nu pot

5
METODA BRUNNSTROM-numele provine de la Signe Brunnstrom- fizioterapeută suedeză -metoda sa terapeutică a fost denumită Therapia prin Mişcare ( M o v e m e n t Therapy)-se adresează recuperării hemiplegiei-scopul terapiei Brunnstrom este facilitarea progresiei pacientului prin stadiile derefacere ale hemiplegiei post AVC.(cele 6 etape după Brunnstrom)-Brunnstrom observă că recuperarea funcţiei motorii urmează o succesiune destadii care se derulează după un anumit stereotip.Evoluţia poate fi lentă sau rapidăEvoluţia urmăreşte dezvoltarea normală ontogenetică în sens proximodistal adicămai întâi se recuperează umârul şi apoi mişcarea mâinii. Schemele de flexie serefac înaintea celor de extensie ale membrului superior. Mişcările reflexe preced pe cele voluntare controlate, iar mişcările grosiere se refac înaintea celor selectiveizolate. METODA BRUNNSTROM : încurajează recuperarea mişcărilor voluntare la pacienţii cu hemiplegie utilizând activit atea reflexă spinală (reeducareafuncţională şi în absenţa posibilităţilor de participare activă a pacientului) şistimularea senzorială.( e necesară integritatea căilor senzoriale aferente)Sti mularea senzorială depinde de stadiul de recuperare motorie al pacientului. (Brunnstrom 1970).Se folosesc reflexele primitive p entru iniţiereamişcării. Nu se foloseşte norma lizarea tonusului sau inhibarea mişcărilor primitive.Reeducarea funcţională a fost diferenţiată în 6 etape de câtreBrunnstrom :1.Etapa I: (în perioada flască): absenţa totală a mişcărilo r active l a nivelul segmentelor plegice2 . E t a p a I I : în perioada în care sunt posibile unele mişcări

Transcript of nu pot

Page 1: nu pot

 METODA BRUNNSTROM-numele provine de la Signe Brunnstrom- fizioterapeută suedeză-metoda  sa   te rapeut ică  a   fos t  denumită  Therapia  pr in  Mişcare  (MovementTherapy)-se adresează recuperării hemiplegiei-scopul terapiei Brunnstrom este facilitarea progresiei pacientului prin stadiile derefacere ale hemiplegiei post AVC.(cele 6 etape după Brunnstrom)-Brunnstrom observă că recuperarea funcţiei motorii urmează o succesiune destadii care se derulează după un anumit stereotip.Evoluţia poate fi lentă sau rapidăEvoluţia urmăreşte dezvoltarea normală ontogenetică în sens proximodistal adicămai întâi se recuperează umârul şi apoi mişcarea mâinii. Schemele de flexie serefac înaintea celor de extensie ale membrului superior. Mişcările reflexe preced pe cele voluntare controlate, iar mişcările grosiere se refac înaintea celor selectiveizolate.METODA BRUNNSTROM: încurajează recuperarea mişcărilor voluntare la  p a c i e n ţ i i   c u   h e m i p l e g i e   u t i l i z â n d   a c t i v i t a t e a   r e f l e x ă  s p i n a l ă   ( r e e d u c a r e a funcţ ională ş i în absenţa pos ib i l i tă ţ i lor de par t ic ipare ac t ivă a pac ientulu i ) ş i s t i m u l a r e a   s e n z o r i a l ă .(   e   n e c e s a r ă   i n t e g r i t a t e a   c ă i l o r   s e n z o r i a l e  a f e r e n t e ) S t i m u l a r e a   s e n z o r i a l ă   d e p i n d e   d e   s t a d i u l   de   r e c u p e r a r e   m o t o r i e   a l  pacientului.(Brunnstrom 1970).Se folosesc reflexele primitive pentru iniţieream i ş c ă r i i .   N u   s e   f o l o s e ş t e n o r m a l i z a r e a   t o n u s u l u i   s a u   i n h i b a r e a   m i ş c ă r i l o r    primitive.Reeducarea funcţională a fost diferenţiată în6 e t a p e d e c â t r e Brunnstrom:1 . E t a p a   I :   ( î n p e r i o a d a   f l a s c ă ) :   a b s e n ţ a   t o t a l ă   a   m i ş c ă r i l o r   a c t i v e   l a nivelul segmentelor plegice2.Etapa I I : în per ioada în care sunt pos ib i le unele mişcăr i minimale ca amplitudine, unele manifestări de sinergie şi spasticitatea muscularăîncepe să se instaleze.3.Etapa III: hemiplegicul realizează progresiv controlul asupra mişcărilor active şi în direcţia disocierii mişcărilor sinergice; spasticitatea creşteîn intensitate.4 .Etapa IV:  cont ro l to t  mai bun asupra mişcăr i lor voluntare , reducereaspasticităţii5.Etapa V: progresele neuromusculare continuă cu dificultate, sinergiile pierd din capacitatea de a parazita mişcările active6 . E t a p a   V I :   n u e   o b l i g a t o r i e , d a c ă s e   î n t ă m p l ă a p a r e   d i m i n u a r e a spasticităţii şi recupararea mersului.Clasificarea nu diferenţiază evoluţia deosebită a membrului superior de celinferior şi nici a cazurilor afazice.1

 Definirea termenilor:1.Reacţiile asociate: sunt mişcările observate pe partea afectată ca răspuns lamişcărilevoluntare cu rezistenţă efectuate de partea sănătoasă. Rezultatulmişcării de flexie a membrului

Page 2: nu pot

superior sănătos determină flexie sau tentativăde flexie în membrul superior afectat. În membrul inferior reacţia e inversă:flexia membrului inferior sănătos determină extensie în cel membrul inferior afectat.2.Sincinezia homolaterală a membrelor: este relaţia de interdependenţă întremembrul superior şi cel inferior paralizat. Mişcarea în membrul superior  paralizat determină aceeaşi mişcare în membrul inferior afectat. De exempluefortul de flexie în membrul superior paralizat determină flexia în membrulinferior paralizat.3.Sincinezia de imitaţie: mişcarea tentată sau efectuată de partea sănătoasă produce o mişcare în “oglindă” în partea afectată.Sincineziile sunt utilizate pentru a pune sub control voliţional unele mişcărisegmentare care iniţial au caracter global. Propagarea mişcării în aceste condiţii seface prin fenomenul iradierii focarului de excitaţie corticală.Obţinerea mişcăriisincinetice reprezintă etapa iniţială , dar nu trebuie perseverat în folosirea acesteitehnici deoarece prin bătătorirea căilor nervoase aferente în cadrul relaţiilor deinterdependenţă apar stereotipurile sau automarismele de mişcare greu de corectatapoi.Sincineziile sunt peverticală şi pe orizontală.(formele de manifestare clinică).Sincineziile pe verticală se folosesc la accelerarea progresiunii proximo-distale amotilităţii active a membrelor.(exemplu:anteducţia braţului plegic determină larăndul său succesiv extensia antebraţului,a articulaţiei pumnului şi degetelor asociate cu deschiderea gurii datorită fenomenului de iradiere a excitaţiei corticalemotorii).Sincineziile pe orizontală determină reinstalarea motilităţii membrelor plegice prin acţiune asupra membrelor omoloage sănătoase. Dacă aplicăm o rezistenţă lamişcarea membrului sănătos, răspunsul musculaturii paralizate se intensifică.(vezireacţiile asociate) Membrele superioare reacţionează diferit de cele inferioare laut i l izarea  s inc inezi i lor  pe  or izonta lă .  Mişcarea  ac t ivă  a  membrului   super ior   sănătos  de termină  aceeaş i  mişcare   în  membrul super ior  p legic .La membrul inferior situaţia este inversă.Reacţiile specifice în mâna paralizată:1.Răspunsul de tracţiune proximală: la stretchingul muşchilor flexori ai uneia r t i c u l a ţ i i   a i   m e m b r u l u i   s u p e r i o r   s e   p r o d u c e   c o n t r a c ţ i a  t u t u r o r   f l e x o r i l o r   membrului superior respectiv. Această reacţia poate fi folosită pentru a promovasinergia de flexie.2.Reflexul de apucare(grasp reflex): presiunea profundă aplică în palmă şi apoid e p l a s a t ă   d i s t a l   s p r e   d e g e t e ,   m a i  a l e s   p e   p a r t e a   r a d i a l ă , de termină ref lexul de apucare pr in producerea ref lexă a adducţ ie i ş i f lexie i degetelor.2

Page 3: nu pot

 3.Reacţia instinctivă de apucare: este diferenţiată de Brunnstrom de reflexul deapucare. Reprezintă apucarea strânsă a unui obiect staţionar pus în mână şi care nu poate fi eliberat odată de reacţia a fost declanşată.4.Reacţia instinctivă de apărare: la ridicare braţului înainte şi în sus se producehiperextensia degetelor şi a policelui. ( deci ridicarea braţului este o poziţie cefacilitează extensia degetelor) . Aceste reacţii reflexe sunt normale în stadiileiniţiale ale hemiplegiei dar apoi sunt înlocuite de mişcări controlate.5.Reacţiile posturale:   se  u t i l izează  pent ru  creş terea  sau  scăderea   tonusuluimuscular. De exemplu : schimbarea poziţiei capului determină reflexe tonice:RTAC, RTSC, reflexele labirintice, reflexele tonice lombare (rotarea trunchiului las tânga de termină f lexia MS s tâng ş i tonus de extens ie în MI s tâng)reac ţ i i deapărare şi echilibru.6.Reacţiile asociate: se pot fo los i pent ru in i ţ ie rea / promovarea s inergi i lor îns tadi i le  precoce ,   se  opune   rez is tenţă  grupelor  musculare  de  par tea  sănătoasă rezultând reacţie în partea afectată. De asemenea efortul de flexie a membruluiinferior se foloseşte pentru a determina sinergia de flexie în membrul superior homolateral.7.Stimularea tegumentelor: tapotajul unui muşchi cu pulpa degetelor determinăcontracţia muşchiului şi facilitează sinergia schemei de işcare în care este implicatm u ş c h i u l .   S t r e t c h i n g u l   m u ş c h i u l u i   a r e   e f e c t  f a c i l i t a t o r   a s u p r a   c o n t r a c ţ i e i muşchiului şi inhibitor pe antagonist. Stimularea vizuală folosind oglinzi, casetevideo, precum şi stimuli auditivi, repetitivi, pe ton imperativ facilitează mişcarea.Antrenarea membrului superiorStadiul I şi II:-membrul superior este flasc-apar sinergiile-scopul tratamentului este:1.creşterea tonusului muscular 2.stimularea sinergiilor pe cale reflexă.Tratament de facilitare:a.reflexele tonice şi reacţiile posturale : pentru creşterea tonusuluimuscular şi declanşarea mişcărilor reflexe. b.Răspunsul de tracţiune proximală : pentru ativarea sinergiei flexorilor.c.Tapotarea trapez mijlociu, superior , romboid,

Page 4: nu pot

biceps : faciliteazăsinergia de flexie.d.Tapotarea triceps şi întinderea dinţat anterior: facilitează sinergia deextensie.e.Mobilizarea pasivă pe scheme sinergice: menţine mobilitatea articularăşi oferă feedback proprioceptiv şi vizualf.Întinderea bruscă şi tapotarea suprafeţei musculare: faciliteazăcontracţia muşchiului.3