observaţiile Ministerului Justiţiei la Planul Multianual …...2 Comentariu MJ În opinia...
Transcript of observaţiile Ministerului Justiţiei la Planul Multianual …...2 Comentariu MJ În opinia...
1
OBSERVAŢIILE MINISTERULUI JUSTIŢIEI LA PLANUL MULTIANUAL AL CSM PENTRU PERIOADA 2011-
2016 Observaţii prealabile: - draft-ul reuneşte obiective emise în cadrul proiectelor de candidatură ale tuturor candidaţilor la alegerile pentru CSM în perioada 2010-2011; - s-au avut în vedere atât candidaţii judecători şi procurori, cât şi candidaţii din partea societăţii civile; - materialul a fost în mapa membrilor CSM la şedinţa Plenului din data de 6 iulie 2011; - s-au înglobat toate amendamentele MJ formulate în data de 20 iulie 2011; - Planul vizează un cadru mai larg al reformei, cu privire la întreg sistemul de justiţie (instanţe, parchete, CSM); - Planul se completează şi se compatibilizează cu măsurile cuprinse în Planul de acţiune pentru aplicarea recomandărilor CE din
cadrul MCV, cu Planul de acţiuni privind întărirea integrităţii din justiţie.
OBIECTIV GENERAL 1: ÎNTĂRIREA JUSTIȚIEI CA PUTERE PUBLICĂ Obiectiv specific Măsuri specifice
Garantarea independenței corpului de magistrați, conform standardelor europene
Uniformizarea procedurilor privind numirea şi promovarea judecătorilor şi procurorilor (redobândirea de către CSM a competențelor privind cariera procurorilor) Comentariu MJ În data de 10 noiembrie 2011, pe site‐ul MJ, a fost postat spre dezbatere publică, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Proiectul stabileşte, de principiu, procedura ce trebuie urmată în vederea promovării în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație şi Justiție. În opinia noastră, măsura din prezentul plan ar trebui să fie în acord, cel puțin pentru situația promovării judecătorilor la ÎCCJ, cu acest proiect. Propunere Eliminarea măsurii sau reformularea măsurii „redobândirea de către CSM a competențelor privind cariera procurorilor”. Întărirea rolului CSM în procedura de numire în funcții de conducere, altele decât cele care se ocupă prin concurs sau examen
2
Comentariu MJ În opinia noastră, această măsură, deşi are o nouă formulare, nu se deosebeşte în ceea ce priveşte finalitatea, de măsura din versiunea anterioară a planului (10 octombrie 2011), respectiv: Regândirea procesului de numire a Procurorului General, a procurorilor şefi DIICOT şi DNA în sensul întăririi rolului CSM în această procedură. Propunere Propunem eliminarea sau clarificarea măsurii astfel încât demersul să fie unul predictibil, măsurabil şi fezabil. Uniformizarea procedurilor de adoptare a regulamentelor de organizare şi funcționare ale instanțelor şi parchetelor. Întărirea rolului asociațiilor profesionale, prin instituirea mecanismelor obligatorii de dialog social, cu privire la drepturile economice şi sociale ale magistraților, conform standardelor europene. Garantarea componentei financiare a independenței magistraților, în conformitate cu reglementările internaționale, în sensul revenirii la nivelul anterior al pensiilor şi salariilor
Implicarea CSM în consolidarea constituțională şi legislativă a justiției Implicarea activă în dezbaterile publice referitoare la revizuirea Constituției: - consultarea instanțelor şi parchetelor, pentru elaborarea şi susținerea unui punct de
vedere al sistemului judiciar; - susținerea unor propuneri pentru întărirea independenței justiției, care ar putea privi:
armonizarea statutului procurorului cu cel al judecătorului, sub toate aspectele ținând de evoluția carierei profesionale. Garantarea constituțională a independenței procurorilor şi eliminarea autorității ministrului justiției asupra procurorilor
desemnarea la Curtea Constituțională a trei judecători ca reprezentanți ai puterii judecătoreşti în cadrul acestei entități;
reglementarea dreptului de inițiativă legislativă al CSM, pentru acte normative care interesează domeniul justiției;
informarea opiniei publice cu privire la consecințele modificării Constituției. Comentariu MJ Planul multianual sau orice strategie în domeniul justiției ar trebui să aibă la bază principii ce nu ar putea fi schimbate chiar şi printr‐o eventuală revizuire a Constituției: principiul separației şi echilibrului între puteri înțeles prin abținerea intruziunii unei puteri în atribuțiile altei puteri şi prin colaborarea între puteri, pe baza delimitării competențelor. De aceea CSM trebuie să se limiteze la rolul său de garant al independenței justiției, printr‐o atitudine activă în interiorul corpului magistraților şi o colaborare cu celelalte puteri ale statului. Consiliul Superior al
3
Magistraturii este, potrivit Constituției, garantul independenței justiției, prin urmare, pentru a fi implementate unele dintre măsurile cum ar fi desemnarea la Curtea Constituțională a trei judecători, este necesară revizuirea întregului sistemului constituțional şi regândirea rolului puterii judecătoreşti şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Propunere Eliminarea enumerării de potențiale propuneri de revizuire a Constituției din plan. Măsura poate viza cel mult consultarea sistemului şi prezentarea rezultatului acestei consultări fără a induce ab initio propuneri în acest document . Propuneri legislative care să instituie: ‐ participarea permanentă la şedințele comisiilor juridice din Parlament când se discută proiecte de legi sau inițiative legislative privind justiția Comentariu MJ Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constituției, garantul independenței justiției prin urmare, pentru a fi implementate unele dintre măsurile cum ar fi participarea permanentă la şedințele comisiilor juridice din Parlament, este necesară revizuirea întregului sistemului constituțional şi regândirea rolului puterii judecătoreşti şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Propunere Eliminarea propunerilor care exced rolului şi mandatului CSM ‐ obligația puterii executive de a implica CSM la discuțiile pe proiecte de acte normative care interesează domeniul justiției, inclusiv prin participarea CSM în calitate de invitat, cu drept de a emite opinii, la şedințele de lucru ale Guvernului, ori de câte ori se discută proiecte de acte normative ce interesează justiția; ‐ participarea reprezentanților sistemului judiciar la lucrările Consiliului Economic şi Social ori de câte ori se discută proiecte de acte normative care interesează domeniul justiției
Punerea în practică a Rezoluției privind starea financiară şi situația administrativă a instanțelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă instanțele judecătoreşti. Reconsiderarea Pactului pentru justiție
Elaborarea în comun, împreună cu celelalte autorități publice implicate în administrarea sistemului judiciar, a Strategiei de dezvoltare a justiției. Comentariu MJ Opinia noastră este că nu trebuie să se realizeze o dublare la acțiunilor în acest domeniu, mai ales pentru că Ministerul Justiției a elaborat deja o Strategie de dezvoltare a Justiției ca serviciu public 2010‐2014, o serie dintre măsurile sale sunt în curs de realizare iar unele dintre ele, au fost deja realizate. Propunere Reformularea măsurii: Participarea activă a CSM la definitivarea şi implementarea Strategiei de
4
dezvoltarea justiției ca serviciu public
Reconsiderarea Pactului Național pentru Justiție, ca angajament public şi transpartinic al celor trei puteri care să stea la baza oricăror strategii şi demersuri viitoare privind sistemul de justiție, axat pe următoarele idei:
- stabilirea poziției si importanta justiției in cadrul democrației constituționale - recunoaşterea justiției ca domeniu de importanță strategică națională - implementarea instrumentelor internaționale ale ONU, UE şi COE cu privire la
funcționarea justiției şi statutul magistraților - luarea mărilor necesare pentru implementarea noilor coduri - gestionarea bugetului tuturor instanțelor de către Înalta Curte de Casație si Justiție
Comentariu MJ Pactul national pentru Justitie nu poate fi deocamdata decat Mecanismul de Cooperare si Verificare. Intre timp, Asociatia Procurorilor a incheiat un protocol cu un partid politic, fata de care MJ si‐a exprimat punctul de vedere. Legat de transferul bugetului instanțelor la ÎCCJ, aceasta este o chestiune cu privire la care, anterior luării deciziei, sunt necesare analize foarte serioase cu privire la capacitatea instituțională de a gestiona bugetul. Executia bugetului de catre instante si capacitatea institutionala a acestora de a gestiona probleme administrativ financiare sunt principalul obstacol in calea transferului bugetului. Inducerea acestei teme in conditiile in care cunoastem cu totii aceste lucruri nu poate avea decat caracter demagogic.
- executarea hotărârilor judecătoreşti de către entitățile publice Comentariu MJ Există deja cadrul normativ care consfințeşte obligativitatea executării hotărârilor judecătoreşti inclusiv de către entitățile publice, şi anume Legea nr. 110/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Considerăm că o asemenea măsură nu ar trebui să fie introdusă într‐un plan de acțiune.
- participarea ca invitat a CSM la lucrările CES şi ale Guvernului când se discută chestiuni interesând justiția
- modificarea legislației şi semnarea unui protocol cu Guvernul României, astfel încât elementele de mandat ale persoanelor care participă Ia reuniuni/grupuri de lucru/consilii/alte evenimente internaționale unde se dezbat chestiuni de interes strategic pentru justiție, să fie avizate în prealabil şi de CSM, iar în situațiile în care din delegația română fac parte şi reprezentanții CSM, mandatul să fie comun
5
- modificarea legislației primare şi secundare astfel încât desemnarea reprezentanților României la anumite structuri sau organisme internaționale cum ar fi Agentul Guvernamental la CEDO să se facă pe baza unei selecții transparente, pe criterii de competență, experiență şi abilități
- stabilirea limitelor criticii cu privire la funcționarea sistemului şi activitatea individuală a magistraților.
- condiționarea rectificării negative a bugetului instanțelor şi parchetelor pe parcursul anului fiscal de solicitarea şi obținerea unui nou aviz conform al CSM.
Comentariu MJ Aceasta condiție excede prevederilor Legii 500/2002 privind finanțele publice, care stabileşte in mod clar responsabilitățile ordonatorilor de credite, ale MFP, Guvernului etc. Propunerea nu ține seama de competențele constituționale ale Guvernului şi Parlamentului. Formarea, administrarea, întrebuințarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ‐teritoriale şi ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.
Asumarea rolului de reprezentant şi purtător de cuvânt al sistemului judiciar
Prezentarea anuală a Raportului privind starea justiției. Încurajarea formelor de autoreprezentare a instanțelor judecătoreşti şi a parchetelor şi asocierea acestora la procesul decizional al CSM, la politicile şi strategiile de comunicare publică. Modificarea Regulamentului de organizare şi funcționare a CSM şi crearea unui compartiment specializat pentru Relația cu Parlamentul. Operaționalizarea Strategiei de comunicare a CSM şi a sistemului judiciar din România Promovarea unei propuneri de modificare legislativă care să vizeze întărirea procedurii de avizare de către CSM a proiectelor de acte normative:
‐ stabilirea obligativității avizului CSM pentru anumite acte normative; ‐ introducerea în Legea nr. 317/2004 a unei sancțiuni exprese în cazul în care proiecte de acte normative care vizează activitatea autorității judecătoreşti sunt transmise Parlamentului fără avizul CSM. ‐ instituirea unei proceduri stricte, care să prevadă termen clare în care MJ să ia în considerare propunerile CSM care vizează acte normative din domeniul justiției.
Comentariu MJ CSM este deja implicat în discuțiile pe marginea proiectelor de acte normative care interesează domeniul justiției, conform prevederilor art. 32 şi art. 38, alin. 3 din Legea 317/2004. Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de elaborare a actelor normative, prin Legea nr. 317/2004, a fost o măsură pentru asigurarea transparenței şi a dialogului între părțile implicate. Echilibrul şi colaborarea puterilor în stat se realizează, cu referire la inițierea actelor normative în domeniu, prin avizul consultativ, prevăzut de legislația în vigoare. Solicitarea acestui aviz
6
consultativ este obligatorie. În forma în vigoare a legii, CSM‐ul avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătoreşti. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiției, în cazurile prevăzute de lege. Transformarea avizului consultativ (obligatoriu a se solicita, dar care nu impune soluția) în aviz conform (sau chiar mai mult, în inițiativă legislativă), astfel încât să constituie un „fine de neprimire” pentru declanşarea procedurii legislative înseamnă efectuarea unui control de oportunitate asupra actelor normative şi implicit un control asupra politicii legislative pe care o promovează Executivul şi pe care o adoptă Legislativul, prin urmare o cenzurare nepermisă a modului în care Guvernul urmăreşte realizarea programului de Guvernare. O asemenea condiție încalcă principiul separației puterilor în stat şi transformă puterea judecătorească într‐o supra‐putere. Propunere Eliminarea măsurii
Asigurarea unei finanțări corespunzătoare a sistemului judiciar Valorificarea prevederilor legale actuale legate de avizul conform al CSM pentru bugetul instanțelor. Comentariu MJ Aceasta condiție excede prevederilor Legii 500/2002 privind finanțele publice, care stabileşte in mod clar responsabilitățile ordonatorilor de credite, ale MFP, Guvernului etc. Promovarea, inclusiv prin propuneri legislative, a soluțiilor tehnice pentru finanțarea corespunzătoare a justiției consemnate în Raportul final al Comisiei parlamentare comune speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției. Comentariu MJ Aşa cum s‐a mai precizat, nu se poate vorbi de subfinanțarea justiției, dacă urmărim trendul ascendent al fondurilor alocate justiției, ci poate de un management ineficient al fondurilor alocate. Subfinantarea este un termen invalidat chiar de CCR in conflictul constitutional declansat in 2009 de CSM. Promovarea unei propuneri legislative în sensul ca bugetul justiției să fie stabilit după aceleaşi reguli procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului. Comentariu MJ Aceasta condiție excede prevederilor Legii 500/2002 privind finanțele publice, care stabileşte in mod clar responsabilitățile ordonatorilor de credite, ale MFP, Guvernului etc.
7
Promovarea asigurării independenței financiare prin asigurarea unei cote minime din PIB, sau promovarea stabilirii, prin legea de organizare judiciară şi legea bugetului de stat, a unui prag minim pentru bugetele cumulate ale autorităților de justiție. Comentariu MJ Pragul minim a fost deja stabilit prin Strategia fiscal bugetară 2012‐2015, fata de aceste limite sistemul justiției beneficiind, cu ocazia rectificărilor bugetare, de suplimentari de fonduri. Propunere Eliminarea măsurii
OBIECTIV GENERAL 2: CREŞTEREA EFICIENȚEI JUSTIȚIEI Obiectiv specific Măsuri specifice
Creşterea eficienței de sistem
Revizuirea permanentă a strategiei de resurse umane, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, inclusiv prin previzionarea fluctuațiilor de personal, cu accent pe ieşirile posibile din sistem, având în vedere şi modificările de competență cuprinse în noile coduri de procedură. Propunerea asumării de către Guvern sub forma unui Memorandum privind necesarul de resurse umane în justiție. Comentariu MJ Exista deja un Memorandum in vigoare, încă din anul 2009, care exceptează justiția de la rigorile privind angajările, aşa cum sunt prevăzute în OUG 34/2009. Util ar fi un management riguros al resurselor umane existente şi eventual, în contextul intrării in vigoare a noilor coduri, majorarea corespunzătoare a personalului din justiție. Propunere Eliminarea măsurii Susținerea desființării instanțelor şi parchetelor cu un volum redus de activitate pentru înlăturarea cheltuielilor nejustificate şi redistribuirea echitabilă a posturilor (inclusiv instanțe şi parchete militare cu privire la care se va asigura specializarea unor magistrați în cadrul instanțelor şi parchetelor civile). Comentariu MJ Această măsură a făcut obiectul unui grup de lucru comun MJ ‐ CSM, concluziile acestuia conducând la adoptarea Legii nr. 148/2011 privind desființarea unor instanțe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea . O astfel de măsură ar putea fi repusă în discuție numai după finalizarea studiului de impact ‐ „Proiectul de asistență tehnică cu privire la pregătirea implementării noului cod civil, cod penal, cod de procedură civilă şi
8
Îmbunătățirea managementului instituțional Creşterea eficienței actului de justiție Susținerea ADR Asigurarea interoperativității între sistemele de date
cod de procedură penală” şi analizarea concluziilor acestuia de către MJ, CSM, PICCJ şi ICCJ. În ceea ce priveşte redistribuirea echitabilă a posturilor reiterăm observația că în procesul de redistribuire este necesară o corelare a indicatorilor cantitativi cu cei de natură calitativă, precum gradul de operativitate în soluționarea cauzelor înregistrate la nivelul instanțelor. Optimizarea volumului de activitate al magistraților. Evaluarea şi îmbunătățirea proiectului privind stabilirea volumului optim de activitate la instanțe şi parchete: ‐ revizuirea gradelor de complexitate ‐ dezvoltarea unui sistem de monitorizare, găsirea unor mecanisme de măsurare a perioadei optime de soluționare şi stabilirea unor standarde de timp pentru soluționarea dosarelor pe materii şi categorii de cauze, atât Ia nivel național, cât şi pe categorii de instanțe, pentru luarea unor măsuri de reducere a numărului de dosare restante ‐ reechilibrarea schemelor de personal în raport cu volumul de activitate al instanțelor şi parchetelor Comentariu MJ Reiterăm observațiile anterioare cu privire la volumului real de activitate. În plus, în procesul de redistribuire este necesară o corelare a indicatorilor cantitativi cu cei de natură calitativă, precum gradul de operativitate în soluționarea cauzelor înregistrate la nivelul instanțelor şi numărul de casări imputabile. Prin Hotărârea CSM nr. 425/2011, modificată şi completată prin HCSM nr. 673/2011, s‐a reținut că, în urma unei analize asupra datelor statistice furnizate de către programul informatic ECRIS, în prezent, nu există un mod unitar de operare în aplicația ECRIS în cadrul instanțelor de judecată. În acest sens, Plenul CSM a stabilit o procedură de înregistrare în aplicația ECRIS sub forma dosarelor asociate a cauzelor având anumite obiecte, fără înregistrarea unui număr nou de dosar. Prin urmare, reechilibrarea schemelor de personal se va putea efectua numai după ce instanțele de judecată îşi vor recalcula numărul de dosare, conform HCSM. În plus, această măsură trebuie să aibă în vedere pe lângă indicatorii reali privind volumul de activitate al instanțelor judecătoreşti şi indicatori calitativi care să vizeze operativitatea şi numărul de casări imputabile, şi nu indicatori aleatorii, neevaluabili, greu de cuantificat. Propunere Reformularea sau eliminarea măsurii ‐ cooptarea în cadrul grupului de lucru a reprezentanților Ministerului Justiției şi Ministerului Muncii. Implicarea, în cadrul dezbaterilor privind revizuirea Constituției, cu privire la mărirea perioadei reținerii la 48/72 de ore.
Îmbunătățirea activității de statistică judiciară (indicatori statistici revizuiți; preluarea datelor statistice de la toate
9
instanțele şi parchetele, etc). Eliminarea obligației judecătorilor de a face acte de administrație publică în afara activității judiciare, cum ar fi participarea judecătorilor la orice activitate legată de scrutinuri electorale. Continuarea demersurilor de implementare a proiectului privind transferul sarcinilor administrative de la judecători la personalul auxiliar. Atribuirea de sarcini distincte pentru grefieri principali/grefieri specializați în drept şi ceilalți funcționari judiciari. Comentariu MJ Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a fost aprobat de Guvern la data de 19.10.2011 Proiectul înființează categoria grefierului judiciar, care va avea competențe administrative lărgite şi, în acelaşi timp, jurisdicționale în unele cauze judiciare în materie necontencioasă şi, pe de altă parte, introduce instituția managerului de instanță. Proiectul are în vedere restructurarea şi reformarea de substanță a personalului auxiliar din instanțe şi parchete. Acesta va fi împărțit în trei mari categorii: personal judiciar, personal de asistență şi personal tehnico‐administrativ. Proiectul de act normativ cu privire la personalul de specialitate de la instanțe si parchete cuprinde şi masuri cu privire la transferul sarcinilor administrative de la judecători la grefieri. Realizarea, de către Consiliu, a unui ghid de bune practici aplicabile în organizarea şi funcționarea instanțelor. Simplificarea Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor şi crearea posibilității ca fiecare instanță să‐şi dezvolte pe baza regulamentului cadru reguli specifice în concordanță cu condițiile concrete în care acesta se află, inclusiv stabilirea de reguli distincte pentru clădirile care găzduiesc mai multe instanțe. Regândirea rolului adunărilor generale şi al celorlalte organe colegiale. Organizarea de secții în toate judecătoriile cu volum mare de activitate şi accelerarea procesului de specializare a judecătorilor pe materii. Crearea de instrumente specifice activității judecătorului şi procurorului, cum sunt: un manual de proceduri, acces direct virtual la cartea funciară, la registrul comerțului, la cazierul penal, la cazierul fiscal, video‐conferințe pentru cauzele cu inculpați din penitenciare aflate în alte localități decât instanța sau cu afaceri judiciare.
Elaborarea unui ghid de administrare a cauzelor (sub aspectul probelor, al stabilirii pedepselor, al întocmirii minutei, al hotărârilor). Promovarea publică a medierii şi arbitrajului ca metode alternative de soluționare a litigiilor. Realizarea, în parteneriat cu Consiliul de Mediere, a unor conferințe internaționale, menite să contribuie la schimbul de experiență şi la crearea unei culturi față de această instituție a medierii. Susținerea reglementării privind obligativitatea de a se apela la mediere pentru anumite tipuri de cauze
10
înainte de a apela la instanțe. Comentariu MJ Medierea trebuie să fie o alternativă la justiție, nu să se transforme într‐o procedură prealabilă obligatorie, care să fie parcursă înainte de a apela la instanță. Propunere Reformularea măsurii Crearea unui sistem IT integrat de gestionare a resurselor. Asigurarea accesului magistraților la datele ECRIS ale tuturor instanțelor; elaborarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, împreună cu Direcția de Exploatare a Tehnologiei Informației din cadrul Ministerului Justiției a unui regulament privind modul de utilizare a noilor variante ale ECRIS. Încheierea de protocoale la nivel local între instanțe/parchete şi deținătorii de date pentru asigurarea accesului la bazele de date electronice ale instituțiilor, ce conțin informații relevante pentru organele judiciare. Operaționalizarea sistemului ECRIS la parchete.
Unificarea practicii judiciare Indexarea deciziilor pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii. Reorganizarea programului JURINDEX sub forma unui Institut Național de Informare Juridică; extinderea programului la toate instanțele judecătoreşti şi diversificarea surselor documentare publicate. Comentariu MJ Înființarea unor organisme paralele, care au diferite roluri cum este Institutul Național de Informare Juridică, nu se justifică. Propunere Eliminarea măsurii Sprijinirea continuării proiectului privind Manualul de metodologie pentru o abordare unitară în soluționarea cauzelor , în scopul contribuirii la unificarea practicii judiciare şi a corectitudinii deciziilor pronunțate; manualul va fi folosit atât în instanțe, cât şi în parchete (în activitatea de urmărire penală, dar şi în activitatea judiciară). Implicarea CSM în promovarea unui proiect de lege privind unificarea practicii judiciare, în completarea mecanismelor deja prevăzute în noile coduri Comentariu MJ Măsură neclară
11
Propunere Eliminarea sau clarificare acestei măsuri. Organizarea de simpozioane tematice de către INM privitor la unificarea practicii (în acord cu jurisprudența CEDO şi a Curții de Justiție de la Luxemburg.
Consolidarea rolului fundamental al instanței supreme în asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii
Realizarea unei reforme profunde a Înaltei Curți de Casație şi Justiție (inclusiv sub aspectul asigurării condițiilor materiale necesare) care să‐i permită să îşi îndeplinească rolul constituțional de asigurare a interpretării şi aplicării unitare a legii şi să o transforme într‐o veritabilă curte de casație Promovarea unor modificări legislative care vizează revizuirea competențelor ÎCCJ, prin reducerea competenței de a judeca în primă instanță şi prin limitarea judecării în recurs doar la chestiuni de drept. Comentariu MJ În principiu, recursul este o cale de atac de drept, nu o cale de atac de fapt, ca atare se ridică întrebarea ce ar putea privi un recurs introdus la ÎCCJ. Mai mult, consolidarea rolului ÎCCJ de instanță de casație (cu reducerea competenței de a judeca în primă instanță) a fost deja parțial realizată prin Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor şi va fi finalizată prin noile coduri de procedură. Acest trend va fi consolidat prin intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură. Ca atare, este neclar în ce ar consta necesitatea adoptării unui alt proiect de lege, care să vizeze exclusiv aceste aspecte şi care ar dubla normele menționate anterior. Propunere Eliminarea sau clarificare acestei măsuri. Sprijinirea Înaltei Curți de Casație şi Justiție în identificarea modalităților de asigurare a cadrului organizatoric. Comentariu MJ În situația în care această măsură se referă la preluarea bugetelor, menționăm faptul că, în momentul de față, există un act normativ la Senat care prevede amânarea aplicării acestei prevederi până în 2014.
Descentralizarea administrativă Întărirea unor structuri cu atribuții distincte: Adunarea Generală a Judecătorilor, Inspecția Judiciară, INM. Descentralizarea competențelor care exced scopurilor fundamentale ale CSM şi exercitarea lor către instanțe şi parchete Organizarea Rețelelor preşedinților de instanțe – structură cu rol informal şi consultativ.
Protecția magistraților Urmărirea, în cadrul programelor anuale de control, a obligațiilor care țin de medicina şi protecția muncii şi de luare a măsurilor de prevenție specifice.
12
Promovarea modificării Legii nr. 303/2004 pentru introducerea de noi cazuri de suspendare a exercitării funcției: la cerere pentru situații deosebite sau în situații deosebite, fără cerere, dar constatate medical. Promovarea constituirii unui fond de întrajutorare a magistraților pentru cazuri de forță majoră, alimentat printr‐o cotizație lunară modică.
Obiectivizarea procedurilor care țin de cariera magistraților şi a personalului propriu al CSM
RECRUTARE Regândirea modului şi criteriilor de recrutare a magistraților. Reevaluarea procedurii de verificare a condiției bunei reputații şi a procedurii de testare prihologică. Constituirea şi actualizarea permanentă a unei baze de date statistice cu privire la mobilitatea, structura şi componența resurselor umane Schimbarea procedurii de selecție şi de numire a judecătorilor la ÎCCJ. Procedura să conțină:
a) criterii de selecție clare şi bine definite (examinarea de o comisie formată din judecători de la secția pentru care s‐a depus candidatura şi profesori de drept specializați în materia respectivă – cunoştințe teoretice, interpretarea şi aplicarea legii, evaluare psihologică, examinarea hotărârilor pronunțate, evaluarea pregătirii profesionale şi de integritate);
b) motivarea hotărârilor de respingere/admitere a candidaților; c) publicarea opiniei separate.
Comentariu MJ Formularea este prea vagă, nu putem vorbi despre măsuri concrete, cu obiective precise, a căror implementare să fie cuantificabilă. PROMOVAREA în funcții de execuție şi NUMIREA în funcții de conducere Îmbunătățirea îmbunătățirea procedurii de numire în funcții de conducere la instanțe şi parchete (procedura de consultare; selecția riguroasă a comisiei de examinare; revizuirea tematicii şi bibliografiei; evaluarea managementului anterior etc). Regândirea concursului de promovare în funcții de execuție şi revizuirea tematicii şi bibliografiei, cu accent pe aspectele practice. Reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de transfer ce vin în concurs cu cererile de valorificare a examenelor de promovare în funcții de execuție.
Stabilirea de criterii transparente şi obiective de notare la proba interviului din cadrul concursului/examenului de promovare în funcții de conducere. Sporirea exigenței testării psihologice şi a evaluării capacității candidaților la funcțiile de conducere de a lua decizii şi de a‐şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenței la stres.
Elaborarea unui manual unic de management judiciar care să elimine problema surselor bibliografice contradictorii sau neadaptate specificului concursului. Asigurarea transparenței actului de numire, acest lucru putând fi, de exemplu, realizat prin asigurarea
13
publicității interviului. DELEGĂRI, DETAŞĂRI, TRANSFERURI Modificarea hotărârii CSM corespunzătoare în sensul ca prezența candidatului care solicită delegarea în funcție de conducere să nu mai fie necesară decât în mod excepțional. Audierea magistraților de către prin intermediul Internetului sau video‐conferințe. Susținerea modificării legislative sub aspectul implicării CSM în procedura delegării procurorilor. Stabilirea de bune practici pentru detaşare şi încetarea detaşărilor de magistrați din afara instituțiilor juridice:
- limitarea detaşărilor în cadrul CSM, INM, SNG şi MJ numai pentru sectoarele care reclamă expertiza unui magistrat. Aplicarea dispozițiilor constituționale cu privire la inacceptarea detaşărilor magistraților în funcții politice;
Propunere MJ Solicităm clarificarea sau eliminarea formulării inacceptarea detaşărilor magistraților în funcții politice.
- lămurirea statutului magistraților detaşați, în ceea ce priveşte regimul incompatibilităților şi interdicțiilor aplicabile.
Propunere MJ Solicităm clarificarea acestei prevederi. Ce aspecte concrete sunt vizate? Crearea unei baze de date cuprinzând cererile de transfer formulate, inclusiv cele nesoluționate şi/sau respinse, care va fi publicată pe site‐ul CSM paralele cu lista posturilor vacante. EVALUARE Regândirea modalității de evaluare a magistraților individual
- pregătirea evaluatorilor să constituie una din prioritățile CSM - Creşterea impactului evaluării profesionale asupra carierei judecătorilor şi procurorilor, astfel ca
promovarea să aibă la bază ca principal fundament evaluarea meritelor magistratului, a capacității şi experienței sale.
- degrevarea evaluatorilor de sarcinile profesionale obişnuite în perioada evaluării. - revederea indicatorilor folosiți pentru cuantificarea criteriilor de eficiență, calitate, obligația de
formare profesională şi integritate. - regândirea componenței comisiilor de evaluare. - asigurarea stabilității membrilor comisiilor de evaluare, pregătirea constantă a acestora. - Plasarea activității de evaluare a procurorilor sub autoritatea unei comisii independente în cadrul
CSM, selecționată pe bază de examen. - Indicatorii cu privire la studiul individual al legislației, jurisprudenței şi doctrinei în materie, studierea şi
valorificarea jurisprudenței CEDO şi Curții de Justiție a UE, cunoştințe de operare pe calculator şi cunoaşterea unei limbi străine să fie avuți în vedere în cadrul evaluării calității activității judecătorilor şi procurorilor.
- Evaluarea magistraților de la nivelul judecătoriilor, tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea prin
14
intermediul comisiilor de evaluare constituite la nivelul curților de apel şi respectiv parchetelor de pe lângă acestea.
- Evaluarea judecătorilor şi procurorilor cu funcții de conducere să fie axată pe verificarea modului de implementare a proiectului de management prezentat la concursul de ocupare a funcției şi de obținere a rezultatelor vizate în proiect.
Regândirea modalității de evaluare a instanțelor şi parchetelor ca instituții
- Adoptarea unui set de principii şi standarde de management personalizate pentru sistemul judiciar, pe baza cărora să se poată evalua şi ulterior îmbunătăți actualul management al instanțelor.
- Stabilirea standardelor de bună funcționare a instanțelor şi parchetelor şi revizuirea indicatorilor cantitativi şi calitativi privind activitatea acestora, în acord cu standardele CEPEJ.
Regândirea modalității de evaluare a sistemului judiciar în ansamblu
- Corelarea sistemul de evaluare profesională individuală cu un sistem de evaluare a calității sistemului judiciar în ansamblul său şi utilizarea unui set de indicatori şi instrumente de măsurare (statistici, chestionare, evaluări, expertize) care să permită măsurarea sistemul judiciar în domenii de calitate cum sunt: independență şi imparțialitate; durata procedurilor; expertiza judecătorilor; tratamentul părților în cadrul şedințelor de judecată; calitate judiciară; informarea publicului.
- Conceperea unui sistem de evaluare a performanțelor proprii ale Consiliului Superior al Magistraturii. SALARIZARE Întreprinderea de acțiuni concrete pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale restante ale personalului judiciar, precum şi a oricăror alte hotărâri judecătoreşti.
Transpunerea în legislația internă a reglementărilor internaționale privind principiul nediminuării şi al indexării permanente a salariilor magistraților. Promovarea eliminării pe cale legislativă a diferențelor de tratament sub aspectul salarizării în interiorul sistemului judiciar. Comentariu MJ În ceea ce priveşte grila de salarizare a judecătorilor, este deja în vigoare Legea‐cadru privind salarizarea personalului bugetar, care a fost elaborată împreună cu CSM‐ul pe partea cu justiția, coeficienții au fost negociați împreună. Din acest motiv, nu înțelegem care este scopul propunerii din Planul multianual. În situația în care această măsură vizează egalizarea salarizării DNA şi DIICOT cu ceilalți procurori şi judecători (astfel cum a fost formulată în versiunile planului din 10.10.2011 şi din 31.10.2011, aceasta este în flagrantă contradicție cu susținerile MJ şi ale Parchetului General. Propunere
15
Eliminarea măsurii
Eficientizarea activității proprii a CSM Reevaluarea atribuțiilor direcției de specialitate sub aspectul monitorizării stadiului de îndeplinire a proiectelor, programelor, strategiilor ce revin CSM, inclusiv a planului multianual. Prezentarea, anuală, a unui raport privind punerea în aplicare a acestuia.
Eliminarea atribuțiilor CSM referitoare la personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex şi exercitarea lor de către curțile de apel, parchetele de pe lângă acestea, Înalta Curte de Casație şi Justiție şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție
Revizuirea sistemului de evaluare a performanțelor profesionale ale personalului propriu al CSM Reglementarea procedurii de răspundere disciplinară a personalului propriu al CSM Identificarea unor metode de comunicare între membrii CSM pentru a mări capacitatea de intervenție a CSM la diversele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar. Reconfigurarea paginii de internet a CSM într‐un format cursiv, accesibil şi eficient. Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor si asigurarea unitatii de practica (la nivelul Plenului, Secțiilor, precum si intre Secții). Reorganizarea aparatului tehnic al CSM:
– modificarea componenței compartimentelor interne (criterii: volum/activitate, număr de persoane, evitarea suprapunerii activităților, redimensionarea schemelor de personal, revizuirea competențelor direcțiilor de specialitate).
– Perfecționarea sistemului de recrutare al personalului CSM în vederea asigurării suportului necesar desfăşurării activității instituției
Continuarea şi intensificarea demersurilor pentru alocarea unui spațiu adecvat CSM. Utilizarea de criterii transparente şi echitabile pentru selectarea magistraților în vederea deplasării în străinătate. Consolidarea relațiilor de parteneriat ale CSM cu organismele similare din cadrul RECJ, valorificarea experienței altor state în privința modului de funcționare a consiliilor judiciare, eficientizarea activității punctelor de contact din cadrul rețelelor internaționale. Îmbunătățirea relațiilor şi fluxului de informații între CSM şi reprezentanții CE, precum şi alte organisme internaționale/europene. Dezvoltarea sistemului de statistică în format electronic; identificarea unei metodologii unitare pentru statistica instanțelor şi parchetelor. Creşterea capacității CSM de a gestiona statistica judiciară şi corelarea datelor statistice cu indicatorii de performanță. Dezvoltarea capacității departamentului specific de a exercita controlul asupra atragerii şi finanțării interne şi internaționale a sistemului judiciar. Comentariu MJ
16
Nu se pune problema de a exercita control, fiecare din instituțiile din sistem poate accesa finanțare pentru atingerea obiectivelor în raport cu competențele sale. Mai mult decât atât, CSM nu este eligibil la finanțare pentru anumite fonduri structurale (ex. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, POSDRU) având în vedere ca acestea se adresează instituțiilor din administrația publică. Propunere Eliminarea sintagmei „exercita controlul asupra atragerii şi finanțării interne şi internaționale a sistemului judiciar Sistematizarea legislației secundare în privința organizării şi funcționării justiției
Dezvoltarea unui model de audit intern şi a unui instrument de audit adaptat specificului sistemului judiciar.
OBIECTIV GENERAL 3: ÎNTĂRIREA COMPETENȚEI ÎN SISTEMUL JUDICIAR Obiectiv specific Măsuri specifice
Îmbunătățirea pregătirii profesionale a magistraților ‐ întărirea capacității instituționale a INM şi SNG ‐ îmbunătățirea curriculei
Punerea în practică a ideilor reieşite din dezbaterea din 2010 cu privire la INM: ‐ Introducerea unor cursuri pentru deprinderea de către magistrați a unor abilități speciale de lucru cu
categoriile vulnerabile (cursuri vocaționale). ‐ Accentuarea caracterului practic al pregătirii şi creşterea preocupării pentru dezvoltarea abilităților non
juridice specifice profesiei de magistrat. / Modificarea modalității de pregătire inițială, prin alternarea stagiilor teoretice cu cele practice începând din primul an la INM.
Asigurarea unui grad sporit de autonomie a INM/SNG în raport cu CSM prin propuneri de modificare legislativă a prevederilor Legii nr. 317/2007 cât priveşte procedura numirii şi revocării conducerii INM şi SNG
Propunerea de modificare legislativă cât priveşte procedura desemnării în Consiliul Ştiințific a reprezentanților facultăților de drept acreditate. Reevaluarea standardelor de selecție pentru dobândirea calității de formator al INM şi SNG.
Organizarea de noi centre de instruire INM şi SNG şi în alte localități din țară.
Dezvoltarea componentei de cercetare ştiințifică şi de documentare juridică a INM şi SNG.
Continuarea activităților de formare profesională a magistraților, cu accent pe specializarea în domenii deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii nou apărute (ca, de pildă, cauzele instrumentate de către Agenția Națională de Integritate: controlul averilor, incompatibilități, conflicte de interese). Organizarea cu precădere a acțiunilor de formare profesională în raport de noile coduri Realizarea unei analize semestriale a nevoii de instruire de către INM şi SNG, ca bază a programelor de formare continuă şi adecvarea acestora. Modificarea structurii şi concepției examenului de capacitate: eliminarea lui pentru absolvenții INM şi introducerea pentru juriştii cu 5 ani vechime.
17
Propunere MJ Eliminarea măsurii. Prima parte a măsurii – eliminarea examenului de capacitate pentru absolvenții INM ‐ contravine recomandării Comisiei Europene nr. 3 din Raportul CE privind MCV din iulie 2010: „ (…) luarea de măsuri în vederea garantării unor standarde profesionale adecvate pentru toți noii magistrați, de exemplu prin extinderea cerinței de a promova examenul de capacitate la toate persoanele recrutate (…)”. Dezvoltarea unor programe de învățare la distanță pe diferite specializări. Standardizarea şi unificarea sistemului de diseminare a informațiilor de către formatorii INM şi SNG, atât la nivelul formării inițiale, cât şi la nivelul formării continue
OBIECTIV GENERAL 4: RESPONSABILIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR Obiectiv specific Măsuri specifice
Eficientizarea activității Inspecției Judiciare Întărirea autonomiei Inspecției Judiciare față de Plenul CSM, sub aspect operațional. Menținerea independenței IJ față de alte autorități şi instituții sub aspectul exercitării acțiunii disciplinare. Comentariu MJ Autonomizarea Inspecției Judiciare față de Plenul CSM este deja propusă prin proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicat spre consultare pe pagina web a MJ în luna iunie a.c. şi avizat cu observații de către CSM în data de 27 septembrie 2011. Spre exemplu, Inspecția Judiciară va avea personalitate juridică şi va acționa potrivit principiului independenței operaționale. Propunere Eliminarea sau reformularea măsurii Identificarea de criterii obiective de recrutare a inspectorilor şi asigurare a stabilității acestora; stabilirea de criterii şi proceduri pentru revocarea din funcție şi evaluarea activității inspectorilor judiciari. Introducerea testării psihologice a inspectorilor judiciari pe parcursul exercitării funcției. Definirea, adoptarea si implementarea unor standarde de management al calității pentru inspecția judiciară. Delimitarea atribuțiilor Inspecției Judiciare față de cele ale autorităților de audit public. Stabilirea criteriilor de alcătuire a calendarului de verificări şi controale ale Inspecției Judiciare şi alcătuirea unui program multianual al acestora (pentru consolidarea rolului preventiv). Publicarea pe site‐ul Inspecției Judiciare a întregii jurisprudențe disciplinare a secțiilor de disciplină, inclusiv a soluțiilor din recursul soluționat de ÎCCJ şi a comisiilor de disciplină, precum şi cele adoptate în materia apărării independenței, imparțialității şi reputației profesionale a magistraților.
Auditarea anuală a Inspecției Judiciare, pentru stabilirea eficienței acesteia şi stabilirea necesarului de resurse umane şi materiale. Degrevarea inspectorilor de atribuții care nu necesită expertiza unui magistrat şi transferul lor către personalul auxiliar; recrutarea secretarilor de inspecție din rândul grefierilor cu studii superioare.
18
Reglementarea răspunderii inspectorilor judiciari pentru activitatea desfăşurată.
Susținerea propunerii de modificare legislativă privind instituirea dreptului Inspecției Judiciare de a ataca hotărârile pronunțate de secții în materie disciplinară.
Îmbunătățirea sistemului de răspundere disciplinară a magistraților; clarificarea sistemului de răspundere materială a magistraților
Elaborarea unui ghid de criterii practice pentru aplicarea graduală a sancțiunilor disciplinare.
Promovarea implementării sistemului de asigurare profesională a magistraților pentru pagube în caz de erori judiciare Delimitarea sferei competențelor delegate judecătorilor şi procurorilor din teritoriu pentru efectuarea de cercetări prealabile în materie disciplinară. Susținerea propunerii de modificare legislativă privind clarificarea regimului pensiilor de serviciu şi posibilitatea continuării acțiunii disciplinare după eliberarea din funcție
Îmbunătățirea sistemului deontologiei şi eticii judiciare Definirea regulilor etice, pentru a elimina confuziile între cele normele deontologice şi cele etice. Modificarea Regulamentului de organizare şi funcționare a CSM în acest sens.
Întărirea integrității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
Modificarea Regulamentului de organizare şi funcționare şi a legii cât priveşte instituirea unei interdicții pentru membrii CSM de a:
- candida pentru a fi numiți în funcții de conducere sau pentru a promova în funcții de execuție sau pentru a deveni judecători la ÎCCJ
- de a fi detaşați şi transferați - de a desfăşura activități permanente în cadrul aparatului tehnic al CSM, Inspecției Judiciare sau în
instituțiile coordonate de CSM în timpul mandatului. Evitarea conflictelor de interese pe durata exercitării mandatului. Elaborarea unei proceduri specifice pentru notificarea situațiilor şi abținerea membrilor CSM de la luarea deciziilor în situația existenței unor conflicte de interese lato sensu.
Realizarea unui contact permanent cu magistrații şi raportarea permanentă față de aceştia/Creşterea reprezentativității CSM față de magistrați
Instituirea la nivel regulamentar a obligativității prezentării raportului anual de activitate al CSM în fața instanțelor şi parchetelor. Înființarea la nivelul CSM a unui canal de comunicare formalizat cu magistrații
Publicarea pe site‐ul CSM a raportului de activitate instituțional, inclusiv al comisiilor din cadrul CSM
Implicarea în organizarea alegerilor CSM prin acordarea facilităților tehnice şi a suportului logistic în campaniile de alegere a membrilor CSM.
OBIECTIV GENERAL 5: DEZVOLTAREA JUSTIȚIEI CA SERVICIU PUBLIC Obiectiv specific Măsuri specifice
Creşterea încrederii în sistemul judiciar Campanii de susținere şi cultivare a independenței justiției în rândul judecătorilor şi procurorilor, în rândul celorlalți actori din proces sau populație în sens larg. Profesionalizarea instituției purtătorului de cuvânt al CSM, prin deschiderea ei către persoane cu studii jurnalistice Consolidarea relației cu societatea civilă şi încurajarea dialogului .
19
Colaborare permanentă cu organizațiile neguvernamentale active şi interesate în zona justiției, organizarea în mod constant şi efectiv a unor evenimente de tipul uşi deschise, nu numai la CSM, ci mai ales la instanțe şi parchete. Întocmirea, la nivelul CSM, de modele‐tip de acte procedurale depuse la instanțe, care se vor distribui pe site‐urile instanțelor. Elaborarea unui program pentru promovarea informațiilor despre organizarea justiției şi drepturile omului după modelul portalului european e‐justiție. Editarea permanentă a unor broşuri cu informații despre sistem. Încheierea unui protocol cu Ministerul Educației pentru promovarea studierii noțiunilor juridice de bază în şcoli şi încurajarea instanțelor în promovarea unor programe pe plan local. Crearea unui cadru adecvat pentru informarea opiniei publice asupra hotărârilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu apărarea reputației magistraților. Organizarea unor sondaje regulate asupra personalului instanțelor, parchetelor, avocaților şi justițiabililor privind gradul de satisfacție al acestora cu privire la funcționarea instanțelor şi a sistemului judiciar. Operaționalizarea strategiei de comunicare şi relații publice a sistemului judiciar, adoptată de CSM în anul 2007. Crearea unei rețele de informare a purtătorilor de cuvânt din sistem. Alocarea unui modul de pregătire profesională la INM dedicat jurnaliştilor, în vederea pregătirii tehnice a acestora (inclusiv curricula corespunzătoare) Monitorizarea de către reprezentantul societății civile a criticilor la adresa magistraților, evaluarea lor, iar atunci când sunt întemeiate, înlăturarea cauzelor. Extinderea ariei de acoperire a Legii nr. 571/2004 privind avertizorii de integritate pentru magistrați şi aplicarea reală şi efectivă a legii pentru toți angajații sistemului judiciar. Realizarea unor audituri regulate de integritate la nivelul CSM, INM şi al instanțelor şi parchetelor pentru identificarea zonelor vulnerabile şi găsirea celor mai adecvate soluții de remediere. Regândirea relației justiție‐presă, în sensul restricționării prezentării publice a cauzelor aflate în faza de anchetă sau de judecată.
Creşterea calității şi transparenței în activitatea CSM şi în procesul decizional
Publicarea pe site‐ul CSM a: ‐ ordinii de zi soluționate, a proceselor verbale de şedință împreună cu semnăturile prevăzute de regulament; ‐ notelor la care se referă punctele de pe ordinea de zi a şedințelor plenului şi secțiilor; ‐ înregistrarea desfăşurării şedințelor plenului şi secțiilor, postarea lor pe pagina de internet a CSM şi arhivarea lor electronică; ‐ propunerilor de acte normative elaborate de CSM, a notei de fundamentare/expunerii de motive aferente, organizarea de întâlniri/dezbateri publice privind aceste propuneri de acte normative sau de modificarea acestora.
Garantarea accesului pentru asociațiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru ONG‐uri şi presă
20
la documentele publice din mapa electronică a CSM, anterior cu 3 zile desfăşurării şedințelor. Modernizarea site‐ului CSM şi ale instanțelor, respectiv parchetelor, prin creşterea gradului de accesibilitate (web usability), pentru a le face mai uşor de folosit de către utilizatorii normali, fără pregătire specializată; îmbunătățirea funcției de căutare pe site‐ul Consiliului, în special în ceea ce priveşte domeniul hotărârilor CSM; secțiune FAQ. Asumarea de către CSM a aplicării în activitatea proprie a prevederilor Legii nr. 52/2003. Înființarea unui organism consultativ informal, care să asigure consultarea şi informarea continuă a asociațiilor profesionale si a reprezentanților societății civile prin mecanismele de mai sus. Stabilirea unui mecanism de audiență pentru magistrați direct cu membri CSM, în condiții de transparență, Transmiterea on‐line a şedințelor CSM.
Promovarea dialogului între cetățean/societate şi justiție, precum şi cu celelalte instituții
Organizarea periodică de conferințe de presă în care să fie prezentate problemele de interes public ale sistemului judiciar și în vederea evidențierii activității instanțelor şi parchetelor. Participarea reprezentanților CSM la dezbateri publice privind sistemul judiciar (inclusiv emisiuni audio‐vizuale pe teme care au legătură cu justiție, pentru creşterea vizibilități CSM şi a puterii judecătoreşti; popularizarea opiniilor CSM în presa de audiență națională). Instituirea unui mecanism de dialog si cooperare intre puterile statului, precum si adoptarea unui cod de bune practici in relațiile dintre instituțiile reprezentative (Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament, Preşedintele României si Guvern). Sprijinirea acțiunilor instanțelor, MJ, PÎCCJ în cooperarea sistemului judiciar cu structuri internaționale. Informarea adecvată despre atribuțiile şi rolul judecătorilor. Elaborarea unor ghiduri pentru justițiabili cu privire la obligațiile deontologice şi de conduită ale magistraților. Intensificarea colaborării dintre Biroul de presă al CSM şi purtătorii de cuvânt de la nivelul curților de apel, care să îi ajute în elaborarea unei sinteze a evenimentelor importante la nivel național şi la prezentarea situației către presă. Reglementarea unitară a activității de primire în audiență la nivelul instanțelor şi parchetelor Încheierea unui protocol cu instituțiile statului în vederea centralizării petițiilor referitoare la sistemul judiciar Răspunsul, din partea reprezentantului societății civile, la interpelarea societății civile cu privire la activitatea sa în cadrul CSM, organizarea trimestrială a unei întâlniri cu reprezentanții societății civile pentru prezentarea activității şi publicarea anuală a unui raport de activitate.
Inițierea unei platforme de colectare a opiniilor din societate cu privire la modul de funcționare a sistemului judiciar şi supunerea lor în discuția CSM sub forma unor rapoarte periodice.