Notiuni Despre Amigdalita

13
NOTIUNI DESPRE AMIGDALITA Prin asezarea sa la intretaierea cailor aero- digestive, faringele este expus si atacat mereu de agentii externi, iar din cauza abundentei sale in tesut limfatic bogat vascularizat, el constituie o poarta de intrare pentru o seama de microbi patogeni. Elementele care reactioneaza in primul rand la acesti agenti microbieni sunt formatiunile limfatice ale cercului Waldeyer: amigdalele palatine, amigdala faringiana Luschka, amigdala linguala Lewis si amigdala tubara Gerlach, unite intre ele printr-o serie de foliculi limfatici. C LASIFICAREA ANGINELOR A SPECTUL PATOLOGIC AL FARINGELUI , IN CAZUL NENUMARATELOR STARI MORBIDE ALE ORGANISMULUI , ESTE ATAT DE COMPLEX , INCAT O CLASIFICARE PRECISA A ANGINELOR ESTE DIFICILA . Agentii patogeni pe care ii intalnim in cursul anginelor sunt foarte variati (bacili, coci, spirili, virusuri, ciuperci). O clasificare etiologica bazata pe examenul de laborator s-ar putea face, insa interpretarea acestui examen este de multe ori dificila, observandu-se deseori o discordanta intre datele clinice si cele de laborator. Astfel, sunt o serie de microbi care pot produce aspecte clinice asemanatoare sau, din contra, acelasi microb poate da aspecte clinice diferite la nivelul faringelui (bacilul difteric). Totusi, experienta clinica ne arata ca in caz de contradictii, intre datele clinice si cele de laborator, clinica este aceea care primeaza.

description

reerat

Transcript of Notiuni Despre Amigdalita

Page 1: Notiuni Despre Amigdalita

NOTIUNI DESPRE AMIGDALITA

Prin asezarea sa la intretaierea cailor aero-digestive, faringele este expus si atacat mereu de agentii externi, iar din cauza abundentei sale in tesut limfatic bogat vascularizat, el constituie o poarta de intrare pentru o seama de microbi patogeni. Elementele care reactioneaza in primul rand la acesti agenti microbieni sunt formatiunile limfatice ale cercului Waldeyer: amigdalele palatine, amigdala faringiana Luschka, amigdala linguala Lewis si amigdala tubara Gerlach, unite intre ele printr-o serie de foliculi limfatici.

CLASIFICAREA ANGINELOR

ASPECTUL PATOLOGIC AL FARINGELUI , IN CAZUL NENUMARATELOR STARI MORBIDE ALE ORGANISMULUI , ESTE ATAT DE COMPLEX , INCAT O CLASIFICARE PRECISA A ANGINELOR ESTE DIFICILA .

Agentii patogeni pe care ii intalnim in cursul anginelor sunt foarte variati (bacili, coci, spirili, virusuri, ciuperci). O clasificare etiologica bazata pe examenul de laborator s-ar putea face, insa interpretarea acestui examen este de multe ori dificila, observandu-se deseori o discordanta intre datele clinice si cele de laborator. Astfel, sunt o serie de microbi care pot produce aspecte clinice asemanatoare sau, din contra, acelasi microb poate da aspecte clinice diferite la nivelul faringelui (bacilul difteric). Totusi, experienta clinica ne arata ca in caz de contradictii, intre datele clinice si cele de laborator, clinica este aceea care primeaza.

Afectiunile inflamatoare ale faringelui le impartim clasic in afectiuni nespecifice acute si cronice si afectiuni specifice acute si cronice.O clasificare anatomo-clinica a inflamatiilor acute nespecifice ale faringelui cuprinde:

1. angine acute nespecifice:a) angina catarala (simpla) sau eritematoasab) angina eritemato-pultacee (foliculara)c) angina pseudomembranoasa nediftericad) amigdalita acuta ulceroasae) uvulita

2. adenoidita acuta (simpla si prelungita)3. amigdalita linguala acuta (catarala si eritemato-pultacee)4. faringita acuta banala5. adenovirozele si faringitele6. complicatiile supurative ale anginelor sau supuratiile acute ale faringelui

a) flegmoanele lojii amigdalieneb) adenoflegmonul retrofaringianc) flegmonul laterofaringian

Page 2: Notiuni Despre Amigdalita

d) periamigdalita linguala flegmonoasae) abcesul epigloteif) angina Ludwig

7. septicemia amigdaliana (postanginoasa)8. anginele hemopatiilor (leucemie acuta, agranulocitoza maligna,

mononucleoza infectioasa) In cursul inflamatiilor acute ale faringelui putem intalni trei tipuri de leziuni, fapt ce duce la o clasificare anatomo-clinica cat mai simpla (G.Portmann):

1. leziuni catarale nespecifice sau banale (angina catarala, angina eritemato- pultacee sau foriculara care dupa localizare poate fi: amigdalita palatina, amigdalita linguala, angina retronazala, uvulita). Acestea mai pot fi numite si angine rosii.2. leziuni cu false membrane (difterie, angina pseudomembranoasa nedifterica). Acestea sunt anginele albe, care cer ca datele clinice sa fie completate cu date de laborator.3. leziuni cu pierdere de substanta, angine ulceroase (herpetica, aftoasa, pemfigus, zona ulceroasa acuta Vincent, scorbutica, impetiginoasa, post-traumatica, toxica, gangrenoasa)

INDICATIILE AMIGDALECTOMIEI

Indicatiile amigdalectomiei totale sunt destul de numeroase. Stabilirea corecta a indicatiilor operatorii in amigdalectomie trebuie sa constituie una din preocuparile fundamentale ale fiecarui chirurg faringolog.

Cu privire la indicatiile amigdalectomiei bolnavii pot fi impartiti schematic in doua grupe. In grupa cea mai numeroasa intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul amigdalian se redesteapta periodic sub influenta factorilor externi si determina stari infectioase acute locale (angine repetate, flegmoane periamigdaliene), care altereaza progresiv starea generala. A doua grupa o constituie bolnavii cu diferite boli legate etiologic sau patogenic de angine si de procesul cronic amigdalian. Astfel, amigdalita cronica, reincalzita poate produce, prin infectia ascendenta, rinite, sinuzite, otite, conjunctivite, dacriocistite, limfadenite cervicale etc sau, prin infectia descendenta sa dea nastere la faringite, laringite, traheobronsite, gastroenterite, apendicite, colite etc. Focarul amigdalian (amigdalita focala) produce leziuni la distanta, la nivelul aparatului locomotor, nervilor periferici, aparatului renal si cardiovascular.

Mai sunt si alte boli, care, in mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie cum sunt: astmul bronsic, cefaleea, anumite ameteli, cazuri izolate de epilepsie, erizipelul cronic recidivant etc. In unele afectiuni endocrine (hipertiroidiri, anumite stari de dismenoree, diabet zaharat si insipid),

Page 3: Notiuni Despre Amigdalita

amigdalectomia poate da rezultate in unele cazuri. Amigdalectpmia inhiba activitatea hialuronidazica, datorita unei stimulari intense a cortexului suprarenal. Dintre afectiunile dermatologice, eczemele streptococice ale extremitatii cefalice, urticaria cronica, eritrodermiile etc. se bucura de amigdalectomie intr-un procent de aproximativ de 64%.

Cu privire la hipertrofia amigdalelor palatine, unde se pune mai mult problema de volum si nu de infectie, extirparea lor se indica numai in cazul cand ele provoaca tulburari mecanice respiratorii, tulburari la inghitire, tulburari fonatorii, reflexe si mai rar tulburari auditive. O indicatie exceptionala a amigdalectomiei unilaterale se pune in cazul cancerului incipient al unei amigdale, o amigdalectomie-biopsie.

AMIGDALITA CRONICA

Definitie Amigdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a amigdalelor.

Etiologie si patogenie. In etiologia amigdalitelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand accesele acute amigdaliene din copilarie. Amigdalita cronica este precedata in majoritatea cazurilor de una sau mai multe amigdalite acute. Sunt cazuri la care nu gasim in antecedente angine repetate, asa ca amigdalita are de la inceput o evolutie inceata, cronica. Trecerea inflamatiei acute in inflamatie cronica, ca si evolutia lenta in amigdalita cronica depind de mai multi factori.

Cauza principala a imbolnavirii frecvente a amigdalelor o constituie topografia si structura lor anatomica. Criptele amigdaliene alcatuiesc focarul principal de infectie, fiindca la nivelul lor se creeaza conditii care ingreuneaza eliminarea continutului lor. Orificiile criptelor pot fi acoperite de stalpul anterior si de cele doua plici: triunghiulara si semilunara. Amigdalele intravelice si camuflate retin continutul criptelor. Glandele mucoase, neavand deschiderea la nivelul criptelor, nu produc o spalare periodica a acestora. Legaturile limfatice cu fosele nazale explica aparitia anginelor acute, dupa diferitele interventii in fosele nazale, prin tulburarile circulatorii ale limfei. De asemenea, respiratia bucala, in urma obstructiei nazale, are o actiune vatamatoare asupra amigdalelor, prin aerul inspirat, care antreneaza o serie de factori nocivi (termici, chimici, biologici), care actioneaza direct asupra amigdalelor. Astfel se explica disparitia anginelor repetate dupa dezobstructia foselor nazale.

Frigul este o cauza determinanta a amigdalitelor repetate, nu numai prin actiunea lui directa asupra mucoasei faringiene, dar si prin actiunea reflexa in urma racirii tegumentelor, cand se produce o inhibitie a proceselor biochimice de la nivelul amigdalelor, prin tulburarea inervatiei vasomotorii a mucoasei faringiene.

Alte cauze care predispun la infectia amigdalelor sunt bolile infectioase, ca: difteria, scarlatina, pojarul, gripa, cu prilejul carora apare o hipertrofie brusca a tesutului amigdalian.

Page 4: Notiuni Despre Amigdalita

Cauzele de vecinatate, ca afectiunile nazofaringiene si in special vegetatiile adenoide la copii, pot determina si intretine o infectie cronica a amigdalelor. In acest scop, unii recomanda operatia in doi timpi, in special la copii mai mici, extirpand intai vegetatiile adenoide, dupa care, in unele cazuri, dispar tulburarile amigdaliene. In acest caz se poate renunta la amigdalectomie. La copii mici, daca amigdalele nu sunt prea hipertrofiate, se indica operatia in doi timpi. Se extirpa intai vegetatiile si se observa copilul in iarna urmatoare. Daca iarna trece fara nici o tulburare faringiana, fara angine, nu se mai face amigdalectomia. Daca din contra, copilul face angine repetate in cursul iernii care urmeaza dupa adenoidotomie, in vara urmatoare trebuie executata si amigdalectomia.

Rinitele purulente si sinuzitele supurate la adulti constituie focare care pot influenta amigdalele. De asemenea leziunile gingivo-dentare si mai ales accidentele molarului de minte produc infectii amigdaliene.

HIPERTROFIA AMIGDALELOR PALATINE

Amigdalele palatine sunt hipertrofiate in majoritatea cazurilor la copii, pentru ca la aceasta varsta sistemul limfatic este in plina activitate. Amigdalele apar la sfarsitul vietii fetale si sunt putin voluminoase in primul an dupa nastere, asa ca ele ajung la dezvoltare completa abia la inceputul anului al doilea.

Hipertrofia amigdaliana simpla poate fi intalnita in mod exceptional si la sugar. Ea se observa mai des in prima copilarie si atinge maximum de frecventa in copilaria a doua. La indivizii normali, hipertrofia involueaza o data cu inaintarea in varsta. Sub influenta infectiilor insa, hipertrofia amigdaliana poate persista la adulti (amigdalita cronica hipertrofica).

Etiologie. Hipertrofia amigdalelor la copii coexista destul de des cu vegetatiile adenoide, adenopatia cervicala si mediastinala. Sifilisul congenital constituie un teren predispozant la hipertrofia amigdalelor . In copilarie, bolile eruptive si infectioase cu determinari faringiene sunt cu mult mai frecvente decat la varsta adulta. Ele pot sa provoace de asemenea hipertrofia amigdalelor.

Hipertrofia simpla a amigdalelor se manifesta prin marirea de volum a tesutului limfoid (hipertrofie moale) spre deosebire de amigdalita cronica hipertrofica, la care gasim leziuni inflamatoare cu ingrosarea scleroasa a tesutului conjunctiv amigdalian (hipertrofie dura).

Amigadala este palida, moale, friabila si depresibila cu ajutorul unui port-tampon.

La examenul microscopic, tesutul limfoid este foarte abundent si constituie un strat ingrosat intre septul interlobular si epiteliu.

Epiteliul nu prezinta leziuni inflamatoare, capsula si septurile interlobulare au o structura normala.

Page 5: Notiuni Despre Amigdalita

CAZUL I

Culegera datelor :

Pacienta Alina Radu În vârstă de 6 ani, cu domiciliul în Rm. Vâlcea, se

internează la Spitalul Județean de Urgență, secția O.R.L., pe data de

04.02.2013cu diagnosticul de amigdalită cronică.

Antecedente heredocolaterale :

Mama pacientei neagă existența acestora în familia lor.

Antecedente personale- patologice :

Din spusele mamei reiese că pacienta a avut boli caracteristice copilăriei,

a fost vaccinată cu vaccinuri specifice vârstei (antirujeolic, antirubeolic,

antipolio) și neagă existența unor afecțiuni contagioase precum hepatită,

tuberculoză. Pacienta a mai fost spitalizată în trecut pentru pusee amigdaliene,

de fiecare dată recidivând; infecții cu streptococ ẞ-hemolitic de grupă A la

nivelul căilor respiratorii superioare.

Condiții de viață :

Copilul provine dintr-o familie bună, organizată, fără probleme socio-

economice și locuiește cu părinții și sora ei într-un apartament confortabil cu

trei camere. Mama acesteia este învățătoare, iar tatăl inginer. Pacienta, elevă în

clasa I , are o înălțime de 1,20 m, greutatea de 22 kg, rasa este albă și este de

religie ortodoxă. Aude și vede bine, nu este alergică la alergenii obișnuiți din

mediu și nici la medicamente.

Istoricul bolii :

Din discuțiile avute cu mama pacientei, dar și cu aceasta, am aflat că

boala a debutat în urmă cu două zile cu febră ridicată ( 39,50C ), respirație

dificilă, stare de agitație și inapetență, motive pentru care s-au prezentat de

urgență la spital.

Page 6: Notiuni Despre Amigdalita

Motivele internării :

- dispnee, datorită inflamației amigdalelor;

• dureri la deglutiție, ușoară senzație de sufocare;

• agitație;

• temperatură ridicată ( 39,50C ), frisoane;

• diaforeză;

• inapetență;

• stare generală alterată;

• amigdale hipertreofice.

Examen clinic pe aparate :

• sistemul osteo-articular: este integru, cu articulații mobile și

nedureroase;

• sistemul ganglionar: amigdale hipertrofice;

• aparatul cardio-vascular: cord în limite normale;

• aparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splină în limite

normale;

• aparat respirator: torace normal conformat;

• S.N.C.: clinic normal.

Examen O.R.L. :

• Amigdale hipertrofice;

• Faringe hipersensibil la palpare.

Page 7: Notiuni Despre Amigdalita

Nevoi fundamentale afectate:1. Nevoia de a manca si de a bea2. Nevoia de a respira3. Nevoia de s–si mentine temperature corpului in limite constante4. Nevoia de a dormi si a se odihni5. Nevoia de a se recreea

Nevoia de a bea si de a manca

Probleme: pacienta intalneste probleme la deglutie,inapetentaInterventiile asistentei: recomanda in special alimente lichide sau semisolide, stabileste un orar pentru mese si ii recomanda pacientului consumul de lichide caldute,regim hipozaharat.

Nevoia de a respira

Probleme: datorita procesului infectios care are loc la nivelul amigdalelor apare inflamarea acestora si respectiv imposibilitatea de a respira.Interventiile asistentei: administrarea tratamentului prescris de medic in orarul stabilit.

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Probleme:sindrom febril,frisoaneInterventiile asistentei: asigurarea un regim climatic potrivit si administrearea de medicamente

Nevoia de a se recreeea

Probleme: datorita starii generale alterate, pacienta prezinta dezinteres pentru activitatile recreeativeInterventiile asistentei: sa puna la dispozitia pacientului mijloacele de recreere pe care le are la indemana si sa aseze pacienta in salon impreuna cu alti pacienti cu aceeasi simptomatologie si de varste apropiate pentru a putea lua parte la activitati comune.

Page 8: Notiuni Despre Amigdalita

Plan de ingrijire a bolnavului cu

amigdalita

Student:Specializare: A.M.

Anul III