ăţă ţ ă ţ ş ă ţ ă ĂCIUNEA MEA, CA TĂ ă ş ă ş ă ţ ă ş ţ ş ă ...
Obiectivul: Realizare central ă electric ă fotovoltaic ă împrejmuire,...
Transcript of Obiectivul: Realizare central ă electric ă fotovoltaic ă împrejmuire,...
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
0
Obiectivul: Realizare centrală electrică fotovoltaică, împrejmuire, utilități și racord electric
ELABORATOR : S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA, Calea Dorobanților, nr. 63, Timisoara Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor/17.04.2012
BENEFICIAR: S.C. TRUE ENERGY S.R.L. GIROC comuna Giroc, str. Mureș nr.15, judeţul Timiș
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
1
Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor/17.04.2012
Obiectivul: REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC
BENEFICIAR: -numele companiei: S.C. TRUE ENERGY S.R.L. GIROC -adresa poștală: comuna Giroc, str. Mureș nr.15, judeţul Timiș -telefon 0741246344, tel./fax 0256454577, [email protected] -numele persoanelor de contact: -director/manager/administrator: SABĂU SORIN-DORU -responsabil pentru protecția mediului: SABĂU SORIN-DORU
Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com Cod Unic Înregistrare: 24862305∗Nr. Ordine Registrul Comeţului J35/4304/2008 Cont IBAN: RO23 RNCB 0221 0430 4108 0001 - TREZORERIA TIMISOARA; RO09BRDE360SV77621873600- BRD TIMISOARA
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
2
S.C. TELLUS ADVISER S.R.L.
Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis
Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545
E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com
Cod: EA-01.06.2012
Faza : Acord de mediu
LISTA DE SEMNĂTURI
ELABORATORI:
DR. BIOLOG FLORIN PRUNAR
ING . CHIM. CORNELIA MARCU
TELLUS ADVISER
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
3
CUPRINS
I. Termeni 6
II. Documente şi informaţii legislative care au stat la baza elaborării lucrării 6
A. INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII: 10
A 1. Informaţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate; 10
A1.1. Incadrare în teritoriu 10
A.1.2. Obiectivele planului 12
A.1.3. Justificarea necesității proiectului 12
A.1.4. Descrierea proiectului 12
A.1.5. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz): 19
A.1.6. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea 20
A.1.7. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația comunitară 21
A. 2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 21
A. 3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; 23
A. 4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); 35
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP; 35
A. 6. Emisii si deşeuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) si modalitatea de eliminare a acestora; 35
A. 7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri si pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc. 38
A. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar; 38
A.9. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.; 39
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
4
A.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării PP; 39
A. 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru); 39
A. 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar; 39
A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. 40
B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PP 40
B.1. Date privind aria naturală protejată 40
B.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa si in imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar 45
B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interescomunitar învecinate 61
B.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 76
B.5.Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate 77
B.6. Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 77
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 79
B.8. Descrierea stării actuale si viitoare de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 79
B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar. 82
C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 83
C.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de PP 83
C.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată 87
C.3. Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar 92
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
5
E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 101
F. MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU 103
G. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 106
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 108
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
6
I. Termeni Aviz Natura 2000- actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine
concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din
punctul de vedere asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse
in reteaua ecologica Natura 2000;
Arie naturala protejata- zona terestra, acvatica si/ sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special
de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, specilogice sau de alta natura, cu valoare ecologica,
stiintifica sau cultural deosebita;
Biodiversitate-variabilitatea organismelor vii din ecosisteme terestre si acvatice si din cadrul complexe ecologice din
care fac parte ; diversitatea cuprinde variabilitatea din cadrul speciilor, intre specii si intre/ in cadrul
ecosistemelor;
Evaluarea adecvata-procesul menit sa identifice, sa descrie si sa stabilesca, in functie de obiectivele de conservare si in
conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirect, sinergice, cumulative, principale si secundare
ale oricarui plan ori proiect, care nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii
naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual
ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte;
Evaluarea impactului asupra mediului- proces menit sa identifice , sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare
caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte , sinergice, cumulative , principale si
secundare ale uni proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului.
Factor de impact- componenta a activitatii umane, care produce efecte asupra mediului inconjutor.
Mediu- ansamblu de conditii si elemente natural ale Terre: aerul , apa , sol si subsol, toate straturile atmosferice , toate
materiile organice si anorganice, precum si fiinte vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele
enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;
Zone protejate- zonele naturale sau construite, delimitate geografic si /sau topografic, care cuprind valori de
patrimoniu natural si/ sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specific de conservare
a valorilor de patrimoniu ( conform L. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-
Sectiunea a III- a- zone protejate).
Protectia atmosferei- urmareste prevenirea , limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita
manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.
II. Documente şi informaţii legislative care au stat la baza elaborării
lucrării Legislaţia privind protecţia ariilor protejate în România si armonizata cu legislatia europeana:
• O.M. nr. 552/2003 privind zonarea interioară a parcurilor naționale şi naturale;
• H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, transpune
Directiva SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului;
• H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone;
• H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
7
• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului; modificată şi completată de O.U.G.
nr. 114/2007 şi O.U.G. nr. 164/2008;
• O.U.G.nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
modificată şi completată de OUG 154/2008, transpune Directiva „Habitate" nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Directiva „Păsări" nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;
• H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România;
• H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
• Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
• Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic;
• H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, transpune Directiva
EIA 97/11/CE de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra
mediului;
• Ord. Nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
• Ord. Nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național - secțiunea a III-a – zone protejate;
• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații participarea publicului la luarea
deciziei şi accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998;
În derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului
altor state, autorităţile competente pentru protecţia mediului au obligaţia să respecte şi prevederile convenţiilor internaţionale
la care România este parte precum şi alte prevederi ale Parlamentului European.
• Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România.
• Directiva Habitate nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, şi Directiva
Păsări nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice au fost transpuse în legislaţia naţională prin O.U.G. nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu
modificările şi completările ulterioare. La art. 28 din această ordonanţă se prevede că, pentru „orice plan sau proiect care nu
are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria,
singur sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra sitului,
în funcţie de obiectivele de conservare ale acestuia.”
Dacă, în ciuda evidenţierii efectelor negative asupra sitului şi în lipsa unei soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie
realizat, din motive imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, statul membru ia
toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a reţelei Natura 2000. Statul membru informează
Comisia Europeană cu privire la măsurile compensatorii adoptate.
În cazul în care situl respectiv adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente
care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
8
pentru mediu, sau alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut avizul ComisieiEuropene.
• Directiva SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şiprograme asupra mediului, transpusă prin H.G.
nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede :
- se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care pot afecta ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile
speciale de conservare
reglementate conform O.U.G. 57/2007.
• Directiva EIA 97/11/CE de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si
private asupra mediului, transpusă prin H.G. nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului, prevede că:
- autorităţile publice pentru protecţia mediului fac o evaluare iniţială a proiectului în care este identificată localizarea
proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar.
- pentru orice proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de
interes comunitar, dar care poate afecta în mod emnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte proiecte şi care face obiectul
evaluării impactului asupra mediului, raportul privind impactul asupra mediului include concluziile studiului privind evaluarea
adecvată potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2007
• O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că:
- la proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a
impactului asupra acesteia.
- această procedură este urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a
funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare.
De asemenea, în O.U.G. nr. 195/2005 se mai prevede că pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis:
o accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia
drumurilor permise accesului public, precum şi că
o pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse
minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele
de protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil ale parcurilor naturale.
Conform art. 28 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes
comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost
desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi
conservare a speciilor şi habitatelor.
Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor
naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.
• O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,
cu modificările şi completările ulterioare, prevede zonare internă pentru ariile naturale protejate de interes naţional, astfel:
o zonelor cu protecţie strictă,
o zonelor de protecţie integrală,
o zonelor tampon
- zone de conservare durabilă în parcurile naţionale şi
- zone de management durabil în parcurile naturale,
o zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
9
Standarde şi normative privind calitatea factorilor de mediu şi condiţii de evacuare a emisiilor în mediu;
Legea nr.50/1991 privind „Autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor”.
Documentaţii şi informaţii furnizate de titularul planului;
Elemente de proiectare furnizate de proiectantul lucrării ;
Aspecte privind politica UE în domeniul conservării capitalului natural:
Reţeaua Natura 2000 este reţeaua celor mai remarcabile situri naturale din Uniunea Europeană. Obiectivul
acesteia este să contribuie la prezervarea biodiversităţii biologice pe teritoriul celor 27 de ţări ale Europei.
Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 este ca aceste zone să asigure pe termen lung
„statutul de conservare favorabilă” a habitatelor şi speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate siturile
Natura 2000.
Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din situri naturale desemnate de fiecare ţară în parte, în conformitate cu
prevederile a doua directive europene, Directiva 79/409/CEE din aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, pe
scurt “ Directiva Păsări „ şi Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1922 privind conservarea habitatelor naturale, precum şi
a faunei şi florei sălbatice , pe scurt „ Directiva Habitate “. Un sit poate fi desemnat în virtutea uneia dintre directivele
menţionate sau a amîndoura, pe baza aceluiaşi perimetru sau a unor perimeter diferite. In acesete directive, sunt
enumerate habitatele naturale şi speciile rare, majoritatea listelor fiind preluate din convenţii internaţionale, cum ar fi
cea de la Berna sau cea de la Bonn ( ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, cocoşul de munte, linxul, buhaul de
baltă cu burta galbenă, croitorul mare al stejarului etc.).
Reţeaua europeană a siturilor Natura 2000 cuprinde:
- 20.789 de situri desemnate conform Directivei Habitate, adică 55.908.200 ha. Acestea ocupă 12,2 % din suprafaţa
terestră a UE.
- 4.540 de situri desemnate conform Directivei Păsări, adică 44.436.800 ha. Acestea ocupă 9.6 % din suprafaţa terestră a
UE.
Fiecare ţară dispune sau îşi creează o reţea de situri corespunzătoare habitatelor şi speciilor menţionate în
directive. Aceste directive sunt transpuse în legislaţia fiecărei ţări în parte. Acestora le revine sarcina de a desemna o
reţea care să respecte realitatea bogăţiei ecologice a teritoriului lor. Din acest punct de vedere Romania este considerată
întradevăr, drept una dintre cele mai importante ţări europene, datorită mediilor sale naturale şi a speciilor sălbatice, cu
precădere a marilor mamifere (ursul şi altele), a păsărilor, a pădurilor naturale.
Această reţea reprezintă de asemenea, unul din răspunsurile Romaniei la responsabilităţile internaţionale ce îi
revin şi la angajamentele internaţionale, preluate de discursurile responsabililor francezi ( Johannesburg 2002,
conferinţa internaţională pe tema „ biodiversitaţii şi guvernarii “ din Paris, 2005, de exemplu. )
Natura 2000 în Romania : Anii 2006 şi 2007 au constituit un pas istoric pentru implementarea reţelei Natura
2000 în Europa şi în Romania. In aceşti doi ani au fost posibile inventarierea şi transmiterea siturilor ce corespund
obiectivelor fixate pentru habitatele naturale, de floră , de faună, în vederea realizării concrete a integrării în Europa şi
în marea reţea ecologică europeană, pe care o reprezintă Natura 2000.
Siturile de importanţă comunitară şi ariile de protecţie specială avifaunistică incluse în reţeaua ecologică
Natura 2000 acoperă peste 17% din suprafaţa totală a României.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
10
A. INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII: A 1. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,
informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate;
Denumirea planului: Realizare centrală electrică fotovoltaică,
împrejmuire, utilități și racord electric.
Amplasament: teren intravilan de 65.321 mp identificat cu CF nr. 400817 și nr. 400818
Chevereșu Mare, nr. Cad. 400818 respectiv nr. Cad. 400817
Beneficiar / Titularul planului: S.C. TRUE ENERGY S.R.L. GIROC
Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare adecvata S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA, Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 Certificat de înregistrare/Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului/ Ministerul Mediului si Pădurilor.
A1.1. Incadrare în teritoriu
Amplasamentul în cauză se găsește în județul Timiș, în intravilanul comunei Chevereșu
Mare și este alcătuit din două parcele, înscrise în Cartea Funciară nr. 400817 Chevereșu Mare și
respectiv în C.F. nr. 400818 Chevereșu Mare. Terenul are o suprafață totală de 65321mp. Terenul
este proprietate privată, proprietari fiind Jude Ovidiu Cristian și Jude Dana Mihaela, cu drept de
comodat în favoarea S.C. TRUE ENERGY S.R.L., conform contract de comodat anexat
documentației.
Accesul pe teren se face prin intermediul drumului prevăzut prin PUZ aprobat, adiacent
terenului la nord.
Pe terenul propus prin plan s-a elaborat P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL -
CHEVEREȘU MARE- ZONA NORD aprobat de Consiliul Local Chevereșu Mare.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
11
Raportul proiectului cu SPA și SCI Lunca Timișului (rosu amplasamentul PP, contur violet limita SPA, contur albastru limita SCI)
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
12
A.1.2. Obiectivele planului
Valorificarea potențialului privind însorirea în zonă se va face prin realizarea unei centrale
de energie solară cu panouri fotovoltaice care va putea ocupa aproximativ 25% din teren – amprenta
la sol a panourilor fotovoltaice cu o înclinație de 35 de grade și a posturilor de transformare.
Panourile fotovoltaice se vor așeza pe o structură portantă din metal și vor fi orientate spre
sud. Parcul pentru producerea de energie electrica va fi compus in principal din panouri cu module
fotovoltaice fixe, configurate si amplasate conform unei arhitecturi optimizate, astfel încât sa
permită captarea energie solare cu un randament maxim, întreținerea ușoara a instalației si
ocuparea cat mai eficienta a terenului.
Pentru asigurarea accesului pe teren din drumul comunal, se propune construirea unui drum
de acces Pentru asigurarea accesului la centrala electrică și între rândurile cu panouri fotovoltaice,
se va realiza o rețea de drumuri interioare – un drum de acces care pornește din drumul situat la
nordul terenului, care se ramifică spre sud și est în două drumuri interioare. Drumul spre est se va
ramifica la rândul său în două drumuri spre sud. Centrala electrică fotovoltaică va fi astfel împărțită
în patru zone de cele trei drumuri pe direcția nord-sud. Drumurile interioare vor avea o lățime a
carosabilului de 4m, la capătul sudic al drumurilor fiind prevăzute zone mai largi pentru întoarcere.
A.1.3. Justificarea necesității proiectului
Scopul proiectului este valorificarea resurselor regenerabile de energie solară. În cadrul
proiectului se propune realizarea în acest sens a unei centrale electrice cu panouri fotovoltaice, cu o
putere de 2,92MW.
Existența în zonă a unei rețele electrice situată în apropierea amplasamentului proiectului,
accesibilitatea favorizată de prezența drumurilor de acces și dorința investitorului de a dezvolta un
parc fotovoltaic în zonă sunt elemente care au contribuit la demararea proiectului și demonstrează
oportunitatea unei asemenea investiții în zonă.
Necesitatea găsirii unor alternative viabile pentru a oferi energie ieftină și nepoluantă este
stringentă atât la nivel național, cât și local. Proiectul de realizare a capacității de producere a
energiei electrice pe amplasamentul dat răspunde acestei nevoi, contribuind la dezvoltarea unei
rețele de centrale electrice nepoluante – cu emisii zero de CO2, fiind promovate principiile
dezvoltării durabile. În plus, proiectul va duce la creșterea importanței zonei și va contribui la
dezvoltarea localității.
A.1.4. Descrierea proiectului
Proiectul este intocmit in scopul realizării unei centrale electrice fotovoltaice, la un nivel
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
13
acceptat de catre normele si cerintele unui astfel de stabiliment.
Valorificarea potențialului privind însorirea în zonă se va face prin realizarea unei centrale
de energie solară cu panouri fotovoltaice care va ocupa aproximativ 25% din teren – amprenta la sol
a panourilor fotovoltaice cu o înclinație de 35 de grade și a posturilor de transformare.
Panourile fotovoltaice se vor așeza pe o structură portantă din metal și vor fi orientate spre
sud. Parcul pentru producerea de energie electrica va fi compus in principal din panouri cu module
fotovoltaice fixe, configurate si amplasate conform unei arhitecturi optimizate, astfel incat sa
permita captarea energiei solare cu un randament maxim, întretinerea usoara a instalatiei si
ocuparea cat mai eficienta a terenului.
Pentru asigurarea accesului la centrala electrică și între rândurile cu panouri fotovoltaice, se
va realiza o rețea de drumuri interioare – un drum de acces care pornește din drumul situat la nordul
terenului, care se ramifică spre sud și est în două drumuri interioare. Drumul spre est se va ramifica
la rândul său în două drumuri spre sud. Centrala electrică fotovoltaică va fi astfel împărțită în patru
zone de cele trei drumuri pe direcția nord-sud. Drumurile interioare vor avea o lățime a
carosabilului de 4m, la capătul sudic al drumurilor fiind prevăzute zone mai largi pentru întoarcere.
Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:
- profilul și capacitățile de producție: funcțiunea – centrală electrică fotovoltaică,
suprafață ocupată la sol de instalație ( panouri + posturi de transformare )– 16692mp, regim
de înălțime – max. 3,5m- postul de transformare, max. 2,5m – panourile fotovoltaice montate pe
structura metalică
- P.O.T maxim propus = 25.55%
- C.U.T maxim propus = 0,25
- Categoria de importanță conform HGR nr. 766/1997 – Categoria de importanta C –
importanță normală
- Clasa de importanță conform NP 100/1992 – clasa de importanță IV
Caracteristicile principale ale instalației de producere energie electrica propuse: Nr.
crt. Descriere date solicitate Simbol U.M. Valoare
PARC FOTOVOLTAIC
1 Putere max. simultană ce poate fi evacuată în SEN de parcul fotovoltaic Ppf KW 2873
2 Puterea instalată totală în panouri fotovoltaice Pi (c.c) KW 2920
3 Puterea activă maximă în invertoare (c.a) Pmax invertor KW 2873
4 Numar panouri - buc 12168
5 Număr invertoare - buc 169
6 Număr panouri/invertor - buc 72
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
14
Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de
situație și amplasamente):
Plan de incadrare in zonă
Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție etc.)
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
15
Plan de situatie cu instalația de panouri fotovoltaice și racordul la rețeaua existentă
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
16
Specificații panouri fotovoltaice
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
17
Specificații invertor
Structura metalica susținere panouri
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
18
Tablou de distribuție
Post de transformare
Punct de conexiune
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
19
Gard împrejmuire
Sistem de supraveghere video si alarma
A.1.5. Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după
caz):
În zona amplasamentului studiat există următoarele instalații electrice:
Cele mai apropiate surse de energie din zonă sunt statia 110/20 kVPadurea Verde
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
20
(1x16+1x40 MVA) si LEA 20 KV Surgani, Statia110/20 kv Buzias (1x16 MVA) si LEA 20 KV
Bacova.
Linia 20 Kv Surgani este o linie rurala (Imax 77.09A,Imin 28.21A) sectiune 50/mmp( st.1-
st.235 ) in rest 35 mmp .( Ift =175 A/6,1 MVA conf.NTE 401/2003 ptr. o linie 20 kv in exploatare)
Linia 20 Kv Bacova este o linie rurala(Imax 44.98A,Imin 19.77A) sectiune 50/mmp( st.1-
st.40) in rest 35 mmp .( Ift =175 A/6,1 MVA conf.NTE 401/2003 ptr. o linie 20 kv in exploatare)
Incarcarea maxima a statiei Padurea Verde conform inregistrarilor din ziua caracteristica
de iarna 2012 este de 20.05 MW iar vara (2012) incarcarea maxima este de 17.97 MW.
Pe statia Padurea Verde s-au emis ATR-uri ptr diversi producatori care insumeaza o putere
totala de 12.098 MW si sunt in curs de elaborare ATR –uri ptr inca 6.64 MW.
Incarcarea maxima a statiei Buzias (1x16 MVA), conform înregistrărilor din ziua
caracteristică de iarna 2012 este de 5.92 MW iar vara(2012) încarcarea maximă este de 4.85 MW.
Pe statia Buzias s-au emis ATR-uri ptr diversi producatori care insumeaza o putere totala de
1.2125 MW si sunt in curs de elaborare ATR-uri ptr inca 5.4952MW.
A.1.6. Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul
investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea
Capacitatea electrică fotovoltaică se va racorda la rețeaua de energie electrică existentă. Se
va extinde rețeaua electrică din zonă până la terenul studiat. Rețeaua de distribuție a energiei
electrice va fi de 20KV, cu putere maximă de transport de 3MVA. Puterea parcului fotovoltaic va fi
de 2.92MW.
Panourile fotovoltaice sunt confecţionate din celule fotovoltaice. Aceste celule fotovoltaice
sunt făcute din straturi de materiale semiconductoare. Energia solară ajunsă pe suprafaţa panoului
solar fotovoltaic, creează un câmp electric între aceste straturi şi astfel se produce curent electric.
Intensitatea luminii determină cantitatea curentului produs.
Panourile fotovoltaice sunt montate in siruri duble pe rame rigide cu inclinarea modulelor in
raport cu planul orizontal la 35 de grade. De la sirurile de module solare se vor poza cabluri
electrice pana la cutiile de jonctiune care realizeaza si protectia la supratensiuni atmosferice.
Transformarea tensiunii continue in tensiune alternativa se realizeaza cu ajutorul invertoarelor.
Fiecare invertor este echipat cu protectii la scurtcircuit si la suprasarcina atat pe intrarea de curent
continuu cat si pe iesirea in curent alternativ. Invertoarele sunt conectate la o retea de comunicatie
pentru monitorizarea parametrilor electrici si a energiei produse.
Tensiunea alternativa trifazata de la invertoare este preluata de tablouri electrice care vor fi
conectate cu posturile de transformare. Legatura intre posturile de transformare si linia electrica
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
21
de 20 kV situata la distanta de 350 m se face cu cablu subteran, printr-un punct de conexiune
amplasat langa LEA 20kV.
Materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora:
Energia folosită pentru producerea de energie electrică este energia solară, energie
regenerabilă și nepoluantă. Nu se vor utiliza combustibili fosili sau alte materii prime pentru
producerea de energie electrică.
Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă
Energie electrică
Centrala electrică fotovoltaică se va racorda la sistemul energetic național. Se va extinde
rețeaua electrică din zonă până la terenul studiat. Panourile fotovoltaice interconectate cu
invertoarele vor produce energia electrica care va fi distribuita spre postul de transformare către
sistemul energetic național.
Energia electrică produsă de instalația fotovoltaică la joasă tensiune este transformată la
medie tensiune in postul de transformare si vehiculată către sistemul energetic național printr-un
punct de măsură și conexiune, care reprezintă și punctul de delimitare între instalația de utilizare și
instalația operatorului local de distribuție ENEL Distributie.
A.1.7. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative
naționale care transpun legislația comunitară
Proiectul propus nu se încadrează în niciuna dintre reglementările prevederilor altor acte
normative naționale care transpun legislația comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-
cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deșeurilor etc.). Proiectul este situat la o distanță
de minim 50 de km de frontiera României și nu are impact transfrontalier.
A. 2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70
Distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptată la Espoo la 25 februarie
1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001;
Distanța față de granița cu Serbia este de peste 50km.
Folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
22
acestuia :
- folosinte actuale - teren arabil intravilan
- folosințe planificate – centrală electrică fotovoltaică - pe amplasament – nr. Cad. 400818,
nr. Cad. 400817, bază hipică – parcela vecină la est – nr. Cad. 400804
Politici de zonare și de folosire a terenului – zonă cu terenuri destinate proiectelor de
dezvoltare locală. Pe terenul studiat s-a elaborat P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL-
CHEVEREȘU MARE- ZONA NORD, aprobat de Consiliul Local Chevereșu Mare.
Arealele sensibile – în zona amplasamentului studiat nu se află areale sensibile.
Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare -
realizarea proiectului pe un alt amplasament – dezavantajul principal a constat în distanța mare până
la rețeaua electrică națională, ceea ce ar fi însemnat lucrări și costuri suplimentare pentru transportul
energiei electrice.
Coordonate STEREO 70 ale proiectului propus :
INVENTAR DE COORDONATE NR.CAD.400817 - CHEVERESU MARE nr.punct X[m] Y[m]
1 470495,18 226923,89 2 470550,87 226932,85 3 470548,30 226948,81 4 470560,16 226950,66 5 470582,38 226954,31 6 470602,88 226957,11 7 470623,44 226959,36 8 470644,06 226961,07 9 470664,71 226962,24 10 470685,21 226962,86 11 470684,46 227009,85 12 470685,10 227027,86 13 470686,65 227050,81 14 470689,40 227076,66 15 470693,21 227102,38 16 470643,91 227110,71 17 470587,30 227109,47 18 470538,80 227109,58 19 470526,80 227109,04 20 470468,28 227109,08 21 470485,11 226997,01
INVENTAR DE COORDONATE NR.CAD.400818 - CHEVERESU MARE nr.punct X[m] Y[m]
22 470515,86 226773,66 23 470540,20 226776,12
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
23
24 470560,10 226778,14 25 470580,01 226780,07 26 470582,99 226780,46 27 470604,59 226782,64 28 470626,05 226784,82 29 470647,51 226786,99 30 470668,86 226789,78 31 470690,09 226793,19 32 470708,36 226796,13 33 470710,78 226799,56 34 470690,60 226908,73 35 470690,04 226911,67 36 470687,15 226936,51 10 470685,21 226962,86 9 470664,71 226962,24 8 470644,06 226961,07 7 470623,44 226959,36 6 470602,88 226957,11 5 470582,38 226954,31 4 470560,16 226950,66 3 470548,30 226948,81 2 470550,87 226932,85 1 470495,18 226923,89
A. 3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;
Lucrarile de execuție presupun, în ceea ce privește terenul, următoarele:
- pregătirea terenului - acolo unde este cazul aducerea terenului la un nivel plan, efectuarea de
lucrari topografice necesare trasarii – trasarea șanțurilor de medie tensiune, trasarea
punctului de transformare și măsură etc.
- excavări și îngropări - pentru canalizatia cablurilor electrice, excavari pentru fixarea postului de
transformare, pentru amplasarea tablourilor de distributie. Dupa executarea săpăturilor se va
poza conductorul prizei de pamant, se depune un strat de nisip de 10cm grosime pe fundul
santului, se vor poza tuburile PVC de protectie ale cablurilor, cutiile de derivatie subterane,
cablurile de transport a energiei electrice, cablurile de date. Dupa pozarea tuburilor si a
cablurilor, se va depune un strat de 10-15cm nisip fin, un strat de pamant imprastiat
uniform 20-30cm si banda speciala de avertizare si semnalizare traseu electric. Terenul se
aduce la starea initiala prin depunerea de straturi de pamanat de 20-30 cm, compactat
mecanic.
- împrastierea de balast, pietris – odată acoperite toate santurile si compactate, se va imprastia in
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
24
zona de trecere o patura de 10-15 cm de balast sau pietris, si se va compacta.
- montarea structurii de sustinere – panourile fotovoltaice vor fi montate la suprafata terenului, pe o
structura metalica asezata pe o fundatie de tip pilon metalic înfiletat în teren.
- după executarea lucrărilor, terenul se reface prin depunerea unui strat de pământ compactat care
se va planta cu iarbă.
Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente
Conform Planului Urbanistic Zonal aprobat pe amplasamentul studiat, accesul pe teren se va
face din drumul situat la nord, cu nr. cad. 400819. Acest drum se racordează la rândul său, la est, la
drumul comunal DC489.
Resursele naturale folosite în construcție și funcționare
Materialele utilizate pentru construirea și funcționarea capacității de producere a energiei
electrice sunt: metalul – oțel folosit pentru structura care susține panourile fotovoltaice, siliciu și
metal pentru panourile fotovoltaice compuse din celule fotovoltaice, cupru pentru cablurile de
legătura, PVC pentru tuburile de protecție a cablurilor, nisip, balast, pietriș pentru lucrările de teren
necesare – terasări, umplerea gropilor de fundație pentru pilonii metalici și pentru acoperirea
tuburilor îngropate.
Resursă naturală în cadrul funcționării – energia solară.
Metode folosite în construcție:
În ceea ce privește metodele de construcție, se vor utiliza metode care să aibă un impact
minor asupra mediului:
- fundații de tip pilon metalic înfiletat în pământ pentru stălpii de susținere a panourilor
fotovoltaice;
- între rândurile de panouri fotovoltaice și sub acestea, terenul va fi plantat cu iarbă;
- se vor amplasa posturi de transformare prefabricate;
- drumul de serviciu interior va avea o structură fără beton sau asfalt, cu strat de uzură din
pietriș și fundație din piatră spartă;
- scurgerea apelor pluviale se va face prin deversare la teren.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
25
Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare,
refacere și folosire ulterioară
a) Lucrări de construcție:
1. Lucrari de pregatire a terenului – Construirea acestor unitati de producere a energie
electrice nu presupune modificari asupra terenului care sa conduca la masuri suplimentare de
protectie a mediului. In aceasta faza daca este cazul se va aduce terenul la un nivel plan, pentru ca
apa sa nu se poata depozita si se vor efectua lucrari topografice necesare trasarii lucrarilor – trasarea
șanțurilor de medie tensiune, trasarea punctului de transformare și măsură etc.
In prima faza se vor trasa gardul imprejmuitor, canalizatia cablurilor de medie tensiune si
pozitia postului de transformare.
2. Excavari si ingropari – In aceasta faza, se vor efectua toate excavarile necesare, cum ar
fi excavari pentru canalizatia cablurilor electrice, excavari pentru fixarea postului de transformare,
pentru amplasarea tablourilor de distributie. Dupa executarea sapaturilor se va poza conductorul
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
26
prizei de pamant, depune un strat de nisip de 10 cm grosime pe fundul santului, se vor poza tuburile
PVC de protectie ale cablurilor, cutiile de derivatie subterane, cablurile de transport a energiei
electrice, cablurile de date. Dupa pozarea tuburilor si a cablurilor, se va depune un strat de 10-
15cm nisip fin, un strat de pamant imprastiat uniform 20-30cm si banda speciala de avertizare si
semnalizare traseu electric. Terenul se aduce la starea initiala prin depunerea de straturi de
pamanat de 20-30 cm, compactat mecanic.
3. Imprastierea de balast, pietris – Odata acoperite toate santurile si compactate, se va
imprastia in zona de trecere o patura de 10-15 cm de balast sau pietris, si se va compacta.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
27
4. Pozarea cablurilor prin tuburi subterane – In aceasta faza, se vor poza toate cablurile
subterane ce vor forma instalatia de distributie a energiei electrice de curent alternativ si de curent
continuu, instalatia de gestiune a parcului (iluminat, supraveghere video, instalatia de date ,
instalatia de securitate antiefractie).
5. Montarea structurii de sustinere – Pentru ca impactul asupra mediului sa fie minim,
panourile fotovoltaice vor fi montate la suprafata terenului, pe o structura metalica asezata pe o
fundatie de tip pilon metalic infiletat in teren. Picioarele de sustinere vor fi fixate de ginzile
metalice prin suruburi. Pe structura metalica de sustinere, se va monta si patul de cabluri sau
jgheabul metalic, ce va sustine cablurile instalatiei de curent continuu. Inaintea infiletarii pilonilor
de sustinere, se va face o trasare topografica a locurilor fiecarui pilon. Structura de rezistenta este
alcătuita din cadre transversale si longitudinale prinse in fundaţii. Pentru asigurarea stabilităţii la
acţiuni laterale cadrele sunt realizate cu noduri rigide pe ambele direcţii iar stâlpii au rigiditati egale
pe ambele directii (stalpi cu secţiune L40x40x5).
In partea superioara s-au dispus contravântuiri articulate pentru asigurarea unei comportări
de ansamblu corespunzătoare. Stâlpii curenti sunt realizaţi cu secţiune L din profile laminate
europene. Riglele transversale si longitudinale sunt realizate din profile europene L.
Contravantuirile sunt realizate din platbenzi. Stalpii structurii vor fi montati la randul lor pe
fundatii tip pilon infiletati in pamant, la nivelul de adancime corespunzator sustinerii intregii
greutati.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
28
6. Montarea placilor fotovoltaice – In aceasta faza de executie, se vor prinde placile
fotovoltaice de structura metalica, si se vor interconecta. Deasemenea se vor monta cutiile de
sigurante fuzibile pentru instalatia de curent continuu, si se vor poza cablurile ce alcatuiesc
instalatia de curent continuu.
7. Montarea invertoarelor – In aceasta faza se vor monta, pozitiona, si conecta
invertoarele de curent continuu/curent alternativ. Tot in aceasta faza se vor pozitiona exact tuburile
din PVC ce ies din pamant, impreuna cu cablurile de transport a energiei electrice de la fiecare
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
29
invertor, tabloul de alarma, tabloul de monitorizare a seriilor de panouri.
8. Pozarea cablului de alarma – Se va monta si conecta cablul de securitate pentru
panourile fotovoltaice, fiecare panou va fi gaurit in rama sa, iar prin aceste gauri se va trece firul
antifurt. Tot acum se va monta, programa si conecta centrala de alarma.
9. Instalatia de curent alternativ medie tensiune – In aceasta faza se va monta postul de
transformare electric impreuna cu tabloul general de distributie si legatura dintre acestea si puctul
de conexiune prin cabluri de medie tensiune . Inălțimea postului de transformare este de maximum
3,10m. Tot in aceasta etapa se realizeaza racordul investitie la SEN, in baza solutiei de racordare
avizate in avizul tehnic de racordate ATR 1259/13.07.2012 si a proiectului tehnic aprobat.
10.Instalatia electrica de curent continuu – Instalatia electrica de curent continuu in cea
mai mare parte este situata pe structura metalica de sustinere a panourilor in jgheaburi metalice, in
unele zone sunt si traversari subterane, instalatia fiind protejata cu tuburi din PVC. Acest circuit
face legatura intre panourile fotovoltaice si invertor. Cablurile sunt portejate cu intreruptoare
automate de c.c..
11.Instalatia electrica de curent alternativ– Instalatia electrica care face legatura intre
invertoare si tabloul general de distributie realizata cu cabluri electrice din cupru de diferite
sectiuni, in montaj ingropata in pamant in general si protejata cu tuburi de protectie din PVC
rezistente la compresiune.
b) Punerea în funcțiune:
- Instalatia electrica de alimentare a consumatorilor interni, iluminatul exterior –
Instalatia care asigura buna functionare a parcului fotovoltaic, ce alimenteaza camerele de
supraveghere, centrala si modulele de alarma, iluminatul exterior, se realizeaza cu cabluri
specializate in montaj ingropat, protejata de tuburi din PVC in pamant sau in jgheaburi metalice,
aflate pe structura metalica de sustinere.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
30
- Racordul electric la rețea - Pentru realizarea solutiei de racordare prezentată sunt
necesare următoarele lucrări:
Lucrari finantate pe baza tarifului de racordare platit de beneficiar conform
HG90/2008:
Punct de conexiune cu următoarea componentă:
- 2 celule (fara mentenanță), extensibilă, cu echipament de comutație in SF6, echipate cu
separator de sarcină si CLP, indicator de sc si de defect la pământ și indicator capacitiv de prezența
tensiunii, motorizată conform DY803/4 ed. 2, alimentarea motorizării 24V cc;
- 1 celulă de măsură echipată cu separator de sarcină si CLP conform DY 803/3 ed. 2, 2
transformatoare de tensiune ( clasa de precizie 0.5) 20/0,1 kV conform DMI031015 RO si 3
transformatoare de curent având raportul de transformare 100/5 A (cls. 0,2S)
-grup măsură decontare
- executare canalizare LES 20 kV între punctul de conexiune 20 kV proiectat si stalpul de
racord SC15014 proiectat ( notat 1 ) plantat la 5 m de stâlp existent al LEA 20 KV Bacova,
lungime traseu cca 15 m (traseu), LES 20 kV se va realiza cu cablu tripolar de medie tensiune cu
conductoare de Al, cu elice vizibila pentru montare subterana, izolat in polietilena reticulara de
grosime redusa, cu ecran in tub de Al, sub înveliș de PE, 3*1*185 mmp (conform DC4585 RO),
pozat in tub de protecție (conform DC4235 RO si DS 4247 RO)
- executare canalizare LES 20 kV între punctul de conexiune 20 kV proiectat si stalpul de
racord SC15014 proiectat ( notat 2 ) plantat la 15 m de stâlp existent al LEA 20 KV Surgani,
lungime traseu cca 25 m(traseu) , LES 20 kV se va realiza cu cablu tripolar de medie tensiune cu
conductoare de Al, cu elice vizibila pentru montare subterana, izolat in polietilena reticulara de
grosime redusa, cu ecran in tub de Al, sub invelis de PE, 3*1*185 mmp (conform DC4585 RO),
pozat in tub de protecție (conform DC4235 RO si DS 4247 RO).
Legatura intre st. nr 1 proiectat si st. existent se va realiza cu conductoare OL-AL 50/8
mmp in lungime de traseu de 5 m.
Pe stalpul proiectat SC15014 (notat nr 1 ) se va monta separator 24 kV, set descărcătoare cu
ZnO cu disconector, conform DY557 RO şi terminale de exterior pentru LES 20 kV, conform
DJ4476 RO, Rp< 4ohmi;consola intindere CIT 1400,legaturi duble de intindere cu izolatori
compoziti.
Pe stalpul proiectat SC15014 (notat nr 2 ) se va monta separator 24 kV, set descărcătoare cu
ZnO cu disconector, conform DY557 RO şi terminale de exterior pentru LES 20 kV, conform
DJ4476 RO, Rp< 4ohmi; consola întindere CIT 1400, legături duble de întindere cu izolatori
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
31
compoziți.
Reintregire legatura intre st.nr 2 proiectat si st. existent cu conductor OL-AL 50/8 mmp, in
lungimde de cca 80 m traseu.
Compartimentul în care sînt amplasate racordare trebuie să fie dotat cu o instalaţie de
iluminat corespunzătoare şi cu o priză bipolară cu întrerupător 16A-230V cu siguranţă fuzibilă,
alimentate de la reţeaua de j.t. a clientului.
- montare protecție maximală de curent direcțională în celula 20 kv plecare LEA 20 KV
Bacova din Statia Buzias.
Instalatia de utilizare-lucrari ce se realizeaza prin grija si pe cheltuiala utilizatorului:
- Clădirea punctului de conexiune cu 2 compartimente, unul pentru instalaţiile electrice din
gestiunea SC ENEL DISTRIBUŢIE Banat SA şi câte unul pentru instalaţiile electrice ale
utilizatorului. Gabaritul compartimentului de racordare va permite montarea a încă a unei celule de
linie si va fi cu acţionare din interior şi cu acces direct din exterior.
- LES 20 kV de Cu, 95 mmp, L≤ 20m între celula de măsură din compartimentul de
racordare şi celula cu înterupător din compartimentul utilizatorului;
- Celula sosire cu întrerupător general automat debroşabil în compartimentul utilizatorului
cu următoarele protecții:
- protecţie generală maximală de curent in trei tepte (la scurtcircuit si suprasarcina)
- protectie homopolara de curent in doua trepte, contra punerilor la pamant monofazate,
respectiv bifazate.
- Instalaţia de iluminat si prize si instalatia de legare la pământ a cladirii punctului de
conexiune;
- Dispozitivul de interfata in statia de conexiune a utilizatorului, cu urmatoarele protectii:
- protecţie maximala de tensiune netemporizata
- minimala de tensiune temporizata
- protectie maximala/minimala de frecventa netemporizata
- protectie homopolara de tensiune temporizata
- protecţie împotriva deconectărilor de la reţea (stabilit de comun acord între ENEL şi
producător în funcţie de caracteristicile reţelei de distribuţie)
- Post trafo 2X1600 kva si Tablouri jt aferente
- LES 20kV intre PC si PARC in lungime de cca 350 ml.( cablu mt 150 mmp)
- Asigurare acces la PC, din drumul de exploatare existent DC 489,cca 30 m.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
32
Accesul in punctul de conexiune si la contorul de energie electrica se va realiza din domeniu
public.
c) Exploatarea centralei electrice:
Instalatia de protecţie împotriva electrocutării
Împotriva electrocutării s-au prevazut următoarele:
• Legarea structurii metalice la o instalaţie de legare la pământ realizata prin prize de
pamant artificiala , interconectate intre ele printr-un conductor de legatura cu sectiunea de minim
35 mmp din cupru. Prize de pământ realizata va avea valoarea de Rd < 4Ω;
• Racordarea nulurilor de lucru a tablourilor electrice , a structurii metalice a acestora
acestora printr-un conductor flexibil cu secţiune ≥ 16mmp la instalaţia de legare la pământ;
Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice interioare/exterioare, care nu fac parte din
circuitul curenţilor de lucru şi care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau printr-un
conductor de cupru diferit de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecţie a tabloului
principal care va fi legat la instalaţia de priză de pământ artificială.
Se vor prevedea dispozitive de protecţie diferenţială pe circuitele de prize, pe circuitele de
iluminat şi forţă şi pe coloana de alimentare a tabloului electric, precum şi legături de
echipotenţializare ce vor prelua masele metalice la bara de egalizare a potenţialelor (BEP). De la
BEP se va asigura legătura la priza de pământ. BEP se execută din cupru cu secţiunea minimă de 75
mm2 sau alt material cu o secţiune echivalentă.
- Gardul de imprejmuire – In aceasta faza se monteaza gadrul perimetral, si portile de
acces. Gardul va fi din otel galvanizat, cu stalpi de sustinere, si stalpi de contra greutate, poarta de
acces batanta.
- Video-supravegherea – Pe stalpii de iluminat ai parcului, se monteaza camerele de
supraveghere video. Se interconecteaza invertoarele electrice, pentru a se putea efectua
monitorizarea acestora si sistemul de antiefractie a modulelor fotovoltaice . Se monteaza sistemul
de comunicare la distanta.
Compania de distributie si furnizarea a energiei electrice va instala un contor electric de
masura bidirectional pentru a putea masura si consumul de energie electrica pe perioada noptii sau
cand parcul fotovoltaic nu produce energie electrica.
d) Refacerea și folosirea ulterioară:
- structura metalică de susținere a panourilor fotovoltaice este demontabilă, ceea ce face ca
refacerea terenului după utilizare să fie ușor de realizat prin demontarea structurii, scoaterea
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
33
cablurilor îngropate (traseul lor fiind semnaliat), umplerea cu pământ compactat a șanțurilor
rezultate și plantarea cu iarbă. Solul nu va fi poluat, nefiind prevăzute lucrări de turnare de beton
sau alte surse de poluare locală.
- relația cu alte proiecte existente sau planificate
Proiectul contribuie la dezvoltarea zonei din care face parte.
- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare
a) alternativa 1 – realizarea proiectului pe un alt amplasament – dezavantajul principal a
constat în distanța mare până la rețeaua electrică națională, ceea ce ar fi însemnat lucrări și costuri
suplimentare pentru transportul energiei electrice;
b) alternativa 2 – realizarea proiectului pe amplasamentul dat – avantajul acestei alternative
este acela că rețeaua electrică națională se află în apropiere.
e) Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea
numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor):
Surse sau linii de transport al energiei
− sursă de energie electrică – centrala electrică cu panouri fotovoltaice propusă
− ca urmare a racordului la rețeaua existentă, apare o nouă linie de transport de energie
electrică, care pleacă de la punctul de conexiune la linia existentă și ajunge la postul de
transformare din incinta centralei electrice propuse;
Eliminarea apelor uzate
− ape uzate vor rezulta pe perioada de construcție, iar pentru colectarea lor se vor
utiliza toalete ecologice. Pe perioada de exploatare, pentru personalul temporar se va amplasa o
toaletă ecologică. Apele pluviale vor fi deversate la teren.
Eliminarea deșeurilor
− în etapa de construcție vor rezulta mici cantități de deșeuri de materiale de
construcție – nisip, piatră spartă, pietriș, pământ - cod 17 01 07 (conform HG 856/2002), în cantități
de ordinul zecilor de kilograme. Acestea vor fi utilizate ca materiale de umplutură;
− deșeurile menajere rezultate doar pe perioada etapei de construcție – cod 20 03 01 se
colectează în tomberoane și vor fi transportate de către socetăți autorizate.
Alte autorizații cerute pentru proiect (se anexează)
f.) Lucrări necesare organizării de șantier:
- descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier – oraganizarea de șantier este
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
34
minimală; pentru muncitori se vor utiliza toalete ecologice, iar apa potabilă va fi adusă îmbuteliată.
- localizarea organizării de șantier – șantierul se va organiza exclusiv pe terenul aferent
investiției propuse. Se va utiliza structură metalică care se va monta pe șantier pentru a susține
panourie fotovoltaice, iar posturile de trasformare vor fi prefabricate. Structura drumurilor interiore
va fi din piatră spartă și pietriș.
- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier – impact
temporar redus
- surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în
mediu în timpul organizării de șantier - motoarele utilajelor și ale mașinilor de transport a
materialelor puse în operă reprezintă sursele de polunați; nu este cazul de amplasare a unor instalații
speciale pentru protecția mediului în timpul organizării de șantier, impactul fiind temporar și redus.
- dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu – folosirea
unor utilaje cu motoare cu emisii reduse de poluanți.
g.) Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente
și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile:
- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz
de accidente și/sau la încetarea activității - pentru refacerea amplasamentului, se va demonta
structura metalică, se vor dezgropa cablurile electrice de legătură, se vor umple șanțurile și gropile
rezultate cu pământ compactat și se va planta terenul cu iarbă sau alt tip de vegetație.
- aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări
accidentale - nu se prevede posibilitatea unei poluări accidentale.
- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației – instalația este
prevăzută a funcționa minimum 25 de ani. În cazul demolării, componentele metalice se vor
demonta, iar posturile de transformare prefabricate se vor muta. Panourile fotovoltaice se pot muta.
- modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a
terenului:
Nefiind necesara turnarea unei fundatii respectiv platforme de beton, la incetarea activitatii
de functionare a instalatiei fotovoltaice, se vor îndepărta elementele prefabricate și se va reface
alcătuirea terenului prin scoaterea cablurilor electrice, urmând ca suprafata de teren sa fie redata
circuitului agricol.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
35
A. 4. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.);
Alimentare cu apă
Nu este nevoie de alimentare cu apă pentru instalația propusă. Pentru angajați temporari se
va asigura apă îmbuteliată. Grupul sanitar se va rezolva prin amplasarea unei toalete ecologice.
Panourile fotovoltaice se vor spăla periodic cu apă deionizată adusă cu cisterna.
Canalizare
Nu este cazul de rezolvare a unei rețele de canalizare, apele pluviale fiind deversate pe teren.
Grupul sanitar se va rezolva prin amplasarea unei toalete ecologice.
A. 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;
Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale
regenerabile/neregenerabile din cadrul ariilor naturale protejate din interiorul/exteriorul perimetrului
investitiei.
Implementarea planului presupune doar schimbarea destinaţiei terenului, actualmente
utilizat ca pășune. Dupa perioada de functionare optima a panourilor (25 – 30 ani) acestea vor fi
demontate si terenul poate fi folosit pentru orice alta destinatie.
A 6. Emisii si deşeuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) si modalitatea de eliminare a acestora;
Analizarea tipurilor si cantitatilor de emisii si deseuri trebuie studiata atat pentru perioada
de implementare a planului cat si dupa construirea obiectivelor din noua destinatie acordata prin
PUZ.
a) Emisii in apa :
In perioada de constructie a ansamblului fotovoltaic, potentialele surse de impurificare a
apei se pot referi doar la panza freatica, deoarece in zona descrisa in plan si nici in imediata
apropiere nu se gasesc ape de suprafata.
Impurificarea freaticului poate proveni de la materialele de constructie depozitate
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
36
necorespunzator si /sau pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport
(rutiere) .
Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale din cauza depozitarii necorespunzatoare a
materialelor de constructie, stocarea acestora se va face pe cota dominanta a terenului , iar utilajele
si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi. Gararea lor temporara se va face
pe un teren balastat, intr-o zona special amenajata unde sa se poata interveni pentru indepartarea
eficienta a oricarei urme de eventuala poluare accidentala. Alimentarea cu combustibil a utilajelor
si mijloacelor de transport se va face doar la statiile autorizate de distributie a combustibililor.
In perioada de exploatare a celulelor solare, nu se poate produce nici un fel de impurificare
a freaticului, deoarece nu se vor desfasura nici macar activitati de paza care sa necesite prezenta
umana pe perimetru.
Apele pluviale rezultate de pe amplasamentul studiat nu se pot contamina (cel mult vor
spala praful de pe suprafata panourilor) si vor fi absorbite de terenul liber sistematizat.
b) Emisii in aer :
In perioada de constructie poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea
si transportul materialelor de constructie necesare fixarii panourilor. Emisiile de praf variaza in
mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice
dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a
utilajelor care vor fi utilizate si respectarea tehnologiei de constructie care implica preponderant
plasarea prin forare a elementelor de fixare, tehnologie care implica un nivel redus de poluare
atmosferica prin particule antrenate de praf.
În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării
acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a funcţionării
motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor (emisii de praf), însă
aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.
Proiectul în faza de exploatare nu e generator de poluanti atmosferici.
Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi:
Zgomotele
Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele care echipează utilajele şi de
maşinile de găurit, compactoarele, etc. folosite in santier.În general, zgomotul motoarelor va
domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are obligaţia de a asigura buna
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
37
funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.
Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea
structurilor, etc. este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor receptori se aşteaptă să nu fie
semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei reprezintă un impact inevitabil asupra
zonei.
Vibraţiile
Functionarea unora dintre utilaje va produce pentru perioade scurte de timp si vibratii care
nu se resimt pe distante semnificative. Avand in vedere ca terenul este inconjurat de alte terenuri
arabile sau investitii deja realizate, prezenta si activitatea antropica este un factor perturbator
obisnuit pentru vietuitoarele din imprejurimi si nu ar trebui sa reprezinte un factor de stress
suplimentar, iesit din comun.
In perioada de exploatare nu se vor genera zgomote si vibratii.
c) Generarea si eliminarea deseurilor
In faza de constructie , se genereaza inerent: o serie de deseuri:
- sol provenit din escavatii
- deseuri de materiale de constructii (sparturi, materiale de constructie inerte)
- bucati de tevi (din otel, cupru, etc. si material plastic)
Deseurile inerte generate, in functie de categorie, vor putea fii eliminate prin utilizare ca
umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la
amenajarea drumurilor sau vor fi depozitate in alte locuri stabilite de Primaria Comunei Chevereșu
Mare.
Materialele reciclabile ramase ca deseu se vor colecta si depozita selectat intr-un perimetru
prestabilit si vor fi valorificate prin firme de colectare abilitate.
Deseurile menajere rezultate in urma activitatii constructorilor vor fi colectate in pubele si
predate periodic societatii de salubrizare pentru depozitare controlata.
Societatea desemnata pentru realizarea constructiei si beneficiarul lucrarilor vor fi
raspunzatori pentru managementul deseurilor.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
38
A. 7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri si pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc
Terenul propus implementării proiectului face parte din intrailanul localității Chevereșu
Mare și ocupă o suprafață de 65.321 mp. Destinația propusă terenului este de construire parc
energetic fotovoltaic.
BILANT TERITORIAL Suprafata teren Existent Propus
mp % mp % Teren aflat in proprietatea
beneficiarului 65.321 100 65.321 100
Teren ridicare topo 65.321 100 65.321 100 Zona capacitate de
producere a energiei electrice
0 0 16.330,25 25%
Spatii verzi - - 45724,7 70% Suprafata cedare in vederea realizarii
drumurilor - - 3,26 5%
A. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;
Pe terenul propus planului nu există utilități care să necesite servicii suplimentare.
Suplimentar instalării panourilor fotovoltaice este necesară racordarea la rețelele utilitare existente
în zonă.
Centrala electrică fotovoltaică se va racorda la sistemul energetic național. Se va extinde
rețeaua electrică din zonă până la terenul studiat. Panourile fotovoltaice interconectate cu
invertoarele vor produce energia electrica care va fi distribuita spre postul de transformare către
sistemul energetic național.
Energia electrică produsă de instalația fotovoltaică la joasă tensiune este transformată la
medie tensiune in postul de transformare si vehiculată către sistemul energetic național printr-un
punct de măsură și conexiune, care reprezintă și punctul de delimitare între instalația de utilizare și
instalația operatorului local de distribuție ENEL Distributie.
Realizarea servicilor suplimentare nu afectează integritatea ariilor de interes comunitar
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
39
ROSPA00128 sau ROSCI0109 Lunca Timișului.
A. 9. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.;
- durata constructiei : aproximativ 6 luni de la obtinerea autorizatiei de constructie ;
- functionare : perioada de 25 ani (max. 30)
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP; Planul propus nu generează activități în perioada de exploatare, funcționarea nu necesită
prezența umană. In perioada de impelmentare sunt generate activități de amenajare căi de acces,
transport și construcție conform descrierii proiectului.
A. 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru);
Pe amplasament nu se vor desfasura activitati de tip industrial si implicit nu exista procese
tehnologice care s-ar putea desfasura in zona proiectului.
A. 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar;
Activitățile din zona amplasamentului cu impact cumulativ asupra biodiversității locale
sunt cele generate de :
- activitățile agricole (culturi agricole întreținute pein lucrări mecanice și chimice),
-activități zootehnice (pășunat),
-transport (drum asfaltat Chevereș-râu Timiș),
-proiecte în implementare- pescărie – proiect în implementare în partea de nord a PP-ului
-așezare umană-distanța până la intravilanul cu construcții familiale fiind de aprox. 500 m.
-linie de medie tensiune.
Efect cumulativ poate fi considerat proiectul de amenajare pescărie, proiect care o să
atragă speciile de păsări acvatice înspre aveastă zonă. Având în vedere că pescăria generează
activitate umană, dimensiunile proiectului nu acoperă suprafețe foarte mari, în amplasamentul
proiectului nu există zone cu vegetație lacustră de sufăriș, păsările de apă sunt considerate
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
40
concurente (dăunătoare) acvaculturii, considerăm că efectul negativ cumulativ este nesemnificativ.
A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.
Nu este cazul.
B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PP
B.1. Date privind ariile naturale protejate
Descrierea ariilor protejate din amplasamentul proiectului
Proiectul propus este situat pe teritoriul Ariei de Protectie Speciala Avifauninstică
ROSPA 00128 Lunca Timișului în partea nordică a localității Chevereșul Mare și la 1.150 m. și se
învecinează cu Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0109 Lunca Timișului. Localizarea planului
s-a facut cu ajtorul sistemului național de proiecție Stereo 70.
Aria Specială de Avifaunistică ocupă 51% din suprafața comunei Chevereșu Mare,
incluzând vatra localității Chevereșu Mare și teritoriul de la nordul localității, până la malurile
râului Timiș.
Dispoziția proiectului (galben) în raport cu ariile protejate și localitățile din zonă
Aria naturala protejata ROSPA 00128 Lunca Timișului
Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
41
sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare
favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de
păsări migratoare sălbatice.
Aria de protecție avifaunistică se întinde pe teritoriul administrativ al următoarelor comune:
- Județul Timiş: Bucovăț (2%), Buziaş (9%), Chevereşu Mare (51%), Giroc (12%),
Moşnița Nouă (7%), Pădureni (30%), Racovița (20%), Recaş (2%), Sacoşu Turcesc (21%),
Topolovățu Mare (<1%), Şag (7%)
Coordonatele zonei centrale ale sitului Natura 2000 sunt:
-Latitudine N 45º 41' 2''
-Longitudine E 21º 23' 39''
Situl ROSPA 00128 Lunca Timișului are o suprafață de 13404 ha și este situat la o altitudine
medie de 98 m. cu minim de 77 m și maxim de 127 m în regiunea Panonică și Continentală. Ca
dispoziție geografică este situat în Câmpia Timișului în lungul Râului Timiș cu cea mai mare
porțiune pe malul sudic al râului din sud-estul localității Bazoș până la intrarea râului ân localitatea
Șag. Situl înconjură total intravilanul localităților Chevereșu Mare, Dragșina și Unip și doar parțial
Sacoșul Turcesc și Uliuc.
Tipurile de habitate de pe teritoriul sitului sunt:
Cod % CLC Clase de habitate
N12 31 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 11 231 Pășuni
N15 18 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 40 311 Păduri de foioase
Cea mai mare parte a SPA-ului cuprinde terenuri cltivate (49%) și habitate de pădure
(Pădurea Bazoș, Pădurea Chevereș și Pădurea Șag) o mică parte fiind ocupată de pășuni. Cu toate că
nu este cuprins pe Formularul Standard habitatul N06 Râuri, lacuri; SPA-ul este un important loc de
hrană, cuibărit sau pasaj pentru numeroase păsări de apă, cursul râului Timiș fiind centrul
polarizator pentru cea mai mare parte din avifauna sitului.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
42
Dispunerea proiectului (roșu) în raport cu ROSPA 00128 Lunca Timișului
Caracteristici:
Situl se incadreaza in regiunea biogeografica panonica, fiind situat in Campia Timisului. La
vest este marginit de localitatea Sag, la nord urmărește lunca inundabilă a Râului Timiș, la nord-est
include Pădurea Hitiaș, la est de localitatea Sârbova, iar la sud de localitatea Sacoșu Turcesc.
Cuprinde terenuri agricole, păduri de luncă, pășuni si zone umede. Climatul este temperat
continental moderat, caracteristic parții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influențe
submediteraneene (varianta adriatică). Masele de aer dominante, în timpul primaverii și verii, sunt
cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar
în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate, mai
rar valuri de frig. Regimul precipitațiilor are însa un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât
media și ani cu precipitații foarte puține. Se resimte influența ciclonilor și maselor de aer cald
dinspre Marea Adriatică și Marea Mediterană, care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun
perioade de căldură înăbușitoare. (Formularul Standard 2011)
Calitate și importanță:
Situl cuprinde păduri de luncă, zăvoaie, terenuri agricole, pășuni și zone umede, fiind
important pentru populațiile cuibăritoare de Coracias garrulus și pentru efectivele de Aythya nyroca
care se apar în perioadele de migrație. Parte din acest sit este declarat AIA. De la declararea
acestuia s- a dovedit importan a pădurii din aval, de la Șag, respectiv a terenurilor arabile adiacente
mai ales pentru Falco vespertinus și Coracias garrulus. (Formularul Standard 2011)
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
43
Încadrarea proiectului în raport cu regiunile biogeografice
Vulnerabilitate
Conform Formularului standard vulnerabilitatea este relativ scăzută ea fiind dată doar de
activitațile agricole prin utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice.
Situl de Importanță Comunitară ROSCI0109 Lunca Timişului
Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile
biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de
conservare favorabilă a habitatelor naturale, sau aspeciilor de interes comunitar şi care pot
contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la
menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile
de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă
zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi
reproducerea acestor specii.
Situl de importanță comunitară se întinde pe teritoriul administrativ al următoarelor
comune:
-Județul Timiş: Belinț(<1%), Boldur(1%), Bucovăț(2%), Buziaş(3%), Chevereşu Mare(17%),
Ciacova(5%), Coşteiu(1%), Foeni(2%), Ghilad(3%), Giera(1%), Giroc(12%), Giulvăz(5%),
Lugoj(<1%), Moşnița Nouă(14%), Parța(4%), Peciu Nou(1%), Pădureni(28%),
Racovița(14%), Recaş(<1%), Sacoşu Turcesc(5%), Topolovățu Mare(<1%), Şag(9%)
Proiectul propus se află în exteriorul sitului de importanță comunitară ROSCI0109
Lunca Timişului, la o distanță de aproximativ 1.1 km (distanța cea mai scurtă între proiectul
propus și limita SCI-ului, cu o distanță medie de 1,5-2,5 km între conturul învecinat al celor
două perimetre).
Localizarea PP in raport cu ariile protejate
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
44
Relația sitului cu ROSCI0109 Lunca Timişului
Coordonatele zonei centrale ale sitului Natura 2000 sunt:
-Latitudine N 45º 35' 40''
-Longitudine E 21º 5' 22''
Situl ROSCI0109 are o suprafață de 9.919 ha și este situat la o latitudine medie
de 94 m. cu un minim de 69 m și un maxim de 127 m. în regiunea Panonică și
Continentală.
Tipurile de habitate de pe teritoriul sitului sunt:
Cod % CLC Clase de habitate
N07 4 411, 412 Mlaștini, turbării
N12 7 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N 14 2 231 Pășuni
N 15 33 242, 243 Alte terenuri arabile
N 16 54 311 Păduri de foioase
Fiind dispus în lungul râului Timiș, Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0109 Lunca
Timișului, mai mult de 50% din sit cuprinde habitate de pădure și aproape 40% terenuri arabile.
Calitate și importanță
Acest sit a fost desemnat pentru specii și habitate lacustre :
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
45
-habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, care se găsește în lungul râului Timiș,
-1 amfibian 1188 Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roșie) specie care se găsește în bălțile
și canalele sau malurile cu apă mică, stătătoare ale râului Timiș
-10 specii de pești: 1149 Cobitis taenia (zvârluga); 1124 Gobio albipinnatus (porcușor de nisip);
2511 Gobio kessleri (petroc); 2555 Gymnocephalus baloni (ghiborț de râu); 1145 Misgurnus
fossilis (țipar); 1134 Rhodeus sericeus amarus (boarcă); 1146 Sabanejewia aurata
(dunariță); 1160 Zingel streber (fusar); 1159 Zingel zingel (pietrar),
-1 moluscă 1032 Unio crassus (scoica mică de râu).
Vulnerabilitate
În Formularul Standard al sitului sunt considerate ca amenințări poluarea râului în amonte și
luncrările agricole cu aplicări de pesticide și îngrășăminte.
B.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa si in imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
Specii de păsări în formularul standard ROSPA0128 Lunca Timișului
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Global
1. A402 Accipiter brevipes 0-1p C C B C
2. A229 Alcedo atthis 6-8 p 15-20i C C C C
3. A255 Anthus campestris 1-2 p C C C C
4. A089 Aquila pomarina 10-20 p 10-15i D
5. A024 Ardeola ralloides 0-2 p D
6. A060 Aythya nyroca 1-3 p 50-100 i C C C C
7. A403 Buteo rufinus 1-2 p C C C C
8. A224 Caprimulgus europaeus 1-2 p D
9. A196 Chlidonias hybridus 100-200i C C C C
10. A031 Ciconia ciconia 15-20p 50-100 i C B C B
11. A030 Ciconia nigra 2-4p 100-200i C B C B
12. A080 Circaetus gallicus 0-1 p C C C C
13. A081 Circus aeruginosus 1-2p 30-60 i C C C C
14. A082 Circus cyaneus 3-5 i 10-15 i C C C C
15. A084 Circus pygargus 3-10 i D
16. A231 Coracias garrulus 20-22p C B C B
17. A122 Crex crex 3-8 p D
18. A238 Dendrocopos medius 20-35 p C B C B
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
46
19. A236 Dryocopus martius 4-6 p D
20. A027 Egretta alba 60-90 i C C C C
21. A026 Egretta garzetta 15-30 p C C C C
22. A097 Falco vespertinus 5-10 p C C C C
23. A092 Hieraaetus pennatus 1-2p C B C B
24. A338 Lanius collurio 20-30p D
25. A339 Lanius minor 30-45p D
26. A246 Lullula arborea 3-5 p D
27. A023 Nycticorax nycticorax 30-50 p C B C B
28. A072 Pernis apivorus 0-2 p D
29. A193 Sterna hirundo p? 10-20 i D
Interpretare abrevieri Formular Standard: Rezidență: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosesc situl pentru creșterea puilor,
C: concentrație –folosesc situl ca punct de trecere, spațiu de cuibărire, popas în cursul migrației sau pentru năpârlire înafara ariilor de împrerechere excluzând iernatul, W: iernat –situl este folosit pe timpul iernii, unități de măsură a populației: p-perechi, i-indivizi,
Sit Pop.- populația-raportul dimensiunii și densitățiirelative a populației sitului raportată la cea la nivel național A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populație nesemnificativă, specie observată rar.
Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie și posibilități de regenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusă
Izolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit față de aria de răspândire naturală a speciei- A: populație aproape izolată, B: populație neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C: populație neizolată cu o arie de răspândire exinsă.
Global-evaluare globală a importanței sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.
Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC Cod Specie Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv Izolare Global
30. A348 Corvus frugilegus 220-300 p C C C C
Specii și habitate în formularul standard ROSCI0109 Lunca Timișului
Tipuri de habitate prezente în sit
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.
rel. Conserv Gobal
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 2 B C B B
3260
Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele
montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și
Callitricho-Batrachion
0,01 C C C C
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
rubri și Bidention 0,001 C C C C
6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis) 1 C C C C
Interpretare abrevieri Formular Standard: Reprezentativitatea- gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului- A: excelentă, B: bună, C:
semnificativă, D: prezență nesemnificativă
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
47
Suprafața relativă-reportul dintre suprafața sitului acoperită de tipul respectiv de habitat și suprafața totală de pe teritoriul național- A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%;
Conservare-gradul de conservare a structurii și funcțiilor tipului respectiv de habitat natural și posibilitățile de regenerare ale lui. A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservre medie sau redusă.
Evaluare globală-evaluarea grlobală a importanței sitului pentru conservarea habitatului-A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezidentă Pasaj Sit pop. Conserv. Izolare Global
1324 Myotis myotis P P C B C B
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global
1188 Bombina bombina P?
Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global
1149 Cobitis taenia P C B C B
1124 Gobio albipinnatus RC C B C B
2511 Gobio kessleri RC C B C B
1145 Misgurnus fossilis P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C B
1146 Sabanejewia aurata P B B C B
1160 Zingel streber P C B C B
2555 Gymnocephalus baloni P C B B B
1130 Aspius aspius RC C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
1122 Gobio uranoscopus P C C C C
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global
1032 Unio crassus P A A C B
4032 Dioszeghyana schmidtii P A B B B
1052 Euphydryas maturna RC B B C B
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Rezidentă Sit pop. Conserv. Izolare Global
1428 Marsilea quadrifolia P?
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
48
Analiza speciilor și habitatelor în zona de influență a proiectului
PĂSĂRI
Nr.
crt. Cod Specie
Denumire
populară
Statutul de
conservare al speciei,
Mărimea populaţiei
sit
Prezenţa pe amplasament/vecinătate PP Habitat/Particularități
ecologice
Relația teritoriul ariei protejate și al
proiectului
Grad de
afectare* Identificare % din
suprafaţa sitului
% din populaţia
sitului
1. A402 Accipiter
brevipes
Uliu cu
picioare
scurte
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 2
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 0-1p
Prezență posibilă
pentru hrănire 0,0487 0,0487
-specie care preferă zonele
aride de șes și colinare
-cuibărește în pâlcuri sau
păduri de gorun, stejar
-vânează reptile, păsări de talie
mică, mamifere mici, insecte
-proiectul nu afectează habitaul de
cuibărit al speciei cu care se
învecinează
-proiectul este situat înspre marginea
sudică a arealului posibil de hrănire
din interiorul sitului
-este o specie cu efectiv redus
aproximat la nivelul sitului ca 0-1p,
3
2. A229 Alcedo atthis Păscăruș
albastru
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 3
Lista Roșie IUCN LC
Cuibarit 6-8 p
Iernat 15-20i
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-cuibărește in lunile IV-VI în
malurile varticale unde depune
5-7 ouă.
-consumă în principal peste
(60%) insaă și artropode
acvatice
-specie solitară, teritorială un
individ ocupând între 1-4 km
lungime de râu.
- tolerează un anumit grad de
urbanizare cu condiția ca apele
să rămână curate.
-impactul proiectului este minim
datorită distanței între habitatul
speciei (cursul de apă) și locația
implementării proiectului aceasta
fiind de peste 4 km
-au fost observați pereți favorabili
pentru cuibăritul speciei
-prin respectarea masurilor de mediu
proiectul nu prezintă efecte negative
asupra speciei.
-ca efect cumulativ prin proiectul
învecinat (construcțiie pescărie)
2
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
49
- preferă râurile lin curgătoare
și lacurile cu apă limpede și
maluri bogate în vegetație.
specia poate să fie atrasă înspre
regiunea parcului fotovoltaic
3. A255 Anthus
campestris
Fasa de
camp, Fasa
campestra
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Legea 462/2001 AIII
Lista SPEC 3V
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 1-2 p
Prezetă în arealul
proiectului 0,0487 0,0487
-întâlnită în habitate uscate,
deschise, pășuni uscate, bănci
de nisip, platouri semi-aride.
-cuibărește în iarbă
-în zona proiectului există habitat de
pășune cu tufărișuri favorabil speciei
-impactul proiectului este dat de
schimbarea destinatiei terenului, ca
habitat al speciei
-suprafața redusă, exploatarea prin
pășunat și culturi agricole, inălțimea
și densitatea redusă a vegetației face
ca impactul prin pierderea
habitatului sa fie nesemnificativă
2
4. A089 Aquila
pomarina
Acvila
țiătoare mică
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Legea 462/2001 AIII
Lista SPEC 3R
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 10-20 p
Pasaj 10-15 i
Prezență posibilă
pentru hrănire 0,0487 0,0487
-cuibărește în copaci bătrâni
din păduri amplasate în
apropierea zonelor deschise
folosite pentru hrănire
-vânează mamifere mici,
amfibieni, păsări, reptile și
insecte
-specie probabil prezentă în arealul
proiectului și din imediata apropiere,
pentru hrănire
-număr redus de exemplare (1-2) cu
prezență incertă (D)
-din punct de vedere al arealului de
cuibărit și hrănire specia nu este
afectată
-proiectul nu influențează prezența
speciei
3
5. A024 Ardeola
ralloides
Stârcul
galben
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 3
Lista Roșie IUCN LC
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-întâlnit în zonele umede
bogate în vegetație lacustră și
copaci-se hrănește în ape puțin
adînci
-din punct de vedere al arealului de
cuibărit și hrănire specia nu este
afectată
3
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
50
Cuibărit 0-2 p
6. A060 Aythya nyroca Rața roșie
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AIII
Convenția Bonn AI
Lista SPEC 1
Lista Roșie IUCN NT
Cuibărit 1-3 p
Pasaj 50-100i
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-cuibărește în stuf, ierburi
înalte, scorburi etc.
-proiectul nu afectează habitatul
speciei, nefiind identificate habitate
favorabile speciei în imediata
apropiere a proiectului
-fiind o specie de apă impactul
probabil poate fi dat de iluzia optica
data de asemănrea panourilor cu
luciul apei
2
7. A403 Buteo rufinus Sorecar mare
Directiva Păsări AI
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001
Anexa III
Cuibărit 1-2 p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487 -folosește suporturile înalte
pentru observație
-din punct de vedere al arealului de
cuibărit și hrănire specia nu este
afectată
-specia nu este influențată de
implementarea proiectului
3
8. A224 Caprimulgus
europaeus Caprimulg
Directiva Păsări AI
Lista SPEC 2
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 1-2 p
Prezență posibilă
pentru hrănire 0,0487 0,0487
-cuibărește pe sol în păduri de
foioase
-vânează în zbor insecte
-proiectul nu afectează habitatul de
cuibărit al speciei
-impact nesemnificativ dat de
ivnvecinarea proiectului cu habitatul
de cuibprit al speciei
3
9. A196 Chlidonias
hybrida
Chirichița cu
obraz alb
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 3
Lista Roșie IUCN LC
Pasaj 100-200i
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-specie migratoare de coastă
-cuibărește în VI-VII,
depunând 2-4 ouă
-se hrănește cu insecte, reptile,
pești, moluște pe care le caută
în apă
-stau pe lângă ape de mici adâncime,
-proiectul propus nu afectează zonele
umede frecventate de specie
-fiind o specie de apă impactul
probabil poate fi dat de iluzia optica
data de asemănrea panourilor cu
2
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
51
luciul apei
10. A031 Ciconia ciconia Barza albă
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 2
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 12-20
Pasaj 50-100i
Absentă din
arealul proiectului
0,0487 0
-cibărește pe corpurile înalte
din așezările umane
-caută hrana în locurile
deschise cu umiditate
-habitatele umede folosite pentru
hrănire nu sunt afectate
-proiectul nu are efecte negative
asupra speciei
4
11. A030 Ciconia nigra Barza neagră
Directiva Păsări AI
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 2
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 2-4 p
Pasaj 100-200i
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-preferă pădurile cu copaci
bătrâni din apropierea
malurilor
-același regim de hrană cu al
berzei albe
-specie rară, observată în pasaj în
zona proiectului
-habitatele umede folosite pentru
hrănire nu sunt afectate
-proiectul nu prezintă efecte asupra
populațiilor speciei
4
12. A080 Circaetus
gallicus Serparul
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 3R
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001 A III
Cuibărit 0-1p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-habittat specific zonele
muntoase însă cuibărește și în
pădurile bătrâne din zona de
șes
-hrana preponderent din reptile
-amplasarea proiectului nu afectează
habitatul de cuibărit și hrănire al
speciei
3
13. A081 Circus
aeruginosus
Eretele de
stuf
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-depune 4-8 ouă la sfârșitul lui
aprilie în cuibul făcut pe sol în
stufăriș
-întâlnit pe lângă ape în zonele
deschise întinse de stufăriș unde
cuibărește
2
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
52
Lista SPEC NS
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 1-2 p
Pasaj 30-60 i
-vânează mai ales în zbor la
mică înălțime mamifere mici,
insecte, ouă, reptile, amfibieni.
-caută hrana și pe terenuri agricole
sau pajiști
-posibilă preznță pentru hrănire în
zona proiectului
14. A082 Circus cyaneus Erete vânăt
Directiva Păsări AI
Lista SPEC 3
Lista Roșie IUCN LC
Iernat 3-5 i
Pasaj 10-15 i
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-cuibărește în IV-VI pe sol
uscat, umed sau mlăștinos
protejat de vegetație densă.
-consumă mamifere mici,
reptile și păsărele
-specia nu este legată de habitate
prezente în arealul proectului decât
pentru hrănire
-proiectul nu are impact asupra
speciei
4
15. A084 Circus pygargus Eretele sur
Directiva Păsări AI
Lista SPEC NS
Lista Roșie IUCN LC
Pasaj 3-10i
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-cuibărește în mlaștini, pajiști,
culturi agricole etc
-vânează în zone deschise
(câmpii sau culturi agricole)
mamifere mici, amfibieni,
reptile, insecte
-specia nu este afectată de
implementarea proiectului aria fiind
afectată doar prin pierdeera
teritoriului
4
16. A231 Coracias
garrulus
Dumbrăvean
că
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 2D
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001
Anexa III
Cuibărit 20-22p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-întâlnită în liziera pădurilor,
pășuni, fânețe
-cuibărește pe malul apelor în
galerii
-se hrănește cu insecte,
amfibieni, reptile și mai rar
vegetale
-în lipsa hranei se apropie de
așezările omenești (wikipedia)
-proiectul nu afectează specia
deoarece nu produce efecte asupra
habitatelor folosite de specie pentru
cuibărit iar cele de hrană nu sunt
afectate decât prin restrângerea unor
suprafețe care nu afectează
populațiile zonale
4
17. A122 Crex crex Cristei roșu Directiva Păsări AI Absentă din 0,0487 0 -se întâlnește în fânețe umede, -au fost identificate habitate 2
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
53
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 1V
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001
Anexa III
Cuibărit 3-8 p
arealul proiectului margini de ape cu rogoz sau în
zone bogate în tufărișuri
-consumă insecte, viermi,
larve, muguri de plante și mai
rar semințe sau fructe
favorabile în partea nordică a zonei
afectate proiect
-proiectul are efecte nefavorabile
asupra speciei datorită dispunerii în
apropierea localității și a culturilor
agricole zone nefrecventate de specie
pentru hrănire
18. A238 Dendrocopos
medius
Ciocănitoare
de stejar,
ciocănitoare
pestriță
mijlocie
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 4S
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001
Anexa III
Rezident 20-35 p
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-întâlnită în păduri de stejar și
carpen dar și pe malurile
râurilor
-cuibărește în V-VI
-proiectul nu afectează habitatele
acestei specii, zona de pădure nefiind
afectată de proiect
4
19. A236 Dryocopus
martius
Ciocănitoare
a neagră
Directiva Păsări AI
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001
Anexa III
Cuibărit 4-6 p
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-prefără pădurile bătrâne
-consumă insecte și larve de
insecte de sub scoarta
copacilor
-proiectul nu afectează arboretul
existent
-proiectul nu afectează populațiile
acestei specii
4
20. A027
Egretta alba
( Casmerodius
albus)
Egreta mare
Directiva Păsări AI
Lista Roșie IUCN LC
Pasaj 60-90 i
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-cuibărește în stufărișul ferit de
inundații, poluare sonoră sau
activitați umane
-distanța mare (peste 4,5 km) față de
cursul apei pentru face ca impactul
să fie redus
-nu cuibărește în imediata apropiere
a proiectului datorită lipsei zonelor
2
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
54
de stufăriș și a apropierii localității
Bazoș și drumurilor de cursul apei
-ca efect cumulativ prin proiectul
învecinat (construcțiie pescărie)
specia poate să fie atrasă înspre
regiunea parcului fotovoltaic
21. A026 Egretta garzetta Egreta mică
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC NS
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 15-30p
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-trăiește în colonii în
apropierea apei
-pentru hrană preferă apele
curate de mică adâncime
-se odihnește pe grinduri,
stufăriș sau pe arborii de pe
marginea apelor (in special
sălcii)
-se hrănește cu specii acvatice
-impactul este limitat dată fiind
distanța față de cursul apei 4,5 km.
-ca efect cumulativ prin proiectul
învecinat (construcțiie pescărie)
specia poate să fie atrasă înspre
regiunea parcului fotovoltaic
2
22. A097 Falco
vespertinus
Vânturelul
de seara
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 3
Lista Roșie IUCN NT
Legea 462/2001 AIII
Cuibărit 5-10 p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-cuibărește în general cu
coloniile de ciori.
-vânează mamifere mici,
reptile, păsărele, insecte
-specia cuibărește și în apropierea
așezărilor umane sau drumurilor
-nu au fost identificate habitate de
cuibări ale speciei în arealul
proiectului
-proiectul nu afectează exemplarele
care cuibăresc în zona
4
23. A092 Hieraaëtus
pennatus Acvila mică
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Convenția Bonn AII
Lista SPEC 3R
Lista Roșie IUCN LC
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-preferă pădurile rare,
-cuibărește în copacii înalți
-se hrănește cu mamifere mici,
reptile, păsărele
Proiectul nu afecteaza habitatul sau
resursa de hrană a speciei 4
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
55
Legea 462/2001 A III
Cuibărit 1-2p
24. A338 Lanius collurioSfrâncioc
roșiatic
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 3
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 20-30p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-cuibărește în arbuști la
înălțime redusă
-vânează insecte, amfibieni,
reptile în zonele deschise
-în zona proiectului există habitate
favorabile pentru cuibărit și hrănire
pentru specie
-nu sunt afectate zonele cu arbuști
pentru cuibărit decăt într-o mică
măsură prin învecinarea cu proiectul
în partea nordică a amplasamentului
2
25. A339 Lanius minor Sfrâncioc cu
frunte neagră
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 2D
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001 A III
Cuibărit 30-45p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-face cuibul în arborii din
gradini, alei, arbori singuratici
(Dombrowski)
-prezent în lunci, pajiști,
terenuri abandonate etc.
-consumă insecte, reptile,
moluște, rar pui de păsărele.
-în zona proiectului există habitate
favorabile pentru cuibărit și hrănire
pentru specie
-nu sunt afectate zonele cu arbuști
pentru cuibărit decăt într-o mică
măsură prin învecinarea cu proiectul
în partea nordică a amplasamentului
2
26. A246 Lullula arboreaCiocârlie de
pădure
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AIII
Lista SPEC 2
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 3-5p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-întâlnită în zone deschise cu
arbuști și copaci răsfirați,
lizieră.
-reproducere începând din
aprilie
-cuibul cu 3-5 ouă este făcut pe
sol în vegetația abundentă din
lizieră sau baza arborilor.
-se hrănesc la sol cu insecte și
semințe
-în zona proiectului există habitate
favorabile pentru cuibărit și hrănire
pentru specie
-nu sunt afectate zonele cu arbuști
pentru cuibărit decăt într-o mică
măsură prin învecinarea cu proiectul
în partea nordică a amplasamentului
2
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
56
Abrevieri:
SPEC1-specii europene periclitate la nivel global
27. A023 Nycticorax
nycticorax
Stârc de
noapte
Directiva Păsări AI
Convenția Berna AII
Lista SPEC 3D
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001 A III
Cuibărit 30-50p
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-cuibărește în strufăriș în
colonii mixte cu alte specii de
apă
-vânează noaptea pești și alte
specii acvatice
-proiectul nu are impact asupra
habitatului sau resursei trofice
-nu au fost identificate habitate
favorabile cuibăritului speciei în
arealul de influență al proiectului în
zona protejată
4
28. A072 Pernis apivorus Viesparul
Directiva Păsări AI
Lista Roșie IUCN LC
Legea 462/2001 A III
Cuibărit 0-2p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-cuibărește în păduri izolate și
luminișuri
-consumă insecte in special
larve de viespi dar și mamifere
mici și reptile
-proiectul nu afectează habitatul de
cuibărire sau resursa de hrană a
speciei
4
29. A193 Sterna hirundoChira de
baltă
Directiva Păsări AI
Lista Roșie IUCN LC
Convenția Bonn AII
Pasaj 10-20i
Absentă din
arealul proiectului0,0487 0
-preferă bălțile cu vegetație
abundentă
-impactul proiectului asupra speciei
este redus, zonele umede din aria
protejată neintrând în aria de
influență a proiectului
-ca efect cumulativ prin proiectul
învecinat (construcțiie pescărie)
specia poate să fie atrasă înspre
regiunea parcului fotovoltaic
2
30. A348 Corvus
frugilegus
Cioara de
semănătură
Directiva Păsări AII
Lista SPEC NS
Lista Roșie IUCN LC
Cuibărit 220-300p
Prezentă în arealul
proiectului pentru
hrănire
0,0487 0,0487
-cuibărește în colonii mari
-hrana foarte variată atât
vegetală cât și animală
-nu au fost identificate colonii de
ciori în arealul proiectului
-specie puternic antropizată
neafectată de implementarea
proiectului
4
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
57
SPEC2-specii concentrate în Europa cu statut de conseervare nefavorabil in Europa
SPEC3-specii a căror populații nu se concentrează in Europa, cu statut de conserv are nefavorabil in Europa
Categorii IUCN: EX-dispărut, EW-dispărut in salbăticie, CR-critc periclitate, EN-periclitate, VU-vulnerabile, NT-aproape amenințate, LC-nepericlitate, DD-date
insuficiente, NE-neevaluate
Grad de afectare* (pentru a aprecia gradul de afectare la nivel specific și populațional propun scara de mai jos):
1-există efect seminificativ negativ asupra populațiilor proiectului; (-specia,-populația)
2-există efect negativ nesemnificativ sau fără date științifice certe care să confirme efectul seminificativ asupra populațiilor; (-specia,=populația)
3-există efect asupra speciei prin pierderea suprafețelor utilizate ca habitat sau prin fragmentare care nu poate fi evaluat ca negativ iar acest efect nu afectează
populația; (=specia, =populația)
4-proiectul nu are efect asupra speciei sau populațiilor acesteia (indiferent)
5-proiectul are efecte pozitive asupra speciei și populațiilor acestei (+specia, +poplația)
MAMIFERE
Nr.
crt. Cod Specie
Denumire
populară
Statutul de conservare al
speciei,
Mărimea populaţiei sit
Prezenţa pe amplasament/vecinătate PP
Identificare
Habitat/Particularități ecologice Relația teritoriul ariei protejate
și al proiectului Identificare
% din
suprafaţa
sitului
% din
populaţia
sitului
1. 1324 Myotis
myotis
Liliacul
comun
Directiva specii habitate
IUCN RedList LR/NT
Convenția Berna A III
Convenția Bonn A II
OUG 57/2007 A III, IV
Cartea Rosie a Vertebratelor SP
Necunoscută
Prezență posibilă în
amplasamentul proiectului 0% 0%
-specie frecventă, des întâlnitită
chiar în apropierea așezărilor
umane
-habitat de pădure și culturi agricole
mozaicate
-hrana constituită din insecte
-proiectul nu are impact asupra
speciei
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
58
AMFIBIENI ȘI REPTILE
Nr. crt. Cod Specie Denumire
populară
Statutul de conservare al
speciei,
Mărimea populaţiei sit
Prezenţa pe amplasament/vecinătate PP
Identificare
Habitat/Particularități ecologice
Relația teritoriul
ariei protejate și al
proiectului Identificare
% din
suprafaţa
sitului
% din
populaţia
sitului
1. 1188 Bombina bombina
Buhai de baltă
cu burta roşie
Directiva specii habitate
IUCN RedList VU
Convenția Berna A II
OUG 57/2007 A III, IVA
Cartea Rosie a Vertebratelor
SAA
Prezentă
Specie prezentă în văile și apele temporare sau alte zone umede care întrunesc condiţiile ecologice ale speciei/absenta pe amplasamentul proiectului
0% 0%
- specifică zonei de joase de câmpie,
activă din martie până în octombrie
-se hrăneşte cu insecte, melci şi viermi.
-se împerechează în aprilie-iunie iar când
condiţiile sunt prielnice au şi o a doua
perioadă în august.
-populează ochiurile de apă, permanente
sau temporare.
-proiectul nu are
efecte asupra
habittelor acestei
specii
PEȘTI
Proiectul nu are impact asupra habitatelor acvatice, funcțiunile ce se propun respectă normativele legislației naționale și europene privitoare
la gestiunea și calitatea apei.
NEVERTEBRATE
Nr. crt. Cod Specie Denumire
populară
Statutul de conservare al
speciei,
Mărimea populaţiei sit
Prezenţa pe
amplasament/vecinătate PP
Identificare Habitat/Particularități
ecologice
Relația teritoriul ariei protejate
și al proiectului
Identificare % din
suprafaţa
% din
populaţia
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
59
sitului sitului
1. 1032 Unio crassus
Scoica
mică de
râu
Directiva specii habitate A II, IV
IUCN RedList EN
OUG 57/2007 A III,
În zona de rau observata 10-
20/50 m liniari ai unui mal
Prezentă în râul
Timiș 0% 0%
-râuri și pâraie din arealul
colinar și podiș mai rar câmpie
-preferă ape curate, bine
oxigenate cu substrat nisipos
sau moderat mâlos
-specie gasită în Timiș în număr
destul de mare mai ales în
meandrele laterale ale râului
Timiș
-prezența ei limitată de calitatea
apei
-proiectul nu are caracteristici
poluante iar căile de legatură
între proiect și specie sunt
absente
2. 4032 Dioszeghyana schmidtii Fluture
noctuid
Directiva specii habitate A II, IV
OUG 57/2007 A III,
Prezent
Prezență posibilă 0% 0%
-specie xerofilă întâlnită în
cvercete cu Acer tataricum
-proiectul nu afectează specia
sau habitatul acesteia
3. 1052 Euphydryas maturna Fluturele
maturna
Directiva specii habitate A II, IV
OUG 57/2007 A III,
Prezent
Prezență posibilă 0% 0%
-ponta depusă pe Fraxinus
excelsior, Populus tremula,
Salix caprea iar hrănirea
larvelor se face și pe Plantago
lanceolata, Veronica
chamaedrys, Lonicera
periclymenum, Succisa
pratensis
-zoboară V-VII iar adulții se
hrănesc pe Ligustrum vulgare,
Viburnum lantana etc.
-proiectul nu afectează specia
sau habitatul acesteia
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
60
PLANTE
Nr. crt. Cod Specie Denumire
populară
Statutul de conservare al
speciei,
Mărimea populaţiei sit
Prezenţa pe
amplasament/vecinătate PP
Identificare Habitat/Particularități
ecologice
Relația teritoriul ariei protejate și al
proiectului
Identificare
% din
suprafaţa
sitului
% din
populaţia
sitului
1. 1428 Marsilea quadrifolia Trifoiaș de
baltă Absentă din arealul proiectului 0,0487 0% 0%
-hemicriptofită perenă
de 5-20 cm prezentă în
jurlul apelor stagnante
din zona de câmpie
-habitatul caracteristic speciei este
absent în zrealul proiectului
-impactul este asbsent
TIPURI DE HABITATE
Cod Denumire habitat Reprezentativ
itate %
Statutul de
conservare
Prezenţa pe amplasament/vecinătate PP
Identificare Relația teritoriul ariei protejate și al
proiectului Identificare
% din supr.
sitului
% din populaţia
sitului
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 2 Absent in arealul PP și
vecinătatea acestuia 0 0% 0%
-habitat prezent în apropierea cursului de apă a
râului Timiș
-absent în zona proiectului
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu
vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion 0,01
Absent in arealul PP și
vecinătatea acestuia 0 0% 0% -habitat absent în zona proiectului
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri
și Bidention 0,001
Absent in arealul PP și
vecinătatea acestuia 0 0% 0% -habitat absent în zona proiectului
6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis) 1
Prezent în vecinătatea
PP 0 0% 0%
-pajiștea din zona proiectului este degradată,
intens pășunată
-reprezentativitate slabă a habitatului în sit și
absent în perimetrul proiectului
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
61
B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate
Funcțiile ecologice cunt de natură materială, energetică, informațională și de
conexiune. Prin aceste căi se realizează fluxul de materie, energie și informație. Arareori se
poate face o separare netă între aceste căi prin care se realizează schimburile în interioriul
ecositemului. Astfel relațiile stabilite între diferitele părți ale ecositemului mențin echilibrul
dinamic al ecosistemului. Speciile și habitatele ca parte din ecosistem contribuie prin funcțiile
ecologice la realizarea acestui echilibru. Principalele funcții care pot fi luate în considerare
sunt cele legate de hrană, locație, densitate, specii caracteristice).
Datele referitoare la funcțiile ecologice ale speciilor și habitatelor respective relațiile
lor cu teritoriul ariei protejate și al proiectului se regăsesc în tabelele din capitotul anterior
și nu vor fi reluate.
Pentru evaluarea populațională au fost utilizate referințele IUCN, publicația BirdLife
și Waterbird Population Estimates publicație a Waterlands International.
Accipiter brevipes, Uliu cu picioare scurte
Scurtă descriere
Specie de 33-38 cm, colorit dorsal cenușiu respectiv cafeniu iar pe piept cu dungi
transversale roșiatice la și cenușii la . Culoarea irisului este oranj iar obrajii sunt
cenușii.
Ecologie
Specie de origine mediteraneană, oaspete de vară IV-IX cu reproducere în V-VI în
păduri de foioase din zona de câmpie sau dealuri joase situate în apropierea pajiștilor sau
culturilor agricole.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Nivelul populațional este estimat la zeci de mii de exemplare însă aproximările conțin
un grad ridicat de eroare datorită asemănării speciei cu unliul păsărar cu care poate fi ușor
confundantă.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
62
Alcedo atthis, Păscăruș albastru
Scurtă descriere
Dimensiunea situată între vrabie și mierlă (aprox 18 cm), culoare verde albăstrui, cu
partea ventrală cărămizie, ciocul lung îngustat de la bază spre vârf, picioare roșii.
Ecologie
Prezentă tot anul, cuibărește IV_VII în galeriile din amurile apelor. Se hrănește cu
pești, insecte mormoloci etc.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Populația grlobală este apreciată la peste 600 mii exemplare.
Anthus campestris Fasa de camp, Fasa campestra
Scurtă descriere
Specie de aprox. 17 cm. caracteristică zonelor joase, aride, prezentă mai ales în sud-
estul României. Colorit cenusiu.
Ecologie
Cuibărește pe sol, în mici excavații.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
În Europa este apreciat la 1-1,9 milioane perechi.
Aquila pomarina Acvila țiătoare mică
Scurtă descriere
Are dimensiunea de aprox. 56-68 cm (între corb și găină), cu colorit cafeniu, cioc
cenușiu albastru, picioare galbene și gheare negre.
Ecologie
Cuibărește în arbori în IV-V. Hrana constă în mamfere, ăsări, reptile, amfibii, insecte,
moituri.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
63
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
În Europa unde sunt peste 95% din populația clocitoare sunt aproximate 14-19 mii
perechi.
Ardeola ralloides Stârcul galben
Scurtă descriere
Cu dimensiuni asemănătoare unei ciori, aprox. 50 cm, colorit galben cafeniu deschis
dorsal și alb pe aripi și ventral. Cioc negricios la vârf, albastru închis la bază, picioare galben
verzui.
Ecologie
Cuibărește în mlaștini și stufăriș sau copaci în V-VI. Se hrănește cu pești, amfibieni,
insecte, reptile, moluște, crustacee, viermi sau vegetale.
Amenințări
Pierderea sau deteriorarea habitatelor acvatice și a locurilor de cuibărit.
Nivel populațional
Aproximat la peste 10 mii. de exemplare.
Aythya nyroca Rața roșie
Scurtă descriere
De mărimea unui porumbel (aprox. 40 cm) cu colorit cafeniu-roșcat sau cafeniu ,
ciocul cenușiu albăstrui, picioare cenușii verzui.
Ecologie
Preferă apele bogate în vegetație își face cuibul în desiș la marginea apei, cuibăresc V-
VI. Vara se hrănesc cu plante acvatice iar iarna cu pești, amfibieni, insecte, moluște,
crustacee.
Amenințări
Degradarea habitatelor de cuibărit, eutrofizarea apelor, lucrările de drenare, poluare,
realizarea de contrucții hidrotehnice, tăierea și arderea stufului, pășunatul, deranjarea apelor
prin activități de acvatice, pescuitul etc. Introducerea speciilor non-native care modifică
habitatul, sursa de hrană sau concurează specia.
Nivel populațional
Populația europeană cuibăritoare evaluată la 12-18 mii de perechi, cea mai ridicată
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
64
concentrație fiind în Delta Dunării 5,5-6,5 mii de perechi.
Buteo rufinus Sorecar mare
Scurtă descriere
Puțin mai mare decât corbul 55-70 cm, cu colorit brun-roșcat, brun întunecat sau
cafeniu deschis, cioc aproape negru, picioare galbene.
Ecologie
Specie orientală foarte numeroasă la noi mai ales în timpul pasajului de primăvară și
toamnă. Preferă regiunile joase, de stepă, mai ales din lungul văilor. Se hrănește cu rozătoare,
păsări, reptile și insecte mari.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Populație estimată la peste 100 mii exemplare. La noi poate să apară în perioada
pasajului chiar în cârduri.
Caprimulgus europaeus Caprimulg
Scurtă descriere
Are 28 cm., colorit cafeniu pătat, cioc negricios cu deschidere largă, picioare
negricioase, scurte.
Ecologie
Preferă pădurile luminoase și câmpiile cu copaci izolați. Clocește de două ori pe an, pe
sol V-VII. Se hrănește cu insecte pe care le vânează noaptea sau în amurg.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Populația clocitoare din Europa este estimată la 470-1.000 mii perechi adică 1.4-3
milioane exemplare ceea ce reprezintă 50-74% din populația globală.
Chlidonias hybrida Chirichița cu obraz alb
Scurtă descriere
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
65
Dimensiuni situate între mierlă și guguștiuc, de aprox. 25 cm., are penaj cenușiu,
creștet negricios, obraz alb.
Ecologie
Este o specie rară care cuibărește V-VI în habitatele acvatice, preferând mlaștinile cu
apă dulce, bălțile înconjurate de vegetație păscută de bovine sau cabaline. Poate fin întâlită și
în iazurile pentru pește mai ales dacă prezintă nuferi. Consumă insecte acvatice și terestre,
păianjeni, amfibieni, crustacee, pești.
Amenințări
Degradarea habitatelor de cuibărit, eutrofizarea apelor, lucrările de drenare, poluare,
realizarea de contrucții hidrotehnice, tăierea și arderea stufului, pășunatul, deranjarea apelor
prin activități de acvatice, pescuitul, distrugerea cuiburilor sau ouălor etc. Introducerea
speciilor non-native care modifică habitatul, sursa de hrană sau concurează specia.
Nivel populațional
Populația grlobală este evaluată la 0,3-1,5 milioane indivizi.
Ciconia ciconia Barza albă Scurtă descriere
Diemnsiuni de aprox. 100 cm. colorit alb cu remige negre. Cioc roșu, lung, ascuțit la
vârf, picioarele roșii.
Ecologie
Preferă reginunile mlăștinoase și zonele umede din apropierea așezărilor rurale.
Cuibăresc IV-VI. Consumă amfibieni, reptile, viermi, moluște, insecte, mamifere mici.
Amenințări
Modificarea habitatelor de hrănire, lucrări de desecare sau alte lucrări hidroamelioratie
care duc la reducerea nivelului hidric, intensificarea agricultuii. Alte amenințări suun date de
distrugerea cuiburilor sau reducerea locurilor folosite ca suport pentru cuib, folosirea
otrăvurilor pentru mamifere mari, intensificarea agriculturii si folosirea pesticidelor.
Nivel populațional
Necunoscut.
Ciconia nigra Barza neagră
Scurtă descriere
Dimensiune cuprinsă între curcă și curcan, aprox. 100 cm., colorit negru cu reflexii
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
66
metalice arămii și verzui, partea ventrală albă. Cioc roșu închis, picioare roșii închis.
Ecologie
Cuibăește IV-V, în copacii înalți, mai rar pe stânci. Se hrănește cu amfibieni, insecte,
pești
Amenințări
Modificarea habitatelor de hrănire, lucrări de desecare sau alte lucrări hidroamelioratie
care duc la reducerea nivelului hidric, intensificarea agricultuii. Alte amenințări suun date de
distrugerea cuiburilor sau reducerea locurilor folosite ca suport pentru cuib, folosirea
otrăvurilor pentru mamifere mari, intensificarea agriculturii si folosirea pesticidelor.
Nivel populațional
Populația din centrul estul Europei estimată la 19,5-28 mii exemplare la care se
adaugă în sud-vestul Europei 1,3 mii exemplare.
Circaetus gallicus Serparul
Scurtă descriere
Dimensiuni de aprox. 65 cm. situate între corb și găină, colorit cenușiu-brun dorsal și
alb vetral cu pete longitudinale brune. Coada cu trei benzi negre, cioc albăstrui, picioare
albăstrui cu gheare negre.
Ecologie
Preferă păduri cu poienie și zone deschise. Cuibărește IV-VI în vârful arborilor la 5-7
m. Se hrănește cu reptile, amfibieni, mamifere mici, insecte, păsărele mici.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
În Europa popuația clocitoare este estimată la 8,4-13 mii perechi, în Europa găsindu-se
25-49% din populația globală estimată la 51,4-156 mii indivizi.
Circus aeruginosus Eretele de stuf
Scurtă descriere
Dimensiuni cuprinse între cioară și corb (aprox 50 cm), colorit brun roșcat, cenușiu pe
aripi și coadă la , cafeniu și marginile aripilor albicioase la , ciocul închis la culoare,
picioarele galbene.
Ecologie
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
67
Oaspete de vară III-X, preferă zonele acvatice cu stufăriș făcându-și cuibul pe pământ
în mlaștini IV-VII. Consumă pești, mfibinei, reptile, mamifere mici, păsări, insecte, ouă.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Populația cuibăritoare din Europa este evaluată la 93-140 mii perechi ceea ce repreintă
aprox. 25-49% din populația globală elavulată la 0,5-2 milioane indivizi.
Circus cyaneus Erete vânăt
Scurtă descriere
De dimensiunea unei ciori (45-60 cm), colorit cenușiu la , vârful aripilor negru,
cenușiu la , ciocul negru, picioarele galbene.
Ecologie
Specie de pasaj uneori întâlnită pe perioada iernii, preferă zonele joase, deschise, cu
vegetație specifică. Vânează mamifere mici, păsărele, reptile, insecte.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Populația globală evaluată la 1,3 milioane exemplare.
Circus pygargus Eretele sur
Scurtă descriere
Dimensiuni de aprox 45 cm, colorit cenusiu cu vârful aripilor negre iar cafenie.
Ecologie
Specie migratoare care preferă zonele de stepă, cuibărește pe sol și se hrănește mai
ales cu mamifere mici.
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Necunoscut
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
68
Coracias garrulus Dumbrăveancă
Scurtă descriere
Dimensiunea apropiată gugustiucului (aprox. 31 cm.), colorit verde cu albastru, spate
cafeniu, cioc negru, picioare galbene, scurte.
Ecologie
Specie migratoare care trăiește în păduri luminoase din zona de stepă și terenuri
deschise cu arbori izolați. Cuibărește în scorburi sau crăpături de ziduri. Se hrănește cu
insecte, viermi, melci, amfibieni, mamifere mici rareori cu fructe.
Amenințări
Pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor, tăierea gardurilor vii, pădurilor riverane
etc.
Nivel populațional
Populația cuibăritoare din Europa este estimată la 53-110 mii de perechi aceasta
reprezentând 50-74% din populația globală.
Crex crex Cristei roșu
Scurtă descriere
Dimensiuni de aprox. 35 cm., colorit cafeniu cu pete închise și aripi roșcate.
Ecologie
Specie migratoare care preferă pajiștile umede din zonele joase. Își face cuibul IV-VIII
pe sol în vegetație
Amenințări
Cositul în perioada cuibăritului, mai ales cositul mecanizat, restrângerea pășunilor în
zonele umede, modificarea modului de utilizare a terenului, introducerea de specii care pot
distruge ponta, activități de agrement, inundații etc.
Nivel populațional
Populația Europeană evaluată la 1,3-2 milioane perechi cuibăritoare iar la nivel global
1,81-3,24 milioane perechi.
Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar, ciocănitoare pestriță mijlocie
Scurtă descriere
Dimensiuni de aproximativ 21 cm. cu penaj alb cu negru cu roșu pe ceafă și creștet.
Ecologie
Specie sedentară prezentă în pădurile de foaioase.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
69
Amenințări
Modificarea habitatelor de cuibărit și hrănire.
Nivel populațional
În Europa populația clocitoare este evaluată la 140-310 mii de perechi clocitoare .
Dryocopus martius Ciocănitoarea neagră
Scurtă descriere
Dimensiuni asemănătoare ciorii (50 cm), colorit negru cu pată roșie pe creștet, cioc
albăstrui, picioare sur-plumburii.
Ecologie
Sedentară, trăiește în păduri din zona joasă până în etajul coniferelor. Cuibăresc V-VI
în scorburi și se hrănesc cu larve, insecte, viermi.
Amenințări
Modificarea habitatelor de cuibărit și hrănire.
Nivel populațional
Populația cuibăritoare în europa este evaluată la 0,74-1,4 milioane perechi cuibăritoare
ceea ce reprezintă 25-49% din populația globală.
Egretta alba (Casmerodius albus) Egreta mare
Scurtă descriere
De dimensiunea unei curci (90-120 cm), colorit alb, cioc negru, spre bază galben,
picioare roșcat-verzui-cenușii sau brun-cenușii.
Ecologie
Specie migratoare prezentă în habitatele acvatice bogate în vegetație. Cuibărește IV-V
în copacii din apropierea apei. Se hrănește cu pești, insecte, amfibieni.
Amenințări
Pierderea sau deteriorarea habitatelor umede și a locurilor de cuibărit prin lucrări de
drenare, pășunat, ardere, extragerea apelor subterane.
Nivel populațional
Populația europoană estimată în 2006 la 38,8-54,3 mii exemplare.
Egretta garzetta Egreta mică
Scurtă descriere
Dimensiuni apropiate de a corbului 55-60 cm. colorit alb iar în perioada reproducerii
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
70
cu 2-3 pene lungi ornamentale, cioc negru, albăstrui la bază, picioare negre cu degete galben-
verzui.
Ecologie
Oaspete de vară, cuibărește (IV-V) în tufărișurile din mlaștini sau în arbori. Se
hrănește cu pești, insecte, viermi, crustacee etc.
Amenințări
Pierderea sau deteriorarea habitatelor umede și a locurilor de cuibărit prin lucrări de
drenare, pășunat, ardere, extragerea apelor subterane.
Nivel populațional
Populația globală evaluată la 0,64-3,1 milioane exemplare.
Falco vespertinus Vânturelul de seara
Scurtă descriere
De dimensiunea unui guguștiuc (aprox. 30 cm), colorit cenușiu închis exceptând
abomenul, regiunea subcodală și coapsele care sunt ruginii la , respectiv roșcat ventral și
albăstrui dorsal la ; picioarele roșii și ghearele galbene.
Ecologie
Oaspete de vară în regiunile joase, deschise, cu pâlcuri de arbori sau păduri mici.
Cuibărește în V-VI în cuiburile abandonate de cioara de semănătură sau de coțofană. Se
hrănește cu insecte, afibieni, reptile sau mamifere mici, rar păsărele.
Amenințări
Pierderea teritoriului de cuibărit și hrănire prin datorită defrișărilor, luării în cultură a
terenurilor, extinderii activităților antropice în mediul natural etc.
Nivel populațional
Populația globală este evaluată la 300-800 mii exemplare din care la nivelul Europei
26-39 mii perechi.
Hieraaëtus pennatus Acvila mică
Scurtă descriere
De dimensiune mai mare decât cioara (aprox. 45-55 cm) cu colorit cenușiu-cafeniu cu
o pată albă pe umeri, cioc negricios, picioare galbene și gheare negre.
Ecologie
Oaspete de vară care cuibărește în pădurile rare cu luminișuri (IV-VI), vânează
păsărele, mamifere etc.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
71
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
Estimat la zeci de mii.
Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic
Scurtă descriere
Puțin mai mare dacât vrabia (aprox. 18 cm), colorit castaniu dorsal și cenușiu pe cap,
coada neagră cu alb iar partea ventrală albă-rozalie la iar la vntral cu dungi și coada maro
cu alb. Cioc și picioare negricioase.
Ecologie
Oaspete de iarnă în zonele cu arbuști sau pe văi din zona joasă până în cea alpină.
Cuibăresc în mărăcinișuri (V-VI). Se hrănește cu insecte, mamifere mici, pui de păsări etc.
Amenințări
Distrugerea lucurilor de cuibărit prin tăierea arbuștilor, pierderea teritoriului datorită
extinderii și intensivizării agriculturii etc.
Nivel populațional
Populația cuibăritoare europeană care reprezintă 25-49% din populația globală este
evaluată la 6,3-13 milionane perechi, echivalentul a 18,9-39 milioane exemplare.
Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră
Scurtă descriere
Mai mic decât mierla (aprox. 20 cm), colorit cenușiu cu negru pe cap și aripi iar
ventral rozaliu, picioare cenușii, cioc cu vârful curbat. Pe aripă prezintă o pată albă.
Ecologie
Oaspete de vară în zonele joase, deschise cu pâlcuri de arbuști.
Amenințări
Distrugerea lucurilor de cuibărit prin tăierea arbuștilor, pierderea teritoriului datorită
extinderii și intensivizării agriculturii etc.
Nivel populațional
Populația cuibăritoare europeană care cuprinde 50-74% din populația globală este
estimată la 0,62-1,5 milioane perechi, echivalentul a 1,86-4,5 milioane indivizi.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
72
Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
Scurtă descriere
Dimensiune asemănătoare corbului (aprox. 61 cm), colorit cenușiu, creștetul și partea
dorsală negre, cu 2-4 pene ornamentale albe rreoari parțial negre, lungi pe ceafă. Cioc negru-
ablăstrui și picioare galbene-roșiatice.
Ecologie
Oaspete de vară, cuibărește V-VI în copaci, stufăriș, mlaștini. Se hrănește cu pești,
amfibieni, moșluște, crustacei, anelide, micromamifere etc.
Amenințări
Lucrările de drenare și modificare a zonelor umede, agricutura intensivă (utilizarea
pesticidelor), uciderea speciei de către aacvacultori etc.
Nivel populațional
Populația globală este evaluată la 0,51-3,6 milioane indivizi.
Pernis apivorus Viesparul
Scurtă descriere
Dimensiuni de aprox. 50-60 cm cu colorit brun iar ventral albicios cafeniu.
Ecologie
Oaspete de vară în regiunile joase, care se hrănește in general cu insecte preferate fiind
vispile și larvele lor. Cuibărește IV-VI în Cuibăreşte în pădurile izolate şi în luminişuri
Amenințări
Amenințările rezidă în presiunile asupra habitatului specific, prin: reducere,
fragmentare, degradare.
Nivel populațional
La nivel global specia este evaluată la 0,1-1 mil. exemplare iar în europa la 110-160
mii de perechi cuibăritoare cea ce reprezintă 330-480 mii indivizi.
Sterna hirundo Chira de baltă
Scurtă descriere
De mărimea unui guguștiuc (aprox. 40 cm) dorsal și cu aripi argintii, creștet și ceafă
negre, restul alb, cioc roșu cu vârf negru, picioare roșii.
Ecologie
Oaspete de vară, preferă bancurile de nisip și pietriș, pășunile sărăturate de pe lângă
apele dulci. Cuibăresc pe sol V-VI și se hrănește în principal cu peștișori dar și cu insecte,
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
73
crustacee, moluște, viermi etc.
Amenințări
Specie vulnerabilă în perioada cuibăritului de activitățile umane sau indundații. De
asemenea amenințările rezidă în pierderea sau modificarea habitatelor de coastă, eroziunea,
dezvoltarea excesivă a vegetației, poluarea, concurența cu alte specii (în principal pescăruși).
Nivel populațional
Populația globală evaluată la 1,6-4,6 mil. indivizi.
Corvus frugilegus Cioara de semănătură
Scurtă descriere
De 47 cm. colorit negru cu reflexe violacee, cioc și picioare negre.
Ecologie
Preferă regiunile de câmpie cu terenuri de cultură și pășuni, cu copaci în grupuri
izolate, parcuri sau păduri rare. Cuibărește III-IV în colonii. Se hrănește cu boabe de cereale,
larve, hoituri, micromamifere etc.
Amenințări
Distrugerea locurilor de cuibărit sau combaterea speciei.
Nivel populațional
Populația europeană evaluată la 10-18 milioane perechi cuibăritoare ceea ce reprezintă
30-54 milioane indivizi aceștia fiind 25-49% din populația globală. (61,2-216 milioane
exemplare).
MAMIFERE
Myotis myotis Liliacul comun
Scurtă descriere
Are 7-8 cm și deschiderea aripilor de până la 45 cm. colorit cenușiu dorsal și albicios
ventral. Urechi mari iar fața aproape lipsită de păr.
Ecologie
Preferă zonele împădurite deschise sau așezările umane unde își face adesea cuiburi în
turlele bisericilor sau poduri părăsite. Se hrănește cu insecte și păianjeni.
Amenințări
Intensivizarea agriculturii prin utilizarea pesticidelor, pierderea habitatelor
caracteristice cu păduri, arbuști etc. Distrugerea locurilor folosite ca habitate de adăpost sau
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
74
reproducere.
Nivel populațional
Necunoscut.
Bombina bombina Buhai de baltă cu burta roşie
Scurtă descriere
Corp de 4-5 cm. îndesat, turtit, cu degete subţiri. Coloritul dorsal cenuşiu sau negricios
iar ventral abdomenul albastru-negricios cu puncte albe şi pete mari insulare roşii-portocalii
iar vârfurile degetelor negre.
Este o specie diurnă, activă din martie până în octombrie, specifică zonei de joase de
câmpie însă poate fi întâlnită şi în zona de deal până la 400 m. Populează apele puțin adânci,
ochiurile de apă, permanente sau temporare fiind frecvent întâlnită în lacuri, bălți, șanțuri cu
apă. Iazuri etc. Se hrăneşte cu insecte, melci şi viermi. Se împerechează în aprilie-iunie iar
când condiţiile sunt prielnice au şi o a doua perioadă în august. Larvele sunt consumate de
pești, unele insecte iar adulții pot fi consumați de șarpele de casă.
Ameninţări
Ameninţările potenţiale sunt date de pierderea sau poluarea habitatului prin
schimbarea modului de exploatare a terenului, lucrări de drenaj, poluare etc.
Nivel populațional
Specie abundentă în Europa care paote prezenta fluctuații populaționale largi.
NEVERTEBRATE
Unio crassus Scoica mică de râu
Scurtă descriere
Valve ovale cu lungime mai mică decât dublul înălțimii (lungime 30-70 mm, înălțime
20-40 mm, lățime 20-35 mm), colorit verde-bruniu până la maro-negru. Marginile dorsală și
ventrală paralele, cea anterioară rotunjită, largă, scurtă iar cea posterioară dilatată, alungită.
Ecologie
Prezentă în pâraie și râuri rar fluvii, cu precădere în sectorul colinar și podiș în apele
curate, bine oxigenate cu substrat nisipos sau ușor mâlos.
Amenințări
Poluarea apelor, alterarea/fragmentarea habitatelor specifice, exploatările de
sedimente, amenajările hidrotehnice, viiturile eroziunea malurilor etc.
Nivel populațional
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
75
Necunoscut
Dioszeghyana schmidtii Fluture noctuid
Scurtă descriere
Noctuid cu avergura aripilor 28-33 mm.
Ecologie
Specie xerofilă întâlnită în cvercetele cu Acer tataricum. Zboară în perioada martie-
aprilie, larvele se dezvoltă pe lăstari de Acer tataricum sau stejar.
Amenințări
Distrugerea habitateloe caracteristice cu Acer tataricum.
Nivel populațional
Se consideră că populațiile din Banat și Ungaria sunt cel mai bine reprezentate la nivel
european. (Tatole 2008).
Euphydryas maturna Fluturele maturna
Scurtă descriere
Anvergura aripilor de 40-45 mm, colorit variabil.
Ecologie
Preferă luminișuri din văi calcaroase cu frasin, plop și salcie. Larvele se dezvoltă pe
Fraxinus excelsior, Populus tremula, Salix caprea, Plantago lanceolata, Veronica chamaerys,
Ligustrum vulgare, Lonicera periclymenum și Scuccisa pratensis. Zbor de la jumătatea lui
mai până la începutul lui iulie.
Amenințări
Distrugerea habitatelor de activitățile silvice și agroculturale.
Nivel populațional
Specie bine reprezentată în vestul și sud-vestul României.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
76
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes
comunitar
Specie Denumire populară
Dir
ectiv
a Pă
sări
79
/409
EE
C
Con
venț
ia B
erna
Con
venț
ia B
onn
Lis
ta S
PEC
Lis
ta R
oșie
IUC
N
OU
G 5
7/20
07
Dir
ectiv
a sp
ecii
habi
tate
92
/43/
EE
C
Car
tea
Roș
ie a
ve
rteb
rate
lor
Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte AI AII AII 2 LC AIII
Alcedo atthis Păscăruș albastru AI AII AII 3 LC AIII
Anthus campestris Fasa de camp, Fasa
campestra AI AII 3V LC AIII
Aquila pomarina Acvila țiătoare mică AI AII AII 3R LC AIII
Ardeola ralloides Stârcul galben AI AII 3 LC AIII
Aythya nyroca Rața roșie AI AIII AI 1 NT AIII
Buteo rufinus Sorecar mare AI LC AIII
Caprimulgus
europaeus Caprimulg AI 2 LC AIII
Chlidonias hybrida Chirichița cu obraz alb AI AII 3 LC AIII
Ciconia ciconia Barza albă AI AII AII 2 LC AIII
Ciconia nigra Barza neagră AI AII 3 LC AIII
Circaetus gallicus Serparul AI AII AII 3R LC AIII
Circus aeruginosus Eretele de stuf AI AII AII NS LC AIII
Circus cyaneus Erete vânăt AI 3 LC AIII
Circus pygargus Eretele sur AI NS LC AIII
Coracias garrulus Dumbrăveancă AI AII AII 2D LC AIII
Crex crex Cristei roșu AI AII AII 1V LC AIII
Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar AI AII 4S LC AIII
Dryocopus martius Ciocănitoarea neagră AI LC AIII
Egretta alba
( Casmerodius albus) Egreta mare AI LC AIII
Egretta garzetta Egreta mică AI AII NS LC AIII
Falco vespertinus Vânturelul de seara AII AII 3 NT AIII
Hieraaëtus pennatus Acvila mică AI AII AII 3R LC AIII
Lanius collurio Sfrâncioc roșiatic AI AII AII 3 LC AIII
Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră AI AII AII 2D LC AIII
Lullula arborea Ciocârlie de pădure AI AIII 2 LC AIII
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
77
Cartea Roşie a Vertebratelor: SV-specie vulnerabilă, SAA-specie aproape ameninţată
SPEC1-specii europene periclitate la nivel global
SPEC2-specii concentrate în Europa cu statut de conseervare nefavorabil in Europa
SPEC3-specii a căror populații nu se concentrează in Europa, cu statut de conserv are nefavorabil in Europa
Categorii IUCN: EX-dispărut, EW-dispărut in salbăticie, CR-critc periclitate, EN-periclitate, VU-vulnerabile, NT-aproape amenințate, LC-
nepericlitate, DD-date insuficiente, NE-neevaluate
B.5. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate
Suprafața din sit modificată prin implentarea proiectului este de 6,5321 ha, ceea ce
reprezintă 0,0487% din suprafața proiectului de 13404 ha.
Amplasamentul propus prin proiect nu este folosit ca loc de cuibărit de păsările din sit,
fiind câmp deschis exploatat prin pășunat. Pierderea pentru unele specii de păsări în principal
cele de zone deshise sau de mărăcinișuri (Anthus campestris, Lullula arborea, Lanius
minor, Lanius collurio, Crex crex, Coracias garrulus) și mai puțin cele răpitoare (Accipiter
brevis, Aquila pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus
cyaneus, Circus pygargus, Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus) este dată
de pierderea suprafeței ca loc de hrănire și este inexistentă pentru speciile de apă, luncă
(Alcedo atthis, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias hybrida, Egretta alba, Egretta
garzetta, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo) pădure (Caprimulgus europaeus, Ciconia
nigra, Dendrocopos medius, Dryocopus martius) sau cele antropizate (Ciconia ciconia,
Corvus frugilegus).
Evaluările populaționale, gradul de reprezentativitate în sit și procentul maxim de
pierdere a speciilor potențial afectate au fost tratate în capitolele anterioare.
B.6. Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin
integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Teritoriul propus pentru mobilare în scopul obţinerii de energie verde este situat înspre
Nycticorax nycticorax Stârc de noapte AI AII 3D LC AIII
Pernis apivorus Viesparul AI LC AIII
Sterna hirundo Chira de baltă AI AII LC AIII
Corvus frugilegus Cioara de semănătură AII NS LC 5C
Myotis myotis Liliacul comun AIII AII LR/NT AIII, IV AII SP
Bombina bombina Buhai de baltă, burta roşie AII VU AIII, IV A AII, AIV SAA
Unio crassus Scoica mică de râu EN AIII AII, IV
Dioszeghyana schmidtii
Fluture noctuid AIII AII, IV
Euphydryas maturna Fluturele maturna AIII AII, IV
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
78
periferia arie protejate ROSPA0128 Lunca Timișului și la o distanță de peste 1 km de
marginea ariei protejate ROSCI0109 Lunca Timișului, limita acestuia înspre amplasamentul
proiectului fiind situată pe liziera pădurii.
Structural, parcela din sit învecinată fiind teren exploatat agricol prin ca pășune sau
teren arabil se încadrează în rândul ecosistemelor agricole. Acestea se deosebesc structural şi
funcţional de ecosistemele naturale datorită fluxului de energie artificială introdusă, această
energie înlocuind sau suplimentând energia din ciclurile biogeochimice naturale. Structura
ecosistemelor agricole prezintă o diversitate scăzută, structură mult simplificată cu nişe
ecologice nesaturate şi distribuire a substanţei şi energiei pe canale puţine şi largi.
Elementele comparative între agroecosisteme şi ecosistemele naturale tinere
şi mature (după Puia şi Soran, 1987)
Caracteristici ale ecosistemelor Agroecosisteme
Ecosisteme naturale tinere mature(climax)
Biomasa mică mică Mare Raportul P/R1 >1 >1 sau <1 aprox.1 Raportul P/B2 ridicat ridicat Scăzut
Autoorganizarea lipseşte spontană spontană
Lanţuri trofice foarte scurte (de regulă)
scurte (păşunatul dominant)
lungi, complexe
(lanţul detritivor dominant)
Stratificarea
Foarte slabă sau inexistentă slabă Pronunţată
Diversitatea de specii Foarte mică mică Variabilă, de regulă
mare
Cicluri vitale scurte,simple scurte simple
lungi, complexe
Mecanisme preponderente de
reglare a populaţiilor antropice fizice Biologice
Fluctuaţii mari pronunţate mai puţin pronunţate
Ciclurile substanţelor
minerale
deschise (cu exporturi şi importuri mari) deschise mai mult sau mai
puţin închise
Rolul detrivorelor puţin important important foarte important
Stabilitatea controlată de om fluctuantă Homeostată Recolta
potenţială pentru om ridicată sau
foarte ridicată ridicată Scăzută sau foarte scăzută
1P-producţie brută; R-respiraţia comunităţii 2P-producţia brută; B-biomasa
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
79
Considerăm că datorită :
- structurii simplificate fiind vorba de agroecosistem,
- reprezentativității scăzute în sit 0,0487%
- dispunerii în apropierea localității, respectiv la periferia ariei protejate
gradul de afectare a relațiilor structurale și funcționale ale ariei protejate în care se
găsește amplasamentul cât și a celei învecinate nu sunt afectate.
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management.
Aria protejata ROSPA 0128 Lunca Timișului nu are plan de management. Organismul
responsabil pentru managementul sitului conform contractului de sdministrare
197/15.07.2010, este APM Timiş (Str Amurgului, nr 1, Loc Timişoara, cod 300278) și
USAMVB Timişoara (Calea Aradului, nr 119), Timisoara. Aria protejată ROSCI0109 Lunca
Timișului are contract de finanțare aprobat prin programul POSMediu pentru realizarea
planului de management.
B.8. Descrierea stării actuale si viitoare de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
In tabelele de mai jos sunt prezentate datele referitoare la importanţa populaţiilor,
gradului de conservare, de izolare şi evaluare globală conform criteriilor Manualului de
completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin OM 207/2006 in concordanţă
cu formularul standard Natura 2000.
Cod şi nume specie
Starea actuală de conservare Starea viitoare de conservare
In a
mpl
asam
etul
PP
Sit.
pop.
Con
serv
are
Izol
are
Glo
bal
% d
e af
ecta
re p
rin
impl
emen
tare
Sit.
pop.
Con
serv
are
Izol
are
Glo
bal
A402 Accipiter brevipes D C C B C 0 C C B C
A229 Alcedo atthis D C C C C 0 C C C C
A255 Anthus campestris C C C C C 0,0487 C C C C
A089 Aquila pomarina D D 0 D
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
80
A024 Ardeola ralloides D D 0 D
A060 Aythya nyroca D C C C C 0 C C C C
A403 Buteo rufinus C C C C C 0,0487 C C C C
A224 Caprimulgus europaeus D D 0 D
A196 Chlidonias hybridus D C C C C 0 C C C C
A031 Ciconia ciconia C C B C B 0,0487 C B C B
A030 Ciconia nigra D C B C B 0 C B C B
A080 Circaetus gallicus C C C C C 0,0487 C C C C
A081 Circus aeruginosus C C C C C 0,0487 C C C C
A082 Circus cyaneus C C C C C 0,0487 C C C C
A084 Circus pygargus D D 0 D
A231 Coracias garrulus C C B C B 0,0487 C B C B
A122 Crex crex D D 0 D
A238 Dendrocopos medius D C B C B 0 C B C B
A236 Dryocopus martius D D 0 D
A027 Egretta alba D C C C C 0 C C C C
A026 Egretta garzetta D C C C C 0 C C C C
A097 Falco vespertinus C C C C C 0,0487 C C C C
A092 Hieraaetus pennatus C C B C B 0,0487 C B C B
A338 Lanius collurio D D 0 D
A339 Lanius minor D D 0 D
A246 Lullula arborea D D 0 D
A023 Nycticorax nycticorax D C B C B 0 C B C B
A072 Pernis apivorus D D 0 D
A193 Sterna hirundo D D 0 D
VERTEBRATE
1324 Myotis myotis C C B C B 0 C B C B
AMFIBIENI ȘI REPTILE
1188 Bombina bombina D 0
PEȘTI
1149 Cobitis taenia D C B C B 0 C B C B
1124 Gobio albipinnatus D C B C B 0 C B C B
2511 Gobio kessleri D C B C B 0 C B C B
1145 Misgurnus fossilis D C B C B 0 C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus D C B C B 0 C B C B
1146 Sabanejewia aurata D B B C B 0 B B C B
1160 Zingel streber D C B C B 0 C B C B
2555 Gymnocephalus baloni D C B B B 0 C B B B
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
81
1130 Aspius aspius D C B C B 0 C B C B
1159 Zingel zingel D C B C B 0 C B C B
1122 Gobio uranoscopus D C C C C 0 C C C C
NEVERTEBRATE
1032 Unio crassus D A A C B 0 A A C B
4032 Dioszeghyana schmidtii C A B B B 0 A B B B
1052 Euphydryas maturna C B B C B 0 B B C B
PLANTE
1428 Marsilea quadrifolia D 0
HABITATE
In a
mpl
asam
etul
PP
%
Con
serv
Supr
. rel
Gob
al
% d
e af
ecta
re p
rin
impl
emen
tare
%
Con
serv
Supr
. rel
Gob
al
92A0 Zăvoaie cu Salix alba și
Populus alba D 2 B C B 0 2 B C B
3260
Cursuri de apă din zonele de
câmpie, până la cele montane,
cu vegetație din Ranunculion
fluitantis și Callitricho-
Batrachion
D 0,01 C C C 0 0,01 C C C
3270
Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetație de Chenopodion rubri
și Bidention D 0,001 C C C 0 0,001 C C C
6510
Pajiști de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis) C 1 C C C 0,0004 1 C C C
Sit Pop.- populația-raportul dimensiunii și densitățiirelative a populației sitului raportată la cea la nivel național A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populație nesemnificativă, specie observată rar.
Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie și posibilități de regenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusă
Izolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit față de aria de răspândire naturală a speciei- A: populație aproape izolată, B: populație neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C: populație neizolată cu o arie de răspândire exinsă.
Global-evaluare globală a importanței sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă.
Starea de conservare- A: excelentă, B: bună, C: slabă, D: absentă în areal
Interpretare
Evaluare bazată pe caracteristicile ecositemelor, habitatelor și a speciilor observate în teren
Situația actuală conform Formularului Standard al ariei protejate
Evaluare bazată e caracteristcile proiectului propus corelat cu ecologia speciilor
Proiecție estimativă a parametrilor conservativi raportați la influența proiectului
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
82
Prin implementarea proiectului nu sunt scoase terenuri din circuitul natural, terenul
propus schimbării destinaţiei fiind teren agricol. În arealul proiectului nu există specii care să
fie legate indivizibil de această suprafață de teren, implementrea proiectului neavând influență
semnificativă asupra relațiilor ecologice ale speciilor, nivelul populațional al acestora la
nivelul sitului nefiind afectate. În arealul proiectului nu există habitate de interes comunitar
sau prezența acestora este foarte slab reprezentată (a se vedea analiza tabel).
Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0128 Lunca Timișului nu este afectată
de implementarea proiectului.
B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.
Amplasamentul este situat în interiorul Ariei de Importanță Avifaunistica Lunca
Timișului care are o suprafață de 9846 ha. și care cuprinde terenuri arabile neirigate (46%),
păşuni (9%), terenuri agricole cu suprafeţe semnificative de vegetaţie naturală (21%), păduri
de foioase (24%).
Limita Ariei de Importanță Avifaunistica Lunca Timișului (contur roșu). (limite kml
preluate de pe http://iba.sor.ro/aia_lunca_timisului.htm)
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
83
C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI
C.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de PP
Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților
în mediu
1. Protecția calității apelor: - sursele de poluanți pentru ape, locul de evacuare sau
emisarul; - stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute
- nu există surse de poluare a apelor în etapa de funcționare a capacității de producere
a energiei electrice; personalul de serviciu va utiliza o toaletă ecologică;
- nu este nevoie de stație de epurare sau de preepurare a apelor uzate; apele pluviale se
vor deversa la teren.
2. Protecția aerului: - sursele de poluanți pentru aer, poluanți rezultați - instalațiile
pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă
- nu există surse de poluare a aerului în etapa de funcționare a capacității de producere
a energiei electrice; principalele surse de poluanți pentru aer le constituie motoarele utilajelor
folosite în etapa de construcție;
- nu este nevoie de instalații pentru reținerea și dispersia poluanților.
3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: - sursele de zgomot și de vibrații; -
amenajările și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
- nu este cazul, cu excepția etapei de construcție când sursele de zgomot vor fi
motoarele utilajelor folosite în etapa de construcție;
- nu este nevoie de amenajări și dotări pentru protecția împotriva zgomotului și
vibrațiilor, deoarece în etapa de funcționare zgomotul se va percepe doar în interiorul incintei,
iar distanța până la zona locuită este de peste 0.5km.
4. Protecția împotriva radiațiilor: - sursele de radiații; - amenajările și dotările
pentru protecția împotriva radiațiilor.
- nu este cazul de asigurare a protecției deoarece nu există surse de radiații ori
materiale radioactive.
5. Protecția solului și a subsolului: - sursele de poluanți pentru sol, subsol și ape
freatice; - lucrările și dotările pentru protecția solului și a subsolului.
- nu existã surse de poluanți pentru sol și subsol, nu este cazul de asigurare a
protecției.
6. Protecția ecosistemelor terestre și acvatice: - identificarea arealelor sensibile ce
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
84
pot fi afectate de proiect; - lucrările, dotările și măsurile pentru protecția biodiversității,
monumentelor naturii și ariilor protejate.
- nu există areale sensibile sau protejate.
7. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public: - identificarea
obiectivelor de interes public, distanța față de așezările umane, respectiv față de monumente
istorice și de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricție, zone de
interes tradițional etc.; - lucrările, dotările și măsurile pentru protecția așezărilor umane și a
obiectivelor protejate și/sau de interes public.
- nu este cazul, distanța față de vatra localității fiind mai mare de 0.5km;
- nu sunt necesare măsuri pentru protecția așezărilor umane, zgomotul produs de
instalație fiind imperceptibil la nivelul vetrei localității, și neexistând emisii de poluanți.
8. Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament: - tipurile și cantitățile de
deșeuri de orice natură rezultate; - modul de gospodărire a deșeurilor.
- în etapa de construcție vor rezulta mici cantități de deșeuri de materiale de
construcție – nisip, piatră spartă, pietriș, pământ - cod 17 01 07 (conform HG 856/2002), în
cantități de ordinul zecilor de kilograme. Acestea vor fi utilizate ca materiale de umplutură;
- deșeurile menajere rezultate doar pe perioada etapei de construcție – cod 20 03 01 se
colectează în tomberoane și vor fi transportate de către societăți autorizate.
9. Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase: - substanțele și
preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse; - modul de gospodărire a substanțelor
și preparatelor chimice periculoase și asigurarea condițiilor de protecție a factorilor de mediu
și a sănătății populației.
- nu este cazul, nefiind produse sau utilizate niciun tip de substanțe și preparate
chimice periculoase.
Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă în asigurarea pe
termen lung a „statutul de conservare favorabilă” pentru speciile şi/sau habitatele de interes
comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat.
Deşi legislaţia nu defineşte în mod clar termenul de „statut de conservare favorabilă”,
României îi va reveni obligaţia de a raporta periodic către Comunitatea Europeană,
îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii
într-o anumită zonă sunt mărimea şi distribuţia populaţiei din cadrul sitului. Este deci esenţial
ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura
2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
85
minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor
de diminuare a impactului.
Analiza gradului de poluare asupra componentelor de mediu apă, aer, sol.
A. Poluarea apei:
Alimentarea cu apă: alimentarea cu apa nu e necesara.
Canalizare ape pluvial: nu este cazul.
Proiectul nu exploatează sursele de apă zonale şi nu are impact asupra pânzei freatice.
În perioada implementării proiectului:
-pentru apele de suprafață și din stratul superficial al solului există riscul antrenării de
apele meteorice a particulelor poluante generate de pierderile accidentale de carburanți și/sau
uleiuri de către urilajele folosite. Aceste riscuri sunt reduse deoarece proiectul presupune
lucrări reduse ca amplitudite și durată de timp.
-transportul și depozitarea pământului în procesul de construcție al drumurilor
interioare pot contribui la modificarea proprietăților calitative ale apei de suprafață.
-apele și resturile menajere generate de muncitori pe perioada realizării proiectului
sunt în cantitate redusă și libere de poluanți. Ele vor fi colectate în incinta amplasamentului de
unde vor fi evacuate periodic cu respectarea normelor de mediu.
În perioada de exploatare nu există surse de poluare a componentei hidrice.
B. Poluarea aerului:
Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei activitățile care pot
constitui surse de poluare sunt:.
- surse staționare nedirijate - nu exista
- surse staționare dirijate – nu exista
- surse mobile – nu e cazul decât in cazul excepţional al unor autovehicule
folosite la construcţia şi întreținerea instalațiilor propuse.
Având în vederea dispunerii amplasamentului în interiorul intravilanului și a
dispoziției drumurilor, accesul în amplasament este facil fără a perturba funcţionalităţile
sitului iar construcţiile propuse nu necesită lucrări de care să producă poluare semnificativă
peste cea existentă datorată drumurilor din zonă.
Prin activităţile de excavare necesare realizării infrastructurii se vor produce emisii de
noxe (CO, CO2, NOx, SOx , CH4, N2O), praf, zgomot, vibraţii a căror concentraţie este
crescută doar pe perioada funcţionării utilajelor şi care poate fi redusă prin lucrul unui număr
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
86
redus de utilaje în acelaşi timp. Dată fiind suprafața redusă a amplasametului și a necesității
unui număr redus de lucrări cu utilaje mari, poluarea produsă asupra aerului este
nesemnificativă. Dispersia noxelor nu depăşeşte 100-150 m distanţă faţă de sursă,
concentraţia acestora reducându-se direct proporţional cu distanţa faţă de sursă. Poluarea
sonoră şi a vibraţiilor se estimează a nu atinge intensităţi care să perturbe fauna sitului.
Poluarea aerului datorită prafului generat de lucrările propuse este influențată de umiditatea
solului și a aerului, gradul de acoperire cu piatră a zonelor pe care rulează mijloacele mobile,
viteza de rulare și numărul mijloacelor mobile. Prin monitorizarea traficului și întreținerea
căiilor de rulare se acest tip de poluare poate fi minimalizat până la eliminare.
Intensitatea poluării aerului prin funcționarea utilajelor este direct proporțională cu
puterea motorului, tipul motorului, durata de funcționare, regimul de funcționare, carburanții
și uleiurile folosite. Prin utilizarea utilajelor care corepund din punct de vedere tehnic și al
normelor de poluare, a unui număr redus de lucrări concomitente impactul generat de lucrări
asupra aerului are intensitate redusă, nerezidual şi cu grad de extindere limitat.
În perioada de exploatare a proiectului nu există poluare asupra aerului.
C. Poluarea solului:
In perioada execuției nu sunt surse industriale de poluare a solului, acestea pot apărea
doar accidental prin pierderea accidentală de carburanți și uleiuri de la utilajele folosite pentru
realizarea lucrărilor.
In vederea diminuării si chiar eliminării impactului asupra solului sunt prevăzute
puncte de depozitare a pubelelor și recipienților pentru deșeurile și apele menajere care vor fi
evacuate din amplasament și colectate de firmele de profil.
În cadrul amplasamentului solul va fi afectat prin lucrările de eliminare a vegetației în
zonele de realizare a căilor de acces și prin cele de realizare a suporților de susținere a
panourilor.
Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu aer, apa si sol
activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursa semnificativa de poluare.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
87
C.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată
a. Impact direct și indirect asupra mediului: prin emisii de praf, noxe, poluare
fonică, deşeuri, construcţii, excavare, poluare accidentală cu produse chimice şi petroliere.
Impactul direct asupra mediului poate fi întâlnit în faza de construție. Vegetația și fauna este
perturbată de poluarea fonică, chimică, luminoasă, distrugerea unei părți a covorului vegetal.
Prin pierderea habitatelor naturale specifice din punct de vedere ecologic unor specii
de interes comunitar are loc o degradare fizică cea ce înseamnă o modificare a statutului de
conservare al speciilor într-unul mai puțin favorabil faț de situația anterioară impactului.
Disturbarea are acțiune directă, este limitată în timp și este generată lucrările care se
impun pe perioada de implementare a proiectului (zgomot, trafic, praf). Prin realizarea
planului rezultă o pierdere a covrului vegetal pe zona de realizare a căilor de acces interioare
iar în restul suprafeței o sa apară modificări ale covorului vegetal date de modificarea modului
de exploatare/întreținere și de umbrire.
Prin caracteristicile proiectului atât în perioada de implementare cât și de exploatare
nu se vor înnregistra emisii de deșeuri industriale.
În perioada operațională datorită naturii proiectului nu este generată poluare impactul
asupra speciilor datorându-se fragmentării habitatelor și a pericolului de
coliziune/electrocutare.
b. Impact pe termen lung asupra mediului corespunzător perioadei operaționale: prin
ocuparea amplasamentului cu utilităţile propuse și prin fragmentarea sitului. Impactul este
generat de fragmentare, perturbare fonică, perturare dată de traficul necesar întreținerii
instalației (poluare fonică, chimică dată de mijloacele de trasport). Durata medie de folosire a
echipamentelor propuse este de aprox. 25 ani. Pentru mare parte din speciile de plante aflate
pe ampalsament impactul este aproape definitiv pe perioada operațională.O parte dintre
animale se vor retrage în zonele învecinate iar altele vor continua să intre în perimetru. În faza
operațională perturbarea nu este de natură să determine îndepărtarea speciilor animale față de
amplasament majoritatea rămânând în imediata vecinătate sau chiar în amplasamet.
Exceptând speciile limnicole pentru toate celelalte se poate considera o pierdere sau cel puțin
degradare a unei porțiuni din teritoriu de hrănire sau reproducere însă pierderea este
nesemnificativă raportată la dimensiunea sitului. Perturbarea la nivelul ecosistemului zonal nu
este de natură a afecta funcțiunile care asigură stabilitatea acestuia.
Amenajarea propusă nu are caracter ireversibil, după încheierea perioadei de
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
88
exploatare terenul putând fi adus la starea inițială.
c. Impact pe termen scurt prin poluanţii generaţi pe perioada realizării lucrărilor de
construcție și amenajare a teritoriului. Acest impact durează aprox. 6 luni pe perioada de
pregătire a terenului și instalare a echipamentelor. Impactul vizează strict aria
amplasamentului și nu este de natura a genera mortalitate faunei exceptând mirofauna cu
mobilitate redusă de la nivelul litierei și a covorului vegetal respectiv a speciilor vegetale.
Fauna mobilă nu va inregistra pierderi populaționale aceasta fiind nevoită să ocupe teritoriile
adiacente.
Habitatul amplasamentului fiind favorabil pentru un număr redus de specii de interes
comunitar care au efective reduse în sit, impactul pe termen scurt și lung este nesemnificativ
pentru populațiile acestor specii, suprafața amplasamentului fiind redusă în raport cu suprafața
sitului.
d. Impact rezidual Deoarece terenul propus proiectului cât și cel învecinat nu este
folosit ca habitat pentru reproducere, cuibărire ci doar exepțional pentru hrană impactul
rezidual este redus și nu pot fi propuse măsuri de reducere a impactului ci doar cel mult cu un
efect minim preconizat este executarea lucrărilor înafara perioadei de cuibărit a păsărilor
(mai-iunie) pentru a evita o posibilă disturbare a păsărilor din aria aflată la minim 1,7 km.
După încetarea activității proiectului, îndepărtarea funcțiunilor propuse și reconstrucția
ecologică a amplasamentului nu poate fi identificat impact rezidual. În urma reconstrucției
evoluția naturală permite reinstalarea vegetației inițiale și revenirea pe ampalsament a
speciilor de animale deranjate prin proiect.
e. Impactul cumulativ proiectul este situat înspre periferia sitului la 400 m de zona
locuită a localității Chevereșu Mare și la 200 m. față de drumul asfaltat dintre localitatea
Chevereșul Mare și râul Timiș. În imediata apropiere a amplasamentului se găsește o fermă
zootehnică. În parte de nord față de amplasamentul propus la aprox. 1000 m. se găsește în
implementare un proiect care are ca obiectiv realizarea unei ferme piscicole pe 32 ha. care
cuprinde un lac folosit și ca agrement pentru ambarcațiuni, a unui iaz de 4 ha respectiv a unei
unități de cazare. Impactul dat de fragmentare și perturbarea faunei prin activități realizate în
sit este nesemnificativ având în vedere lucrările, amenajamentele și perturbarea produsă de
activitățile derulate de proiectul învecinat. Traficul și perturbarea dată de activitățile de
pregătire a teritoriului și de mobilare iar ulterior de supraveghere și întreținere sunt
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
89
nesemnificative, impactul acestora fiind integrat impactului realizat de traficulului de pe
șoseaua înspre tabăra școlară, râul Timiș, pădure și mai nou proiectul care include și
activitățile fermei piscicole.
O scurtă descriere a impactului potențial, cu luarea în considerare a următorilor
factori:
Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe
termen scurt, mediu și lung, permanent și temporar, pozitiv și negativ);
impactul asupra populației – redus, proiectul fiind amplasat la o distanță de peste 0.5km
față de cea mai apropiată casă din vatra localității; zgomotul produs de utilaje va fi
perceptibil doar în incinta centralei electrice și se va încadra în parametrii admiși prin
lege;
impactul asupra sănătății umane - fără impact asupra sănătății umane, energia produsă
fiind nepoluantă, iar parcul fotovoltaic fiind amplasat departe de zona de locuințe;
impactul asupra faunei și florei – nu are un impact semnificativ, în zona studiată nefiind
situate Rezervații, Parcuri Naturale protejate exceptâd arealele protejate Natura 2000,
Lunca Timișului.
impactul asupra solului - nu existã surse de poluanți pentru sol și subsol, impactul fiind
redus la săpături pentru îngroparea cablurilor de legătură, amplasarea tablourilor de
distribuție și pentru fixarea structurii metalice;
impactul asupra folosințelor, bunurilor materiale – impact pozitiv indirect, prin
cresterea potentialului de dezvoltare a zonei; în apropiere nu se află obiective de
patrimoniu;
impactul asupra calității și regimului cantitativ al apei – fărăr impact, neexistând surse
de poluare a apelor;
impactul asupra calității aerului, climei – fără impact, parcul fotovoltaic nefolosind
energii sau utilaje care poluează aerul; un impact temporar redus pe termen scurt se va
înregistra doar în timpul etapei de construcție;
impactul asupra zgomotelor și vibrațiilor – redus la nivelul incintei centralei electrice
pe perioada de utilizare; impact temporar pe termen scurt în etapa de construcție, când
sursele de zgomot vor fi motoarele utilajelor folosite în etapa de construcție;
impactul asupra peisajului și mediului vizual – impact direct redus, regimul de înălțime
al instalației fiind de maxim 3.5m; zonele de protecție și spațiile verzi propuse în jurul
instalației se vor realiza cu vegetație joasă – iarbă și arbuști pentru a nu umbri panourile
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
90
fotovoltaice;
impactul asupra patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre
aceste elemente – fără impact, în zonă nu există obiective ale patrimoniului istoric și
cultural;
parcul fotovoltaic nu are impact asupra interacțiunilor dintre elementele enumerate mai
sus.
extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/speciilor
afectate) – nu se estimează o extindere a impactului asupra zonei geografice, populației
din zonă și din localitățile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii, impactul
general fiind unul redus la nivel local.
magnitudinea și complexitatea impactului - impact general redus, limitat la incintă sau
la zona imediat învecinată;
probabilitatea impactului – probabilitate redusă
durata, frecvența și reversibilitatea impactului – impactul este redus pe întreaga durată
de funcționare a parcului fotovoltaic, respectiv temporar pe perioada de construcție;
instalația este demontabilă, impactul fiind reversibil.
măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului – s-au luat măsuri de gestionare a deșeurilor rezultate în etapa de construcție,
măsuri de reducere a impactului prin metode de construcție neivazive – fundații de tip
piloni metalici, drum cu pietriș, fără turnare de beton, structură metalică demontabilă etc.
natura transfrontieră a impactului – nu este cazul, distanța până la graniță fiind de
peste 50km.
Presiuni antropice în zona ariei protejate
Terenurile situate între partea nordică a localității Chevereș și pădurea Chevereș
sunt exploatate prin pășunat sau culturi arabile în principal graminee.
-pășunat –în zona proiectului este situată o fermă și au fot observate mai multe
turme de oi pe pășunea din partea nord-vestică a drumului
-cultivare-în partea sud-estică sunt trupuri mari de terenuri arabile (culturi
cerealiere) iar în aprtea vestică a proiectului propus sunt terenuri arabile dispuse în parcele
mici
-tăieri masă lemnoasă-în pădurea Chevereș se fac extracții de masă lemnoasă
-rețea de drumuri-înafară de drumul existent situat între localitatea Chevereșu
Mare și râul Timiș sunt în construcție căi de acces spre viitoarea pescărie aflată în
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
91
construcție, acest proiect ducând la creșterea traficului în zonă și a creșterii gradului de
perturbare a speciilor sensibile
Fermă zootehnică în amplasamentul proiectului
Transport
Exploatare forestieră și construcție de noi drumuri
Înființare fermă piscicolă între amplasamentul proiectului propus și limita ROSCI0109
-zone de agrement-în pădurea din apropierea localității Chevereșu Mare au fost
identificate mai multe amenajări cu destinație de agrement și construcții.
-pădurea Chevereșul Mare este domeniu folosit pentru vânătoare
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
92
-pescuitul practicat atât pe râul Timiș și în curând în viitoarea pescărie
Implemetarea proiectului atât în faza de construcție cât și în cea operațională nu
este de natură să producă un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar sau
a habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate SCI și SPA Lunca Timișului.
Impactul în faza de construcție:
-eliminarea vegetației pentru realizarea de căi de acces, platforme de depozitare,
instalarea suporturilor panourilor, îngroparea cablurilor etc. Pe suprafețele afectate nu au fost
identificate specii și habitate de importanță comunitară însă nu poate fi exclusă prezența
acetora în aplasament. Efectivele populaționale ale speciilor de interes comunitar nu sunt
afectate, starea de conservare nefiind modificată. Se preconizează o mortalitate a speciilor
animale de dimensiuni și mobilitate redusă cât și a speciilor vegetale însă acestea nu sunt de
natură de afecteze echilibrul cenotic al sitului.
-manipularea utilajelor folosite la construcții acestea generând poluare fonică, chimică
și perturbarea faunei
Impactul în faza operațională:
Proiectul nu este generator de poluare și nici nu necesită un trafic intens pentru
mentenanță.
-activitățile de verificare periodică și supraveghere a instalțiilor pot produce o
deranjare nesemnificativă a faunei
-impactul potențial asupra avifaunei sau entomofaunei sensibile la introducerea
infrastructurii în sit
-îndepărtarea periodică a vegetaței de pe teritoriul de pe amplasament
C.3. Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar
IMPACTUL ASUPRA VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI Impactul asupra stratului vegetal este dat de modificarea modului de exploatare al
terenului și lucrările de mobilare care necesită îndepărtarea vegetației. În amplasamentul
proiectului nu există habitate și plante de interes comunitar. Vegetația din zona învecinată
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
93
poate să fie afectată prin mobilitatea suspensiilor solide și gazoase din aer în perioada de
execuție a lucrărilor. Depunerea prafului pe frunze perturbă activitățile fiziologice de
respirație și fotosinteză a plantelor cu efecte în creștere și fructificare. Deoarece accesul se
face prin drumuri amenajate se estimează că impactul asupra vegetației învecinate este
nesemnificativ.
În amplasamentul proiectului datorită amplasării în apropierea zonei locuite, a ofertei
limitate de hrană și peisajului sărac din punct de vedere cenotic și cu structură mult
simplificată, se întâlnesc doar specii de păsări comune care folosesc amplasamentul pentru
hrănire, resproducere sau odihnă.
Prin natura proiectului, panourile solare pentru concentrarea energiei solare pot cauza
mortalitatea păsărilor datorită coliziunilor şi arsurilor provocate. (Mc. Crary et al. 1986).
Panourile fotovoltaice sunt de culoare mai degrabă neagră decât reflectoare fiind concepute
pentru a absorbi şi nu pentru a reflecta lumina solară. Probabilitatea coliziunii rămâne ca risc
asemenea clădirilor de sticlă din oraşe, acesta fiind mai mare pentru păsările de apă însă există
puţine studii care să evidenţieze acest lucru.
Pentru a împiedica mortalitatea păsărilor prin lovirea accidentală a panourilor pot fi
propuse măsuri suplimentare pentru protejarea avifaunei (ex. plase protectoare, siluete de
păsări răpitoare etc).
Impactul direct și indirect major este cauzat de riscul de lovire și electrocutare dar și
de pierderea unei părți reduse a teritoriului de hrănire.
Panourile solare pot avea influenţă negativă şi asupra speciilor de insecte care depun
ponta în apă. Acestea pot confunda panourile cu luciul de apă şi pot depune ouăle pe suprafaţa
panourilor reducând astfel succesul reproducerii şi disponibilitatea progeniturii pentru speciile
din lanţul trofic superior.
În cazul sitului ROSCI0128 Lunca Timișului speciile caracteristice zonelor lacustre
menționate în Formularul Standard cuibăresc, se reproduc și se hrănesc în interiorul sau
apropierea habitatelor umede care lipsesc în amplasamentul proiectului astfel acest tip de
impact rămâne a fi monitorizat ulterior pentru alte specii animale zburătoare importante ca
echilibru cenotic sau bază trofică pentru speciile din SPA-ului și SCI-ului învecinat.
În cazul speciilor de insecte pot fi luate măsuri pentru reducerea mortalităţii
entomofaunei prin folosirea de panouri cu lumină polarizată sau prin împărţirea panourilor în
careuri prin benzi albe. (Horvath, G. et al. 2010).
Speciile de talie mare sunt sensibile la fragmentarea habitatelor, fragmentarea
existentă dată de rețeua de drumuri și activități antropice fiind accentuată prin amplasarea
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
94
unor unități construite.
Datorită modului actual de exploatare covorul vegetal realizează o acoperire redusă a
solului și are o înălțime de până la 40-50 cm. astfel fauna de la nivelul acestuia este săracă atât
din punct de vedere al speciilor cât și al abundenței populaționale. Ca resursă de hrănă a
păsărilor în amplasament lipsesc amfibienii, însă se întâlnesc reptile Podarcis tauricus sau
insecte (ortoptere și mai rar larve de lepidoptere). Păsările observate în amplasament și
imediata vecinătate a acestuia sunt : Parus major, Paser montanus, Parus caeruleus, Pica
pica, Saxicola sp., Carduelis chloris, Buteo buteo, Miliaria calandra, Turdus pilaris, Sturnus
vulgaris, Corvus frugilegus, Troglodytes troglodytes, Galerida cristata, Vanellus vanellus.
În arealul proiectului nu au fost observate specii de interes comunitar. Dintre speciile
menționate în Formularul Standard pot să ajungă pentru hrănire în acest areal : Anthus
campestris, Lullula arborea, Lanius minor, Lanius collurio, Coracias garrulus; sau speciile
de răpitoare care folosesc suprafețe întinse pentru hrănire astfel că suprafața pierdută este
nesemnificativă și care exceptând viesparul care preferă insectele celelalte se hrănesc
preponderent cu mamifere mici, amfibieni, reptile sau cu insecte mari, grupe biotice care nu
se întâlnesc sau sunt într-o proporție foarte redusă în amplasament: Accipiter brevis, Aquila
pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus
pygargus, Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus.
Perturbarea este punctuală și nu are capacitatea de a se propaga la nivelul întregilor
populații din sit, habitatul afectat fiind de importanță minoră pentru acestea. În arealul
proiectului nu se hăsesc habitate specifice dezvoltării speciilor de interes comunitar astfel că
acestea nu-și pierd statutul actual de conservare, funcțiunile sitului nefiind afectate.
IMPACT ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR ARIEI NATURALE
PROTEJATE DATORITĂ DESTINATIEI TERENULUI
Acest tip de impact se datorează:
-pierderii habitatului -in amplasamentul proiectului nu există habitate de interes
comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar datorită modului actual de
exploatare al terenurilor
-fragmentării habitatului -amplasamentul este dispus înspre periferia sitului ROSPA
0128 Lunca Timișului, în intravilanul localității Chevereșu Mare, apropierea drumuui asfaltat
Chevereș-Tabăra de copii și în zona de influență a altor proiecte în dezvoltare (fermă
piscicolă). Gradul de fragmetare datorat proiectul este redus date fiind funcționalitățile
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
95
enumerate mai sus și reversibil date fiind caracteristicile investiției și termenul de funcționare.
Amplasamentul nu întrerupe căile de legătură dintre populaţii ale sitului.
-modificării habitatului -în amplasament şi situl învecinat nu există habitate tipice ale
speciilor din Formunarul Standard al Sitului astfel modificările aduse perturbă într-o măsură
redusă populaţiile speciilor din sit fără a afecta starea de conservare a celor de interes
comunitar.
-perturbării speciilor -nu au fost identificate specii de interes comunitar în această
parte a sitului. Aşa cum s-a menţionat în capitolele anterioare speciile menţionate în Sit
folosesc într-o măsură redusă amplasamentul și aceasta doar pentru hrănire sau reproducere.
Perturarea are un caracter limitat și nu influențeză statutul de conservare al speciilor în sit.
-dislocării speciilor- natura proiectului nu presupune îndepărtarea speiior de interes
comunitar, majoritatea rămânând în zona amplasamentului sau imediata vecinătate. Nu sunt
prevăture activități în perioada operațională de natură să îndepărteze speciile exceptând faza
de execuție a proiectului, dislocarea fiind reversibilă.
GRADUL DE AFECTARE A INTEGRITATII ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
a. reducerea habitatelor de interes comunitar şi a speciilor şi habitatelor acestora-nu
este cazul reducerii habitatelor de interes comunitar și a speciilor și habitatelor de interes
comunitar starea de conservare a acestora la nivelul sitului nefiind modificată.
b. nu este cazul fragmentării habitatelor decât într-o măsură redusă incapabilă de a
influența negativ într-o măsură semnficativă speciile și habitatele sitului, aria de interes pentru
proiectul propus fiind deja fragmentată prin căile de transport și proiectele existente, în curs
de execuție sau aprobate.
c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile-nu este cazul
d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de
interes comunitar-nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus este format
doar din terenuri arabile și pășuni acestea fiind agroecosisteme a căror relaţii structurale şi
funcţionale sunt minimalizate şi controlate de om.
Impactul PP asupra speciilor protejate în situl de importanţă comunitară
Specia Efectiv la
nivelul sitului inclusiv
Prezenţa în amplasament/vecinătate Impactul proiectului asupra speciei Identifi
care % din suprafaţa
habitatului % din
populaţia
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
96
efective de pasaj
folosit pentru hrană sau odihnă
sitului afectată
Accipiter
brevipes 0-1p 0 max. 0,0487 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Alcedo
atthis 6-8 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Anthus
campestris 1-2 p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Aquila
pomarina 10-20 p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Ardeola
ralloides 0-2 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Aythya
nyroca 50-100 i 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Buteo
rufinus 1-2 p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Caprimulgu
s europaeus 1-2 p 0 max. 0,0487 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Chlidonias
hybridus 100-200i 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Ciconia
ciconia 50-100 i 0 max. 0,0487 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Ciconia
nigra 100-200i 0 max. 0,0487 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
97
Circaetus
gallicus 0-1 p 0 max. 0,0487 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Circus
aeruginosus 30-60 i 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Circus
cyaneus 10-15 i 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Circus
pygargus 3-10 i 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Coracias
garrulus 20-22p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Crex crex 3-8 p 0 max. 0,0487 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Dendrocopo
s medius 20-35 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Dryocopus
martius 4-6 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Egretta alba 60-90 i 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Egretta
garzetta 15-30 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Falco
vespertinus 5-10 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Hieraaetus
pennatus 1-2p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
98
Lanius
collurio 20-30p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Lanius
minor 30-45p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Lullula
arborea 3-5 p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Nycticorax
nycticorax 30-50 p 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Pernis
apivorus 0-2 p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Sterna
hirundo 10-20 i 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Corvus
frugilegus 220-300 p 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Myotis
myotis Zeci 0 max. 0,0487 max.
0,0487
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Bombina
bombina Mii 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Unio
crassus Mii 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Dioszeghyan
a schmidtii Necunoscut 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Euphydryas
maturna Necunoscut 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
99
Marsilea
quadrifolia Mii 0 0 0
Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu alterează starea actuală de
conservare a habitatelor, se menţine starea globală de conservare actuală a speciei. PP nu are impact semnificativ negativ asupra speciei
Impactul PP asupra habitatelor de interes comunitar
Tip habitat Natura 2000
Identificare habitat pe
amplasamentul/vecinătatea
PP
Suprafaţa
habitatului
afectată de PP
Impactul PP asupra habitatului
Natura 2000
% ha
Zăvoaie cu Salix alba și Populus
alba
Acest tip de habitat nu este
prezent pe amplasament sau
în vecinătatea acestuia
0 0
Implementarea PP nu are impact
asupra acestui tip de habitat,
terenurile afectate fiind teren agricol
Cursuri de apă din zonele de
câmpie, până la cele montane,
cu vegetație din Ranunculion
fluitantis și Callitricho-
Batrachion
Acest tip de habitat nu este
prezent pe amplasament sau
în vecinătatea acestuia
0 0
Implementarea PP nu are impact
asupra acestui tip de habitat,
terenurile afectate fiind teren agricol
Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetație de Chenopodion rubri
și Bidention
Acest tip de habitat nu este
prezent pe amplasament sau
în vecinătatea acestuia
0 0
Implementarea PP nu are impact
asupra acestui tip de habitat,
terenurile afectate fiind teren agricol
Pajiști de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis)
Pe amnplasamentul
proiectului nu se găsește
habitatul tipic
0 0
Implementarea PP nu are impact
asupra acestui tip de habitat,
terenurile afectate fiind teren agricol
Proiectul propus nu are caracter poluant iar situarea în imediata vecinătate a
localității Chevereșu Mare și a drumului de legătură a localității cu pădurea și râul Timiș
determină ca arealul propus să aibă puternice influențe antropice.
Legăturile proiectului cu aria protejată:
-proiectul propus este situat în ROSPA0128 Lunca Timișului și este situat la 1,45 km în
punctul cel mai apropiat de ROSCI0109 Lunca Timișului
-nu există amenințări semnificative asupra populațiilor și habitatelor din ariile protejate
impactul fiind dat doar de schimbarea destinației terenului ceea ce echivalează cu
pierderea unei peorțiuni nesemnificative de teren utilizat pentru hrănire de către
unele specii ale siturilor analizate
-pe teritoriul propus nu există habitate folosite pentru cuibărit de către speciile sitului
cel mult se învecinează cu pâlcuri de arbuști utilizate în acest scop de unele specii
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
100
de câmp (Lulula arborea, Lanius minor, Lanius collurio, Coracias garrulus,
Anthus campestris).
-un impact negativ mult discutat însă care nu poate fi apreciat ca direct sau evaluat ca
negativ este influența panourilor fotovoltaice asupra speciilor de apă prin iluzia
optică de asemănare cu luciul de apă. Acest impact va fi eliminat prin tehologiile
moderne actuale de construcție a panourilor de eliminare a reflexiilor și a
modelelor care să elimine impresia de continuitate.
-proiectul nu are impact asupra speciilor și habitatelor din ROSCI0109 Lunca
Timișului
-proiectul propus nu este necesar pentru managementul ariilor protejate învecinate,
propunerile acestuia nefiind de natură sa afecteze populațiile speciilor și habitatele din
ariile protejate.
Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de cuibărit și de ieșire a
puilor (luna mai – mijlocul lunii iulie) și cu respectarea regulamentului și a planului de
management al ariei protejate, elaborate de custodele ariei – Universitatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara.
Având în vedere că:
- tipul de interventie propus (centrală electrică fotovoltaică) are ca scop în sine protejarea
mediului înconjurător prin promovarea energiei regenerabile,
- proiecul propus nu are un impact negativ asupra mediului deoarece nu generează noxe, nu
poluează apa, solul sau subolul, aerul.
- proiectul ocupă o suprafață restrânsă (6.5ha) în raport cu aria protejată ROSPA0128 Lunca
Timișului (13404 ha) și nu are un rol semnificativ în conservarea speciilor si
habitatelor protejate,
-lucrările de construcție se vor realiza în afara perioadei de cuibărit a păsărilor și a eclozării
(luna mai- mijlocul lunii iulie), folosind materiale și sisteme de construcție care să
permită demontarea structurii și reversibilitatea lucrărilor.
-spațiul liber dintre rândurile cu panouri fotovoltaice se va readuce la o formă naturală prin
însămânșarea cu gazon,
-cablurile electrice de legătură se vor poza îngropat,
-pe perioada de funcționare, centrala electrică fotovoltaică nu va produce zgomot
semnificativ, zgomotul produs fiind perceptibil doar la nivelul incintei centralei.
-planul propus nu prevede lucrări susceptibile a perturba funcțiile ecologice ale ariilor
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
101
protejate învecinate
În cazul lucrărilor care vor fi efectuate în vecinătatea ariilor naturale protejate
constructorul responsabil de lucrări împreună cu beneficiarul se vor asigura ca vor fi luate
măsuri necesare reducerii gradului de deranjare a speciilor:
-utilizarea de echipaje, mașini și instalații care să corespundă din punct de vedere
tehnic cu emisii și poluare fonică redusă
-instruirea muncitorilor privitor la speciile ariilor protejate învecinate și a modalitățile
de protejare
-aducerea la forma inițială a zonelor de acces și depozitare de lângă cele afectate de
lucrări
-realizarea și respectarea managementului de utilizare și colectare a materialelor
periculoase și cu risc de poluare
Se estimeaza astfel un impact redus asupra speciilor si habitatelor din aria naturala
protejata ROSPA0128 Lunca Timişului.
In relație cu alte proiecte din jur, proiectul de centrală fotovoltaică se încadrează în
P.U.Z. CHEVEREȘU MARE – ZONA NORD, aprobat de Consiliul Local Chevereșu Mare.
E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
a. Reducerea emisiilor de praf şi pulberi
-respectarea normelor tehnologice din domeniul construcţiilor și vor fi alese tehnicile
de lucru care să minimalizeze eliminarea de praf, pulberi și zgomot,
-amenajarea căilor de acces şi întreţinerea acestora astfel încât la trecerea vehiculelor
să nu se ridice praful
-udarea platformelor de parcare şi a acceselor carosabile
-circulaţia se face cu viteză redusă
-la nevoie în condiţii de uscăciune se stropesc zonele de trafic care generează praf
-autobasculantele care transportă materiale care eliberează praf vor avea încărcătura
acoperită cu prelată.
b. Reducerea emisiilor noxelor de eşapament
-utilizarea de maşini şi utilaje care corespund din punct de vedere tehnic normelor în
vigoare,
-evitarea utilizării concomitente a unui număr prea mare de motoare în funcţiune.
c. Măsuri de eliminare a zgomotului
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
102
-utilizarea de maşini şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic
d. Măsuri de reducere a deşeurilor menajere şi tehnologice
-respectarea regulilor de management a deşeurilor
-deşeurile menajere vor fi colectate temporar în recipiente specifice iar ulterior vor fi
transportate de operatori la depozitele specializate
-deşeurile tehnologice vor fi evacuate de către operatori specializaţi exceptând acele
deşeuri care pot fi utilizate în arealul de lucru fără a produce poluare (pământ excavat).
e. Măsuri de reducere a poluării apei
-nu este cazul neexistând reţea de apă iar destinaţia nu necesită alimentare cu apă.
-apele uzate menajere vor fi colectate într-un bazin vidanjabil
-se interzice depozitarea subtanțelor cu potențial poluator al apei
f. Măsuri generale de protejare a faunei şi vegetaţiei
-monitorizarea ulterioară a impactului proiectului asupra păsărilor şi insectelor
respectiv luarea măsurilor necesare pentru diminuarea-eliminarea acestor efecte
-să se evite intrarea cu mijloace de transport sau depozitarea materialelor înafara ariei
supusa activităţilor proiectului propus
-accesul în interiorul perimetrului proiectului propus să de facă doar pe căile de acces
deja existente.
-construcția, cel puțin pe partea nordică, pe cât este posibil având în vedere necesitatea
evitării umbrii, de garduri sau realizarea de garduri vii care să reducă riscul de coliziune a
animalelor
-minimalizarea riscului de coliziune și electrocutare a speciilor zburătoare prin
îngroparea cablurilor și izolarea celor aeriene
-realizarea construcțiilor înafara perioadelor sensibile pentru speciile ariilor protejate
învecinate (perioada de migrație, împerechere)
-luarea tuturor măsurilor tenologice posibile pentru reducerea asemănării suprafeței
panourilor cu luciul apei (lipirea de benzi albe, utilizarea de panouri fără reflexii, amplasarea
de siluete de păsări răpitoare etc.)
-aducerea teritoriului construit la o stare seminaturală pentru evitarea eroziunii și a
creșterii biodiversității prin realizarea de spații verzi sub panouri
Având în vedere descrierea aspectelor ecologice ale amplasamentului studiat,
precum şi faptul că zona nu este utilizată ca habitat de cuibărire pentru speciile de păsări
de interes comunitar şi nu corespunde nici cerinţelor ecologice ca habitat de hrănire ca
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
103
urmare a disturbării manifestate în zonă, considerăm că nu se impune identificarea unor
măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii
la nivelul sitului Natura 2000.
F. MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU
Monitorizarea propusă are ca scop urmărirea impactului lucrărilor asupra mediului,
respectarea măsurilor propuse şi necesitatea măsurilor suplimentare pentru minimalizarea
impactului de mediu. Această activitate va avea un caracter periodic şi se va realiza prin
observaţii în aria afectată asupra calităţii mediului, a componentelor afectate şi a gradului de
perturbare. Dată fiind suprafaţa restrânsă a zonei monitorizarea se va desfăşura pe întreg
amplasamentul afectat de proiectul propus.
Responsabil de monitorizarea impactului de mediu este titularul proiectului iar
resursele financiare necesare acestui proces vor fi asigurate din surse proprii.
a. Monitorizarea în timpul executării lucrărilor
Pe perioada efectuării lucrărilor vor fi monitorizaţi parametrii de mediu pentru a
observa rezultatele măsurilor propuse, pentru a evalua impactului lucrărilor şi a stabili
necesitatea emiterii de măsuri suplimentare.
Componenta de
mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite
Aer semestrial -noxele emise de maşinile, instalaţiile sau
utilajele utilizate în realizarea lucrărilor
Apa şi solul semestrial Respectarea cerinţelor de descărcare a apelor
uzate conform HG nr. 188/2002 modificată şi
completată prin HG. nr. 352/2005
-existenţa scurgerilor de uleiuri, hidrocarburi
sau alte substanţe pe sol sau în apele de
suprafaţă
Zgomotul
/vibraţiile
semestrial Nivelul zgomotului/vibraţiilor, distanţa de
percepere a acestuia
Biodiversitate semestrial Respectarea măsurilor de reducere a impactului
Impactul asupra vegetaţiei şi faunei zonelor
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
104
învecinate
Observații asupra speciilor, abundenței și
comportamentului acestora cu menționarea
efectelor sesizate.
Instruirea muncitorilor cu privire la obiectivele
conservative ale ariei protejate și a măsurilor de
reducere a impactului.
În cazul constatării unor efecte negative asupra mediului care nu au fost prevăzute sau
care depăşesc limitele normale vor fi propuse măsuri de mediu suplimentare care vor fi
analizate de autorităţile de mediu competente.
b. Monitorizarea în timpul exploatării
Dat fiind caracterul non-poluant al proiectului se va avea în vedere impactul
proiectului asupra biodiversităţii zonale.
Componenta de
mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite
Biodiversitate
Anual pe toată
perioada de
funcționare
Evaluarea mortalităţii faunei prin lovirea de
panouri sau ardere şi luarea măsurilor
necesare pentru eliminarea impactului
negativ.
Pentru execuția instalației sunt planificate următoarele lucrări publice:
• Manipulare, nivelare teren, garduri și drumuri interne;
• Instalarea de structuri prefabricate pentru invertor și cabina de distribuție Enel;
• Excavații și terasamente pentru instalarea carcaselor de cablu.
În ceea ce privește tipul de instalație fotovoltaică, se sugerează pentru faza de proiectare finală
calendarul de realizare a principalelor faze ale proiectului.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
105
ACTIVITATEA
DURATA ȘANTIERULUI 180 zile (6 luni)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Luna
7 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile
Începerea activității de construcție a lucrărilor civile
Adaptare/Lucrări de construcții a drumului de acces la locație Adaptarea suprafaței terenului Furnizarea și instalarea de teava din PVC pentru canalizarea linii electrice JT/MT și de semnal Răspândirea de materiale diverse pentru formarea straturilor regulate
Instalarea gardului din plasă sudată Instalarea porții culisante cu cadru tubular
Începerea activității de construire a instalației Instalarea cabinelor și invertorului Construirea bazei instalației Realizarea echipamantului de iluminat tehnic local Realizarea circuitelor prizelor f.m. Construcția echipamentelor de siguranță Construcția instalației MT Punerea în funcțiune a tablourilor MT Punerea în funcțiune a transformatorilor Punerea în funcțiune a invertorilor Instalarea structurilor de sprijin și modulelor Punerea în funcțiune a tablourilor DC Construirea instalației DC Punerea în funcțiune a tablourilor de monitorizare Construirea liniilor pentru autobuz Testarea instalației
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
106
G. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
Pentru realizarea prezentului memoriu de prezentare au fost parcurse mai multe etape de
lucru printre care:
- etapa de documentare din literatura de specialitate de unde au fost adunate date despre
habitatele si speciile de interes comunitar prezentate in Formularul Standard Natura 2000 al ROSCI
0109 si ROSPA 0128,
-etapa de pregătire a lucrului in teren,
-etapa de colectare de observații din teren
- etapa de prelucrare a datelor din teren si de realizarea a prezentului memoriu.
Observațiile in teren au acoperit suprafața planului cu incidență în ariile protejate și în
zonele invecinate ariilor de protecție Natura 2000.
Ieșirile în teren:
• În faza de pregătire au fost realizate o hărți ale planului folosind suportul topografic si
imagini sateliere;
• Observațiile au fost realizate în 2012 în sezoanele ecologice estival și autumnal. Pe lângă
analiza habitatelor, speciilor vegetale și animale din arealul de influență al proiectului s-a
urmărit prezența/absența habitatelor favorabile pentru evaluarea impactului realizându-se
colerații cu cerințele ecologice ale speciilor de interes comunitar, oferta actuală a teritoriului
și impactul dat de modificarile propuse.
• Zona protejată este de interes în principal pentru păsări, care, exceptându-le pe cele care
cuibăresc în sit, sunt imposibil de apreciat din punct de vedere al populațiilor în lipsa un
studiu temeinic de durată. Păsările nu repectă un teritoriu dat si multe specii pot fi întâlnte în
oricare punct al sitului de aceea aprecierile sunt facute mai ales din punct de vedere al
afectării habitatelor, resuselor trofice și impactului asupra speciilor în corelație cu
biologia/ecologia fiecărei specii.
• Având în vedere suprafața redusă a amplasamentului proiectului și a zonei reduse de
influență, evaluarea speciilor de interes comunitar a fost realizată prin observații în transect
(cu acoperirea întregului amplasament al proiectului) și atât transect cât și staționar în
puncte fixe în vecinătatea proiectului.
• Au fost facute observații asupra proiectelor implementate sau în curs de implemntare în aria
proiectului pentru evaluarea impactului cumulativ.
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
107
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Baza de date CITES species http://www.cites.org/eng/disc/species.php
Convenţia de la Berna
http://europa.eu/legislation_summaries/environment/nature_and_biodiversity/l28050_en.htm
Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/index_en.htm
Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm
Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., 2005: Habitatele din România.
Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.
Gafta, D. & Mountford, J. O. (coord.), Alexiu, V., Anastasiu, P., Bărbos, M., Burescu, P., Coldea, G.,
Drăgulescu, C., Făgăraş, M., Gafta, D., Goia, I., Groza, G., Micu, D., Mihăilescu, S., Moldovan, O.,
Nicolin, A. L., Niculescu, M., Oprea, A., Oroian, S., Paucă-Comănescu, M., Sârbu, I., Şuteu, A.
2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
Hill D., Fasham M., Tucker G. , M. Shewry, P. Shaw 2005- Handbook of Biodiversity Methods. Survey,
Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. USA New York.
Hurford C., Schneider M. 2006- Monitoring Nature Conservation in Cultural Habitats: A Practical Guide and
Case Studies. Ed. Springer, Dordrecht, The Netherlands. pp394
Ionescu V. 1968-Vertebratele din România, Editura Academiei Republicii Socialiste România,
IUCN – The World Conservation Union http://www.iucn.org/
JURNALUL OFICIAL AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE 24.4.1997, formularul-tip pentru siturile
propuse ca situri Natura 2000 (97/266/CE)
Mihailescu S., Cobzaru I., Ion M., Ion R., 2010 - Designation of new Sites of Community Importance in
Romania for the Natura 2000 priority habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and
salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic
Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice
Simionescu I. 1983-Fauna României, Ed. Albatros
Tatole Victoria 2010-Managementul şi Monitoringul speciilor de Animale Natura 2000 din România, Ghid
Metodologic. Ed. Excelsior Print, Bucureşti
McCrary, M. D., et al. (1986) Avian mortality at a solar energy power plant. Journal of Field Ornithology,
57(2): 135-141
Horváth, G., et al. (2010) Reducing the maladaptive attractiveness of solar panels to polarotactic insects.
Conservation Biology 24:6, 1644-1653
Sos, T. 2008 -Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia
REALIZARE CENTRALĂ ELECTRICĂ FOTOVOLTAICĂ, ÎMPREJMUIRE, UTILITĂȚI ȘI RACORD ELECTRIC, BENEFICIAR S.C. TRUE ENERGY SRL GIROC
108
related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica, 2, 61-91.
Fuhn, I., 1960- “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, Fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., Bucureşti.
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1979L0409:20081223:RO:PDF
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:15:04:31997D0266:RO:PDF
http://ibis.biodiversity.ro/
http://www.ibiol.ro/sesiune/2010/The%20Anniversary%20Conference%20IBB50.pdf