HANYAYANAGIHARA

O VIATAMARUI{TA

Traducere din limba englezd

ADRIANA BADESCI'Hanya Yanagihara, scriitoare americali de origine hawai-iani, gi-a publicat primul roman, The People in the Trees,

in anul 2013. A scds reportaje de cilitorie Pentru revista

Traveler gi a colaborat c! New York Style Magazine. O l)iatd

mdruntA (A Little Life), cel de-al doilea roman al siu, a

aperut in 2015 qi a ar.ut un succes extraoldinar de critice

9i de public. A cagtigat Kirkus Prize, a fost nominalizatla National Book Award qi la Man Booker Prize 9i s-a

aflat pe listele cu cele mai bune cirti ale anului intocmit€de publicalii prestigioase prectm The New York Times,

The Guardian, The WalI Street Jouffial, Hufrington Post 9iThe Times.

.,{.&l'

Bucuretti2019

HAI{YAYAI{AGIHARA

v

MARUNTA

Tradrrcere din limba engleze

ADRIANA BADESCU

O VIATA

Bucure$ti2019

v

Hanya Yanagihara, scriitoare americane de origine hawai-

ian5, qi-a publicat primul roman, The People in the Trees,

in anul 2013. A scris reportaje de c[lltorie pentru revista

Traveler gi a colaborat cu New York Style Magazine. O viald

mdruntd (A Li'ttle Life), cel de-al doilea roman al siu, a

aplrut in 2015 gi a avut un succes extraordinar de criticigi de public. A cAgtigat Kirkus Prize, a fost nominalizatla National Book Award qi la Man Booker Prize Ei s-a

allat pe listele cu cele mai bune clrli ale anului intocmitede publicalii prestigioase Precum The New York Times,

The Guardian, The Wall Street Journal, flffington Post qi

The Times.

l0t{, ,rlrill)'rr ), rilrrlili,rl rr

de care a <lat rjovadi. l.,e muiiunle$c tuturor celor care luajutat la aparilia accstei cir{i, indeoseiri hri Lexy lJlnonr,Alex }{oyt, feiern:y Meelina, Bill'|hornas gi moqtenitorilorlui lreter I-lr.ijar'.

in fine - Ei in nroei i'nnil;rrnental -., nLl doar cd n-aq liputut sel:ie, clar in rnori cert n-a$ li scris aceast[ cartc ilrlipsa con.vcrsaliihr pc care le ,ain nvut cu iarecl Flohit qi l'ilriartabilitatea, empatia, br,ririvoinia gi infelepciLrnea iui; Jarecl?mi este primul gi cel utai drag cititor, pistr#trx de secretcgi Stt:a Ircrlari. Prjetenia hri nepre tuit;l r-r$te cel mai rnare darpe carc i-am primit in via{a rriea de adult.

Cl"JPRIN5

Iraltea intii" Lispenarcl litlt:e t ...... ".'. ".

Parlea a dotta. Post-*,rtrrtl 1.. " ".,......,..."

Pirrlea * treia. Degerlacittrti .....

LlarLea a patra. Axioma t:galitriqii.....

l);rr lca a clu{ l-.it. ,\:rji [," rie ili

j]frrteit l qirsca" Dragi teiv;rritgc

I);rrtca a saltea" Lispenilrcl Strcct,....

MuiEumir:i

12tr

3il1

4fit

til'i9

()() I

l()li

I

in al unsprear:celea apartarnent pe care il vizitari nu

er;r rlccAt Lr$ $lngur clulap, elar exista o ugi glisant:i din sti'cl6 ce didea spre un rnic balcon, de unde vizu un b[rbatgezAn<l vizavi, afirri, doar in tricou gi pantaloni scrirqi degi

era octomhrie, 1'umind. Willerrr ridici o rniin;i si-l salute,

clar omul nu-i rispunse.in dor:mitor, lude trlgea c1e uqa plianti a clulapului, inchi-

zintl-c gi deschizAnd o, c3nd intrl Willem"

- Hxisti un singr-ir dulap, spuse el.*hTu-i nimlc, raspunse Willem. .Eu oricum n-am nimic

de pus iniuntru.- Niei cu.

$i i9i zAmbirI Reprezentant;r administraliei cl[diriii.n116 dr"rpi ei.

- il tuim, ii spuse fude.I)irr, intorqi in biroui ei, clescoperird c[ totugi nu putealr

inchiria apartan:entul.

- l)e ce nu? ci intrebi.[ude.* Nu cAgtiga{i suficient pentru a acoperi chiria pe sase

luni gi nu ave{i nimic econoinisit, rispunse agenta pe un[on clevenit brusc sec.

jii,i,.:j'; :.:. .-

10 HanyaYanagihara

Le analizase bonitatea qi conturile bancare gi lqi dlduse

seama lntr-un tdrziu cL era ceya in nereguli in faptul cidoi birba{i de douizeci gi ceva de ani care nu formauun cuplu incercau totuqi si inchirieze un apartament cu unsingur dormitor lntr-o porliune anosti, (degi scumpi) de pe

Twenty-fifth Street.

- Aveli pe cineva care poate semna ca girant? Un gef?

PIrin1i?

- Plrin{ii nogtri au murit, rispunse Willem in grabi.Agenta ofti.- Atunci vi sugerez se mai coborili nivelul aqteptdrilor.

Nici un administrator al unei clidiri bine ingrijite nu va

inchiria unor candidali cu profilul vostru financiar.

$i cu asta se ridici, ludnd un aer definitiv gi privindinsistent citre uqi.

Dar, cAnd le povestird lui )B gi Malcolm, Willem qi |udetransformari totul intr-o comedie: podeaua apartamentuluideveni tatuati cu excremente de goarece, birbatul de vizaviaproape ci se afigase gol, iar agenta se supS'rase fiindcl flir-tase cu Willem gi el nu-i respunsese.

- $i, la urma urmei, cine gi-ar dori si locuiascl la inter-seclia dintre Twenty-{ifth gi Second? intrebi }8.

Se aflau la Pho Viet Huong ln Chinatown, unde se intil-neau s[ minAnce impreund de doud ori pe luni. Nu era unlocal foarte bun - supapho' avea un bizar gust dulceag,

sucul de limete era cam sipunos gi cel pulin unul dintre ei

se sim{ea rdu de fiecare dati dupl masi -, dar continuaus[ vinl aici, atAt din obignuinli, cAt qi din necesitate. Puteau slia un castron de sup[ sau un sendvig cu cinci dolari ori un

r Supd tradi{ionalS vietnamezd, din carne de pui sau de vitd cu

tdietei de orez (n.tr.)

O viald mdruntd 1I

fel principal de opt sau zece dolari, dar mult mai mare, aga

ci puteau pistra jumitate din el pentru a doua zi sau pentruo gustare de searl mai tArziu. Malcolm era singurul carenu-qi termina mAncarea qi nici nu pistra cealalt{ jumltate,iar cAnd sfirgea, impingea farfuria in mijlocul mesei pentruca Willem gi lB - mereu flimAnzi - si poatd infuleca restul.

- Sigur c5. nu vrem si locuim la interseciia dintreTwenty-fifth gi Second, |8, spuse Willem cu ribdare ln glas,

insi nri prea avem de ales. Suntem lefteri, ai uitat?

- Nu in{eleg de ce nu rimdnefi fiecare acolo unde st[acum, replicl Malcolm, care incepuse s6-gi plimbe prinfarfurie ciupercile cu tofu - lntotdeauna comanda acelagi

fel, cfuperci gi tofu sotat in sos brun dulce *, in vreme ce

Willem qi |B se uitau la ele.

- Pii, nu pot eu, nu gtii? rdspunse Willem. li explicasechestia asta probabil de vreo zece ori in ultimele trei luni.Se muti iubitul lui Merritt, aga ci trebuie si plec.

- Dar de ce trebuie s[ pleci fu?

- Fiindcd actul de lnchiriere e pe numele lui Merritt,Malcolm! interveni JB.

- AI ficu Malcolm gi rlmase tbcut. Uita deseori ceea

ce el considera a fi detalii nesemnificative gi nu pirea s5-ipese cdnd ceilalli erau irita{i din cauza asta. Aga e, adiugbgi impinse ciupercile in mijlocul mesei. Dar tu, Iude...

- Nu pot si stau la tine pentru totdeauna, Malcolm,Pirinlii tii o s[ mi ucidd la un moment dat.

- P[rinlii mei lin la tine.

- Drlgu{ din partea ta s[ spui asta. Dar n-o s[ mai tinidacd nu ma mut, qi inci foarte curAnd.

Malcolm era singurul dintre ei care mai locuia ln casapirin{ilor. JB spunea adesea ci gi el ar fi flcut la fel daci ai luiar fi avut casa aceea. Nu ci reqedinla familiei lui Malcolm ar

12 HanyaYanagihara

fi fost ceva deosebit - de fapt, era o clidire gubredl qi prost

intrelinuti, iar Willem se alesese la un moment dat cu o

!eap[ in mAni doar fiindci iqi trecuse palma peste balustrada

sc[rii *, era insl mare: un veritabil conac ln Upper East Side.

Sora lui Malcolm, Flora, care era cu trei ani mai mare decAt

el, se mutase recent din apartamentul de la subsol, iar |udeii luase locul ca o solulie pe termen scurt; in cele din urml,pirinlii lui Malcolm aveau sI-qi vrea insi apartamentulinapoi ca si-l transforme in birouri pentru agenlia literaria mamei lui, aqa c{ fude (ciruia oricum qirul de trepte pinijos i se pirea prea dificil de abordat) trebuia s6-qi caute o

locuin!i proprie.

$i era firesc si vrea si stea impreuni cu Willem; fusesericolegi de apartament pe toati durata colegiului, ln anul intAi,

implrliseri tofi patru un spaliu care consta intr-o inciperedin cirimizi prefabricate, in care iqi puseserA birourile, sca-

unele gi o canapea adusi de mitugile lui fB cu un camion,qi o a doua cameri, mult mai mici, in care aqezaserl douirAnduri de paturi suprapuse. Aceastd a doua cameri era

atAt de ingusti, incAt, din paturile dejos, daci intindeaubrafele, Malcolm gi fude se puteau prinde de mAni. Malcolmgi ]B tmpirtiserl doul dintre paturi, iar Jude qi Willem, pe

celelalte doui.,,Negri versus albi", obignuia iB si spunl.,,Iude nu e alb", rlspundea Willem.,,Iar eu nu-s negru", adiuga Malcolm, mai mult ca si-l

enerveze pe fB decAt fiindci asta credea cu adevirat.

- Ei bine, spuse ]B acum, trigind farfuria cu ciupercispre el cu dinlii furculilei, ag zice ci ali putea sta amAndoi

cu mine, dar nu cred ce v-ar plicea.Locuia intr-o mansardi vastd qi murdard din Mica

Italie, plini de coridoare ciudate care duceau spre fundituri

A viafd mdruntd lj

nefolosite, de forme bizare, gi spre inciperi nefinisate, curigipsul lisat neterminat, aparlindnd unei alte persoane pe

care o gtiau din colegiu. Ezra era artist - un artistjalnic, darciruia nici nu-i trebuia si fie bun fiindcl, aga cum le amintea

JB mereu, n-avea si fie silit s[ munceascl niciodatd ln viafalui. $i nu numai e/; nici copiii copiilor copiilor lui n-aveau s[fier puteau sd faci, generalie dupl genera{ie, artd proasti, flrivaloare gi nevandabil[, gi tot aveau sd poatl cumpira dupiplacul inimii cele mai scumpe materiale gi cele mai scumpemansarde mari, impracticabile, din centrul Manhattanului,pe care si le umple cu deciziile lor arhitecturale gregite, iarcAnd se siLturau de via{a de artist * aga cum fB era convinsci lui Ezra avea s[ i se int4mple ln cele din urmi -, tot ce arfi trebuit si facd era si-i sune pe administratorii fondului qi

si primeasci un purcoi de bani, o sumi la care ei patru (mirog, poate nu qi Malcolm) nici nu puteau visa. Intre timpins[, Ezra era o persoan[ util[, nu doar fiindcl ii lisa pe iBqi pe cAfiva dintre ceilalli prieteni ai lui din liceu sd stea lael in apartament - tot timpul erau patru $au cinci persoane

care-qi fdceau culcugul prin diverse colpri ale mansardei -,ci fiindcl era un tip vesel qi generos din fire gi li pl5cea s[ dea

petreceri exagerate, unde aveai la dispozilie, gratis, cantitilicopioase de mAncare, droguri gi biluturl,

- Stai agal spuse fB lisAnd be{igoarele din mAn[. Tocmaimi-am dat seama: o tipd de la revistb lnchiriaz[ ceva lnnumele mitugii ei, Chiar la margine ln Chinatown.

- CAt cost6? intrebd Willem,- Probabil mai nimic - nici mdcar nu qtia cAt s[ cear6,

$i vrea o persoani cunoscuti.- Crezi ci ai putea sE pui tn o vorbd bund?* $i mai bine: o s[ v[ prezint. Puteli trece mAine pe la

mine pe la birou?

14 Hanya Yanagihara

Iude oftd,

- Eu n-o sd pot pleca.

$i privi spre Willem.

-Nici o problemi, pot eu. La ce orl?

- Pe la prAnz, cred. La unu?*O si fiu acolo.

Lui Willem li era incl foame, dar il lisl pe fB si mlnincerestul de ciuperci. Mai agteptarl apoi o vreme; uneoriMalcolm comanda inghefatl de jackfruitt - singurul pre-parat din meniu care era intotdeauna gustos -, lua dou[inghilituri ql se oprea, iar el s,i |B mAncau restul. Dar de data

asta nu comandl nimic, aqa c[ cerurl nota, ca s-o studieze

gi s[ imparti suma pinl la ultimul cent.

A doua zi, Willem se intiilni cu JB la biroul acestuia.

]B lucra ca receplioner la o revistl mic[, dar influenti dinSoHo, care analizascena artistic5 din zona centrali a ora-gului. Pentru el era un post strategic; aga cum li explicase

intr-o seari lui Willem, planul lui era s[ se lmprieteneascl,in timp, cu unul dintre redactorii de acolo gi si-l conving[si scrie despre el in revistl, Estimase ci avea nevoie de vreogase luni pentru asta, ceea ce lnsemna cd ii r[mi,seseri treide a;teptat.

La serviciu, |B afiga tot timpul o expresie de ugoard

uimire, ca gi cum nu i-ar fi venit si creadi nici ci muncea

cu adevirat, nici ci nimeni nu-i recunoscuse inc[ geniulaparte. Nu era un receplioner prea bun. Degi telefoanele

sunau aproape continuu, rareori ridica vreun receptor;

cAnd voiau s[ ia legitura cu el (semnalul la mobil era slab

1 Fructul comestibil al unut arbore originar din regiunile de sud-est

ale Asiei (n.tr,)

O viald md.runtd 15

ln cl5dire), ceilal$ trei trebuiau si urmeze un cod special:sunau de doui ori, inchideau gi sunau iar. insi, chiar gi aga,

uneori el tot nu r[spundea - miinile ii erau ocupate pe sub

birou, pieptdnAnd qi impletind guvile de pir dintr-un sac de

plastic pe care-l linea la picioare.

JB trecea, aga cum spunea el insusi, printr-o ,,fazdde pir". Nu demult hot[rAse si ia o pauzd de la picturl qi

si fac[ sculpturi din pir negru. Petrecuseri cu to{ii cdte unweekend istovitor finAndu-se dupl ]B pe la frizeriile 9i saloa-

nele de coafuri din Queens, Brooklyn, Bronx gi.Manhattan,agteptind afari in timp ce el intra qi-i cerea proprietaruluiresturile de pir tuns pe care le avea gi cirdnd apoi dupi el

pe stradi un sac tot mai incomod. Printre primele piese pecare le lucrase fB fuseseri Ghioaga, o minge de tenis pe care

o cur[fase de puf o t5iase in doui gi o umpluse cu nisip,dupi care o acoperise cu clei qi o rostogolise de colo colope un covor de pir, astfel incAt firele se miqcau ca algele inapd, gi Kuotidianul,Ia careluase diverse obiecte casnice * uncapsator, o spatuli, o ceagcd - qi le acoperise cu smocuride p[r. Acum lucra la un proiect de amploare despre carerefuza si discute cu ei altfel decAt foarte sumar, dar careimplica piepti,narea qi lmpletirea unui numir mare de piese

pentru a obfine o frAnghie aparent flri st?rgit de pdr negrucre1. ln vinerea dinainte ii momise la el promi{indu -le pizza

Ei bere ca s[-l ajute la impletit, dar, dupi ore bune de munciasidu[, devenise limpede cd n-aveau sd c4pete nicipizza,nici bere, aqa ci plecaseri toli trei pulin enervali, dar nuloarte surpringi.

Se plictisiseri cu tolii de proiectul cu pdrul, degi ]ude *singurul dintre ei - credea c[ piesele erau splendide qi ciintr-o zi vor fi considerate importante. Drept mullumire, )Bii diduse o perie de pir acoperiti cu pir, dar ii ceruse darul

16 llanyaYanagihara

tnapoi cAnd avusese impresia ci un prieten al tatilui luiEzra era interesat s-o cumpere (n-o cumpirase, dar JB nu-imai tnapoiase peria lui |ude). Proiectul cu pirul se dovedise

dificil 9i din alte puncte de vedere; intr-o alti seari, cAnd

fuseserd incd o dati ademeni{i si vini ln Mica Italie ca sipieptene la p[r, Malcolm spusese ci p[rul pute. $i pulea:

nu dezgustfltor, dar avea pur Ei simplu izul metalic amlruide scalp nespilat. fB izbucnise lnsI intr-unul dintre accesele

lui de furie, strigAndu-i lui Malcolm cd e un negrotei care

se drdqte pq sine, un soi de unchiul Toml gi un trldltor al

rasei, iar Malcolm, care se infuria rar, dar o fdcea la acuza{ii

de acest gen, igi vlrsase paharul cu vin in cel mai apropiat

sac cu pir, se ridicase gi iegise din apartament. |ude se repe-

zise dupf el, iar Willem rirnisese s[ se ocupe de fB, $i, cu

toate c5 adouazi se implcaseri, Willem qi fude se simleau

vag furiogi pe Malcolm (pe nedrept, gtiau), fiindc[ in week-

endul urmitor ajunseserd iar in Queens, mergind de la o

frizerielaalta, incercAnd si inlocuiascl sacul de plr pe care

el il distrusese.

- Deci, cum e via{a pe planeta neagrd? il lntrebd Willem

PE IB.- Neagrl, replici acesta din urm[, indesAnd inapoi in sac

guvila pe care o descAlcea, Sd mergem, i-am spus Annikiici ajungem pAni in unu qi jumdtate.

Telefonul de pe birou incepu s[ sune.

- Nu rispunzi?

- O si sune din nou.

1 Aluzie la personajul principal al romanului Coliba Unchiului Tom

de Harriet Beecher Stowe, devenit sjmbolul unei persoane de

culoare servile sau prea deferente fald de albi (n.tr,)

O viald mdruntd 17

In vreme ce se lndreptau spre centru, iB se plAngea. PAniacum igi concentrase cea mai mare parte a energiilor de

seduclie asupra unui redactor responsabil pe nume Dean,

clruia tofi patru ii spuneau DeeAnn. Fuseseri odat5, ei treiin Dakota, la o petrecere organizatdacasdlapirinlii unuiadintre redactorii simpli, unde fiecare incipere era o expo-

zilie de arti. in timp ce JB vorbea cu colegii lui in bucltirie,Malcolm gi Willem stribituserl apartamentul impreund(Unde fusese iude in seara aceea? Lucrase, probabil), uitAn-

du-se la o serie de fotografii semnate Edward Burtynsky indormitorul oaspelilor, la un set de turnuri de ap5 de soliiBecher expuse in patru qiruri de cAte ci.nci deasupra birouluiin camera de lucru, Ia un Gursky enorm care strijuia raftu-rile cu c[r!i din bibliotecd qi la un perete lntreg de fotografiide Diane Arbusl din dormitorul principal, care imbrlcauspaliul atAt de bine incAt nu mai rimiseser[ decAt cAlivacentimetri de zid gol sus qi jos. Admirau imaginea a douifete cu fe$goare dulci, cu sindrom Down, jucAndu-se ln fa{a

aparatului in costume de baie prea strdmte, prea de copii,

cAnd de ei se apropiase Dean, Era un tip inalt, dar avea o

fa{d mici, de goricel, plinl de urme de virsat, care-i dddea

o infdgigare sdlbaticb gi dubioasd.

Se prezentaserd Ei-i explicaser[ ci se aflau acolo fiindcderau prieteni cu |8. Dean le spusese ci era unul dintre

1 Edward Burtynsky (ndscutin 1955), fotograf canadian; Bernd(1S31-2007) 9i Hilla (ndscutd in 1935) Becher, cuplu de fotografigermani; Andreas Gursky (ndscut in .1955), fotograf german,

Tofi sunt cunoscufi pentru fotografii de peisaje gi obiectiveindustriale. Diane Arbus (1923-1971), fotograf american, asurprins pe film indivizi marginalizali sau diformi (pitici, suferinzide gigantism, persoane transgender, cer$etori etc.). (n.red.)

toJ8 Ilanyn \hrutgiharo

reclactorii responsaLrili de la revisti gi ci se ocupa de toatestilurile de artA.

- Ahal exclarnase V/illem avAncl griji si nrl se uite lirMalc<ilrn, lilncicl n-a\iea incredere cir nu va reacfiona.

]B le spusese cI linta asupra cirui;r se €oncentrase eraredactorul de ;rrtl; acestu. trebuia si fie.

- "{qi rnai vizut aqa ceva? ii intrebase l)ean flutur6ndmdrna spre foi,rgrafiile lui Arbus"

-Niciodat5, respLrnsese W-illem. lmi place mult DianeArbus"

Dean incremenise, i*r trisiturile i se strainseseri noclin miilocul fu1ei n-rici.

- IJeeAnn.* Poftirn?* DeeAnn" hiumele ei se pronun{i ,,IfeeAnrf'.Abia izbutiserd si iasi din cameri f[ri s[ izbucneascl

in rAs"

- DeeAnn! exclamase iB mai tirziu, cAnd ii povesLiserl"

Dunrnezei"ilel Ce rahat mic gi firoscos!

- Da, dar e rahtrtul f rtu ntic gi firoscos, replicase |ude.Iar de a.tunci, ori de cAte r:ri se ref'ereau la Dcan ii spu-

neau,,I)eeAnn'"I)in nelbricile ins6, in ciurla asiduiti{ii cu care il cultiva

pe DeeAnn, qansele lui JB de a apirea in revisti nu erau deloc

mai mari clecAt [useserir cu tyei luni in urmi. il ldsase chiars6-i faci sex cr;ll in sauna sltii de sport gi tot degeaba. Infiecare zi |8 gisea c6te un rnotiv sI revini in birourile edi-toriale gi la avizierul pe care erau trecut€, pe fige albe, icleile

cle articol pentru urnitoarele trei iuni, ln f iecare zi se uita ia

sec{iunea destinati tinerilor artigti in devenire, clutindu-ginumele, gi lot in fiecare zi mai suferea o <trezamigire. Vedea

doar numerie unor dir.erse nontalente, ale rinor insi cirora

O vin{ri. rniiru.ntd

li se clatoraseri firr'oruri sau care ii cunogteau pe alqii ciirora

li se datoraseri favori"tri,

.,Daci il vir"i vreodati pe Ezra in revisli, nri sinucicl",

spuneil f B mercu, la cirrc ceilalli replicau:

,,N-o si-tr v*L111,."qi:

,,I,tru-li face griji, f 13, o sir apari gi tu oclatl 9i odatii."sau:

,,De ce ai ne voie de ei, |11? 0 s[ reuge;ti in alti parte".

iar el le rispnnclea:

,,l,gti sigur?"ci

,,Ma foarte incloiesc."sau:

,,Am inrrestit atAt tiniil in asta - trei hlni din biestemata

asta de viafi *, incit ar fi ca'z*l s{ ap;}r naibii, altfel toatimizeria irsta a ftist c1c pornan[, la fel ca tot restull"

Uncle ,,tot restui" insemna, de 1a o zi la alta, colegiul,mutatul inapoi la' Nell']lork, faza de plr sau vjala in general,

in lunclie de cAt de nihilist se sir-ir{ea in ziua respectivi.lnci se plAngea cAnd ajunseri pe Lispenard Street.

Willem era suficient de nou in orag - trdia acolo c{e abia unan - ca si nu fi auzit niciociatd cle strada cu pricina, care era

mai degrabl o alee scurtd, intersectatii la mijloc cie CanalSireet; clar nici .f B, care crescu$e in Brooklyn, nu auz-ise.

Gisiri clidirea qi sunari la apartamentul 5C. l,e rdspunse

o latiL * glasul ei piiru aspru Ei hirAit la interftrn - gi le des-

chise uga cie acces in i:ioc. llolul de ia itrtrarc er;r ingust, cu

iavanul inait, 9i zugrlvit lntr-un rnaro-rihiiiu ir"tcios, care-'

ie riddu senzalia c[ se al]au pe fundul unui pu{.

Fata ii aqtepta la uqa aparlamentllhi.* Salut, |I1! spuse ea gi apoi, privind spre Willem, rogi.