect conştienţi de opera mare şi anevoioasă.

Sărbătoritul a spus cu ocazia acelei solemnităţi in esenţă următoarele: am Intrat in justiţie oarecum ca sfiaiă, ca Intr'un templu, venind între D-voastră In Ardealul visurilor noastre, ca să-mi adip sufletul şi cngetul Ia izvorul curat al energiilor şi moralei ardeleneşti, ca împreună cu d-v să distribuim drepta­tea adevărată şi să luptăm pentrn înstă­pânirea ei în această ţară. Cotfescu s’a ţinut de ca vânt. Şl poate tocmri din acest motiv şi-a creat adversari, intre cei, cari veniseră dnpă dânsul, la această instituţie. Ş\ a fost deajuns, ca el in calitate de judecător de instrucţ!e şi în colaborare cu organele compe­tente, să gâtuie focarul de corupţie, ce se încuibase pe atunci, fără de veste, In Braşov, clubul de joc de cărţi „înfră­ţirea*1, adus de averescani, — ca primă Instituţie de înfrăţire — aşa precum o înţelegeau ei, ca să se năpustească asupra lui diferite persoane »influente*’ ale acelui regim, cu scop al de a salva oamenii şi opera nefistă averescanâ. Dar Colfescu a rezistat. Consecinţa a fost, că a trebuit să plece, mutat fiind,

ia capătul ţării, la o judecătorie deo.col şi după el au fost eliminaţi din justiţia d n Braşov şi aproape toţi ardelenii, prin forţa însăşi a împreju­rărilor insuportabile, ce ii se creas eră. Ert vorba doar de unificare, aşa cum o înţelegeau »ei".

D-i Coif eseu însă şi-a continuat stă­ruitor drumul şi opera de purificare în­cepută. Din esperienţele d-sale îadeluu- gate, făcute în Vechiul regat, unde a trăit, ca advocat luptând la început cu multe greutăţi, din esperienţele războiu­lui mondial, la care a luat parte, pe front, ca căpitan de rezervă, diu stu­diile sale estiase, precam şi în urma celor păţite, văzute şi auzite, ia venirea sa îo Ardeal, s’a născut, iş putea zice, epocala sa operă »Războiu şi civilizaţie*, care ar trebui să figureze drept biblie pentru oricare intelectual modern, în special român.

Fireşte, câ în cadrai a 2 -3 coloane de ziar, nn se poate reda o recenzie desăvârşită, care să corăspundă mai aies Importanţei menţionatei opere. Vom îacerca însă totaji să expunem, pe scurt ideile priacipale ale acestei bogate lu­crări de friosofie şi psihologie socială, lucrare Întemeiată pe spiritul biblic, culminând în ideia iubirii creştineşti a revărsării eului propriu în sufletul umanităţii şi tinzând spre perfecţionare, spre Dumnezeire.

In cartea I. »Pnterea răului", autorul expune cum generaţiile se sacced nna pe cealaltă, venind din haos, din marele necunoscut,fără să ştim apoi unde se duc De aceea trebae să presupunem, câ, ex stă o conştiinţă superioară de la care emană totul şi Ia care se întorc atât conştiinţele individuale, cât şi cele co­lective. Omenimea deci, trăeşte şi ac­ţionează în mod inconştient, conştienţi fiind numai abia câţiva indivizi supe­riori, dar şi aceştia nu euut decât in­strumentele »geniului necunoscut“. De

' aci urmează însă, că ştiinţa este numai

un auxiliar, iar credinţa este cea cu adevărat creatoare. Io starea actuală de desvoitare războiul, fie între indivizi sau între popoare, este încă un rău necesar, iar răul provoacă reacţiunea binelui şi în această atmosferă de după furtună se produce progresai. Sâ luptăm contra râului şi astfel vom obţine libertatea şi fericirea.

Triumful răului este numai temporal, căci binele nu poate fj distrus, pe când cu triumful acestuia, răul ca şi agreso­rul, se distruge pe sine Însuşi, având iară *î agresorul putinţa de a reîavij, prm mutică, sau prin suferinţa, pe care a avut-o s’o îudsre, ia râodu-;. Căci su­ferinţa e*te factorul cei mai importam de crîaţiune. E& ne nobiiitesză şi astfel ne dă putinţa să deţinem cea puternică armă: ierUrca. Prin suferinţă ne refacem şi ne perfecţionăm mereu, existenţa ob­ţinând o continuitate, se perpetuiazâ, moartea devine numai aparentă, căci noi prin generaţiile trecute şi vom exista îa generaţiile viitoare. Ceea-ce importă în primul râad este »să găsim calea cea dreaptă şi să rămânem in ea*, şi astfel vom obţine fericirea şi viaţa vecinicâ.

In consecinţă şi ca popor, numai a- cela se perpetuează, care are o cultură, un suflet etnic, format prin cultură. Dar societăţile se anchilozează şi eiiminează elementele bane, cari se stabilesc în a*t loc, pentru-ca mai târziu să vie să reor­ganizeze corpul de onde au pornit. An­chilozele, produse de paraziţi şi de ele­mente trăite în tradiţia viciului şi ienei, trebae înlăturate prin »munca produc­tivă a forţelor naţiunii şi înlăturarea dela cârmă a paraziţilor*.

Este adevărat, că răul in multe cazuri este un b nefâcâior, dar aceasta nu în­semnează că este absolut necesir şi câ spre a ajunge la progres trebue aâ tre­cem printr’o perioadă de »jaf şi distra­gere*. Dimpotrivă drumul cel drept este cultivarea minţii şi a inimi!, pătrunderea şi propagsrea ideilor mari, îaaintate şi spiritualizarea.

Propagatorii răului însă sunt adevă­raţii sclavi ai omenirii, sunt sclavii pa- timelor lor, cari îi distrug. Aceşti sclavi, atunci când ajung stăpâni, sunt cei

N icolae O a ic e a sen. îavăţător ro­mân ortodox în pensiune, fost în ser­viciul şcoalei noastre primare confesio­nale de bâeţi şî de fetiţe, timp de 34 ani, $1 a dit nobilul său suflet in raâ- nile Creatorului, Vineri, în 20 Aprilie 1923, la orele 2 p. m, dapăce a fost împărtăşit cu Sf. Taine.

Moar ir a nemiloasă a răpit dn mijlo- cnl Corpului nostru didactic pe un pe­dagog conşten’ios ţi dîvotat chemării saie. Toată viaţa sa a fost omul dato­riei atât îo viaţa şcolară cât şi îo viaţa lui familiară.

Despre pierderea acestui veteran şl vrednic bărbat de şcoală, încunoştliaţăra ca durere pe toţi colegii şi amied şcoa- lelor noastre.

Rămăşiţele pământeşti ale dsfunctaiui se vor ridica din c*>.s« propri; (? e To­cile 34) şi se vor depune spre vecini :ă odihnă îa cimiiteul biserica S*. Treimi de Pe Tocile, *z<, Lan», ia 3 ore p. m.

Corpal Inwăţâtoresc al şcoalei arlaiarerom. confesionale do bâeţi şi fetiţe din Braşov.

*

La doliul Fami:i;i şi a Corpului didac­tic, se asociază şi ziarul nostru, expri­mând Familiei In io Uite şi Corpului di­dactic cele mul sincere condoleanţe.

Vecialcă amintire laboriosului şi blân­dului dascăl şi luminător al poporului!

*Familia O ancea, îa amintirea iubitu­

lui ior soţ, tată, socru şi moş, veteranul învăţător în pensiune N.colac Oanceasen. decedat ia 20 Aprilie a. c., a b ne- voit a dona pentrn fondul , U n irea" ai şcoalci noastre primare, a cărui menire este a da elevilor şi elevelor, cari se disting prin purtare morală bună premii de moralitate sum a d e iei 1000.

Drecţiunea, în aurărie Corpului tn- văţăioresc dela şcoala primară centr. rom. ort. de bâeţi şi de fetiţe din ioc, ai cărui membru valoros a fost decedatul timp de 34 ani, aduce O te Fam Iii pen­tru acest nobil gest, călduroase mul­tă m. te.

B raşov, în 23 Aprilie 1923. — D irec• ţiunea.

mai mare pericol pentru societate. Do­vadă ciocoismul şi bizantinismul, deveniţi stăpâni la noi In ţară şi ceri »au ţinut marea majoritate a populaţiei in stare de iiotism*. Numai prin moralitate, prin dreptate şi prin cultură, putem scăpa de sclavia cea mai urîtâ şi de­gradatoare. Dar sclavi există nu numai Intre indivizi, ci şi înfre popoare. Un astfel de popor este poporul evreu şi anume din motivul, câ ei a trecut prin toate vicisitudinile, suferind o mulţime de agresiuni şi astfel s’a alterat carac­terul evreilor încă dela origine, păs- trându-şi acest caracter în special în virtutea religiei lor. Astfel ei. simţindu- se străini şi duşmăniţi, au fost forţaţi jj să-şi însuşească tot felul de vicii, pen­tru ca să poată trai şide-aceea ei con­stituie, în orice parte, un agent de di- soluţie şî de cangrenare a societăţii. Vina nu e a lor. Ei sunt însă de com­pătimii, căci poporul evreu trebuie con­siderat ca un mare bolnav. Noi frebuie să ne apărăm de microbii societăţii prin lupta pentru extirplrea păcatelor noastre sociale.

Părerea noastră în privinţa evrelsmu- iui este însă, că evreul a servit socie­tatea nu numai indirect, prin reacţiunea sănătoasă, ce a produs-o răul propagat de dânsul, ci şi d rect prin anumite ca­lităţi, cari nu i se pot contesta, căci daca nu le-ar poseda, ar trebui sa ad­mitem imposibilitatea de a i se schimba mentalitatea şi sufletul, chiar prin re­mediul atât de admirabil, propus de autor: iubirea de oameni. Acest reme­diu însuşi arată, că autorul nu poate fi considerat de antisemit, cu toate gra­vele con stai gri. pc cari le face referi­tor k evrei. Vina pentru această stere a evreilor o găseşte autorul, cu privire ţa ţara noastră, foarte just în oligarhie:»ei (evreii) au fost instrumentele clasei dominante şi clasa dominantă a fost instrumentul ior". Evreii fiind laşi, nu sunt capabili sa provoace, din propria iniţiativă, pe cont propriu, dezordini şi revoluţii.

(Va urma).___ ''1

Uf. 8S -4W 3 O AZBTAwrR A f iŞ L ? A ! lim * ir» « s

Manifestaţiile politice de eriDouă primiri la gara de Nord: D-l Mibalache este salutat de mii de oameni. D-l Averescu primit oficial numai prin delegaţi de săteni.

Ciocnirea ca armata pe Calea G ririţa

Bucureşti\ 23. (Dela trimisni nostru specia]). — Eri dimineaţa, la ora Îl a sosit, venind deia Câmpulung, d-i |. Mibalache.Cetăţenii bncureşUn', în număr de câte-va mii de oameni, i-aa Ieşit în întâmpinare la gara de N )rd. In uratele continue a fost condus de pe peron până în curtea gâr , unde d-l Miha- iache a ţinut o scurtă cuvântare de mulţumire.

De aci mulţimea a porcii îa orale paterei;e pe calea Gri i,ei până la sala Secera.

Ia Îatâmpisarea mu-inei , au fost aduse paterei e cordoane ne soldaţi dlonou s'au produs ciocniri ş i frun taşii fSftiCi au f o s t bruscaţi ş i looifi. Ia cele din armă, cordoanele au cedat şl mulţimea s*a putut risipi, permi;ându»se

♦ circulaţia pe trotuarul drept ai căli Griviţa.* In aceeaşi zi, partidul poporului or* ganisase o raanfestaţie pentm generalul Averescu. In înţelegere cu guvernul

j vroia s ă fa c ă m anifestaţia la g a ră ş i I p e stradă. Cam averesedoii aflaseră că ) mii de oameni s’au dus la gară să pri­

mească pe d*l Minaiache şi se temeau de o puternică manifestaţie osii ă a Bu* cureşteniior — au făcut ca d-i Averescu să vină mai târziu, dupăce cetăţenii pil- mi seră pe d*l Mihalachs.

La gară au fost aduşi numai delegaţi din sate, cu căruţele. Jandarmii con* irolau la barierile comunelor legitima­ţiile şi nu lăsau de căt pe acei ţărani să plece cari aveau ordin dela Ave­rescu 1,... O grupa de delegaţi ţărănişti au trecut cu forţa şi jan darm ii au tras focuri d e puşcă după ei.

Manifestata pentru generalul Averescu a făcut fiasco cu toate că guvernul era complice în pregătirea ei.

Cetăţenii bucureşteni s'au abţinut os­tentativ dela manifestaţia organizată pentru d-l Averescu, care a părăsit gara într’un automobil.

Grena generală a funcţionarilor publici- Capitala sub asediu - Declararea grevei -

— Arestarea domnilor Nicolae Schiua şi Dinulessu — Prinţul Carol trecând în automobil a rămas foarte surprins

de consemnarea armateiIscinitl 23 Aprilie. (Prin telefon dela Tcorespondentul nostru special). La

congresul de ed al funcţionarilor au asistat cu toate piedicile puse de guvern, aproximativ 500 delegaţi iu vederea congresului toate străzile au fost ocupste ra idâre ie. începând dela 8 ore dimineaţa curgeau regim satele în ţi nuta de

fmpsnie.Li orele 9jum a avut loc consfătuirea delegaţilor ca d-i Schina. La orele

lOjum. d-l N. Schina deschide congresul zugrăvind mizeria în care Lăţesc tuncţio narii cari sunt trataţi ca nişte sclavi, latr'un Stat modera orice corp social are dreptul de asociere. Prin armare şi functonărîmei uia ţară. După ce mal iau ca* vântul şi alţi delegaţi congresul primeşte următoarea moţiune:

Delegaţii funcţionarilor întruniţi în ziua de 2 2 A prilie în congres în sala „Dacia* aduc la cunoştinţa1 tuturor funcţionari- lor şi pensionarilor publici, că congresul a proclamat greva ge» nerală începând cu ziua de 22 Aprilie.

După votarea cu unanimitate a moţiunei congresul a'a închis, funcţionarii, răspândindu-se în linişte.

Prinţul Carol\ trecând cu automobilul\ a rămas foarte surprins de nemai pomenita desfăşurare de trupe. Soldaţii consemnaţi nu ştiau ce să făcă; să lase să treacă automobilul Prinţului sau să-l oprească. Au fo s t momente penibile pentru armată. In cele din mmă Prinţul Carol a dat ordin ca automobilul să înainteze foarte mcet, privind surprins in dreapta şi stânga, neştiind că ce se petrece.

D-nii N. Schina şi Dinulescu, conducătorii mişcării funcţiona rilor au fost arestaţi eri seara. Astăzi sau mâne se vor ’con­firma mandatele de arestare; după care vor fi transportaţi la Văcăreşti.

Arestarea d-lor N. Schina ş! Dinulescu, a produs o agitaţie nemai pomenită inul funcţionărlmei.

Urmările declarării elevei.La ministere, funcţionarii sa u prezentat astăzi, dar fac greva pasivă, nelucrâiid.

fgnc|lonarii naora dintre ministere an părăsit In corpore serviciile.Funcţionarii aşteptau dispoziţiile delegaţlunilor lor la congres, la vederea exe-

«atărel ore ie i hotărită eri.In binroarile Direcţiune! generale cir. şi toţi funcţionarii de blron cir. s'aa so­

lidarizat la greva generată Si aşteaptă instrucţtiie pentru executarea grevei.fincţionarii publici dacă vor fi militarizaţi sunt hotărlţi a fase grevă pasivă.

Culturale lCodlea. Duminecă a avut Ioc în Cod*

!ea o serbare teatrală-muzicală, data de coral bisericesc, în folosul zidirei unei noi biserici.

Două piese teatrale (La şezătoare şi Dada), cântări îa patru şi opt voci, precum şi o inimoasă declamaţie, au delectat numerosul publ c, care după program a trecut ia dans.

Buna reuşită a acestei serbări este legată de munca încordată depusă de

iţele Preştnercanu, precum şţ de va fete şi flăcăi dm localitate, cari

au reuşit să arate pe lângă scopul no­bil, un exemplu foarte frumos de edu­caţia poporaiă-naţionalâ. C.

Laborator R oentgen m o d em , cu apa­ratele cele mai noui, uzina electrică proprie, sub manipularea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic con­ducător Dr. Iuliu Fischer, specialist. Fotografii şi transluminări precum şl vindecări cu razele Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori ' «î oră din zi.

Grandioasa întrunire deia Timişoara.Cu toate piedicile puse de autorităţi, cari au oprit accesul poporului, adunarea a avut un succes strălucit.

Timişoara, 23 Aprilie. (D ela corespondentul nostru specia l.) Grandioasa în­trunire a Partidului naţional român sa deschis ieri la orele 10 dim. în hala Fa­brice! de bere. C u toa te câ autorităţile au oprit sa te le s ă oină la întrunire ş i cu toa te câ mul fi ţărani, cari s ’au putut strecura din sa te , au f o s t opriţi la barie­rele oraşului, a asistat la întrunire poporul din suburbii, singuratice delegaţii dela sate şi o mulţime de intelectuali din oraş şi împrejurime în număr de peste 5000 de oameni.

întrunirea a fost prezidată de veitrabilui părinte N eagoe. Au luat apoi cu­vântul pe rând d nil: S ever Boou, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidul«! naţional român, dr. Caius Bredicm nu, fost ministru, Pavlicăf B râtâşana, deputat« dr. A lexandru V aidi-V oeood, fost prim-ministru al ţării şi dr. Ş tefan C . P o p , fost ministru, expunând situaţia politică internă şi externa.

Asistenţa a primit cu un entuziasm de nedescris pe fruntaşii Partidului na­ţional, aprobând întru toate atitudinea lor politică şi rugândud sS continue lupta cu aceiaşi energie pentru răsturnarea cât mii grabnică a regimului actual născut din păcat.

De încheiere s’a trimis d-lui Iuliu Maniu o telegramă entuziastă de ade­renţă şî neclintită alipire. C or.

Lupta contra Constituţiei liberaleDiscursul deputatului dr. I. LUPAŞ rostit în şedinţele Camerei din 13 şi 14 Martie 1923.

— Urmare —Momentul psihologic.

M om entul psihologic arată, că în urma tristelor experienţe făcute de poporul nostru în ultimele alegeri, simţul de solidaritate naţională şi de unitate su­fletească s’a zdruncinat adânc. Trebue altă guvernare, alt devotament pentru interesele neamului şi ale Statului, mai multă iubire de oameni, mai viu sen­timent pentru respectul legilor şi mai adânc simţ de dreptate la cei de sus fată de cei de jos, ca să poată fi înlăturat actuala criza a sentim entului de unitate şi solidaritate naţională. Fireşte, că ar fi fost cu mult mai bine pentru conso­lidarea } Statului naţional .român, dacă Constituţia s’ar fi votat în Parlamentul din 1919—-20 în legătură cu ratificarea declaraţiilor de unire deh Chişinău, Cernăuţi şî Aiba-Iulla. Eituziasmui care stăpânea atunci inimile tuturor Românilor ar fi putut crea atmosfera cea mai prielnică pentru reforma constituţională. Acum însă vedem cu durere, că atmos­fera aceasta lipseşte.

Momentnl iaridie.In ce priveşte m om entul juridic, nu

vreau sa fac incursiuni în domeniul colegilor mei specialişti în această ma­terie, cari sper câ nu vor lipsi a exa­mina chestiunea ce ne preocupă — şî dîn acest punct de vedere. Exprim însă părerea, că chiar daca majoritatea ar

-avea prin numărul covârşitor al man­datelor răpite dela popor, adeseori îm­potriva voinţii Iui hotărîte, puterea po­litică pe care îşi Imaginează că o are, şi totuş nu ar trebui să procedeze cum procedează.

D-l L a p a ş : Ştim doar, că îa concep­ţia modernă a dreptului nu întră numai forţa brutală sau cea numerică pe care se întemeiază această majoritate atât de mult. Ştim că este un principiu cu totul căzut în desuetudine în toate Statele civilizate : „qianfum potentiae ianium juris*. Faţă de aceasta con­cepţia brutală materialistă a dreptului stă adevărata concepţie morală creşti­ne iscă, concepţie care arată că dreptul valorează numai atât câtă morală poate să aibă în sprijinul său. (Aplauze pe bănci:e Opoziţiei).

/ (Va urma).

Inaugurarea filia le i soc. mG raiul R o­m ânesc\ Duminecă, 29 Aprilie c. Ia orele 7 seara va avea loc la „Maiorul Mura* o masă comună împreună cu oaspeţiibucureşteni şi ploeşteni, sosiţi ia Bra­şov cu prilejul Inaugurării filialei de aci a societăţii mGraiul Rom ânesc\ înscrieri se primesc până Joi seara la Eforia fcoalelor centrale, sucursala Băncii Na­ţionale şt secretariatul Direcţiei Regio­nale C. F. R.

P arastas. Implininda-se zilele trecute un an dela moartea neuitatului proto­pop şi episcop militar f dr. Vasilie Safta , s’a oficiat eri de către părintele protopop I. Prijcu, asistat de părintele dr. N. S-inghe, un parastas in biserica Sf. Nicotae şi ia mormântul din cimi­tirul acestei biserici. La actul pios au asistat membrii familiei, ai epitropiei, câţiva membrii ai comitetului parohial şi mai mulţi intelectuali.

Regretăm că nu sra publicat ţinerea acestui parastas, la care ar fi dorit să îa parte toţi prietenii neuitatului nostru protopop.

M arele cutremur din M exic. Din New-York se anunţă că pe întreaga coastă a Mexicului, dela Vera-Cruc şi pâuă la San-Louis s'a produs un mare cutemur de pământ cu consecinţe ca­tastrofale. Zece comune au dispărut în urmi cutremurului.

Districtul Hidalgo s’a prefăcnt în rnlnă. Numărul victimiior trece peste trei sute. Vulcanul Hedeta a erupt. Locuitorii din regiunile plantate cu cafea, din jurul vulcanului s'au refugiat spre centru! Mexicului. Cutremurul s’a resimţit şi în republica Equador. O puternică erupţiune sa proius Joi dimineaţa. La vulcanul Puoqaavaqua, lava a ameninţat oraşul R o-Kombo, ai cărui localtori au început să se refog ezc.

Legătura telefonică şi telegraf,că eu oraşul a fost întreruptă.

3 P P r e ţ u r i f o a r t e r e d u s eŞifon 3 2 — U IPâsză gaibină prima calitate 38 — Zefir . . . . . . . . 80 •“Belea de afă . . . . . 48 —Diradl . . . . . . . . 10ţesături de easi . . . . 00 —Pânză S c h r o ll ... . . . . . . . . . . . . . . . . . 00 —larohizette prins calitate __ (

lat 115 cm... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 —Stofă pentru dame. lână su­

rată, In 17 colori . • . 180 — Stofă pentru perdele . . . 150 —

I a

•an’«dfi m

Brâşov, strada Porţii No. 5.Poplin peaitra câppeIa © o 1 o 8* 1 tlifârifa«

3—10 8781

/« jji 4 Nr. 8 5 -1 5 2 3•AZETA TRANSILVAN iHl

I f û i » f o o T îrasţiißlăMiBBtniI \ C I uCoZi Modele oriqinalt e .

riglnale din 3 străinătate. Pălării de o doliu. Ornamente pentru

■r«e««, strada Pârtii 48, ti«rt«.s pă| ăr jj. Transformări.Salonul

Pr. Nr. 7239-1923.

Ordonanţa IV.Frejuri pentru faină din morile locale sistematice şi pâine de brutărie stabb Iile de oficiul de control al fâinei şi pâinei din Ministerul de Industrie şi Corner) cu Nr» 123098 Valabil pe teri-

torul oraşului Braşov.I Pretor! i e fâ!n&

Preţ la m o a ră fă r ă sac ş i fă ră cifra d e afaceri.

1 kgr. făină albă de 25% extracţie Lei 6*10.

1 kgr. făină neagră de 50% extracţie Lei 4‘—•

Posesorii de mori sistematice sunt obligaţi a tine registrele prescrise şi a se conforma dispozitiunilor ale ordo­nanţelor oficiului de control.Preturi en detail fără p u n g ă d e hârtie

şi fără cifră d e afaceri•1 kgr. făină albă de 25% extracţie

Lei 6*77.1 kgr. făină neagră 50% extracţie

Lei 4 44.Inclusive punga de hârtie şi cifra de

afaceri preţul nu poate trece peste suma de Lei 7*— resp. Lei 475.

Fâinarii pot prelua făina din mori Sistematice numai cu delegaţie eliberată a primarului.

II. Pretori pentru pâine.1 kgr. pâine albă din făină cal. I. 257®

extracţie Lei 6*25.1 kgr. pâine neagră din făină cal. II.

50% Lei 4*25.La pâine se tolerează o diferenţă de

greutate până de 5°/o.Brutarii sunt obligaţi a tine registrul

şi un carnet cu asuşi bonuri reglemen­tari şi vor tine strict la ordonanţa mi­nisterială şi vor prelua făină din mori sistematice numai cu delegaţie elibe­rată a primarului.

Braşov, 14 Aprilie 1923.Dr> Schnell

3811 1 -1 primar.

VINURInoui, de Drăgăşani, tămâios şi vin de masă cu 12—14 Lei kgr., se află de vânzare la

Gheopph« Hioşoiu5799 2 - « piaja Prundului.___

A V I SJe cherche leçons de français à

prix modéré, f llil IODCSCU Post- R e s ta n t. 3798 2 - 2

P ubfioaţiun eNo. 534/1923 luna Aprilie 17.

Se aduce ia cunoştinţa D-Ior amatori (proprietari, erândaşi, exploatatori, co­mercianţi), că In ziua de 1 Mala st. n 1023, 0TS10 din* se Jine licitaţie publică cu oferte închise şi fără drept de supra oferte la Sediul Comandamentului Trape­lor de Munte din Sinaia strada Primăriei Ir. 0 sau la sediul unităţilor din garni­zoanele mal jos notate pentru furnizarea cantităjel de 9 000.000 (nouă milioane) kgr. lemne de foc, esenţă tare (cer şi fag) necesare unităţilor acestui Coman­dament şi care se vor preda în can­tităţile şi localităţile următoare!

1) Sinaia 1,01 .235 kgr.2) Braşov (La Batalionele 2 şi 3

V-tori M-te) 2,129.000 kgr.3) Predeal (la Batalionul 4 V-tori

M-te) 1,320.000 kgr.4) Abrud (la Batalionul 5 V-tori M-te)

680.000 kgr.5) Aiud (la Baielionul 6 Viori M*!a)

1.500.000 kgr.6) Zârneşti (la Centrul Instrucţie M-te)

200.000 kgr.7) Codlea (la Divizionul 6 Art. M te)

1,342000 kgr. «8) Curtea de Argeş (la Reg. Obuziere

M-te) 815.000 kgr.Condiţiunile şi caetul de sarcini se

pot vedea în fiecare zi de lucru la Serviciul intendenţei Comandamentului Sinaia şi la fiecare unitate în parte.

D*nii concurenţi vor depune odată cu ofertele şi garanţia de 10% în re­ci pisa Casei de Depuneri, sau numerariu.

Textul art- 72—83 din Legea Conta- bilităţei Publice este aplicabil acestei licitaţii.

Şeful Serviciului In'endenţei Trupelor de Munte

In ten d. Lt-Colonel:8815 l—l Gherculescu .

No. 106/923.

Publieaţm neIn 18 Mai 1923, la orele H a. m. în

biroul subscrisului Ocolul silvic Braşov, strada Argintarilor No. 5 se va ţinea o licitaţie cu ofertele înscrise despre vân­zarea de cca 2500 ma lemne de brad din parcela oădurei orăşeneşti numită „VALEA CU APA* cea de sus.

Preţul strigăfei pentru 1 m8 în picioare 150 Lei-

Vadiul în sumă de 40,000 Lei trebue depusă înainte de deschiderea ofertelor înscrise.

Licitaţia se face numai prin ofertele înscrise închise şi sigilate.

Condiţiunile mai de aproape se pot vedea la : Ocolul silvic oraş-Timiş al oraşului Braşov.

Braşov, Ia 20 Aprilie 1923.1 - 1 3814

Societatea Generala de PublicitateS . A . C a p i t a l L e i 3 0 0 0 .0 0 0

Directori: Carol Schalder şl S. BergerC e n tra la p S t r . K a ra g h e e rg lte v it»! 8 , Telefon 11|84 S n o u rs a le l O a la a V ic to r ia ! @0 (Hiena Select Central)

C a le a O a d e ţti H o . 3 7 C a le a C r iv iţe î (Hiena ?0lta*B«Z8şti)

Concesionara exclusiva a publieifăţei ziarelor

Adevărul, Dimineaţa şi EpocaContraste speciale de publicitate cu toate ziarele din ţară.

Ucnâtfkni spadalo de pnbli diete m cifrele Mm

Ardeal, Banat® Bucovina ş! Basarabia.

Proecte şi oferte de publicitate gratuite la cerere, efenad o publiciste cenştiiado&să şi proázs&vá.

U

M■PTi

Afi# A . M J -r ’"tL & CO M k\ l&ir.fy'ji-'W*

Domnii Abonaţi »ai zia ru lu i care sunt în ) restanţă cu plata a b o - | n a m e n tu lu i, sunt ru ga ţi ) ca de u rg e n ţă să trim ită )

costul abonam entului J p rin m andat poştal, c o n - 1 trar y o m ii siliţi a sista | trim ite re a zia ru ln L J

Administraţia. |

C ă r ă m id ăaproximativ 40—45,000 bucăţi cărămidă, bună, nefolosită Áts f â n z a r e .Informaţiuni 4a Administraţia ziaruliik

3816 1 - 2

Transportori ca autocamionul,în orice localitate. Informeţiuni TârgulInnlmt 28._ _ _ _ _ _ _ _ 38oo 3 - s

Caut vârghii (bile) de braddela 10—12 cm. gros la bază şi 6 cm. la vârf, dela 4 metri în sus lungimea, cojite, uscate. Să se arate preţul pe metru cub şi staţia de încărcare.; o—o I. Baligă, Azuga.

Uzinele de Fier şi Domeniile din ReşiţaS o c ie ta te A n sn im i

Publicaţiune.In vederea preschimbărei acţiunilor la purtător în acţiuni nomina­

tive, preschimbare prescrisă de noile statute votate de adunarea gene­rală extraordinară din 8 Februarie 1923 şi potrivit Jurnalului Codsî- liului de Miniştrii No. 693 dtn 27 Martie 1923 publicat în Monitor«! Oficial No. 5 din 6. Aprilie 1923, Direcţiunea Generală a societăţei In­vită pe domnii acţionari a prezenta până la 10 Maia 1923 acţiunile* ce posedă spre stampilare şi înregistrare.

Acţiunile se vor depune la birourile societăţei în Bucureşti, str. Povernei 2, în fie-care zi dela 972“ 1272 a*

Posesorii ac{innilor aflate în streinâtate vor trimite un borderou în dublu exemplar al acţiunilor ce posedă, indicând numărul fie-cărei ac­ţiuni. Un exemplar stampilat se va restitui posesorilor.

După stampilare» acţiunilor sau a borderourilor menţionate mei sus, ori*ce negocieri se vor faee numai cu îndeplinirea formelor pre­scrise de codul comercial pentru negocierea acţiunilor nominative şi cu aprobarea Consiliului de Administraţie.

Acţionarii, cari nu vor prezenta la data menţionată mai sus acţiu­nile sau bordsrourtJe spre stampilare, vor pierde dreptul de vot la adu­nările generale şl nu vor putea îacaşa dividendele cuvenite acţiunilor ce posedă.

Domnii acţionari vor arăta neapărat şi naţionalitatea lor, cunoscând că operaţiunea stampllărei acţiunilor sa va face sub supravegherea unui delegat al Ministerului Industriei şi Comerţului, chemat a constata în acelaş timp după indicaţiunile menţionate şi naţionalitatea posesorilor.

Direcţiunea Generală a Societăţei Anonime Uzinele de Fier şi Domeniile

8788 4—s din R e ş i ţ a .

M i ţi n ie ra M o r i gara lup i.— Valabil delà 1 Noemvrie 1922. —

S o s i r e a II P l a c a r e ădin Bucureşti : spre Bncnreştf:

Trenul : N.-ruI Ora î Trenul : Nr.-ul : OraşAccelerat 11 12.33 Personal 128 23.18Personal 129 14,47 Orient-Express 14 2.31Accelerat 15 19.14 Accelerat 10 3.35Personal 177 22.47 Personal 178 5.45Accelerat 9 2.01 Accelerat 16 1020Orient-Express 13 3.00 Accelerat 12 1637Persona! 127 6.12 Personal 130 1535

dig öradeamare : spre Oradea-mare: ,r

Personal 128 2250 Accelerat 11 12.53Accelerat 10 3.20 Personal 129 15.26Personal ' 178 5.21 Personal 177 23.07Accelerat 12 16.43 Accelerat 9 2.15Personal 130 15,25 Personal 127 6.30

din Arad: spre Irad :Orient-Express 14 2.14 Accelerat 15 1925Accelerat 16 10.00 Orient Express 13 3.21

din Făgăraş şi Slbto: spre Făgăraş şi SIbIn :Mixt 690 (umaidîirlfflras) 7.14 Personal 233 (ital la Si&ii) 7.15Personal 243 (Min) 12.30 Mixt 689 (usai m la Fag-)16.30din SI* Gheoroh© (Bretcu, Miercurea Ciu- Spre Sf. fiheorgiie (Bretcu, Miercurea Ciu-

cuiui şi Târgu-Murăş): cuiui şi Târgu-Murăş) :Personal 222 1003 Personal 223 7.25Personal 226 14-35 Personal 221 14.00Personal 224 22-35 Personal 225 16.50

din Zeraeşti •• spre Zeraeşti :Mixt 686 6.56 Mixt 685 7.35Mixt 688 13.40 Mixt 687 17.00

Redactor responzabd : 10AN BROTEA^