O LOCUIRE HALLSTATTIAN TÂRZIÀ E LA MLĂJET - BUZĂU...2020/01/16 · rectangular cu colţurile...
Transcript of O LOCUIRE HALLSTATTIAN TÂRZIÀ E LA MLĂJET - BUZĂU...2020/01/16 · rectangular cu colţurile...
O LOCUIRE HALLSTATTIANÀ TÂRZIE LA MLĂJET - BUZĂU
VALERIU LEAHU
LIA BĂTRÂNA
ADRIAN BĂTRÂNA
Cercetări de suprafaţă efectuate în primăvara a n u l u i 1986 pe valea
Buzăului, între Nehoiaş şi Pătârlagele a u identi f icat pe t e r i t o r iu l sa tu lu i Mlăjet,
comuna Neho iu . judeţul Buzău, o staţiune arheologică c u res tur i de locuire d in
perioada hallstaltiană târzie şi de la începutul celei de a doua epoci a f i e ru lu i .
Staţiunea se află pe terasa stângă (înaltă) a Buzăului, pe locu l n u m i t "Lunca
Topilei ". s i tua i i n apropierea halte i CFR Şeţu şi în imediata vecinătate a podu lu i
care traversează răul şi care, apoi, este u r m a t de d r u m u l ce duce în sa tu l Mlăjet. O
localizare a p u n c t u l u i arheologic poate fi stabilită şi p r i n raportare la şoseaua
Buzău - Braşov, staţiunea aflându-se pe partea dreaptă a căli rut iere . în drep tu l
Km. 91.900.
Potr iv i i u n o r observaţii. în acest sector, podu l terasei, înalt de 5 - 9 m , pare
să l i fost in vechime mai întins şi mai înalt. Micşorarea suprafeţei sale şi
denivelările existente, pe a locur i accentuate, s-au datorat - ul ter ior , de-a l u n g u l
veacuri lor - expans iun i i albiei Buzăului, despr inder i lor şi surpărilor d in peretele de
stâncă ce mărgineşte terasa spre est-nord-est, deplasărilor ve rsan tu lu i , dar şi unor
amenajări modeme: podu l peste râu şi d r u m u l care, pe m a l u l stâng al apei, duce în
satul Mlăjet.
Săpăturile efectuate 1 în an i i 1986 şl 1987 a u afectat d i n întinderea terasei
o suprafaţă de aprox imat iv 1000 m 2 .
Ştrat igaf ia observată a fost următoarea:
Sub so lu l vegetal, cu grosime între 0,15 - 0,50 m , se află o depunere de
pământ cas tan iu , a cărei grosime variază, de asemenea, între 0.20 - 0,30 m:
succede u n strat cas tan iu - cenuşiu, gros între 0,20 - 0,60 m , conţinând, ma i ales
către baza sa, rare r es tur i ceramice d in p r ima epocă a flerului: pe o întindere de
circa 250 m 2 d i n ar ia investigată a fost identificată, în zona mediană a acestui strat ,
o mare platfonnâ de pietre, pe a cărei suprafaţă a u p u t u t fi surpr inse fragmente de
vase de la începutul celei de a doua epoci a fierului; de la l im i t a inferioară a
145
www.mnir.ro
s t r a t u l u i cas tan iu - cenuşiu se adânceau gropile de bordel şi menajere, c u res tur i
de locuire p r op r i i Ha l l s t a t t -u lu i târziu; dedesubt s-a constatat u n s t ra t n ls ipos-
argilos, ia r sub acesta, o depunere de pietriş zăcând pe stânca-suport a terasei
(unele elemente de stratigrafie s u n t indicate pé profilele reprezentate în Pl. I şi II ).
Deşi bordeiele şi gropile menajere hal lstatt lene a u avut toate aceeaşi limită
de porn i re în j os ; baza s t r a t u l u i castaniu-cenuşlu, materialele ceramice descoperite
în u m p l u t u r a lor s-au diferenţiat tipologic şl cronologic. Nedlferenţierea
stratigraflcă a complexelor de locuire, în pofida mu l t e l o r şi repetatelor observaţii,
poate f i pusă în legătură, eventual , c u unele procese natura le p ropr i i zonei,
respectiv alunecări de teren şi, ma i ales, spălări ale u n o r s t r a tu r i .
Complete le fl» locuire, descoperite s u n t două locuinţe de t i p bordel , o
vatră deschisă şi zece gropi menajere.
Borde iu l n r 1 (Pl. I). Groapa acestuia, orientată N- S, a avut c o n t u r u l
rectangular c u colţurile ro tun j i t e . Lung imea şl lăţimea, măsurate la gură. a u fost: 6
m şi respectiv 5.40 m.. Adâncimea, măsurată în zona centrală, a fost - 0,80 m.
Pereţii fuseseră orientaţi uşor oblic către fund , acesta f i i nd pod i t c u s t ra t de l u t
b ine bătătorit. Intrarea n u a fost amenajată p r i n afectarea c o n t u r u l u i locuinţei -
accesul făcăndu-se, probabi l , c u a ju to ru l une i scări, al u n o r b u t u c i de l emn sau al
u n o r pietre. Probabi l că de la gură în sus groapa să fi fost continuată de pereţi
amenajaţi d i n schelet lemnos uşor acoperit c u l u t amestecat c u păloase; o mărturie
în acest sens ar putea-o cons t i tu i restur i le , c u mărimi variabile, de ch i rp i c i purtând
pe o faţă amprente de nule le (Pl. I I I . 5). Prezenţa în u m p l u t u r a gropi i a une i
cantităţi re lat iv m a r i de cenuşă şi a u n o r pietre pare să indice că acoperişul va fi
fost amenajat d i n stuf, păpuriş sau păloase, "fixate'' p r i n greutăţi. în inter ior , pe
podea, aprox imat iv în c en t ru a fost constatată o vatră cvasiclrculară, amenajată d in
pietre de râu şi de râşniţă, u l t imele d i spuse c u faţa în Jos. Pe vatră şi în preajma sa
a u fost descoperite o protomă de berbec d i n ceramică (Pl. V I , 3), fragmente de vase
ceramice şi oase de animale, întregi şi fragmentare, mu l t e pute rn ic arse. "Dispoziţia
inteţionatâ a acestor piese în cadru l vetrei - a apreciat A lexandra Bolomey - este
indiscutabilă şi corespunde, foarte probabi l , u n u i ritual efectuat înainte -de
părăsirea locuinţei". La desvelire, în pământul de umplutură a gropi i au , fost
constatate. împreună c u cele menţionate: o râşniţă de piatră. întreagă (Pl. I I I , 8),
c inc i fragmente de pietre m a r i de rău, c inc i frecătoare d in piatră, c inc i fusaiole d in
l u t ars^Pl . I I I , 1 - 3). u n creuzet d i n piatră (Pl. I I I , 7), u n fragment d in t r - o lamă de
146
www.mnir.ro
cuţit d m fier (Pl. I I I , 6) o cute d i n piatră, şase bulgări de oc ru galben şi roşu (vezi PI.
I I I , 4). oase de anlmaje. întregi şl fragmentare, fragmente de vase ceramice.
Borde lu l n r . 2 (Pl. II). Groapa sa, orientată E - V, a avut c o n t u r oval -
neregulat, c u diamètre, măsurate la gură, de 4,20x 2,90 m . Adâncimea maximă,
măsurată, de asemenea, în cen t ru , a fost de 1,40 m . Pereţii cădeau, şi a ic i , uşor
oblic, d inspre gură spre f u n d ; acesta păstra o depunere foarte subţire de pământ
lu tos , nebătătorit, ci tasat p r i n călcări repetate, d i n vechime. în colţul n o r d - estic,
in t rarea a fost amenajată p r i n "gârlici" c u forma neregulată, c u două trepte săpate,
placate c u pietre de râu. N u s-au înregistrat ind i c i i c u pr iv ire la m o d u l de
amenajare a acoperişului. în exterior, apropiată de l a tu ra nordică a locuinţei se afla
o vatră ridicată pe pat de pietre de rău, peste care s-a depus u n s t ra t de l u t
bătătorit, făţuit; slaba şi inegala înroşire şi consistenţă a acestuia sugerează că
vatra abia dacă a fost folosită. I n pământul de umplutură a u fost constatate res tur i
osteologice animale , în procent simţitor redus comparat iv c u frecvenţa acestora în
B. 1 ."şi fragmente ceramice.
Vatra. Portativă, rectangulară, c u gardlnă înaltă, a fost lucrată d i n l u t
amestecat c u păloase, foarte b ine ars, şi aşezată pe u n pat d i n pietre de râu, riguros
ordonate. Lungimea: 1,04 m : lăţimea: 0,72 m ; înălţimea: 0.12 m .
Gropi le. Toate f i i nd în forma f u n d u l u i de sac. c u diametrele gu r i i va r i ind
între 0.40 m şi 0,68 m şi adâncimile între 0.37 m si 0,62 m , a u conţinut res tur i
materiale puţine (oase de animale şi ceramică) n u m a i în stare fragmentară şi c u
frecvenţă variabilă.
Oasele d * animal» probează : potr i v i t determinărilor făcute de Alexandra
Bolomey - creşterea şi folosirea în aşezare a următoarelor specii domestice: bovine
(37,5% d in întregul eşantion studiat ) , rumegătoare mic i (11,5%), porc (7,4%), cal
(6.4%), şi câine (4,3%). Ca specii vânate a u fost identif icate: cerbul (14.9%),
mistreţul (9,2%), b o u r u l şi z i m b r u l (1,8%), căpriorul (1,6%); de asemenea, p r i n câte
u n fragment. Jderul şi u r s u l . Aceeaşi cercetătoare a stab i l i t , pe ansamblu l
materialelor osteologice, p rocentu l de 7 0 % animale domestice şi de 3 0 % specii
sălbatice'3'.
C T ^ m i r - f l Se clasifică, după tehnica de l u c r u a recipientelor în două mar i
grupe: A, lucrată c u mâna şi B, la roată; p r ima grupă este masiv precumpănitoare,
a doua, foartè slab reprezentată.
147
www.mnir.ro
Vasele realizate cu mâna se ordonează, in funcţie de pasta d in care au fofU
lucrate , in două categorii.
A l . Grupează exemplare poroase, d in l u t insuf ic ient frământai, şi cu
degresanţi (pleavă, piatră mărunt sfărâmată, c iobur i pisate) ce au fost neglijent
triaţi şi dozaţi. Arderea, n u de puţine ori incompletă, a fost în genere oxidantă,
exter iorul pereţilor prezentând culoare cărămizie sau roşcată, cu nuanţe variate,
uneor i virând către cenuşiu.
C'a Tonne au p u t u t fi parţial reconst i tui te : a) vase de t ip sac. cu pereţi groşi,
cu fundur i întinse, drepte, neprofi late: b) vase cu corp arcui t , c u gât relativ înalt,
aplecai spre inter ior : c) castroanele IrOnconice cu pereţi de asemenea groşi: d) vase
cu pântece bombat : e) capace disc'nidale cu apucătoare.
Decorul acestor recipiente, sărac, avea rol funcţional: proeminenţe
apucători (semiovale. rectangulare, simple sau cu alveolă) şi brâuri alveolate
(dispuse sub buză şi pe umer i , rareori desfăşurate pe corp p r in ramificaţii
desprinse d in bandă orizontală continuă).
A2. Această categorie, lucrată de asemenea cu mâna. grupează recipiente
d in pastă de bună calitate, l u t u l f i ind mai bine frământat, iar degresanţii. mai f ini .
f i ind dozaţi în proporţii reduse. Adeseori exter iorul vaselor a fost acoperii cu slip
f in, în repetate cazuri I u s t i n i i . Şi arderea a fost mai bună - cel mai adesea oxidantă,
n u de puţine or i insă şi i n med iu cu oxigenul redus: suprafeţele recipientelor apar
astfel precumpănitor cărămizii, cu nuanţe diverse, dar şi cenuşii - castani i , iarăşi
mai închise or i mai deschtse.
Fonnele pr incipale - reconst i tui te şi în acest caz pe baza uno r profile
fragmentare - sun t unnăloarele: a) vase mar i . înalte, cu gură evazală. gât uşor
strâns, cu pansa bombată, transpuse în mai l im i t e variante, in funcţie de gradul de
evazare a g u r i i , de confonnaţia buzei , de îngustimea gâtului sau dé bombănea
pansei (Pl. IV, ] , 3. 4, 8): b) vase mar i şi mi j loc i i cu corp arcu i t convex, cri gura
largă, având marginea scundă răsfrântă in exterior, cu proeminenţe - apucători pe
partea superioară (Pl. IV. 2): c) Vase mar i şi mi j loc i i cu corpul arcuit, convex de Ia
gură spre fund (Pl. IV. 5): d) vase, mi j loc i i sau mal mar i , b i tronconice (Pl. IV. 7)
uneor i c u marginea uşor profilată drèpt (Pl. IV, 12): e) vase de t i p clopot' (Pl. IV. 6): 0
castroane tronconice (Pl. IV; 14) sau cu corpul a rcu i t convex (Pl. IV, 9) cu
proeminenţe - apucători pe partea superioară a co rpu lu i , unele exemplare,
prevăzute cu l o r i i orizontale pr inse sub buză, având fie marginea teşită orizontal şi
148
www.mnir.ro
profilată (Pl. IV. 10) fie marginea evazată (Pl. IV, 11); g) străchini tronconice cu
margine verticală, dreaptă (Pl. V. 1 - 5) sau trasă spre inter ior , fie a r cu i t (Pl. V.6. 8,
11) fie frântă oblic (Pl. V, 7) sau c u marginea înaltă, evazată (Pl. V, 12 - 15), fiecare
t ip având var iante determinate de gradul de arcuire sau de evazare a marg in i i sau
de conformaţia buzei ; h) ceşti, unele, mar i şi mi j loc i i , f i i nd de t i p căuş (Pl. V I . 5 - 6)
cu toartă d i n bandă lată. trasă d i n buză. suprainălţată şi uneor i prevăzută c u
bu ton , dlscoidal (Pl. V I . 1,2, 4) sau zoomorf (Pl. V I , 3), alte exemplare, m i c i , ma i rar
mi j loc i i , de asemenea c u toartă, având corpu l t ronconic (Pl. V I I . 1 - 2); căni (rare) cu
toartă (torţi). de d imens iun i , mi j loc i i şi ma i mar i , c u corpu l bombat sau arcu i t
b i t ronconic . u n fragment atestând şi exemplare c u gura înaltă şi evazată (PI. VI I I ,
6).
Pe recipientele lucrate c u mâna d in pastă de b u n a calitate (categoria A2 )
decorul apare foarte rar. Alături de proeminenţele - apucători a l căror ro l este şi aici
funcţional, pot fi menţionate doar canelur i le . r a r întâlnite (PI. VI I I , 2- 4), tratarea în
faţete (benzi faţetate) a ex te r i o ru lu i une i străchini (PI. VI I I , 1) şi în fine, o aplicaţie
plastică în formă de r y thon pe umărul u n u i vas de t i p A2a (Pl. X.2).
Perforaţiile c irculare întâlnite izolat pe ma i mu l t e fragmente de recipiente
(îndeosebi străchini) d i n categoria A2 (Pl. IX) n u pot fi considerate elemente
decorative. Este adevărat că n i c i n u p u t e m preciza ros tu l l o r 4 . Analog i i p en t ru
acestea se întâlnesc pe ceramica hallstattiană târzie de la Bârseşti - Vrancea, unde
insă astfel de găuri c irculare s u n t dispuse în şir sub buza vasu lu i . In t r -o asemenea
dispunere ele au , c u m a remarcat Sebastian Mor intz , s i m i l i t u d i n i pe ceramica
găsită în morminte l e scitice de pe N ip ru l m i j l o c i u 5
Ceramica lucrată la roată (grupa B), d i n pastă fină, foarte b ine frământată,
deosebit de compactă, conţinând doze m in ime de degresanţi f in i şi în toate cazurile,
foarte b ine arsă (cu suprafeţele exterioare şi interioare n u m a i de culoare cenuşie) a
fost descoperită în stare extrem de fragmentată. D i n această cauză posibilităţile de
precizare a u n o r forme s u n t c u deosebire reduse. C u suficientă cer t i tud ine se poate
menţiona n u m a i prezenţa u n o r străchini şi a u n o r căni c u toartă. Câteva fragmente
de vase mar i (de f u n d u r i şl pereţi) ar putea eventual , proveni de la amfore (vezi PI.
IX).
* • *
149
www.mnir.ro
încadrarea cronologică şl culturală a res tur i l o r aşezării de la Mlăjet -
Buzău se poate obţine pe baza analizei comparativ-t ipologice a materiale lor
ceramice. în această privinţă a fost evident încă d in faza cercetărilor în teren, încă
d in t i m p u l dezveliri i şi tratării complexelor de locuire , că descoperirile d in p u n c t u l
" L u n c a Topi le l " a u cât se poate de bune analogi i în ceramica fac iesului cu l tura ]
ha l l s ta t t i an târziu de t i p Ferigile - Bârseşti.
Astfel , vasele m a r i , înalte, c u gura evazată, gât uşor strâns şi pansa
bombată ( t ipu l A2a, PI. I I I . 1, 3, 4, 8) pot f i apreciate drept corespondent depl in al
"vaselor m a r i pântecoase" ( t ipu l V în clasificarea l u i A l exandru Vulpe) d i n necropola
de la Ferigi le B . Vasele m a r i şi mi j loc i i , c u corp a rcu i t convex, c u gura largă având
marginea scundă răsfrântă în exterior şi c u gât scur t şi larg, c u proeminenţe -
apucători pe partea superioară a c o rpu lu i ( t ipul A 2 b . Pl. III 2) de la Mlăjet - Lunca
Topi le i îşi a u analogia în ceea ce tot A l exandru Vulpe a n u m i t "vasele pântecoase de
t i p T igveni 7 . De asemenea, diverse t i p u r i de vase - borcan, c u deosebire t ipur i l e VI
A l , VI A2 şi VI D , d in clasificarea, l u i Vu lpe 8 , caracteristice p e n t r u ceramica
g r u p u l u i Ferigile - Birseşţi, a u fost şi ele descoperite în aşezarea pe care o
prezentăm (vezi Pl. I I I . 6, 9, 13). Ceaşca tronconică c u toarta supraînălţată
prevăzută c u b u t o n discoidal ( t ipu l II A de la Ferigile) întâlnită în necropola
eponimă, dar şi la Cepari sau Tigveni - Babe u , a apărut şi la Mlăjet - Lunca Topilei .
în B l şi în s t r a t u l de cultură. La fel, a u fost constatate aici şi ceştile ( "ceşcuţele")
tronconice c u toartă supraînălţată (Pl. V I I , 1 -2) inseriate. la Ferigile. în t i p u l II B 1 1 ' .
In f ine. ma i menţionăm că t ipur i l e de străchini descoperite de no i , publ icate acum
(Pl. V) se ataşează, aproape toate, u n o r t i p u r i determinate la Ferigile - dar prezente
şi în alte necropole p ropr i i aspectu lu i cu l tu ra l în discuţie -respectiv t i p u r i l o r I A cu
variantele A2, 3 şi 4. I B3 şl D a i şi D b " .
Unele d in t re materialele ceramice de la Mlăjet - Buzău îşi află
s im i l i tud in i l e şi în descoperirile de la Bârseşti - Vrancea. Semnalăm ca alare.
alături c u deja menţionatele găuri c i rculare .de pe vase, îndeosebi foarte bunele
analogi i d in t re t ipur i l e de vase - borcan, d intre care unele străchini evazate, dar.
m a i ales. d in t r e ceştile tronconice c u toartă supraînălţată 1 2 .
Puţinele elemente de decor constatate pe ceramica de la Mlăjet îşi găsesc,
şi ele, analogii le tot în med iu l cu l tu ra l Ferigile - Bârseşti, unde sunt bine
reprezentate brâurile alveolate, caneluri le , faţetarea, elemente în relief aplicate pe
exter iorul u n o r recipiente sau b u t o n i i zoomorfi de pe tort i le u n o r ceşti 1 3.
150
www.mnir.ro
Raportarea şi ataşarea ceramici i d i n aşezarea hallstattiană târzie de lâ
Mlăjet, la aspectul (grupul ) c u l t u r a l Ferigile - Birseşti, trebuie însă să ţină seama şi
de ce se dovedeşte a f i de natură să particularizeze descoperirea prezentată de no i ,
în cadru l fac iesului menţionat. Semnalăm, de aceea, că două forme atât de bine
reprezentate în ansamb lu l descoperir i lor de t i p Ferigile - " s t rach ina - căzănel" şi
"ceaşca pântecoasă" ( t ipur i le I C şi III în clasificarea l u i A l exandru Vu lpe 1 4 ) lipsesc
la Mlăjet (fragmentele de castroane c u torţi orizontale pr inse sub buză - vezi Pl. TV.
10. 11) neputând, fi confundate c u vasele de t i p lekane de la Ferigile sau Tigveni.
Trebuie de asemenea reliefată prezenţa la Mlăjet a fragmentelor de vase lucrate la
roata o l a r u l u i (Pl. XI) , câtă vreme o atare categorie ceramică abia dacă este
înregistrată i n necropole de t i p Ferigile cercetate pană în prezent (la Bârseşti,
categoria în discuţie este menţionată 1 5 ).
Este foarte probab i l că asemenea deosebiri a u o motivaţie ma i complexă.
Nu trebuie astfel u i t a t n i c i u n moment , că în încercarea de a omologa cu l tu ra l şi
cronologic descoperirea de la Mlăjet - Lunca Topilei - întemeindu-ne pe ceea ce a
apărut drept caracterist ic în ceramică - am fost în situţia de à compara mereu
materiale aflate într-o aşezare, c u altele, extrase d in necropole, selectate p e n t r u a fi
depuse acolo ca inventar fune ra r 1 6 . Se cere de asemenea reţinută împrejurarea că
materialele supuse comparării sun t , în bună măsură, distanţate ter i tor ia l . G r u p u l
necropolelor de t i p Ferigile, su rp r ins până acum în ari i le judeţelor Vîlcea şi Argeş se
situează astfel depărtat c u aprox imat i v 150 k m (în l in ie dreaptă) de aşezarea de la
Mlăjet, care, în fe lul acesta, pare a se ataşa geografic şi c u l t u r a l , ma i degrabă
sec toru lu i Bârseşti. Asemenea situaţii a u influenţat într- adevăr şi până la ce l imi te
- f iz ionomia • di feritelor manifestări de cultură materială şi spirituală străvechi ?
Răspunsul este c u atât ma l di f ic i l de obţinut în cazul analizat, c u cât, se ştie,
descoperirile de t i p Bârseşti s u n t încă puţine, oarecum izolate şi o r i cum, departe de
a fi suficiente u n o r examinări mult ip le ,complexe şi concludente. în fine. este firesc
să admi tem că anume deosebiri între materialele descoperite la Mlăjet şi ceramica
d in necropolele de t i p Ferigile - Bârseşti cunoscută până acum se datoresc şi u n o r
diferenţe de o rd in cronologic.
Neîndoielnic, absenţa aproape totală la Mlăjet. a decoru lu i canelat sau în
relief. întâlnit la Ferigile - c u înfăţişări atât de caracteristice - pe străchinile evazate,
pe ceştile de t i p IIA sau pe cănile t i p IV; or i dimpotrivă, prezenţa în aşezarea de la
Lunca Topi le i a vaselor pântecoase de t ip Tigveni - asemenea elemente sugerează că
151
www.mnir.ro
descoperirea de pe m a l u l Buzăului atestă u n facies ma i târziu d in evoluţia g r u p u l u i
Ferigile - Bârseşti.
Pent ru a preciza, pe cât este c u putinţă, poziţia cronologică a acestei
l ocu i r i hallstsţtiene, apare însă necesară, ma i întâi, detalierea u n u i fapt deja
menţionat: p r i n câteva particularităţi de amenajare a adăposturilor, dar. ma i ales,
p r i n ceramică, cele două complexe de l o c u i r e 1 7 de la Mlăjet - Lunca Topi le i şi - au
arătat, u n u l faţă dé celălalt, n u n u m a i trăsăturile de un i ta te , dar şi unele deosebiri.
Astfel . în privinţa t i p u l u i de locuinţă se cere remarcat că B l . cu suprafaţa
locuibilă ma i mare. c u forma sa (rectangulară având colţurile ro tunj i te ) , cu vatra
d in inter ior , pod i t f i ind c u strat de lutulală, aşternut şi bătătorit, şi fără a avea
intrarea amenajată p r i n afectarea c o n t u r u l u i locuinţei, s-a diferenţiat de B2, cu
suprafaţa locuibilă ma i redusă, cu forma sa oval - neregulată, fără podea de l u t
bătătorit, c u vatră în exterior, dar c u intrare de t ip gârlici cu trepte p ie t ru i te .
In privinţa i n v e n t a r u l u i ceramic trebuie notate următoarele: în B l se
regăsesc cele ma i mu l t e d intre t ipur i l e de străchini întâlnite în necropolele de t ip
Ferigile, iar alături de acestea, ceştile c u toarta supraînălţată prevăzută cu b u t o n
discoidal , ceşcuţele tronconice cu toartă, vasele pântecoase, cu excepţia însă a
acelora de t i p Tigveni. De asemenea în B l (şi n u m a i aicil) au fost constatate
fragmentele ceramice c u decor canelat descoperite în aşezare. în sch imb, în B2
lipsesc ceştile căuş c u b u t o n discoidal pe toartă, străchinile evazate, ceştile
tronconice. decorul c u cane lur i . Vasele pîntecoase de t i p u l V - Ferigile au acum o
alură ma i greoaie, f i i nd ma i scunde dar ma i extinse în d i ame t ru (atât la gură cât şi
la pansă). Neexistente în B l , apar în B2 : vase pântecoase (fragmente) de t i p Tigveni
(Pl. IV, 2), profi le de străchini neîntâlnite deocamdată în necropolele g r u p u l u i
Ferigile - Bărseşti (Pl. V. 4. 9). torţi de căni având pe spinare pute rn ic reliefate
nervur i l ong i tud ina le , paralele (Pl. X. 1. 4). vase clopot çu brâuri. alveolate
ramificate pe corp (desprinse d i n proeminenţe - apucători. Pl. X. 5).
Datele consemnate duc la concluzia că cele două locuinţe târzii
hallstsţtiene de la Mlăjet - Lunca Topilei n u s u n t contemporane; borde iu l nr . 2 este
mai târziu decât p r i m u l , în ceramica sa regăsindu-se şl elemente ce uneor i par
chiar a f i depăşit evoluţia g r u p u l u i cu l tu ra l Ferigile - Bârseşti (aşa c u m este acesta
definit până în prezent).
C u m ar putea fi încadrate cronologic, ma i strâns, aceste două locuinţe ?
152
www.mnir.ro
Pent ru ceramica descoperita în borde iu l nr . 1, cele ma i m u l t e şi m a i bune
analogi i po t f i regăsite p r in t r e materialele p ropr i i fazei n u m i t e Ferigile I I I . într-
adevăr, fonnele recipientelor d i n această locuinţă, reconst i tu i te , îşi află. fiecare,
corespondent îndeosebi în vasele - borcan, castroanele, străchinile, vasele
pântecoase, ceştile - căuş sau ceşcuţele tronconice descoperite în necropola
eponimă, în t u m u l i i 9. 40 , 42 . 77, etc . 1 8 , şi ma l m u l t , ma i apropiat încă în ceramica
t u m u l i l o r 2, 5, 9. 11 , 13"şi 14 de la Tigveni n f labe 1 9 sau în inven ta ru l p r i m u l u i '
t u m u l de la Ţiţeşti - Argeş 2 0 . Totodată, avem în vedere prezenţa p r in t r e restur i le
ceramice d in B l a u n u l fragment d i n partea superioară a une i căni (porţiunea de
gură c u segment de toartă prinsă pe buză) lucrată l a roată (Pl. X I , 3), t i p de
recipient ce îşi găseşte depl ina analogie în necropola de la Slobozia 2 1 , datată în
interva lu l de t i m p 450-350 î. Ghr. Pe baza u n o r asemenea asocieri comparat iv -
tipologice, credem că borde iu l nr . 1 de la Mlăjet - Lunca Top i l e i poate f i datat în a
doua Jumătate a seco lu lu i V - începutul seco lu lu i IV î. Chr .
In cel de a l doilea bordei , însă unele materiale îşi află analogi i în
descoperiri ma i târzii. P e n t r u exemplif icare, menţionăm, întâi, fragmentele de vase -
"c lopot" c u decor de brâuri alveolate ramif icate pe corpi [desprinse d i n t r - u n brâu
orizontal întrerupt de proeminenţele - apucători. Se ştie că - necunoscut până
acum în inven ta ru l ceramic p r o p r i u g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile - Bârseşti - acest t ip
de vas, ch ia r dacă apare în secolul V î. Ghr . 2 2 , este c u deosebire specific c u l t u r i i
getice d i n secolele IV şi III* î. Ch r . 2 3 . La fel, străchinile tronconice - c u marginea
dreaptă sau puţin trasă spre inter ior , c u buza profilată în exterior sau n u , dar
întotdeauna teşită oblic - şi ele îşi a u corespondent în exemplare descoperite în
necropola getică de la Z imnicea şi datate acolo în secolele IV - III î. C h r . 2 4 . în f ine.
u n fragment d i n partea superioară a une i câni (PI. VI I I , 6) arată că aparţine u n u l t i p
ce se întâlneşte deasemenea în secolele IV şi I I I î. Ch r . 2 5 . Pe astfel de date
spr i j in indu-ne , opinăm că borde iu l nr . 2 poate f i datat în c u r s u l celei de a doua
jumătăţi a seco lu lu i IV î. Chr., înclinând, ma i curând, către finele acestui veac.
O asemenea încadrare cronologică pune însă problema următoare:
Ţinând seama de data (secolul V, poate şi începutul seco lu lu i IV î. Chr.)
stabilită de A l exandru Vulpe p e n t r u cele ma i târzii manifestări de t i p Ferigile -
Bârseşti. identi f icate pana a c u m 2 6 ; d a r luând în considerare şi opini i le l u i Emi l
Moscalu. după care o serie de descoperiri arheologice probează, "începutul
aspectu lu i Canl ia în Munten i a , în a doua jumătate a seco lului V I şi p r i m a jumătate
153
www.mnir.ro
a seco lului V î. e. n . " 2 7 , astfel încât "între 450 - 400 aspectul Çanlla era pe depl in
f o rma t " 2 8 , într-o atare situaţie ce ar putea să marcheze sub rapor t c u l t u r a l -
arheologic cea de a doua locuinţă hallstattiană târzie de l a Mlăjet - Buzău ?
Const i tu ie ea ipostaza u n u i n o u or izont târziu p r o p r i u g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile -
Bârseşti, ce succede ce lui atestat p r i n descoperirile de la Cepari - Biserică şi
Tigveni - Babe ( t u m u l i i 2, 5. 9 - parţial. 11 , 13, şi 14) ? Sau, dimpotrivă, borde iu l
nr . 2 d i n Lunca Topi le i atestă u n a l t aspect c u l t u r a l ? - f i i nd pos ib i l ca acesta să fie
aspectul Canl ia, într-p înfăţişare t impur i e a sa. Problema formulată este
interesantă, lncltantă chiar , ştiut f i i nd că până în prezent n u este deloc clar ce
anume urmează - ca populaţie şi ; civilizaţie autohtonă - în ar ia g r u p u l u i cu l tu ra l
Ferigile - Bârseşti după încheierea evoluţiei sale. Emi l Mosca lu a op inat că
"cont inu i ta tea aspectu lu i Ferigile în ar ia sa. în sec. IV - III î. e. n . este aproape
sigură" 2", ne f i i nd . astfel exclus ca el "să dăinuie până la formarea c u l t u r i i
Sannizegetusa" 3 0 . Dar acelaşi cercetător a demonstrat că între aspectele Ferigile -
Bârseşti şi Canl ia a u existat o serie de elemente ( t ipur i ceramice, c u variante)
c omune 3 1 . E l a remarcat de asemenea că "între Ferigile I I I , de la Tigveni există m u l l
n ia i mu l t e elemente comune eu Can l i a decât c u Ferigile I şi I I 3 2 . Este pe depl in
firesc ca asemenea afinităţi să fie expresia apartenenţei ambelor aspecte cu l tura l e
la e tnosul geto-dac şl la civilizaţia creată de acesta. Dar este la fel de posib i l ca
realităţile c u l t u r a l - arheologice aduse in discuţie să reflecte şi part ic iparea
g r u p u l u i Ferigile - Bârseşti, în ar ia sa de div iz iune, la const i tu i rea aspectu lu i
Canl ia, care se ştie - la vremea sa şi pe măsura formării şi afirmării civilizaţiei geto -
dace d i n â doua epocă a f i e ru lu i - a evoluat pe o arie m u l t extinsă, corespunzând
aproape întregului spaţiu carpato- dunărean - nord ba l can ic 3 3 .
Trebuie să àdmitém că rezolvarea une i probleme ca- cea fonnulată ma i sus
pret inde ian supor t documentar consistent. încărcat de argumente numeroase şi
cât ma i sigure - p e n t r u care descoperirea prezentată de no i n u const i tue decâl u n u l
d intre elementele 'de susţinere. Apare astfel evidentă necesitatea uno r noi
descoperiri v i i toare sau publ icarea t u t u r o r acelora deja efectuate.
* * Aşezări a t r ibu i t e g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile-Bârseşti au începui a fi
semnalate în l i t e ra tura de specialitate, i n unnă c u ma i b ine de două decenii . în
1970. A l exandru Vulpe menţiona astfel aşezările de la Budeşti. Bârseşti-Vâlcea şj
154
www.mnir.ro
Orleşti. în preajma Drăgăşanilor 3 4. Tot a tunc i , Gheorghe I . Petre comunica
existenţa une i aşezări Ferigile l a Govora-sat, comuna Mihăeşti, Jud.Vâlcea 3 5. U n an
mai târziu apăreau rezultatele - e adevărat, c u t o t u l modeste- pr i le ju i te de
urmărirea în teren a descoperir i i for tui te a res tur i l o r de aşezare de la Gătejeşti 3 6 ,
iar în 1973 se a f i rma că " a u fost surpr inse urme de viaţă d i n p r i m a epocă a f i e ru lu i
. de t i p Bârseşti- Ferigile " la Gherăseni -Buzău 3 7. în sfârşit, în 1986 erau
identif icate şi cercetate -concomitent - restur i le de aşezări Ferigile de l a S ib i c iu de
Sus, j u d . Buzău 3" - o locuinţă de t ip bordei c u c o n t u r d r ep tungh iu la r , adâncă de
1.40 m faţă de n ive lu l ant ic de călcare, datată grosso-modo, pe baza materiale lor
ceramice. în secolul Vl- IV î. Chr. - şi locuirea de la Mlăjet - Buzău, prezentată în
pagini le de faţă.
Departe de a cons t i tu i o documentare satisfăcătoare, dep l in concludentă,
datele deţinute până în prezent c u referire la aşezările g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile-
Bârseşti s u n t suficiente lotuşi p e n t r u a atesta caracterul agrar a l economiei
practicate, m o d u l sedentar de existenţă şi t i p u l rust i c al h a b i t a t u l u i 3 9 , constatate la
geţii situaţi în zonele dea lur i lor şi depres iuni lor subcarpatice meridionale , între
secolele VU- IV î.Chr.
Adăugând acestea p a t r i m o n i u l u i de date şi observaţii rezultate d in
cercetarea necropolelor, credem că în v i i tor se poate adopta, c u îndreptăţire,
conceptul c u l t u r a Feriglle-Bârseşti.
V >J
155
www.mnir.ro
NOTE
1. Cercetările de la Mlăjet - Lunca Topilei a u fost efectuate pe baza
contracte lor nr . 1892/1986 şi nr . 1994 (2958)/1987 încheiate de M. N. I . R. cu L S .
P. H. - Bucureşti şi a u avut ca temă salvarea arheologică a mărturiilor de cultură
materială afectate de amenajările h idrotehnice de pe valea răului Buzău, in
sectoarele Nehoiaşu - Pătârlagele şi Chtrleşti - Bâsca Ch io jdu lu i . în campania clin
1986, elaborarea p l a n u l u i de săpălură, observaţiile stral lgraf ice, tratarea
complexelor de locuire şi întocmirea documentaţiei grafice şl foto a u fost efectuate
în teren de Adr i an Bătrâna şi L ia Bătrâna, ajutaţi t emporar de Alexandra Bolomey
şi Va ler iu Leahu. Prelucrarea ceramici i , uneltelor, a l tor obiecte şi redactarea
t e x tu lu i la tema de contract au fost făcute a tunc i de Lia Bătrâna şi Va ler iu Leahu.
in 1987, colegii Lia şi Adr ian Bătrâna aflându-se pe şantierul Hârşova. toate
operaţiunile d i n teren şi de laborator, p recum şi elaborarea t e x t u l u i la s t u d i u l de
contract a u revenit l u i Va le r iu Leahu, care, u l ter ior , a redactat şi acest text.
2. A lexandra Bolomey, Resturi le de animale de la Mlăjet - Lunca Topilei :
caracterist ic i şi semnificaţii. în C. C. E. S. - M. I . R. S. R., Mărturii de cultură
materială pe valea râului Buzău în zona amenajărilor h idrotehnice - sectorul
Chlrleşti - Bâsca Ch io jdu lu i . Contract nr . 1994 (2958)/1987, p. 46.
3. Ib idem, p. 44 - 54.
4. în cazuri le u n o r recipiente m a r i , de proviz i i . începând cu cele d in
neol i t ic este neîndoielnic că asemenea ori f ic i i aveau ro l funcţional, f i i nd destinate
aer is ir i i grânelor depozitate.
5. Sebastian Mor intz , în Materiale şi Cercetări Arheologice, V. 1958, p. 255
şi u n u . ; V I , 1959. p. 232 şi u r m . "
6. A l exandru Vulpe . Necropola hallststtiană de la Ferigile. Monografic
arheologică (mai departe în text: Ferigile ), 1967. p. 51 - 52 . Pl. X I .
7. Idem. în Dacia, N. S.. XVI , 1972, p. 84 . fig 5/8, 6/5 şi îndeosebi 8/2.
8. Idem, op. cit (nota 6). p. 52 - 54 . fig 16 şi Pl. X I I .
9. Idem, Ib idem, p. 44, Pl. IV - V: Dacia. N. S. XX i , 1977. p. 81 - 111 . eu i l . :
XXVI . 1982, p. 77 şi u r m . , c u fig. 7, 15. 17.
10. Idem, op. cit (nota 6). p. 46, Pl. V I .
11 Ib idem, p. 38 - 40 . fig. 13. Pl. I . I I .
12. cf. no ta 5.
156
www.mnir.ro
13. A l e xandru Vulpe . op. c i t (nota 6). p. 54 şl u r m . PI. 1/6. 13. V/30. X I I ;
p e n t r u aplicaţiunea plastică în formă de r h y t h o n , analogi i l a B u t u c e n i şl Brăiliţa
(sec. IV - III î. e. n.J. cf. E m i l Mosca lu . Ceramica traco - d e t t o l 1983. Pl. X - X I .
14. A l e xandru Vulpe . op. cit (nota 6). p. 40 - 4 1 . 47 - 49 . Pl. I I . V I I .
15. Până în prezent este menţionată doar cana c u toartă, lucrată la roată,
descoperită într-o necropolă d i n faza Ferigile I I I , cercetată l a Gătejeşti, j u d . Vâlcea;
cf. A l exandru Vulpe . Memoria Antiquitatts, I I . 1970, p. 132. 190; Gheorghe I . Petre,
SC/V. 22 . 4. 1971 , p. 559. flg. 1/1. Pentru ceramica lucrată là roată descoperită la
Bârseşţl. cf. E m i l Mosca lu , op. c i t . p. 183, 209.
16.. în 1969 au, fost descoperite la Gătejeşti - Vâlcea. în apropierea
necropolei şi r e s tu r i - probab i l d in t r - o zonă periferică - ale une i aşezări Ferigile.
Condiţiile d i n teren n - a u îngăduit decât o cercetare parţială şi superficială. N u a u
fost identi f icate locuinţe, f i ind.dezvelite şi tratate doar tre i gropi menajere. Puţinele
materiale ceramice - d i n care a u fost reconst i tu i te u r i t i p aparte de cană
pântecoasă, o strachină - căzănel şl o strachină c u marginea răsfrântă îh in ter ior -
aparţinând fazei Ferigile I I I , n u s u n t însă pe măsură a oferi c r i ter i i riguroase,
mu l t i p l e şl sigure p e n t r u a obţine încadrarea culturală şi cronologică a
descoperir i lor de l a Mlăjet - Buzău. Cf. Gheorghe I . Petre, op. cit (nota 15). p. 557 -
5 5 9 , 5 6 1 .
17. Gropi le menajere de la Mlăjet - Lunca Topi le i n u ău oferit, n i c i u n a .
materiale suficiente s i caracteristice p e n t r u a putea f i ordonate cronologic. Pe vatră
însă a u apărut fragmente ceramice indicând s igur contemporaneitatea c u borde iu l
nr . 2.
18. A l exandru Vulpe . op. cit (nota 6). p. 116. 130 - 1 3 1 . 132. 152 şi
passim.
19. A l e xandru Vulpe . Eugenia Popescu. Dqçia, N. S., XV I . 1972. p. 75 -
111 ; XXVI , 1 - 2 . 1982. p. 9 1 - 9 9 c u iL , 111 112.
20. Op cit p. 102. f lg. 24 de pa p. 105.
2 1 . C. Buzdugan . Carplca. 1, 1968, p. 83 . 92 . fig. 5/1 de l a p. 85.
22. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 47 .
23. Loc. c i t şi Pl. XVI I I . XIX/3.4; A. D. Alexandrescu. Docta A. S . XXTV,
1980. p. 44 - 45 . fig. 15.
24. Ib idem, p. 46 . fig. 23/15 - 2 1 .
25. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 387 . Pl. LXH/10.13.
157
www.mnir.ro
26 . A l exandru Vulpe . Eugenia Popescu. Dacia, XXVI . p. 112.
27. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 184.
28 . Loc. c i t .
29. Op. ,cit, p. 186.
30. Op. c i t . p. 185.
3 1 Op. cit, p. 186.
32 . Op. cit. p. 184.
33. Op. cit. p. 189 - 190.
34. A l e xandru Vulpe . op. cit (nota 15), IL p. 132, 190. în acelaşi context
este menţionată, po t r i v i t informaţiei oferite de Vic tor Teodbrescu, şl o aşezare de t ip
Ferigile l a Budureasca . Jud . prahova. E m i l Mosca lu contestă această încadrare
a t r i b u i n d descoperirea aspectu lu i Canl ia (op. cit. (nota 13). p. 186).
35. Cf. Materiale...XI, 1970. p. 466 şi u r m .
36. Supra , n . 15 şi 16.
37. G h D iaconu , Studii şi cercetări de istorie buzoiană, 1973. P. 7.
38. C. Buzdugan , G. T rohan i , Muzeu l Naţional de Istorie a României.
Cercetări arheologice, X I . 1992. p. 4 0 - 4 1 . PI. 6. 7/1
39. C u referire la t i p u l de hab i ta t p r o p r i u purtătorilor c u l t u r i i Freigile -
Bârseşti , A l exandru Vulpe a opinat că " . . . locuir i le e rau de t i p răsfirat, c u
gospodării const i tu i te pe fami l i i ma r i . izolate unele de altele, poate pe distanţe de
k i l omet r i , pe cu lmi l e dea lur i lor or i în zone propice p e n t r u fâneţe şl u n m i n i m u m de
agricultură. Cf. Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R. S. R ;, Documente recent
descoperite şi informaţii arheologice. Bucureşti. 1985. p. 21 - 22.
158
www.mnir.ro
ABSTRACT
Between 1986-1987 at Mlăjet, commune of Neholu, Buzău county , there
have been made researches 1 u t the remata^ ^ > n r $ ^ a t e
period of the F irst I ron Age. There have;beenjdisco>ţered two dwel l ings, an open.air
fire plâdé !àrid'ten garbage p i ts . The dwe l l i n g s were of ear th h u t type : the, first
hav ing an i n w a r d fire A ip lace a n d the secondone an ou tward fire place, placed very
near (plates 1,11 )'. . .„, . ,
Thé ëûlniral arid' c h r o n o l o g i c a l d a t i n g rfjf the, settlement, is proyed^by the
ceramic mater ia l (platés'TvY' Xi ) t h a t has. var ious, ar id {Very gpod^ a^ajp^ies ^wiţh
Ferigile - Bâi'éëàti cultûrè. Th i s c u l t u r i is-chamcteri&ücrfoR.^e na^lye. people,, the
Getae and is spread on the h i l l s and i n the hol lows of the sou the rn sub -
Carpathians. It lasts f rom the second ha l f of the 7 th (Century Ş,C. t i l l the. end of the
5 th-'thë'béglrihirigôf t h e 4 t h c e r t t u i y B i C . -: • ;, . ,,,. ) f
Tak ing in to considerat ion the ceramics f ound there, there have beep
dif ferentiated two levels w i t h i n the late-;jHallşţaţiap, .settlement: the first one is
represented by the ea r th ' - h l i t h o i ' t h a t belongs, ţp the iFerigţle I I I phase and may
be dated i n the second h a l f Pf the 5 t h century Mil the beg inn ing of the, 4 t h century .
The second level, represented by the earth - h u t no 2 and by the open a i r fire place
may be dated i n the second ha l f of the 4 t h century B.C. more probably by the end
of i t . Dated i n th i s way, i t resul ts that>the leve l fol lows after the latest Ferigile type
mani festat ion and belongs to the 5 t h century B.C. t i l l the beg inn ing of the 4 t h one.
It remains as a t d s k for the fu ture , tha t by add ing new discoveries,, to, be
establ ished i f the second level o f Mlăjet belongs ţo, Ferigii? - Bârseşti cu l tu re . Th is
t h i n g wou ld ' corné to 'conf i rm either^ the opjn ipn that , Ferigile - Bârseşti ; type
continués i ts existence On tha t area t$ty th i s ,4th - ßfd centur ies B.C. or tha t th i s
level shows thé appar i t ion o f another autochtonous cu l tu r e - the Canha cu l ture .
159.
www.mnir.ro
EXPLICAŢIA PALNŞELOR-
Pl. I Mlăjet - L u n c a - Topi le i . P lanu l şi p ro f i lu l bo rde iu lu i n r . 1
Pl. I I . Mlăjet - Lunca Top i le i . P lanu l şi p r o f i l u l bo rde iu lu i n r . 2.
Pl. I I I . Fusaiol'e de l u t (1 - 3), o c ru roşu (4).! fragment de ch i rp i c i c u amprente de
schelet lemnos (5). l ama u n u i cuţit de fier (6), creuzet de piatră (7) şi râşniţă de
piatră c u trecător (8) descoperite în borde lu l nr . 1.
Pl. IV. Profile fragmentare de vase luc ra t e c u mâna descoperite i n bordeie.
Pl. V. Profile fragmentare de străchini. Mlăjet - Lunca Topilei .
Pl. VL B u t o n i discoidalV (1 2,4) şl zoomorf (3) şi vase fragmentare d i n borde iu l n r .
Pl. VI I . Ceşti t ronconice c u toartă. ?»
Pl.. V I I I . Fragmente ceramice descoperite la Mlăjet - Lunca Topi le i . în bordeiele 1 şl
Pl. IX. Fragmente der vase c u perforaţii c i rculare. , ;:.
Pl. X. Mlăjet - L u n c a Topi le i . Ceramică hallstătâană d i n bordeie. ;
Pl. X I . Mlăjet - Luncă Topi le i . Fragmente de vase lucra te l a roată.
EXPLICATION OF PLATES
I s t Plate - Mlăjet - Lunca Topi le i . Plan a n d profile of h u t no 1.
2 n d Platé- Mlăjet' - Lunca Topi le i . Plan and pronie of h u t no 2,
3 r d Plate - Clay spindle weight (1 -3), red Ochre (4) f ragment o f an adobe w i t h
i m p r i n t s o f wooden skeleton (5), an i r on kni fe blade (6), stone me l t ing
pot (7) a n d stone h a n d m i l l w i t h rubbe r (8) - discovered i n h u t no. 1.
4th plate - Fragmentary profiles o f h a n d worked vessels discovered i n earth h u t s
5 ^ Plate - Fragmentary profi les of bowls . Mlăjet Lunca Topilei
6 t h
Plate - Discoidal a n d zoomorphous b u t t o n s (1-2) and fragments of vessels
f o u n d i n h u t no. 1
7th plate - Troncone-shaped cups w i t r h handles.
8 ^ Plate - Pottery fragments discovered at Mlăjet - Lunca Topi le i i n h u t 1 a n d 2. 9 t h
Plate - Fragments of vessels w i t h c i rcu lar perforations.
• 160
www.mnir.ro
1 0 t n Plate - Mlăjet - Lunca Topilei - Ha l l s ta t t ian pottery f ound i n h u t s .
1 1 t n Plate - Mlăjet - Lunca Topilei - Fragments of wheel-worked vessels.
161
www.mnir.ro
3 1 . -«- r. - r»*^ i i t 1*1 111 I V \ /
7//7/y So1 w e 3 e t " a l a c t u a l
Sol cadTaniu
Sol cas tan iu - cenuşiu (nivelul de locuire hallelâfïanâ.)
LuluiaJă (podirtă)
£fwf\ r\"eTr«,oase şi c o a r n e c a l c i n a t e ( r e s t u r i v a t r a )
L u t g a l b e n C s t e r i l ]
1m
Planşa I. Mlăjet - Lunca Topilei. Planul şi profilul bordelului nr. 1.
www.mnir.ro
/ / / / ^ Sel vegetai ox+oal
Sel castaniu
4m
I T S •=
S o l ce r f an lu -cenvs lo (i»rvelul de locuire hallstetftanâ)
Lut «galben (steril)
fVetre placînd tr-epte
P iet re acoperite- de luTuialalCy01"^«*)
Planşa P. Mt&Jet - LùncaTopÛel. Planul şl profilul bordelul nr. 2.
www.mnir.ro
Planşa I I I . Mlăjet - Lunca Topilei . Fusaiole de l u t (1 - 3), o c ru roşu (4), fragment de ch i rp ic i c u amprente, de schelet lemnos (5), l ama u n u l cuţit de fler (6), creuzet de piatră (7) şl râşniţă de piatră cu trecător (8) descoperit în borde lu l 1.
www.mnir.ro
www.mnir.ro
Planşa V. Mlăjet - Lunca Topilei. Profile fragmentare de străchini.
www.mnir.ro
www.mnir.ro
Planşa VII. Mlăjet - Lunca Topilei. Ceşti tronconice cu toartă.
www.mnir.ro
Planşa V I I I . Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente ceramice descoperite în bordeiele 1 şi 2.
www.mnir.ro
Planşa EX. Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente de vase cu perforaţii circulare.
www.mnir.ro
Planşa X. Mlăjet - Lunca Topilei . Ceramică hallstattlană d i n bordeie.
www.mnir.ro
Planşa X I . Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente de vase lucrate la roata.
www.mnir.ro