Oncologie Curs Intro
-
Upload
cojocaru-corina -
Category
Documents
-
view
75 -
download
8
description
Transcript of Oncologie Curs Intro
Oncologie Curs introductiv
Oncologia – ramură a medicinei care se ocupă de cancer
• Neoplasia – În latină, “creştere nou㔕 Cancer – “crab”
Cele 6 caracteristici ale celulei canceroase
• Independenţă de creştere (Se divide continuu)
• Insensibilitate la stimulii inhibitori (Nu se opreşte din diviziune)
• Evitarea apoptozei (Nu moare)
• Imortalitate (Nu îmbătrâneşte)
• Neoangiogeneză (Se hrăneşte)• Invazie şi metastazare (Se
răspândeşte)
• Morfologia celulelor maligne este:– Diferită de celula corespondentă normală a ţesutului de origine. – Tind să fie variabile în dimensiune şi formă– Tinde să prezinte nucleul mai mare, cu mai puţină citoplasmă decât celula
normală.• Mai puţin diferenţiate decât ţesuturile înconjurătoare:
– Pot prezenta unele asemănări cu ţesuturile înconjurătoare dar pot fi şi nediferenţiate. – Celulele canceroase pierd capacitatea de a-şi îndeplini funcţiile normale dar câştigă funcţii diferite (capacitate demigrare, sinteză de factori hormonali care amplifică activităţi specificeorganice).
• Işi pierd capacitatea de ancorare la ţesutul similar, permiţând migrarea spre alte sedii ale organismului. Celulele maligne sunt capabile să crească fără să fie ataşate de un substrat.
• Celulele canceroase pierd markeri şi receptori de pe suprafaţă, modificându-şi activităţile normale şi devenind de nerecunoscut de către sistemul imun, care nu le percepe ca anormale.
• Procentul de celule care proliferează într-o tumoră este mult mai crescut decât cel al celulelor normale cu aceeaşi origine tisular.
• Celulele canceroase se divid în manieră întâmplătoare, dezorganizată, creând celule cu leziuni genetice şi alterări structurale şi funcţionale.
• Celulele maligne devin nemuritoare prin alterarea morţii programate(=apoptoza, o funcţie care limitează numărul diviziunilorpe care le suferă o celulă normală, această funcţie previne ca celulele cu defect să se mai replice ulterior).
• Majoritatea celulelor canceroase sunt capabile să supravieţuiască cu oxigenare mai redusă decât celulele normale, permiţând proliferarea chiar în condiţii de deficit de nutrimente.
• Prezenţa invaziei în ţesutuile normale poate fi frecvent întâlnită indicând că tumora a devenit invazivă şi poate deja metastaza.
ETIOLOGIA CANCERULUII . FACTORI DE RISC AMBIENTALI AGENŢI FIZICI
– Radiaţiile ionizante– Radiaţiile ultraviolete– Traumatismele cronice, minore pot genera displazii care predispun la cancer-
protezele dentare– Corpii străini
FACTORI CHIMICI• Poluarea• Produşii industriali• Medicamentele
– imunosupresive la pacienţii cu transplant pot determina apariţia de limfoame maligne
– citostatice pot avea ca efect secundar apariţia unui al doilea cancer (agenţi alchilanţi)
– Estrogenii- c. mamar, c. endometru, c. vagin.
II . FACTORI VIRALI ŞI PARAZITARIParazitul Schistosoma haematobius Virusurile
– HBV, HCV(c. hepatic)– papilomavirusuri - HPV tip A (produc tumori
benigne, maligne în regiunile anogenitale)– herpesvirurile- v. Ebstein-Barreste implicat în etiologia limfomului Burkitt, c. Rinofaringelui.
III . FACTORI DE RISC COMPORTAMENTALI
TUTUNUL • determină c. epiteliale(c. bronhopulmonar, laringe, cavitate
bucală, esofag, vezică urinară, pancreas, probabil col uterin, mamar).
• riscul este direct proporţional cu vârsta la debut, durata de timp, numărul de ţigări pe zi, calitatea ţigărilor(utilizarea filtrelor, conţinut scăzut de gudron, aditivi)
• Sub 10 ţigări /zi riscul este de 5 ori mai mare faţă de nefumători, la 2 pachete de ţigări riscul creşte de 20 de ori.
• riscul îmbolnăvirii scade rapid în primii 4 ani de abstinenţă, ajungând similar cu cel al nefumătorilor după 10-15 ani.
• fumul de ţigară conţine nicotină, oxid de carbon, nitrozamine, hidrazine, hidrocarburi aromatice policiclice, toate cu efect cancerigen.• inhalarea pasivă este la fel de nocivă
ALCOOLUL– implicat în etiologia c. epiteliale(cavitate bucală, faringe,
esofag, ficat). – Alcoolul potenţează efectul tutunului– determină leziuni hepatice cu scăderea inactivării de
substanţe cancerigene, a sintezei de proteine, carenţe de proteine
– etilicii au o igienă deficitară şi o alimentaţie dezechilibrată
ALIMENTAŢIA:Factori alimentari implicaţi direct în apariţia neoplaziilor :
• Aditivi alimentari• Contaminanţi alimentari (pesticide, insecticide, micotoxine, clorura de vinil). • Hidrocarburile aromatice policiclice
– Rezultă prin arderea combustibililor solizi şi lichizi, având putere cancerigenă apreciabilă.
– Sunt prezente în alimentele prăjite, afumate fiind implicate în etiologia c. gastric, c. colon.
• Nitrozaminele:– Sunt substanţe cancerigene(peste 100), introduse în organism odată cu
alimentele ce le conţin sau se sintetizează în organism la nivelul tubului digestiv.
– se formează din combinarea nitriţilor(alimente bogate în nitriţi-carne, mezeluri, peşte, apă) cu aminele (proteine, AA)
– Nitrozaminele sunt implicate în etiologia c. Digestive (esofag, colon, gastric, hepatic)
Factori alimentari implicaţi indirect în apariţia tumorilor maligne:
I. Creşterea aportului de grăsimi.II. Creşterea aportului de proteine.III. Deficienţa aportului de fibre alimentarIV. Deficienţa de vitamine, minerale în alimentaţie se asociază cu risc mai crescut de cancer.
IV . FACTORI DE RISC CONSTITUŢIONALI FACTORI GENETICI • Cancerul este o boală genetică fiind datorată unor modificări ale
genelor şi a expresiei acestora. • În majoritatea cazurilor modificările apar întâmplător (cancere sporadice), doar la un număr redus de cazuri există o transmitere de la părinţi la descendenţi a defectelor genice (cancere cu predispoziţie genetică).
FACTORI IMUNOLOGICI sunt implicaţi în etiologia cancerului la pacienţi cu deficit imun congenital sau dobândit.
FACTORI ENDOCRINI• In cancerul mamar sunt implicate:
– excesul de estrogeni şi progesteron (menarha precoce, menopauza tardivă, obezitatea, tratamente hormonale).
– Prima sarcină la vârste tinere, alăptarea prelungită oferă prtecţiepentru cancerul mamar.
• Cancerul de endometru:– apare de obicei la nulipare cu triada: obezitate, HTA, DZ,(tratamente
estrogenice, menopauza tardivă, menarha precoce).– Sarcina şi contraceptivele orale oferă protecţie pentru cancerul de
endometru.• Cancerul de ovar:
– este mai frecvent la femeile cu menopauză tardivă, nulipare, în timp ce contraceptivele, sarcinile, chiar avorturile prin faptul că scad numărul ciclurilor ovulatorii oferă protecţie.
• C. Prostată:– favorizat de cantitatea de testosteron crescută (eunucii, ciroticii nu fac această
boală)
Tumori Benigne / MaligneCelulele maligne invadează ţesuturile înconjurătoare şi
metastazează la distanţă (cancer)
Timp
Celulele tumorale benigne cresc local dar nu se pot răspândi prin invazie sau
metastazare(nu sunt cancere)
Denumirea cancerelor
Prefix Înseamnă
adeno- glandă
condro- cartilaj
eritro- hematii
hemangio- vase sangvine
hepato- ficat
lipo- ţesut adipos
limfo- limfocite
melano- melanocite
mielo- măduvă hematogenă
mio- muşchi
osteo- os
Prefixul indică locaţia
Ce cauzează cancerul?• Un agent care cauzează cancer se
numeşte carcinogen.
Ce cauzează cancerul?• Cancerul se datorează unei mutaţii a unei
gene normale.• Genele mutante care produc cancer se
numesc oncogene.• Se crede că sunt necesare mai multe
mutaţii pentru a apare cancerul.
Gene supresoare tumorale – p53
• “Gardianul genomic”• Sesizează alterarea genelor• Blochează ciclul celular şi activează repararea ADN• Dacă nu se poate repara ADN, activează apoptoza
INACTIVAREA p53 PERMITE ACUMULAREA DE MUTAŢII LA FIECARE DIVIZIUNE
Celula alterată genetic → Hiperplazia
Mutaţia creşte viteza de diviziune a celulei afectate
Celulă alterată genetic
Hiperplazie
A doua mutaţie → Displazia
Celulele au un aspect alterat, se divin şi mai rapid.Apare displazia
DisplazieHiperplazie
Celulele se înmulţesc exagerat (hiperplazie)Ulterior, la circa 1 milion de celule apare o altă mutaţie celulară
A treia mutaţie → Cancer in situ
Se formează tumora in situ, limitată la membrana bazală
Displazie
Cancer in situ
O a treia mutaţie generează apariţia unei celule şi mai agresive, cu diviziune rapidă şi necontrolată
A patra mutaţie → Cancer invaziv
Cancer invaziv
Cancer in situ
A patra mutaţie formează celule maligne, capabile să străbată membrana bazală şi să invadeze ţesuturile subiacente
Vas de sânge
Penetrarea membranei bazale
Distrugerea membranei bazale permite contactul tumorii cu reţeaua sangvină şi limfatică
Cancer invaziv
Vase de sânge normale
Angiogeneza
Cancer invaziv
Vascularizaţie tumorală
Conectarea la vascularizaţia normală (angiogeneza) este esenţială pentru supravieţuirea şi dezvoltarea tumorii.
Vase de sânge normale
Invazia şi împrăştierea
Tumora invadează vasele sangvine şi determină metastaze.Ucide prin distrucţia organului primar sau metastazat.
Cancer invaziv
Cancer in situ
Vas de sânge
MetastazareaPentru a metastaza, celula malignă trebuie sa fie capabilă să
penetreze vasul şi se ataşeze de peretele vascular.
Metastază ganglionară
Metastază pulmonară
Mai puţin de 1 din 10 000 celule supravieţuiesc şi dau naştere la colonii metastatice.