Normativ BARAJE RedIII-Final
-
Upload
george-boian -
Category
Documents
-
view
306 -
download
13
Transcript of Normativ BARAJE RedIII-Final
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Contract nr.199/2002BENEFICIAR: M.L.P.T.L.
RECTOR,
Prof.univ.dr.ing. PETRE PÃTRUT
DECAN,
Prof.univ.dr.ing. MIHAI VOICULESCU
RESPONSABIL CONTRACT,
Prof.univ.dr.ing. ION VLAD
~ mai 2003 ~
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
CUPRINSCUPRINS
CAPITOLUL 1OBIECTUL NORMATIVULUI
1.1 INTRODUCERE...................................................................................................................................................11.2 CATEGORII DE IMPORTANŢÃ A BARAJELOR......................................................................................................51.3 ASPECTE LEGISLATIVE CONEXE............................................................................... ..........6
1.4 ARMONIZARE CU LEGISLATIA EUROPEANA.................................................................... .........6
CAPITOLUL 2PRECIZÃRI GENERALE CU PRIVIRE LA MONITORIZAREA SEISMICÃ A BARAJELOR....................7
2.1 OBIECTIVELE MONITORIZÃRII SEISMICE A BARAJELOR.....................................................................................72.2 ASPECTE GENERALE CONEXE UNUI SISTEM DE MONITORIZARE SEISMICÃ......................................................102.3 MONITORIZAREA MIŞCÃRII SEISMICE CA MÃRIME DE INTRARE ÎN CALCULUL RÃSPUNSULUI STRUCTURAL AL
BARAJELOR......................................................................................................................................................122.4 MONITORIZAREA RÃSPUNSULUI STRUCTURAL AL BARAJELOR LA ACŢIUNI SEISMICE................................................152.5 MONITORIZAREA LACULUI DE ACUMULARE.......................................................................................................20
CAPITOLUL 3CONFIGURAŢII DE INSTRUMENTARE SEISMICÃ A BARAJELOR..........................................................23
3.1 EXIGENŢE DE MONITORIZARE A MIŞCÃRII SEISMICE.......................................................................................233.1.1 Monitorizarea mişcãrii seismice în câmp liber....................................................................................233.1.2 Monitorizarea mişcãrii versanţilor în timpul acţiunii seismice............................................................233.1.3 Investigaţii experimentale/instrumentale..............................................................................................253.1.4 Fenomene caracteristice asociate monitorizãrii seismice....................................................................25
3.2 COMPONENŢA UNUI SISTEM DE INSTRUMENTARE SEISMICÃ...........................................................................273.3 CARACTERISTICI ALE COMPONENTELOR SISTEMELOR DE MONITORIZARE.........................................................31
CAPITOLUL 4METODOLOGIE DE ALEGERE A SCHEMEI DE INSTRUMENTARE.........................................................33
4.1 GRUPE TIPOLOGICE DE BARAJE INSTRUMENTABILE SEISMIC.............................................................................334.2 CONFIGURAŢII ALE SISTEMELOR DE MONITORIZARE SEISMICÃ A BARAJELOR..................................................344.3 CONŢINUTUL PROIECTULUI DE INSTRUMENTARE SEISMICÃ A UNUI BARAJ.......................................................414.4 SELECTAREA PUNCTELOR DE LOCALIZARE A INSTRUMENTELOR SEISMICE....................................................444.5 MODELUL DE CALCUL STRUCTURAL (MCS)..................................................................................................454.6 CERCETÃRI EXPERIMENTALE/INSTRUMENTALE PENTRU LOCALIZAREA PUNCTELOR DE AMPLASARE
A STAŢIILOR SEISMICE.....................................................................................................................................454.7 AMPLASAREA SISTEMULUI CENTRAL DE ACHIZIŢIE........................................................................................464.8 MÃSURI PENTRU ASIGURAREA INTEGRITÃŢII ŞI FUNCŢIONALITÃŢII SISTEMULUI
DE INSTRUMENTARE SEISMICÃ A UNUI BARAJ................................................................................................464.9 RECOMANDÃRI PRIVIND STRATEGIA DE INSTRUMENTARE SEISMICA A BARAJELOR LA NIVEL NAŢIONAL.......................................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE
ANEXA 1 – GLOSAR DE TERMENI
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
CAPITOLUL 1OBIECTUL NORMATIVULUI
1.1 Introducere
1.1.1Barajele sunt lucrãri de artã masive, cu rol însemnat în economia
României, fiind concepute şi executate pentru a avea o mare durabilitate în
timp. În consecinţã, acestor construcţii inginereşti a trebuit sã li se confere
un grad de siguranţã ridicat şi o comportare foarte bunã în timpul mişcãrilor
seismice puternice.
1.1.2Prezentul normativ reprezintã primul document oficial care, fãrã sã
aibã caracter limitativ, trateazã aspectele referitoare la instrumentarea
seismicã a barajelor de diferite categorii. Din acest motiv, prezentul
document formuleazã, alãturi de condiţii şi recomandãri tehnice, unele
propuneri privind crearea unui cadru juridic, care sã fie în sprijinul unei
dezvoltãri apreciabile, sub aspect calitativ şi cantitativ, a nivelului de
instrumentare în acest domeniu, în comparaţie cu stadiul actual.
1.1.3Obiectul prezentului normativ îl constituie stabilirea activitãţilor
specifice privind urmãrirea comportãrii la acţiuni seismice a barajelor din
România, în vederea menţinerii performanţelor de siguranţã şi
funcţionalitate a acestora.
1.1.4 Scopul acestui normativ este acela de a prezenta metodologii specifice
pentru instrumentarea seismicã a diferitelor categorii de baraje existente în
România şi a celor ce vor fi proiectate în viitor, în vederea înregistrãrii
automate a mişcãrilor seismice produse de incidenţa cutremurelor de
1
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
pãmânt. În acest sens, prezenta reglementare tehnicã furnizeazã
administratorilor de baraje şi inginerilor de exploatare a acestora criteriile
care trebuie avute în vedere pentru a concepe şi proiecta un sistem de
monitorizare seismicã eficient. Normativul prezintã informaţii referitoare la
echipamentele existente, criteriile pe baza cãrora acestea pot fi selectate şi
instalate, modul de exploatare a echipamentelor achiziţionate, o atenţie
deosebitã fiind acordatã întreţinerii sistemului de monitorizare, cât şi
operaţiilor de procesare şi interpretare ale datelor seismice obţinute.
1.1.5 Seismicitatea României este datoratã sursei seismice intermediare
Vrancea şi mai multor surse de suprafaţã (Banat, Dobrogea, Fãgãraş,
Oradea, Maramureş etc.). Sursa seismicã Vrancea este determinantã pentru
hazardul seismic din circa douã treimi din teritoriul României, în timp ce
sursele seismice de suprafaţã stau la baza hazardului seismic local.
Orientarea prezentului normativ este puternic influenţatã de considerarea
incidenţei cutremurelor vrâncene, a cãror importanţã, atât la nivel naţional,
cât şi la nivel internaţional, este larg recunoscutã. Un prim motiv în acest
context este dat de manifestarea cutremurelor vrâncene puternice, care face
ca aceastã zonã sã fie larg recunoscutã ca un „laborator geodinamic” de
importanţã internaţionalã. Un al doilea motiv, nu mai puţin important, rezultã
din datele instrumentale recente, obţinute în timpul cutremurelor puternice
din 4 martie 1977, 30/31 august 1986, 30 şi 31 mai 1990, privind faptul cã
existã o variabilitate mare de manifestare a mişcãrilor seismice, sub raportul
radiaţiei seismice, compoziţiei spectrale a mişcãrii pãmântului etc.
În România existã un numãr important de baraje mari şi mijlocii,
situate în zone cu risc seismic ridicat. La cutremurul din 4 martie 1977,
acestea au avut o comportare, în general, bunã, dar nu trebuie uitatã
împrejurarea cã nivelurile scãzute ale apei din lacurile de acumulare din
perioada respectivã a contribuit, în mãsurã importantã, la reducerea
solicitãrilor. Totuşi, s-au semnalat unele avarii minore la barajul Poiana
Uzului (baraj cu contraforţi, având 80m înãlţime), care au condus la o
infiltraţie localã de apã pe fondul reactivãrii unei fisuri datorate execuţiei, cât
şi sporuri ale debitelor de infiltraţie la barajul Izvorul Muntelui (baraj de
greutate, având 127m înãlţime), de la 0,8litri/s la 1,7litri/s, care s-au
diminuat a doua zi, ajungând la 1,2litri/s. La aceste douã baraje s-au
2
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
semnalat şi deplasãri remanente neglijabile, de ordinul milimetrilor, sau chiar
mai reduse. Nu s-au semnalat avarii la alte baraje din beton, sau alte
materiale locale din România, dar trebuie avutã în vedere posibilitatea
existenţei unor degradãri cumulative, încã nesesizate.
Aceasta nu înseamnã însã cã se pot neglija aspectele ridicate de
specificul acţiunii seismice determinate de cutremurele produse de celelalte
zone seismogene, a cãror importanţã este incontestabilã şi asupra cãrora se
dispune, în prezent, de informaţie seismicã cu totul insuficientã.
1.1.6Corectitudinea considerãrii în calcul a acţiunii seismice şi a construirii
modelelor de calcul pentru construcţiile inginereşti, de tipul barajelor, poate
fi confirmatã numai pe calea comparãrii rezultatelor obţinute pe cale
teoreticã, cu cele obţinute pe cale experimentalã, prin înregistrarea
rãspunsului acestora la acţiunea cutremurelor de pãmânt. La aceastã datã,
nu existã o bazã de date consistentã care sã conţinã înregistrãri
instrumentale simultane ale mişcãrilor seismice puternice, în zonele de
interes maxim ale barajelor din România (înregistrãri ale mişcãrii seismice în
câmp liber, în puncte situate la intersecţia barajului cu versanţii şi pe
coronament, în puncte astfel alese încât sã se obţinã rãspunsul global al
barajului).
1.1.7Datele publicate în literatura de specialitate confirmã, de regulã, o
bunã comportare a barajelor în timpul cutremurelor de pãmânt. Cu toate
acestea, în lume, au existat situaţii în care mişcãri seismice extrem de
puternice au produs avarii însemnate, fapt care a pus în evidenţã aspectul
urmãtor: comportarea seismicã realã a acestor construcţii inginereşti nu este
pe deplin cunoscutã şi, în consecinţã, unele perfecţionãri legate de
proiectarea acestora la acţiuni seismice sunt încã posibile.
Aceste consideraţii constituie argumentarea şi justificarea
conceptului, potrivit cãruia este necesarã instalarea pe aceste construcţii a
unor sisteme de monitorizare seismicã.
1.1.8Sistemele de monitorizare seismicã a barajelor permit, pe de o parte,
sã fie evaluate efectele induse de acţiunea seismicã şi, în consecinţã, sã
poatã fi luate la timp decizii justificate (în particular, valideazã modelele de
calcul adoptate pe baze statistice şi probabiliste, oferã posibilitatea unor
3
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
predicţii ale comportãrii barajelor la acţiuni seismice viitoare, asigurã o
permanentã actualizare a zonãrii seismice şi a hãrţilor de hazard seismic). Pe
de altã parte, acestea permit îmbunãtãţirea cunoştinţelor actuale despre
fenomenele complexe, încã insuficient înţelese, care apar în timpul unui
cutremur de pãmânt puternic şi intervin în relaţia „baraj – fundaţie – lac de
acumulare”. În plus, prin intermediul unui sistem de monitorizare, se obţin
date concrete asupra rãspunsului real al unui baraj la acţiuni seismice, pe
baza cãrora este posibil sã fie construite şi sã fie validate modele numerice şi
metode de proiectare mai complexe. Toate aceste aspecte conduc, în cele
din urmã, la îmbunãtãţirea siguranţei în exploatare a barajelor şi la o
reducere substanţialã a costurilor implicate.
1.1.9Pentru a putea fi eficientã şi sã-şi atingã obiectivele propuse,
monitorizarea seismicã a barajelor presupune efectuarea urmãtoarelor
activitãţi suplimentare:
în primul rând, este necesarã efectuarea de expertize tehnice
detaliate ale barajelor ce se vor instrumenta seismic pentru a
cunoaşte, în amãnunt, starea fizicã a acestora (în acest sens, va fi
elaborat un program adecvat de evaluare tehnicã a barajului, de
încercãri de materiale în laborator şi de investigaţii experimentale/
instrumentale cu caracter dinamic);
în al doilea rând, se va realiza o evaluare staticã, în cadrul cãreia
vor fi determinate valori ale unor mãrimi de tipul: deformaţii,
tensiuni, pierderi de apã prin infiltraţii, subpresiuni etc., care
definesc starea „iniţialã” a barajului şi constituie parametrii
comportãrii normale a acestuia;
în al treilea rând, va fi elaborat un model de calcul evoluat în
care sã fie introduşi parametrii determinaţi anterior, pentru un
studiu riguros şi aprofundat în condiţiile de siguranţã prevãzute de
legislaţia tehnicã şi juridicã existentã.
Se precizeazã cã monitorizarea seismicã a barajelor reprezintã o parte
foarte importantã a desfãşurãrii unei activitãţi complexe, menitã sã furnizeze
deţinãtorului barajului mijloace adecvate pentru o gestionare sigurã a
acestuia. În consecinţã, monitorizarea seismicã a barajelor trebuie
4
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
conceputã şi programatã ţinând seama, încã de la început, de întregul
proces şi de corelaţiile existente cu celelalte activitãţi specifice.
1.1.10 Domeniul de aplicare. Prezentul normativ se aplicã atât barajelor
aflate în exploatare, existente în România, cât şi celor ce vor fi proiectate în
viitor. Acesta se adreseazã proiectanţilor care elaboreazã proiecte de lucrãri
hidrotehnice şi caiete de sarcini pentru documentaţiile de licitaţie,
verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici din domeniul construcţiilor
hidrotehnice, administratorilor şi personalului responsabil cu exploatarea
lucrãrilor de retenţie, agenţilor economici care activeazã în domeniu, cât şi
specialiştilor din ministere, consilii judeţene şi locale, autoritãţilor cu atribuţii
în sfera de aplicare a normativului.
1.2 Categorii de importanţã a barajelor
1.2.1 Ţinând seama de „Metodologia privind stabilirea categoriilor de
importanţã a barajelor”, NTLH-021, M.L.P.T.L., 2000, în funcţie de valoarea
indicelui de risc asociat barajului, acestea pot fi încadrate în una din
urmãtoarele categorii de importanţã:
A: baraj de importanţã excepţionalã;
B: baraj de importanţã deosebitã;
C: baraj de importanţã normalã;
D: baraj de importanţã redusã.
1.2.2 Stabilirea categoriilor de importanţã a barajelor reprezintã o obligaţie
legalã a responsabililor de baraje privind siguranţa acestora şi este utilizatã
pentru:
a) stabilirea tipului de urmãrire în timp a barajelor;
b) ierarhizarea barajelor în vederea evaluãrii nivelului de siguranţã în
exploatare a acestora;
c) stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;
d) elaborarea atribuţiilor de verificare şi control al barajelor, care revin
autoritãţilor publice centrale şi deţinãtorilor de baraje, inclusiv
luarea mãsurilor corespunzãtoare de reducere a riscului seismic.
5
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
1.3 Acte legislative conexe
Acest normativ a fost elaborat în conformitate cu prevederile legii nr.
10/1995 intitulatã „Legea calitãţii în construcţii” şi cu HGR nr.766/1997, cu
titlul „Regulament privind urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţii în
timp şi postutilizare a construcţiilor”. Ţinând de caracterul de unicat al
acestor construcţii inginereşti, precum şi de particularitãţile urmãririi
comportãrii acestora la acţiuni seismice viitoare, s-au avut în vedere şi
reglementãrile P130 „Normativ pentru urmãrirea comportãrii în timp a
construcţiilor”. Au fost avute în vedere, de asemenea, legea nr. 124/1995
„Legea privind apãrarea împotriva dezastrelor”, legea nr. 466/2000 „Legea
privind siguranţa barajelor” şi metodologia NTLH-022 (MO 247/2002)
„ Metodologie privind evaluarea stãrii de siguranţã în exploatare a barajelor
şi lacurilor de acumulare”.
1.4 Armonizarea cu legislaţia europeanã
1.4.1 În ultima perioadã de timp, la nivelul Comisiei Europene de
Normalizare, existã o activitate susţinutã pentru restructurarea şi
modernizarea reglementãrilor tehnice. Prezentul normativ se înscrie într-un
program de modernizare a legislaţiei româneşti în domeniu şi de armonizare
a acesteia cu legislaţia mondialã specificã fenomenelor seismice asociate
acestui tip de construcţie inginereascã.
1.4.2 La elaborarea acestui normativ s-a urmãrit armonizarea cu
urmãtoarele norme ale Uniunii Europene:
- EN 1991 EUROCODE 1: Bazele proiectãrii şi acţiunilor asupra
construcţiilor (Basis of Design and Actions on Structures);
- EN 2002 EUROCODE 8: Norme de proiectare pentru construcţii
rezistente la acţiunea cutremurelor de pãmânt (Design Provisions
for Earthquake Resistance of Structures),
şi s-a ţinut seama de Directiva Consiliului european din 21 decembrie 1988,
referitoare la apropierea dispoziţiilor legislative, reglementare şi
administrative ale Statelor membre privind produsele pentru construcţii
6
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
(89/106/CEE). Se precizeazã cã EUROCODE 8 nu se referã în mod explicit la
construcţiile inginereşti de tipul barajelor.
1.4.3 La elaborarea prezentului normativ au fost studiate buletinele
periodice ale Comisiei Internaţionale a Marilor Baraje, numerele 72, 112,
113,124 şi s-a ţinut seama de experienţa în domeniu din ţãri ca SUA, Anglia,
Elveţia, Rusia.
CAPITOLUL 2PRECIZÃRI GENERALE CU PRIVIRE LA MONITORIZAREA SEISMICÃ A BARAJELOR
2.1 Obiectivele monitorizãrii seismice a barajelor
2.1.1Pentru a elabora un concept adecvat şi modern al unui sistem de
supraveghere seismicã este necesar, mai întâi, sã fie bine definite
obiectivele programului de instrumentare seismicã, pentru cã de acesta
depind, în exclusivitate, caracteristicile sistemului şi chiar celelalte activitãţi
specifice, conexe acestuia (în particular cele legate de introducerea datelor
seismice în modelele de calcul structural). Definirea obiectivelor monitorizãrii
seismice a barajelor permite o analizã corectã a raportului „cost – beneficii”,
care decide alegerea unui sistem de monitorizare seismicã, mai mult, sau
mai puţin complex.
2.1.2Programele de instrumentare seismicã a barajelor au în vedere douã
obiective principale:
creşterea volumului şi a nivelului de cunoştinţe tehnice, prin
obţinerea, stocarea şi prelucrarea unor înregistrãri de încredere ale
vibraţiilor barajelor, generate de evenimente seismice, pentru a
asigura o exploatare în condiţii de siguranţã a acestui tip de
construcţie inginereascã;
îmbunãtãţirea nivelului de cunoaştere a acţiunilor seismice
care pot afecta un baraj, fundaţia sa şi lacul de acumulare.
2.1.3Prin instrumentarea seismicã a unui baraj se va înţelege
totalitatea activitãţilor tehnice şi organizatorice care permit echiparea unui
anumit baraj, existent sau în curs de execuţie, cu aparaturã specificã
7
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
înregistrãrii calibrate şi stocãrii rãspunsului acestuia la acţiuni seismice
semnificative. Barajele astfel instrumentate pot fi considerate „microstaţii
seismice informaţionale”.
2.1.4Monitorizarea comportãrii în timp a barajelor importante din România
comportã urmãtoarele operaţii:
caracterizarea activitãţii seismice în amplasamentul barajului:
localizarea cu precizie a poziţiei epicentrelor cutremurelor de
pãmânt, a distanţelor epicentrale şi a adâncimilor de focar;
definirea principalilor parametri ai cutremurelor de pãmânt:
magnitudinea seismicã, compoziţia spectralã a mişcãrii seismice,
mecanismul de producere a cutremurului de pãmânt;
predicţia modului de producere în viitor a mişcãrilor seismice
puternice în amplasamentul monitorizat;
furnizarea unor date concrete cu privire la comportarea la acţiuni
dinamice a corpului barajului, cu scopul unei evaluãri obiective a
funcţionãrii lui, imediat dupã manifestarea unui cutremur de
pãmânt, local sau regional;
verificarea parametrilor de proiectare, pe baza comportãrii reale a
corpului barajului, în timpul unei mişcãri seismice puternice;
crearea unei baze de date seismice (accelerograme, cataloage ale
cutremurelor locale etc.), necesarã pentru expertizarea tehnicã
periodicã a comportãrii barajelor la acţiuni seismice, ţinând seama
de unele proceduri şi ipoteze de calcul din noua generaţie de norme
tehnice şi juridice.
2.1.5Metodologia necesarã pentru instrumentarea seismicã a unui baraj
cuprinde:
ierarhizarea barajelor, în vederea consistenţei instrumentãrii
seismice a acestora;
necesitatea formulãrii unei solicitãri oficiale de instrumentare
seismicã a unui baraj, furnizatã de deţinãtorul acestuia;
realizarea unor studii preliminare, în vederea optimizãrii
configuraţiilor de instrumentare seismicã;
8
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
efectuarea unor studii de piaţã, pentru clarificãri asupra
performanţelor şi costurilor componentelor sistemelor de achiziţie a
datelor instrumentale;
stabilirea, în funcţie de obiectivele urmãrite, a sistemelor de
achiziţie a datelor instrumentale în timpul mişcãrilor seismice
puternice;
descrierea succintã a caracteristicilor componentelor de bazã ale
sistemelor de achiziţie, utilizate pe plan mondial;
elaborarea proiectului pentru instrumentarea seismicã specificã unui
baraj;
achiziţionarea componentelor sistemului de achiziţie a datelor
instrumentale;
realizarea practicã a sistemului de monitorizare seismicã a unui baraj;
testarea funcţionãrii sistemului de monitorizare seismicã a barajului
şi a sistemului de telemetrare a semnalului seismic la distanţã.
2.1.6Ţinând seama de obiectivele monitorizãrii seismice a barajelor şi de
metodologia de instrumentare, expuse la punctele 2.1.2, 2.1.4 şi 2.1.5, o
sistematizare a obiectivelor legate de instrumentarea seismicã a barajelor
este prezentatã în continuare:
(a) Obiective de naturã tehnicã:
prezentarea componentelor principale ale sistemelor de înregistrare
a caracteristicilor mişcãrilor seismice la baraje (în câmp liber, la
naşteri, pe coronament, în secţiunea maestrã barajului);
prezentarea unor recomandãri cu privire la procurarea sistemelor
de achiziţie a datelor instrumentale pentru baraje, considerate
individual (instrumente pentru înregistrarea mişcãrilor seismice
puternice de tipul accelerografelor).
(b) Obiective de naturã strategicã:
recomandãri cu privire la realizarea unor reţele locale de staţii
seismologice, dotate cu seismografe, pentru înregistrarea mişcãrilor
seismice în amplasamentele diferitelor categorii de baraje;
9
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
recomandãri cu privire la elaborarea de reglementãri tehnice şi
juridice, care sã precizeze clar obligaţiile factorilor interesaţi în
instrumentarea seismicã a barajelor.
2.1.7O reţea seismicã localã, cu staţii seismologice dispuse într-o asemenea
configuraţie încât sã acopere strict o anumitã zonã de interes, va furniza
date utilizabile pentru a formula un rãspuns referitor la distribuţia spaţialã a
epicentrelor cutremurelor de pãmânt şi a magnitudinilor acestora
(activitatea seismicã localã). Pe parcursul monitorizării seismice a zonei de
interes, o atenţie deosebitã se va acorda perioadei de umplere a lacului de
acumulare, deoarece existã posibilitatea apariţiei unor cutremure de pãmânt
locale „induse”, ca rezultat al modificãrii stãrii de eforturi din masivul de
pamânt situat sub lacul de acumulare. Aceastã reţea seismicã localã trebuie
sã fie operaţionalã cu cel puţin doi ani înaintea începerii construcţiei
barajului şi trebuie sã continue pânã la sfârşitul umplerii lacului de
acumulare, adicã cel puţin trei ani dupã darea în exploatare a barajului. Se
recomandã ca în zonele caracterizate printr-o activitate seismicã ridicatã,
aceastã reţea seismicã localã sã funcţioneze permanent. Staţiile
seismologice, dispuse în jurul lacului de acumulare, vor înregistra activitatea
seismicã în jurul barajului şi a acestuia.
2.2 Aspecte generale conexe unui sistem de monitorizare seismicã
2.2.1 Dupã ce obiectivele monitorizãrii seismice ale unui baraj au fost
stabilite, poate fi gândit şi întocmit proiectul de instrumentare seismicã, într-
o manierã adecvatã, alegând mãrimile fizice ce trebuie monitorizate
(acceleraţii, viteze, deplasãri), poziţiile optime de amplasare a
instrumentelor seismice, numãrul şi sensibilitãţile acestora. În acelaşi timp,
poate fi avutã în vedere şi monitorizarea altor mãrimi fizice, cum ar fi
presiunile hidrodinamice, deformaţii etc.
2.2.2 În funcţie de obiectivele fixate şi de diferitele grade de complexitate
ale sistemelor de monitorizare seismicã, mãrimile de interes sunt:
acceleraţiile seismice, înregistrate în raport cu timpul, pe trei
10
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
direcţii ortogonale (douã orizontale, una verticalã), la baza barajului,
coronament, umerii barajului, în zone de interes ce fac parte din
structura barajului (în funcţie de tipul de baraj) şi în câmp liber;
valorile maxime ale rãspunsului seismic, exprimat în deplasãri,
viteze şi acceleraţii, în zonele în care sunt aşteptate amplificãri
semnificative ale acestuia (coronament, secţiunea maestrã etc.);
un numãr de mãrimi şi parametri care sã caracterizeze starea
tehnicã şi fizicã a barajului, dupã producerea cutremurului de
pãmânt, cum ar fi funcţiile de transfer ale semnalului seismic şi
caracteristicile dinamice proprii (valori proprii, vectori proprii,
capacitatea de amortizare).
La stabilirea obiectivelor şi gradelor de complexitate ale sistemelor de
monitorizare seismicã se va avea în vedere şi tipul de baraj. Astfel, pentru
barajele de tip „arc”, vor fi avute în vedere deplasãrile radiale/tangenţiale,
pentru barajele de tip „de greutate” vor fi avute în vedere deplasãrile
relative dintre ploturi, iar pentru barajele de tip „din materiale
locale/anrocamente” vor fi avute în vedere tasãrile diferenţiate, elementele
de etanşare pãmântoase şi presiunea apei din pori.
2.2.3 Poziţiile optime de amplasare a instrumentelor seismice, tipul şi
numãrul acestora, trebuie sã se stabileascã de la caz la caz, ţinând seama de
caracteristicile specifice ale sistemului „baraj – fundaţie – lac de acumulare”,
ţinând seama de elementele precizate la punctul 2.2.2.
2.2.4 Este necesar, de asemenea, sã se considere şi alţi factori care conduc
la posibilitatea ca unele achiziţii de date instrumentale sã nu aibã acurateţe
şi grad de încredere ridicat. Printre aceşti factori, cei mai importanţi sunt:
lipsa unor instrumente seismice adecvate, care sã corespundã din
punctul de vedere al performanţelor tehnice, al stabilitãţii, al
costului şi al durabilitãţii;
dificultatea gãsirii unor poziţii optime de amplasare a
instrumentelor seismice la care sã se ajungã uşor şi care sã nu fie
afectate de alunecãrile de teren, inundaţii etc., cât şi de zgomot
parazitar (trafic, motoare etc.).
11
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
2.3 Monitorizarea mişcãrii seismice ca mãrime de intrare în calculul rãspunsului structural al barajelor
2.3.1 Mişcarea seismicã, consideratã ca mãrime de intrare în calculul
rãspunsului structural al construcţiilor, este definitã de mişcarea, înregistratã
în raport cu trei direcţii ortogonale (mişcarea pãmântului într-un punct în
care influenţa construcţiilor din vecinãtate, sau caracteristicile topografice
locale neuzuale, pot fi neglijate).
2.3.2 Având în vedere tehnicile de calcul, unanim acceptate astãzi, calculul
la acţiuni seismice al barajelor din beton şi al barajelor din materiale locale,
fundate direct în mediul stâncos, se efectueazã adoptând ca „mãrime de
intrare” mişcarea seismicã, înregistratã la baza barajului, sau cea
înregistratã de-a lungul versanţilor.
2.3.3 În cazul barajelor de tip „din materiale locale”, fundate pe depozite de
pãmânt neconsolidate, vor fi construite modele de calcul, care sã ţinã seama
de existenţa acestor formaţiuni geologice situate deasupra rocii de bazã. În
asemenea situaţii, este important sã se plece de la mişcarea în „câmp liber”
(destul de dificil de realizat) pentru a obţine, prin intermediul unui proces de
deconvoluţie, mişcarea la nivelul rocii de bazã. Astfel, pentru calculul unui
baraj existent, dupã producerea unui cutremur de pãmânt, nu sunt esenţiale
înregistrãrile în „câmp liber”, dar este indispensabilã cunoaşterea mişcãrii
seismice la nivelul rocii de bazã.
2.3.4 Înregistrãrile cutremurelor de pãmânt în câmp liber sunt extrem de
importante, pentru cã acestea permit studiul fenomenelor de focalizare,
filtrare, atenuare, sau amplificare, a undelor seismice, de la roca de bazã la
suprafaţa liberã a Pãmântului şi maniera în care sunt atenuate acceleraţiile
de vârf ale mişcãrii seismice, în raport cu distanţa epicentralã a
amplasamentului.
2.3.5 Mãrimile de intrare, utilizate în calculul rãspunsului structural al
barajelor la acţiuni seismice, sunt definite în legislaţia tehnicã de proiectare
prin mişcãri ale terenului, produse de cutremurele de pãmânt, la baza
barajului, sau pe versanţii acestuia. În amplasamente situate la distanţe
epicentrale mari, mişcãrile seismice pot fi atenuate şi modificate în mod
12
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
semnificativ, comparativ cu cele înregistrate în amplasamente situate în
apropierea sursei seismice. Aceste modificãri sunt datorate distanţei
epicentrale a amplasamentului, structurii crustei terestre, proprietãţilor
geologice ale mediului de propagare a undelor seismice, de la focar la
suprafaţa Pãmântului şi proprietãţilor formaţiunilor geologice, situate între
roca de bazã şi suprafaţa liberã din amplasamentul precizat. Pentru
amplasamente ale barajelor situate în vecinãtatea unei falii, mişcarea
seismicã a pãmântului poate fi amplificatã, sau atenuatã, ca urmare a
modificãrii direcţiei de propagare a undelor seismice şi a relaţiilor
geometrice existente între amplasamentul barajului şi sursa seismicã.
2.3.6 Instrumentele seismice, destinate înregistrãrii cutremurelor de
pãmânt, pot alcãtui, fie o reţea situatã la suprafaţa Pãmântului, fie o reţea
subteranã, fie o reţea mixtã. Pentru o reţea „de suprafaţã” aferentã unui
baraj, unul, sau mai multe instrumente seismice ale acesteia (uniaxiale sau
triaxiale), vor fi amplasate în apropierea bazei din avalul barajului şi, dacã
costul permite, unul sau mai multe instrumente seismice vor trebui
amplasate pe vesanţi, în imediata apropiere a barajului.
2.3.7 Instrumentele seismice, amplasate la baza din aval, trebuie sã fie
instalate cât se poate de aproape de secţiunea maestrã. Se precizeazã cã, în
numeroase amplasamente ale barajelor, poziţionarea instrumentelor
seismice în cadrul reţelei de suprafaţã, lângã baza din aval a barajului, este
dificil de realizat, din cauza prezenţei unui volum de lichid turbionar, generat
de lacul din aval, a apei evacuate din galeriile de fugã ale uzinei
hidroelectrice, a bazinelor de liniştire/disipare a energiei, a bazinelor de
amortizare, a golirilor de fund, sau a pãmântului saturat de apã, ca urmare a
infiltraţiilor, sau altor condiţii. În canioanele (cheile) adânci şi înguste, unde
barajele vor avea fundaţiile încastrate în întregime în masivul stâncos, vor fi
dificil de gãsit amplasamente acceptabile în zona din aval, pentru o
poziţionare în siguranţã a instrumentelor seismice. La contactul dintre baraj
şi versanţi, condiţiile topografice şi cele de acces ar putea impune crearea
unor incinte, în care sã fie amplasate instrumente seismice. De exemplu, la
barajele tip „în arc”, pot fi create incinte cu dimensiuni reduse, în care sã fie
amplasate instrumente seismice situate, fie cât mai aproape de suprafaţa
13
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
liberã a pãmântului, fie pe o zonã cu un grad mai ridicat de planeitate (vor fi
amplasate instrumente la contactul baraj – versant şi pe versanţi).
2.3.8 Multe baraje din beton, cât şi fundaţiile unor baraje din materiale
locale, conţin galerii de scurgere şi/sau galerii de injecţie. Aceste galerii,
dacã sunt amplasate pe, sau lângã, fundaţia barajului, pot constitui, deseori,
amplasamente ideale pentru instrumentele de monitorizare a mişcãrii
seismice. Aceste instrumente seismice se vor monta în pereţii galeriilor, în
nişe cu dimensiuni potrivite, astfel încât sã fie protejate de trafic şi de
infiltraţiile de apã de-a lungul bolţii şi pereţilor galeriilor, sau rigolelor de
evacuare. Galeriile pot fi atât de umede, încât, în timpul procedurilor
obişnuite de întreţinere a instrumentelor seismice, ele sã fie afectate de
umezeala excesivã, atunci când carcasele acestora sunt deschise. Pentru a
evita o astfel de situaţie, unele galerii vor fi prevãzute cu incinte aerisite, în
care instrumentele seismice sunt menţinute uscate şi în perfectã stare de
funcţionare.
2.3.9 Uneori, pentru barajele de tip „din materiale locale”, instrumentele
seismice sunt amplasate în puţuri forate. Aceste puţuri forate pot fi
executate direct prin bara,j sau pot fi executate la baza din aval a taluzului
de baraj. În situaţia în care fundaţiile unui baraj sunt realizate, parţial sau în
întregime, din pãmânturi sau anrocamente, accelerometrele pentru
înregistrarea mişcãrii seismice vor fi amplasate în puţuri, forate la contactul
(sau în apropierea lui) dintre corpul barajului şi mediul de fundare, respectiv
la contactul dintre mediul de fundare şi masivul stâncos. În funcţie de
obiectivele propuse, se mai pot instala accelerometre la fundaţie şi la diferite
niveluri în corpul barajului.
2.3.10 Pentru monitorizarea mişcãrilor seismice, cu scopul de a obţine date
instrumentale care sã serveascã drept „mãrimi de intrare” şi „informaţii
seismice” în câmp liber, necesare activitãţilor de proiectare şi urmãririi în
timp a comportãrii barajelor, trebuie evitatã, pe cât posibil, amplasarea
instrumentelor seismice în zone care prezintã neregularitãţi şi variaţii
topografice accentuate; acest lucru este necesar întrucât datele de
observaţii empirice au arãtat faptul cã vecinãtatea versanţilor vãii, sau
pereţii canionului, pot influenţa mişcarea pãmântului generatã de acţiunea
seismicã.
14
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
2.3.11 La nivelul culmilor dealurilor s-au constatat amplificãri semnificative
ale mişcãrilor seismice, în raport cu cele înregistrate la nivelul bazelor
acestora, pentru frecvenţe care corespund unor anumite lungimi ale undelor
seismice. Versanţii dealurilor sunt supuşi, de asemenea, unor fenomene
complexe, care se manifestã prin efecte locale de atenuare – amplificare,
filtrare dinamicã, sau focalizare a undelor seismice. Aceste tendinţe de
manifestare a mişcãrii seismice par sã existe, independent de structura
geologicã internã a pãmântului. La ora actualã, sunt în curs de desfãşurare
studii teoretice experimentale complexe, care sã aibã ca rezultat elaborarea
unor tehnici de modelare adecvate, prin intermediul cãrora sã poatã fi
anticipatã comportarea şi sã poatã fi evaluat rãspunsul versanţilor şi culmilor
dealurilor, la acţiuni seismice puternice. De aceea, mediul topografic din
vecinãtatea unui baraj va fi studiat cu mare atenţie, înainte de a selecta şi
decide punctele de amplasare a instrumentelor seismice, astfel încât sã fie
evitate, pe cât posibil, consecinţele nedorite specificate în cadrul acestui
paragraf.
2.4 Monitorizarea rãspunsului structural al barajelor la acţiuni seismice
2.4.1 Obiectivul principal al înregistrãrilor rãspunsului structural al
barajelor la acţiuni seismice este acela de a obţine valorile maxime ale
acestuia. În consecinţã, instrumentele vor fi amplasate în zone în care se
anticipeazã cã vor fi înregistrate valorile maxime ale rãspunsului structural,
zone care depind, în principal, de tipul barajului şi de rezultatele obţinute
prin investigaţii numerice.
2.4.2 Alegerea zonelor de amplasare a instrumentelor seismice este
complexã şi trebuie sã ţinã seama de posibilitãţile locale existente, deoarece
– pentru a reduce costul instrumentãrii seismice – numãrul instrumentelor
seismice trebuie optimizat, fãrã a fi influenţate însã nivelul, calitatea şi
cantitatea datelor instrumentale ce trebuie obţinute. În acest sens, o opţiune
corectã va avea la bazã rezultatele unui studiu teoretic, efectuat pe un
model de calcul structural, riguros constituit şi validat prin investigaţii
experimentale cu caracter dinamic, considerând ca acţiuni, fie agitaţia
15
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
microseismicã, fie un excitator calibrat. Dacã un asemenea model de calcul
structural nu este disponibil, alegerea zonelor de amplasare a instrumentelor
seismice se va face pe baza unui calcul în domeniul elastic, utilizând un
model de calcul structural cu elemente finite, care sã punã în evidenţã
zonele cele mai solicitate ale barajului, ţinând seama de rezultatele
investigaţiilor instrumentale şi, nu în ultimul rând, pe baza experienţei
echipei care realizeazã instrumentarea seismicã a barajului. Acceleraţiile
maxime sunt înregistrate, de regulã, la coronament, în secţiunea
transversalã cea mai înaltã a barajului (secţiunea maestrã). În cazul barajelor
de tip „în arc”, supuse, în principal, unor mişcãri seismice laterale
(transversale în raport cu valea) pot fi aşteptate acceleraţii maxime în
puncte de înregistrare situate pe pãrţile laterale ale barajului, unde
rãspunsul seismic, asociat modurilor proprii de vibraţie antisimetrice, poate
avea valori ridicate. În aceste situaţii, componentele laterale ale rãspunsului
exprimate în acceleraţii, de regulã, cu importanţã minorã, pot deveni
importante.
2.4.3 Ca urmare a faptului cã numeroase baraje nu sunt simetrice, din cauza
diferenţelor existente între pantele versanţilor, inclusiv la reazemele
acestora, a faptului cã albiile râurilor nu sunt centrate pe mijlocul vãilor, a
unor neregularitãţi topografice, sau a mediului de fundare, respectiv a unor
particularitãţi specifice ale formaţiunilor geologice de suprafaţã, secţiunea
maestrã a barajelor nu va corespunde întotdeauna centrului geometric al
coronamentelor acestora. Astfel, vor fi amplasate instrumente seismice în
secţiunea maestrã, la nivelul coronamentului, la baza barajului şi în corpul
barajului, în funcţie de posibilitãţile reale de amplasare a instrumentelor
seismice în galeriile existente. Alte instrumente seismice pot fi amplasate de-
a lungul coronamentului, pe peretele din aval al barajului, sau, în corpul
barajului, în secţiuni verticale şi orizontale, în funcţie de tipul de baraj şi de
obiectivele urmãrite.
2.4.4 În cazul barajelor de tip „în arc”, investigaţiile teoretice au pus în
evidenţã multe moduri proprii cu frecvenţe proprii apropiate; pentru
identificarea acestora, este necesarã o instrumentare a barajelor cu un
numãr ridicat de instrumente seismice.
16
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
2.4.5 În cazul barajelor de tip „din materiale locale” trebuie sã se ţinã seama
cã, având în vedere geometria acestora şi comportarea neliniarã a
materialelor din care sunt realizate, acceleraţia maximã poate fi înregistratã
în puncte situate pe înãlţimea barajului şi nu neapãrat în puncte situate la
nivelul coronamentului.
2.4.6 Orice tentativã de calcul a unui baraj, în domeniul liniar (chiar
grosierã), evidenţiazã faptul de necontestat cã, în timpul acţiunilor seismice,
în baraj pot sã aparã forţe de tracţiune, care tind sã disloce ploturile
componente. În regim de exploatare curentã, ploturile conlucreazã prin
frecare pe rosturile adiacente, dar, în regim de solicitare seismicã, acestea
tind sã se separe, astfel încât modelarea în domeniul elastic devine
nerealistã. Dupã ce aceste ploturi se desprind, existã posibilitatea unor
deplasãri relative cu caracter remanent. Atunci când se elaboreazã un
proiect pentru instrumentarea seismicã a unui baraj, trebuie avute în vedere
şi asemenea fenomene, impunându-se şi monitorizarea deplasãrilor
remanente, dupã producerea unui cutremur de pãmânt.
2.4.7 Spre deosebire de aspectele prevãzute în normele tehnice de
specialitate, la construcţiile masive, de tipul barajelor, care au ampriza mare,
ipoteza unei mişcãri sincrone a mediului de fundare este o ipotezã
aproximativã. Aproximaţia este, cu atât mai mare, cu cât ampriza
construcţiei este mai apropiatã de L/4, L fiind lungimea undei seismice care
se propagã. Pentru barajele de tip „din materiale locale”, considerarea unei
mişcãri sincrone este o aproximaţie grosierã. Considerarea unei mişcãri
nesincrone nu este posibilã în momentul de faţã, ca urmare a necunoaşterii
distribuţiei spaţiale a mişcãrii seismice, din cauza lipsei unor înregistrãri ale
acesteia în timpul cutremurelor de pãmânt puternice. Dacã mişcarea în
diferite puncte, la contactul dintre corpul barajului şi mediul de fundare, este
nesincronã, este nevoie de o serie de înregistrãri la evenimente seismice
diferite, prin intermediul cãrora sã poatã fi efectuate analize de corelaţie
şi/sau de coerenţã, în vederea dezvoltãrii ulterioare a unor modele
stochastice, pentru mãrimile de intrare, modele care sã reflecte într-o
concepţie stochasticã nesincronismul mişcãrii în punctele considerate.
Proiectul de instrumentarea seismicã a unui baraj ar trebui sã aibã în vedere
şi aspectele precizate în acest paragraf.
17
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
2.4.8 Uneori, poate prezenta interes şi instalarea unor instrumente specifice
pentru studiul comportãrii materialelor, din anumite zone selectate ale unui
baraj, de tip „ din materiale locale”. Alegerea acestor zone, care ar trebui sã
fie fãcutã, de preferinţã, pe baza unui model matematic, este specificã
fiecãrui tip de baraj, considerat individual, şi depinde atât de configuraţia
generalã a diferitelor zone de material, cât şi de geometria barajului, de
tipurile de materiale utilizate în aceste zone şi de natura fundaţiei barajului.
Aceste instrumente ar putea fi amplasate în puţuri forate, sau ar putea fi
instalate în timpul execuţiei barajului, utilizând tuburi izolate, prin care
cablurile de conectare sã poatã fi filetate. Galeriile superioare ale
numeroaselor baraje din beton pot constitui zone de amplasare a
instrumentelor seismice, în situaţia în care instalarea acestora, de-a lungul
coronamentului, este dificilã.
2.4.9 Amplasamentul optim al instrumentelor seismice, pentru
monitorizarea mişcãrii seismice ca mãrime de intrare pentru calculul
rãspunsului barajelor la acţiuni seismice, sau în vederea cunoaşterii
rãspunsului structural al acestora în timpul cutremurelor de pãmânt, ar
putea fi situat în aceeaşi secţiune, perpendicularã pe axa longitudinalã a
barajului. Datele instrumentale, obţinute considerând instrumentele seismice
în aceastã configuraţie, vor furniza informaţiile seismice cele mai credibile,
fiind astfel posibilã compararea rãspunsului barajelor la acţiuni seismice,
evaluat prin calcul, cu cel real, înregistrat prin intermediul echipamentelor
specifice. De regulã, sunt considerate mai importante înregistrãrile
componentelor orizontale ale unei mişcãri seismice. Dacã se are în vedere
un calcul spaţial al unui anumit baraj, vor fi amplasate instrumente seismice
şi în alte secţiuni pe coronamentul acestuia, situate la anumite distanţe de
secţiunea maestrã şi pe anumite direcţii.
2.4.10 Dacã se recomandã confirmarea valabilitãţii unui model de calcul
structural, prin intermediul cãruia sã poatã fi evaluate efectele mişcãrii
seismice asupra unui baraj, sau în scopul îmbunãtãţirii cunoaşterii
fenomenelor generate în timpul unui cutremur de pãmânt puternic, se va
avea în vedere realizarea unui grad ridicat de supraveghere, prin intermediul
unei reţele mai extinse de instrumente seismice, care sã includã:
18
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
celule de presiune şi hidrofoane, pentru mãsurarea presiunii
hidrodinamice a apei din lacul de acumulare din amonte, în vederea
studiului interacţiunii dinamice dintre apa din lacul de acumulare şi
baraj (prin aceste mãsurãri vor putea fi validate unele relaţii simple,
utilizate în calcul şi vor fi obţinute informaţii despre influenţa
compresibilitãţii lichidului – prezenţa „rezonanţelor” lichidului din
lacul de acumulare; traductorii vor fi amplasaţi pe verticala secţiunii
transversale maxime a barajului);
un numãr ridicat de accelerometre, atunci când sunt cerute
caracteristicile dinamice proprii ale barajului: frecvenţe proprii,
forme proprii, amortizãri modale.
2.4.11 Procesarea datelor instrumentale obţinute, se realizeazã prin
intermediul unor programe de calcul specializate, de tip off – line (efectuatã
dupã producerea cutremurului de pãmânt), atât în domeniul timp, cât şi în
domeniul complex al frecvenţei; rãspunsul barajelor la acţiuni seismice este
analizat, în vederea determinãrii factorilor de amplificare a mişcãrii seismice,
a corelaţiei existente între excitaţie şi rãspuns şi a parametrilor modali.
2.4.12 Stabilirea numãrului minim necesar de instrumente seismice şi a
poziţiilor de amplasare a acestora trebuie sã conducã la o identificare
corectã a primelor moduri proprii de vibraţie. Aceste douã aspecte
importante nu pot fi stabilite decât în urma unui program complex de
investigaţii experimentale, care sã permitã determinarea parametrilor
modali, pe baza unui pachet larg de date de încredere. Frecvenţele proprii
ale unui baraj pot fi identificate efectuând analiza spectralã a datelor
instrumentale, obţinute prin instalarea unui sistem de monitorizare seismicã,
alcãtuit dintr-un numãr redus de accelerometre, amplasate pe coronamentul
unui baraj, în timp ce, pentru formele proprii de vibraţie, este necesarã
amplasarea de accelerometre şi în alte puncte situate pe coronamentul
barajului respectiv, de-a lungul celor douã console (una pentru modurile
proprii de vibraţie simetrice şi una pentru modurile proprii de vibraţie
antisimetrice).
2.4.13 La barajele din beton, monitorizarea posibilelor mişcãri ale rosturilor
radiale – a cãror comportare la acţiuni seismice este aproape necunoscutã –
19
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
este, de asemenea, importantã; dacã situaţia economicã o permite, se
recomandã utilizarea unor traductoare de deplasãri amplasate, în principal,
la partea superioarã a barajului.
2.4.14 Se recomandã, de asemenea, efectuarea simultanã a urmãtoarelor
categorii de mãsurãtori privind nivelul apei din lacul de acumulare, variaţiile
de temperaturã şi subpresiunile, presiunea apei din pori etc., care – aşa cum
se cunoaşte – pot influenţa starea fizicã şi tehnicã iniţialã a unui baraj. Ca un
exemplu, în cazul unui baraj de tip „în arc”, masa antrenatã în vibraţie
depinde de nivelul apei din lacul de acumulare, rigiditatea depinde de
condiţiile de respiraţie a rosturilor, iar aceste deschideri sunt influenţate, la
rândul lor, de nivelul apei din lacul de acumulare şi de temperaturile relative
ale apei şi betonului.
2.5 Monitorizarea lacului de acumulare
2.5.1 Dacã în imediata vecinãtate a unui baraj existã amplasamente care
prezintã risc de instabilitate în timpul unui cutremur de pãmânt (cum ar fi
straturi de roci situate pe pante abrupte, versanţi la care sunt posibile
alunecãri ale formaţiunilor geologice de suprafaţã), se recomandã
monitorizarea prin sisteme de supraveghere, realizate cu instrumente
seismice, capabile sã detecteze mişcãrile acestora.
2.5.2 Se vor prevedea, dacã este cazul, sisteme speciale de supraveghere a
mişcãrilor pe faliile seismice care pot afecta barajele.
2.5.3 Monitorizarea lacului de acumulare va permite o mai bunã
caracterizare a seismicitãţii induse şi a amplasamentului şi, în consecinţã, o
definire mai directã a cutremurului de proiectare.
2.5.4 Prin monitorizarea lacului de acumulare se pot detecta eventuale
modificãri ale seismicitãţii locale produse de seismicitatea indusã.
Detectarea seismicitãţii induse de lacul de acumulare poate fi realizatã în
douã faze:
faza I cuprinde studii cu privire la istoria seismicã a teritoriului,
studii asupra formaţiunilor geologice existente, atât în zona lacului
20
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
de acumulare, cât şi în împrejurimi, cu scopul de a identifica
eventuale falii active; tot în cadrul acestei faze vor fi efectuate
studii pentru cunoaşterea activitãţii seismice în zona lacului de
acumulare, înainte ca acesta sã fie umplut cu apã, utilizând în acest
scop reţele mobile de seismometre de înaltã sensibilitate, conectate
prin radio; cercetãrile efectuate în cadrul acestei faze vor furniza
informaţiile necesare pentru a decide dacã mai sunt necesare şi
alte investigaţii suplimentare;
în cadrul fazei a-II-a vor fi cuprinse toate studiile considerate
necesare, care vor începe cu un an sau doi înainte de umplerea cu
apã a lacului de acumulare; cel mai important aspect se referã la
instalarea unei reţele de seismometre cu caracter permanent, dar
vor fi avute în vedere şi alte mãsuri suplimentare, cum ar fi:
nivelarea fundului lacului de acumulare, instalarea unor sisteme
speciale pentru detectarea mişcãrilor faliilor active (unde este
cazul), studierea stabilitãţii versanţilor aferenţi lacului de
acumulare.
2.5.5 Deoarece existã foarte puţine înregistrãri ale mişcãrilor datorate
seismicitãţii induse, investigaţiile instrumentale, considerând ca acţiune
agitaţia microseismicã, vor prezenta un interes ridicat, în special pentru:
localizarea epicentrului, a adâncimii de focar, a duratei mişcãrii seismice şi a
vitezelor de propagare a undelor seismice.
2.5.6 Proiectarea şi instalarea unei asemenea reţele de echipamente ridicã o
serie de probleme tehnice şi economice. Se menţioneazã cã trebuie evitate
erorile la calculul parametrilor menţionaţi anterior, cunoscând faptul cã
principalele surse de erori sunt sintetizate, dupã cum urmeazã :
Lipsa de precizie în mãsurarea timpului. Acest aspect se
reflectã, în principal, în calculul distanţei epicentrale.
O valoare scãzutã a raportului „semnal/zgomot”. Înregistrãrile
seismice încep la nivele scãzute ale semnalului seismic, dar, dupã
aceea, cresc progresiv: prezenţa zgomotului face mai dificilã
identificarea sosirii reale a undelor principale P, care vor fi
identificate cu dificultate în zgomotul de fond.
21
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Lipsa de cunoaştere a vitezelor de propagare a undelor
seismice prin formaţiunile geologice neomogene ale crustei
terestre. Acest aspect reprezintã un inconvenient major, întrucât
face dificilã localizarea corectã a focarului mişcãrii seismice.
Vitezele de propagare pot fi determinate prin efectuarea unor
sondaje seismice profunde, pe trei sau patru profile, situate într-o
zonã cu lungimea de câteva zeci de kilometri, mãsuratã de la lacul
de acumulare. Se precizeazã cã acest mod de determinare a
vitezelor undelor seismice este extrem de costisitor. O altã metodã
de a obţine aceste informaţii constã în înregistrarea vibraţiilor
produse de exploziile calibrate şi controlate, efectuate pe durata
lucrãrilor de construcţie (este mai puţin costisitoare, dar impune ca
aparatele de înregistrare a mişcãrii sã fie disponibile de la începutul
lucrãrilor).
2.5.7 În legãturã cu poziţiile de amplasare a instrumentelor seismice şi cu
numãrul acestora, se vor avea în vedere recomandãrile prezentate în
continuare. În general, este de preferat un numãr ridicat de staţii seismice,
având posibilitatea înregistrãrii mişcãrii seismice pe cele trei direcţii
ortogonale. Deoarece mişcãrile seismice induse se produc cel mai des în
lacul de acumulare, staţiile seismice vor fi instalate, pe cât posibil, cât mai
aproape de aceastã zonã. Se considerã cã numãrul minim de staţii seismice,
care fac posibilã o estimare fiabilã a parametrilor mişcãrii seismice, este egal
cu cinci. În anumite cazuri, raţiuni economice, impun instalarea unui numãr
mai mic de staţii seismice. Utilizarea a douã staţii seismice, amplasate pe cei
doi versanţi, de-o parte şi de alta a lacului de acumulare, chiar dacã nu va
permite un calcul exact al poziţiei epicentrului, va ajuta la identificarea
începutului mişcãrii seismice raportat la nivelul zgomotului de fond. O reţea
de trei instrumente seismice, fãcând un triunghi cu dimensiunile laturilor
apropiate de cele ale lacului de acumulare, va permite localizarea, într-o
manierã satisfãcãtoare a epicentrului, dacã acesta se gãseşte în interiorul
reţelei. Sistemul de supraveghere seismicã trebuie utilizat în corelaţie cu
nevoile de zonare seismicã a unui teritoriu.
2.5.8 Una sau douã staţii seismice vor fi echipate cu seismometre calibrate
cu amplificare joasã, pentru a putea înregistra mişcãrile seismice cu
22
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
amplitudini moderate, care nu pot fi înregistrate cu seismometre având
amplificare înaltã, astfel încât sã fie posibilã corelarea acestor înregistrãri cu
cele obţinute cu ajutorul instrumentelor pentru mişcãri seismice puternice,
amplasate în corpul barajului.
CAPITOLUL 3CONFIGURAŢII DE INSTRUMENTARE SEISMICÃ A BARAJELOR
3.1 Exigenţe de monitorizare a mişcãrii seismice
3.1.1Monitorizarea mişcãrii seismice în câmp liber
Predicţia comportãrii construcţiilor inginereşti, de tipul barajelor, la
cutremure de pãmânt viitoare, impune utilizarea de metode analitice şi
numerice, bazate pe reprezentãri în raport cu timpul a unor cutremure de
proiectare (accelerograme sintetice obţinute direct, sau accelerograme
artificiale compatibile cu un spectru de proiectare). Parametrii actuali pentru
caracterizarea unui cutremur de pãmânt în câmp liber (amplitudinile mişcãrii
seismice, durata acesteia, influenţa formaţiunilor geologice de suprafaţã
locale, legi de atenuare şi elemente specifice propagãrilor undelor seismice)
sunt încã insuficienţi. Monitorizarea mişcãrii seismice în câmp liber
completeazã baza de date utilizatã pentru studiul hazardului seismic al
amplasamentului şi permite calibrarea spectrelor de proiectare, care vor fi
utilizate în studii preliminare, studii comparative şi calculul barajelor cu
dimensiuni mai reduse. Având în vedere rezultatele ce se pot obţine şi modul
în care acestea ar putea fi utilizate, la instrumentarea seismicã a unui baraj
este necesarã o analizã profundã a oportunitãţii şi a gradului de extindere a
monitorizãrii seismice în câmp liber.
23
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
3.1.2Monitorizarea mişcãrii versanţilor în timpul acţiunii seismice
Ţinând seama de forma şi dimensiunile interfeţei „baraj – fundaţie”, o
serie de aspecte conexe interacţiunii dintre structura barajului şi mediul de
fundare pot influenţa, în mod semnificativ, rãspunsul barajului la acţiuni
seismice.
a) Topografia amplasamentului barajului, proprietãţile inerţiale şi de disipare
prin radiaţie a energiei seismice a mediului de fundare stâncos şi vitezele
de propagare a diferitelor categorii de unde, conduc la o mişcare
neuniformã la interfaţa „baraj – fundaţie”. Se poate admite cã o astfel de
mişcare poate fi acceptatã şi în situaţia în care barajul nu este construit,
iar undele seismice se propagã unidirecţional (ipotezã aproximativã),
având caracter sincron (efectul topografiei versanţilor – Fig.3.1,a).
b) În ipoteza barajului „fãrã masã”, mişcarea de-a lungul interfeţei „baraj –
fundaţie” este influenţatã de rezistenţa pe care o manifestã barajul în
raport cu orice deformaţie a fundaţiei sale (interacţiune cinematicã –
Fig.3.1,b).
c) Monitorizarea mişcãrii versanţilor trebuie sã ţinã seama cã excitaţia
seismicã este generatã de unde seismice care sosesc din toate direcţiile
(excitaţie incoerentã – Fig.3.1,c).
d) Mişcãrile versanţilor sunt influenţate şi de rãspunsul barajului (inerţial) la
acţiunea seismicã (interacţiune inerţialã – Fig.3.1,d).
a) Efectele topografiei amplasamentului b) Interacţiune cinematicã
24
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
c) Excitaţie incoerentã d) Interacţiune inerţialã
Figura 3.1 Interacţiunea dintre mediul de fundare şi barajele de tip „arcuite” (adaptare dupã [10])
Supravegherea instrumentalã a mişcãrii versanţilor poate contribui la o
mai completã înţelegere a tuturor fenomenelor precizate, va permite
calibrarea modelelor de calcul structural utilizate anterior şi elaborarea
unora mai rafinate şi va ajuta la clarificarea excitaţiei seismice ce trebuie
consideratã la proiectarea barajelor.
3.1.3 Investigaţii experimentale/instrumentale
Amplasarea instrumentelor seismice la un baraj, în plan orizontal şi pe
înãlţimea acestuia, trebuie realizatã cu mult discernãmânt. Localizarea
punctelor de amplasare a senzorilor se poate realiza fie prin studiul
vibraţiilor barajului produse de acţiunea microseismelor, sau a unor vibraţii
forţate ale acestuia, cauzate de excitaţii artificiale controlate, fie prin analize
dinamice cu caracter teoretic.
Investigaţiile experimentale/instrumentale au ca obiectiv prioritar
achiziţia de date instrumentale prin intermediul cãrora sã poatã fi
determinate caracteristicile dinamice proprii ale barajelor.
Principalele caracteristici dinamice proprii ale barajelor, care pot fi
determinate prin investigaţii experimentale/instrumentale, sunt reprezentate
prin:
valori proprii (perioade/frecvenţe proprii de vibraţie);
vectori proprii (forme proprii de vibraţie);
capacitatea de amortizare (coeficienţi de amortizare/fracţiuni din
amortizarea criticã).
25
direcţia de propagare a undelor oscilaţie direcţia de propagare a undelor oscilaţie
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Datele tehnice, obţinute în urma prelucrãrii şi interpretãrii
mãsurãtorilor instrumentale, pot furniza informaţii importante în ceea ce
priveşte comportarea barajelor la acţiuni dinamice cu caracter
tranzitoriu (generate de mişcãri seismice puternice).
Cercetãrile dinamice experimentale/instrumentale, bazate pe o
metodologie specificã în acest domeniu, se aplicã în marea majoritate a
ţãrilor puternic industrializate şi urbanizate, sau situate în zone cu regim
ridicat de seismicitate.
3.1.4Fenomene caracteristice asociate monitorizãrii seismice
3.1.4.1 Instrumentarea seismicã a unui baraj va permite compararea
comportãrii reale a acestuia în timpul unui cutremur de pãmânt, cu cea
anticipatã în faza de proiectare şi oferã posibilitatea efectuãrii unor predicţii
asupra comportãrii sale în timpul mişcãrilor seismice puternice viitoare.
3.1.4.2 Datele instrumentale obţinute vor atrage atenţia asupra unor posibile
avarieri şi vor constitui suportul unor soluţii de retrofitare/consolidare.
3.1.4.3 Monitorizarea mişcãrii seismice în puncte caracteristice ale unui
baraj, cât şi în imediata lui vecinãtate, trebuie sã rãspundã exigenţelor
prezentate în paragrafele 3.1.1, 3.1.2 şi 3.1.3. Supravegherea tehnicã a altor
fenomene, cum ar fi: existenţa unor avarii (fisuri/crãpãturi), interacţiunea
„baraj – lac de acumulare”, efectele datorate topografiei versanţilor şi
influenţa prezenţei apei asupra barajelor din materiale locale.
Localizarea pãrţilor sensibile ale unui baraj, în care se pot
manifesta fisuri/crãpãturi, nu poate fi anticipatã cu precizie. Cu
toate acestea, pentru principalele categorii de baraje existente (de
greutate, cu contraforţi, arcuite, de anrocamente cu nucleu de
argilã, de pãmânt) se cunosc zonele unde pot fi înregistrate avarii
locale, chiar dacã stabilitatea lor globalã nu este periclitatã. O
instrumentare seismicã adecvatã ar putea monitoriza aceste pãrţi
sensibile şi, eventual, accentuarea unor fisuri/crãpãturi în timpul unui
cutremur de pãmânt.
26
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Interacţiunea dintre baraj şi lacul de acumulare. Influenţa
reciprocã, care se exercitã între un baraj şi apa conţinutã în lacul
sãu de acumulare, depinde de compresibilitatea lichidului, de
disiparea presiunii valurilor de apã cãtre fundul şi pãrţile laterale ale
lacului de acumulare, de extinderea acestuia, de mişcãrile
excitatoare, cât şi de conţinutul de frecvenţe al acestora. Se
precizeazã cã nu se dispune de date de observaţie suficiente care
sã permitã calibrarea modelelor de calcul structural şi evaluarea
importanţei practice a compresibilitãţii apei, în procesul de
interacţiune dintre baraj şi lacul sãu de acumulare. Astfel, este
necesarã instalarea suplimentarã de traductori de presiune pe
paramentul amonte al barajului, pe fundul şi pe versanţii lacului de
acumulare, alãturi de accelerografele de monitorizare seismicã a
rezervorului de apã.
Efectele datorate topografiei versanţilor pot fi observate
direct, printr-o instrumentare seismicã în câmp liber, amplasatã
perpendicular pe axa vãii.
Influenţa prezenţei apei asupra barajelor din materiale
locale se manifestã prin variaţii ale presiunii apei din pori. Pentru
elucidarea completã a comportãrii barajelor din materiale locale la
acţiuni seismice, pe lângã sistemul de accelerometre seismice
prevãzut, este necesarã şi monitorizarea variaţiilor presiunii apei
din pori, în timpul şi dupã producerea unui cutremur de pãmânt.
3.2 Componenţa unui sistem de instrumentare seismicã
3.2.1 În cele ce urmeazã, se fac referiri la sistemele moderne, caracterizate
prin conversia parametrilor cinematici ai mişcãrii în mãrimi electrice şi prin
conversia semnalelor continue în semnale numerice discrete.
3.2.2Sistemele pentru instrumentarea seismicã a barajelor au urmãtoarea
alcãtuire de principiu:
a) captori, sau senzori, de tipul accelerometrelor, care au rolul
de a sesiza şi înregistra mişcarea seismicã prin intermediul bazei
27
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
instrumentului şi de a transforma un parametru cinematic de
interes (de regulã, o acceleraţie seismicã) într-un parametru
electric, variind continuu şi aproximativ proporţional cu parametrul
cinematic specificat;
b) convertori analog-numerici, care au rolul de a eşantiona valorile
parametrilor electrici la echi-intervale (scurte) prestabilite şi de a
furniza un sistem de valori numerice reprezentative (în mod discret)
pentru evoluţia în timp a unui parametru cinematic;
c) sistemul de înregistrare, care are rolul de a stoca şirul de valori
numerice reprezentativ pentru evoluţia parametrilor cinematici de
interes, cu raportare la o bazã de timp care poate fi localã (şi
aferentã unui eveniment seismic) sau poate fi reprezentatã de
timpul universal;
d) sistemul de transmitere a datelor, care are rolul de a transmite
automat datele de la captorii individuali la sistemul centralizat de
înregistrare, eventual de a transmite la sistemul de înregistrare şi
timpul universal (sincronizare), ca şi de a transmite, la comandã
sau automat (eventual prin teletransmisie), datele înregistrate la
utilizatorul acestora.
3.2.3Aceastã alcãtuire de principiu se poate concretiza în douã moduri:
a) Soluţiile cele mai simple, care sunt similare ca alcãtuire celor
bazate pe accelerografe mai vechi, cu înregistrare continuã (opticã
sau magneticã), sunt reprezentate de dispozitive care mãsoarã
acceleraţiile într-un punct, pe trei direcţii ortogonale (de translaţie)
şi oferã doar o bazã de timp localã, separatã de bazele de timp ale
altor instrumente instalate în cadrul sistemului care echipeazã un
baraj.
b) Soluţiile mai complexe asigurã înregistrarea centralizatã a
mişcãrii/rãspunsului pentru un baraj, cu stocarea informaţiei
furnizate, dupã caz:
de captori tri-direcţionali instalaţi în secţiuni semnificative;
de captori unidirecţionali instalaţi în diferite puncte, dupã
diferite direcţii.
Ultima variantã, în cadrul cãreia se instaleazã captori unidirecţionali în
diferite puncte, pe diferite direcţii, conform unui proiect care are la bazã 28
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
considerarea comportãrii dinamice a barajului în raport cu secţiunile sale
cele mai semnificative, este soluţia agreatã, care tinde în prezent sã se
generalizeze.
3.2.4 Numãrul instrumentelor seismice va fi stabilit în funcţie de tipul
barajului, înãlţimea totalã a acestuia şi nivelul de monitorizare seismicã dorit
de cãtre deţinãtor, precum şi de încadrarea în categorii de importanţã, în
conformitate cu paragraful 1.2.
3.2.5 Configuraţia sistemului de înregistrare. Toate accelerografele
amplasate pe baraj trebuie sã fie interconectate între ele. Oricare dintre
accelerografele instalate pe baraj (inclusiv cel amplasat în câmp liber), odatã
declanşat, poate activa o parte, sau chiar toate celelalte accelerografe ale
sistemului de monitorizare. Toate accelerografele instalate/existente în
reţeaua de supraveghere seismicã a unui baraj trebuie sã fie de acelaşi tip şi
model, pentru a asigura o uniformitate maximã, atât a echipamentelor, cât şi
a datelor înregistrate. În ceea ce priveşte interconectarea accelerografelor
care intrã în alcãtuirea unui sistem de monitorizare mai existã şi alte opţiuni,
cu avantaje şi dezavantaje, cu condiţia asigurãrii simultaneitãţii
înregistrãrilor.
1. Opţiunea I: accelerografele nu sunt conectate între ele
Avantaje:
cost mai redus al accelerografelor şi al operaţiilor de instalare;
un numãr mai mic de declanşãri inoportune/nedorite, ca rezultat al
interferenţelor electrice.
Dezavantaj:
nu au baza de timp comunã (începutul înregistrãrii mişcãrii seismice
nu este sincronizat, fiecare accelerograf având propria sa bazã de
timp).
2. Opţiunea II: accelerografele sunt conectate între ele prin cabluri, care
asigurã o declanşare a înregistrãrii şi o bazã de timp comunã.
Avantaje:
29
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
declanşarea comunã/simultanã a înregistrãrii mişcãrii seismice
îmbunãtãţeşte fiabilitatea sistemului de monitorizare, dotat cu
dispozitive de pornire suplimentare, fiecare dintre ele având
posibilitatea declanşãrii întregului sistem;
o bazã de timp comunã permite utilizatorului sã sincronizeze
înregistrãrile mişcãrii seismice, furnizate de fiecare senzor seismic
Dezavantaje:
uneori costul cablurilor de conectare este ridicat;
sistemul este mai vulnerabil în timpul descãrcãrilor electrice
(trãsnete);
existã posibilitatea unor declanşãri nedorite ale înregistrãrilor, ca
rezultat al unor semnale radio şi electrice false, captate de cablurile
de legãturã, în situaţia în care nu a fost prevãzut un algoritm special
de protecţie a operaţiei de declanşare.
3. Opţiunea III: accelerografele nu sunt conectate între ele, instrumentele
fiind dotate cu dispozitive radio.
Avantaje:
transmiterea prin radio furnizează o bazã de referinţã în timp real;
declanşarea prin radio a înregistrãrii simultane a mişcãrii seismice,
printr-un anumit numãr de accelerografe, permite utilizatorului sã
sincronizeze înregistrãrile de la fiecare instrument în parte.
Dezavantaje:
costul ridicat al dispozitivelor radio;
costul ridicat al antenelor şi al montajului acestora;
amplasamentul barajului are uneori caracteristici slabe şi/sau
variabile cu privire la semnalele radio.
4. Opţiunea IV: accelerografele nu sunt conectate între ele, instrumentele
fiind echipate cu generatoare de coduri de timp - GCT (Time Code
Generators).
Avantaje:
G.C.T. furnizează aceeaşi bazã de referinţã în timp real;
G.C.T. permit utilizatorului sã sincronizeze înregistrãrile seismice de
la fiecare accelerograf în parte.30
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Dezavantaje:
costul ridicat al G.C.T.;
costuri implicate de reglarea dispozitivului de afişare a timpului
(Time Display Controller);
deriva G.C.T. va necesita corecţii şi interpolãri în raport cu timpul.
Opţiunea V: accelerografele sunt interconectate prin cabluri; instrumentele
sunt echipate cu dispozitive radio sau generatoare de coduri de timp (G.C.T).
Avantaje:
G.C.T. sau dispozitivele radio asigurã aceeaşi bazã de referinţã în
timp real pentru toate instrumentele seismice interconectate;
G.C.T. sau dispozitivele radio permit utilizatorului sã sincronizeze
înregistrãrile seismice obţinute de la fiecare accelerograf în parte.
Dezavantaje:
costurile G.C.T. şi ale dispozitivelor radio, inclusiv cele asociate
funcţionãrii acestora;
costul cablurilor de legãturã;
vulnerabilitatea sistemului în timpul descãrcãrilor electrice.
3.2.6 Condiţii de mediu. Toate accelerografele se vor monta pe
postamente de beton, sau pe orice altã suprafaţã orizontalã brutã (cu
asperitãţi), realizatã din beton. Accelerograful pentru înregistrarea mişcãrii
seismice în „câmp liber” se va instala într-o galerie (nişã), cu pardoseala din
beton, amenajatã la suprafaţa pãmântului de cãtre deţinãtorul barajului. În
general, poziţiile de amplasare a accelerografelor sunt situate în zone umede
(cu umiditate 100%). Din acest motiv, accelerografele trebuie sã fie
protejate, în poziţia de lucru, împotriva picãturilor de apã, a infiltraţiilor şi
inundaţiilor. Domeniul optim pentru funcţionarea echipamentelor, din
punctul de vedere al temperaturilor, trebuie sã se situeze între limitele -20 şi
+45.
3.3 Caracteristici ale componentelor sistemelor de monitorizare
Principalele caracteristici ale componentelor sistemelor de
monitorizare, precum şi o serie de condiţii de bazã, care trebuie avute în 31
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
vedere la conceperea unui astfel de sistem de supraveghere, se prezintã în
continuare.
3.3.1 Senzorii seismici (accelerometrele) sunt caracterizaţi prin:
intervalul de amplitudini mãsurabile ale acceleraţiilor (în care
funcţionarea este liniarã, cu menţionarea amplitudinii minime
sesizabile fãrã zgomot de fond, ca şi a amplitudinii maxime);
pentru captorii care mãsoarã componente de translaţie, este de
dorit ca amplitudinea minimã mãsurabilã sã fie în jurul a 1
mm/s2, iar amplitudinea maximã mãsurabilã sã fie de ordinul a
cel puţin 20m/s2;
intervalul de frecvenţe în care nu apar distorsiuni (liniare)
semnificative, de amplitudine şi de fazã; este de dorit ca limita
inferioarã sã fie 0,0 Hz (asigurându-se astfel capacitatea de
mãsurare „staticã” şi de calibrare staticã), iar limita superioarã
sã fie de cel puţin 20 Hz.
3.3.2 Convertorii analog-numerici sunt caracterizaţi prin:
domeniul dinamic, cuantificat prin numãrul de biţi (cifre binare)
utili, Nb, sau prin numãrul de decibeli NdB (un bit este
aproximativ egal cu 6 dB, deci NdB 6 Nb); trebuie menţionat cã
prima cifrã binarã joacã rolul de cifrã-semn, astfel încât domeniul
dinamic acoperit (care reprezintã raportul dintre amplitudinea
maximã şi amplitudinea minimã susceptibile de a fi mãsurate,
este maximum 2(Nb - 1) (apãrând eventual limitãri mai severe,
datoritã zgomotului de fond din diferitele componente ale
sistemului de instrumentare); dacã se respectã cerinţa formulatã
pentru captori, raportul între amplitudinea maximã şi cea minimã
fiind de ordinul (2 … 5) 104, rezultã condiţia Nb – 1 15, deci
apare necesitatea unui convertor de cel puţin 16 biţi utili;
rata de conversie, care trebuie sã fie cel puţin egalã cu rata de
eşantionare, la nivelul sistemului de înregistrare numericã.
3.3.3 Sistemul de înregistrare este caracterizat prin:
rata de eşantionare a sistemului, care este egalã cu rata de
eşantionare pentru un canal, înmulţitã cu numãrul canalelor; 32
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
pentru un canal, aceastã ratã trebuie sã fie de cel puţin 100
eşantioane pe secundã;
memoria disponibilã, care trebuie sã acopere, pentru un
eveniment seismic, produsul dintre rata de eşantionare a
sistemului şi durata totalã a evenimentului, avându-se în vedere
posibilitatea de apariţie a cutremurelor de pãmânt repetate la
intervale scurte de timp, respectiv a replicilor la cutremurele de
pãmânt puternice. Este de dorit ca memoria disponibilã sã
acopere mai multe evenimente, eventual adoptându-se o soluţie
de transmitere automatã a datelor privind un eveniment, de la o
memorie operativã la o memorie de masã.
3.3.4 Sistemul de transmitere a datelor cuprinde sistemul de
transmitere de la captori la sistemul de înregistrare, respectiv sistemul de
transmitere de la sistemul de înregistrare la utilizator. Pentru acesta sunt de
avut în vedere urmãtoarele condiţii principale:
protecţia împotriva actelor premeditate de distrugere
(vandalism);
asigurarea de condiţii care sã nu conducã la reducerea
performanţelor sistemului de instrumentare.
3.3.5 Toate echipamentele unui sistem de instrumentare seismicã trebuie
agrementate tehnic de organe abilitate, în conformitate cu prevederile
legale.
CAPITOLUL 4METODOLOGIE DE ALEGERE A SCHEMEI DE INSTRUMENTARE
4.1. Grupe tipologice de baraje instrumentabile seismic
4.1.1 Având în vedere „situaţia seismicã” specialã a României şi informaţii
recente din ţãri, cu o bogatã tradiţie în instrumentarea seismicã a barajelor
(SUA, Canada, Japonia, Elveţia, Macedonia), se considerã obligatoriu
„instrumentabile” urmãtoarele categorii de baraje:
baraje de tip „arcuite”;
33
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
baraje de tip „de greutate”;
baraje de tip „din materiale locale” (anrocamente, pãmânt).
4.1.2 La selectarea barajelor ce urmeazã a fi instrumentate seismic, se vor
avea în vedere urmãtoarele aspecte:
a. Natura fundaţiei. Dacã materialele care alcãtuiesc fundaţia unui
baraj sunt de tipul nisipurilor, sau nisipurilor prãfoase care se pot lichefia,
barajul trebuie instrumentat seismic. De asemenea, se impune
instrumentarea seismicã în situaţia posibilitãţii producerii unor tasãri
diferenţiate, ca urmare a neomogenitãţii naturii mediului de fundare. Dacã
materialele care alcãtuiesc fundaţia unui baraj sunt de tipul rocilor, sau de
tipul pãmânturilor care nu pot constitui subiect al fenomenelor de lichefiere,
sau de tasare, se va ţine seama de elementele prezentate în continuare în
paragrafele b, c, d, e, f.
b. Tipul barajului. Fãrã a se ţine seama de zona de risc seismic, toate
barajele sedimentate hidraulic (hydraulic fill dams) trebuie instrumentate
seismic. Barajele de tip „din pãmânt cilindrat”, sau de tip „din anrocamente
cilindrate” (fiind mai puţin expuse riscului seismic de lichefiere), vor putea fi
instrumentate seismic ţinând seama de alţi factori de influenţã.
c. Înãlţimea barajului. Se considerã cã trebuie instrumentate seismic
toate barajele cu o înãlţime mai mare de 30 m, amplasate în zone cu
seismicitate ridicatã (categoriile de importanţã A, B). Se menţioneazã cã, în
unele amenajãri hidroenergetice, au fost construite diguri foarte înalte care
pot fi vulnerabile la cutremure de pãmânt puternice, care produc fenomene
de lichefiere, în special în zona sudicã a României. În celelalte situaţii, se
recomandã instrumentarea barajelor ale cãror lacuri de acumulare au
adâncimi mai mari de 80 m, sau a celor cu volume de apã mai mari decât
100 x 106 m3.
d. Prezenţa unor falii active cunoscute. Dacã un baraj este amplasat la
o distanţã mai micã de 40 km în raport cu o falie activã cunoscutã, acesta
trebuie instrumentat seismic.
e. Seismicitatea istoricã a amplasamentului barajului. Dacã în
vecinãtatea unui baraj au fost înregistrate acceleraţii cu valori mai mari de
0,2g, acel baraj trebuie instrumentat seismic.
34
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
f. Poziţia barajului în raport cu frontierele zonei cu risc seismic ridicat.
Dacã un baraj este amplasat la o distanţã mai micã de 160 km în raport cu
frontiera unei zone cu risc seismic ridicat, acesta trebuie instrumentat
seismic.
4.2 Configuraţii ale sistemelor de monitorizare seismicã a barajelor
4.2.1 Alegerea schemei de instrumentare seismicã la nivelul unui baraj are
în vedere douã aspecte principale:
opţiunea pentru tipul de sistem de instrumentare (paragraful 3.1);
alegerea poziţiei şi orientãrii instrumentelor seismice.
4.2.2 Opţiunea pentru tipul de sistem de instrumentare seismicã va fi
condiţionatã de posibilitatea existenţei, în dotarea deţinãtorilor, a unor
categorii de instrumente seismice dintr-o generaţie mai veche şi de
disponibilitãţile financiare alocate instrumentãrii seismice a barajelor cu
echipamente moderne. În mãsura în care resursele financiare o permit, este
de preferat sã se opteze pentru un sistem de înregistrare centralizat, care sã
utilizeze, de preferinţã, instrumente seismice tri-direcţionale. De asemenea,
este de dorit sã se opteze pentru sisteme de transmitere a datelor prin radio,
evitându-se o cablare care, în absenţa unor mãsuri speciale de protecţie,
conduce la sensibilitãţi sporite, în raport cu eventualele acte de distrugere
premeditatã (vandalism).
4.2.3 Alegerea poziţiilor şi orientãrilor senzorilor seismici trebuie sã aibã la
bazã o analizã inginereascã, teoreticã şi experimentalã, a specificului
comportãrii, în regim dinamic de solicitare, a barajului care se
instrumenteazã. Pe aceastã cale, vor fi identificate secţiunile cele mai
reprezentative, în raport cu obiectivele urmãrite, cãrora urmeazã sã li se
aloce instrumente seismice.
4.2.4 Echiparea unui baraj cu echipamente moderne, capabile sã furnizeze
informaţii instrumentale de încredere, cu privire la rãspunsul spaţial al
acestuia, în timpul unei mişcãri seismice, trebuie sã ţinã seama de
urmãtoarele exigenţe:
35
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
tipul de instrumente seismice, ales pentru realizarea
instrumentãrii seismice a unui baraj, trebuie corelat atât cu
obiectivul urmãrit de reţeaua individualã ce se creeazã, cât şi cu
posibilitatea integrãrii acesteia într-o reţea localã/regionalã;
numãrul de componente al instrumentelor seismice (captori/
senzori) trebuie astfel dimensionat, încât sã acopere întreaga gamã
de aspecte tehnice, specifice comportãrii barajului la acţiuni
seismice, în raport cu direcţiile cele mai semnificative (pot fi utilizaţi
captori uni-dimensionali, sau, mai recomandabil, captori tri-
dimensionali);
punctele de amplasare a instrumentelor seismice trebuie sã fie
uşor accesibile, cu grad ridicat de protecţie şi siguranţã a acestora
şi cu posibilitãţi de supraveghere;
posibilitatea conectãrii instrumentelor seismice, pentru a
putea fi realizatã o bazã de timp comunã a înregistrãrilor seismice,
atât în reţeaua individualã cât şi într-o reţea localã/regionalã;
corelarea, transmiterea, centralizarea şi prelucrarea datelor
instrumentale seismice sã se realizeze în condiţii de maximã
siguranţã, aspecte care pun în evidenţã necesitatea existenţei unor
alte tipuri de echipamente şi softuri specializate;
prevederea unui sistem de mãsuri speciale pentru a fi evitat
furtul şi/sau distrugerea instrumentelor seismice (acte de
vandalism, inundaţii etc.)
4.2.5 Barajele de tip „arcuite”. Senzorul pentru înregistrarea mişcãrii
seismice în câmp liber trebuie sã fie amplasat la o distanţã suficient de mare
faţã de baraj şi faţã de celelalte construcţii auxiliare, astfel încât funcţionarea
instrumentului sã nu fie afectatã nici de prezenţa, nici de vibraţiile acestora.
În acelaşi timp, senzorul trebuie amplasat suficient de aproape de baraj,
pentru a putea înregistra mişcãrile seismice reprezentative ale
amplasamentului acestuia. Pentru barajele din beton, senzorul pentru
înregistrarea mişcãrii seismice în câmp liber se va amplasa la o distanţã
egalã cu de douã ori înãlţimea barajului. Aceastã distanţã poate fi egalã cu
36
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
înãlţimea barajului, în situaţia în care modulul de elasticitate al materialului
din fundaţie este egal, sau mai mare, decât modulul de elasticitate al
betonului din corpul barajului. Mişcarea seismicã realã, pe masivele de
rezemare, este înregistratã prin intermediul senzorilor seismici, amplasaţi
de-a lungul interfeţei „fundaţie-baraj”. Dacã numãrul acestor senzori este
suficient de mare, pe lângã monitorizarea mişcãrilor de corp rigid (translaţii
şi rotaţii), suplimentar poate fi ţinutã sub observaţie şi deformarea interfeţei
„fundaţie-baraj”. Propagarea undelor seismice, prin fundaţia unui baraj,
poate fi studiatã prin instalarea unor instrumente seismice în galeriile de
explorare şi în galeriile pentru impermeabilizarea rocilor prin cimentare.
Rãspunsul barajelor la acţiuni seismice, în domeniul liniar de comportare a
acestora, poate fi evaluat global, prin metoda superpoziţiei modale. Prin
montarea instrumentelor seismice pe coronamentele barajelor, în secţiuni cu
deplasãri modale maxime (pentru barajele simetrice aceste secţiuni sunt
situate la jumãtatea şi la sfertul deschiderii) pot fi identificate modurile
proprii de vibraţie. În Fig.4.1 se prezintã unele configuraţii de instrumentare
seismicã a barajelor de tip „arcuite”, dupã cum urmeazã:
Fig.4.1,a: configuraţie de instrumentare seismicã minimalã,
pentru înregistrarea mişcãrii seismice şi a rãspunsului barajelor în
timpul cutremurelor de pãmânt (A);
Fig.4.1,b: configuraţie de instrumentare seismicã mai completã,
pentru o evaluare mai detaliatã a mişcãrii şi a rãspunsului barajelor
în timpul cutremurelor de pãmânt (A+B+E);
Fig.4.1,c: configuraţie de instrumentare seismicã mai amplã
pentru înregistrarea mişcãrii seismice reale ca „mãrime de intrare”
(A+B+D+G);
Fig.4.1,d: configuraţie de instrumentare seismicã maximalã, care
permite înregistrarea mişcãrii seismice reale ca „mãrime de intrare”
şi a rãspunsului barajelor, la acţiunea cutremurelor de pãmânt
(A+B+D+E+G). Pentru studiul propagãrii undelor seismice, vor fi
prevãzuţi, suplimentar, senzori seismici, care se vor amplasa în
galeriile existente în fundaţiile barajelor (F), iar pentru înregistrarea
mişcãrii seismice în câmp liber, va fi amplasat un singur senzor (C).
37
A A A
A
B B A A A
E
A
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
a) b)
c) d)
Figura 4.1 Scheme de instrumentare seismicã pentru barajele de tip „arcuite”.
Puncte caracteristice de locaţie instrumentalã (adaptare dupã [8]).
Instrumentele seismice sunt poziţionate într-o reţea rectangularã
fictivã (precizatã prin linii punctate), aspect care conduce la o corelare mai
uşoarã a înregistrãrilor seismice, obţinute în diferite staţii seismice.
4.2.6 Baraje de tip „de greutate”. Aceastã categorie de baraje este, în
general, proiectatã şi studiatã, admiţând cã ploturile/blocurile se comportã
independent unul în raport cu celãlalt, pe douã direcţii orizontale ortogonale.
În consecinţã, instrumentarea seismicã va fi concentratã pe blocul de la
mijlocul barajului (cel mai înalt). Suplimentar obiectivelor urmãrite la barajele
de tip „arcuite”, la aceastã categorie de baraje este necesarã cunoaşterea
mişcãrii seismice „de intrare” la baza barajului, a rãspunsului spaţial al
barajelor la acţiuni seismice şi a aspectelor privind comportarea
independentã a ploturilor/blocurilor (aspecte specifice barajelor de tip „de
greutate”). Variaţia mişcãrii seismice, pe direcţie transversalã în raport cu
baza unui baraj, poate fi semnificativã, în cazul marilor baraje (grosimea
barajelor este comparabilã cu o lungime de undã predominantã). De aceea,
mişcarea seismicã realã „de intrare” a bazei unui baraj de tip „ de greutate”
trebuie atent monitorizatã şi studiatã. Rãspunsul spaţial al barajelor de tip
„de greutate” este de aşteptat atunci când propagarea mişcãrii seismice
38
B B A A A
DD
A
G G
GG
C
1…2 ori înălţimea barajului
B B A A A
DED
F A F
G G
GG
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
este pe direcţia longitudinalã a barajului (când acesta este construit într-o
vale îngustã), sau este datorat mişcãrii seismice pe direcţie transversalã, la
barajele cu încastrãri în rocã. Gradul de comportare independentã a
ploturilor/blocurilor poate fi apreciat efectuând comparaţii între mişcãrile
relative ale acestora, considerate individual. În Fig.4.2 se prezintã unele
configuraţii de instrumentare seismicã a barajelor de tip „de greutate”, dupã
cum urmeazã:
Fig.4.2,a: configuraţie de instrumentare seismicã minimalã, pentru
înregistrarea mişcãrii seismice şi a rãspunsului barajelor în timpul
cutremurelor de pãmânt (A);
Fig.4.2,b: configuraţie de instrumentare seismicã mai completã, pentru o
evaluare mai detaliatã a mişcãrii seismice şi a rãspunsului barajelor în
timpul cutremurelor de pãmânt (A+G);
Fig.4.2,c: configuraţie de instrumentare seismicã mai amplã în care, în
plus, este monitorizatã şi comportarea independentã a ploturilor/ blocurilor
învecinate (A+G+C+D+F);
Fig.4.2,d: configuraţie de instrumentare seismicã maximalã, care, în
raport cu cea prezentatã în Fig.4.2,c, monitorizeazã „istoria” mişcãrii
seismice pe direcţie transversalã a vãii (E), rãspunsul spaţial al barajului
(H–amplasarea de senzori seismici pe coronament la sfertul deschiderii) şi
mişcarea seismicã în câmp liber (B).
4.2.7 Baraje de tip „din materiale locale”. Barajele de tip „din materiale
locale” sunt, în general, proiectate şi studiate admiţând cã acestea au o
comportare similarã cu cea a barajelor de tip „de greutate”. Din acest motiv,
conceptul de instrumentare seismicã, expus în paragraful 4.2.6., se poate aplica
şi pentru acest tip de baraje (senzori pentru mişcarea în câmp liber, pentru
cunoaşterea mişcãrii seismice „de intrare” la baza barajelor şi pentru
rãspunsul spaţial al acestora).
39GA A
G G
AA
A A
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
a) b)
c) d)
Figura 4.2. Scheme de instrumentare seismicã pentru barajele de tip „de greutate”. Puncte caracteristice de locaţie instrumentalã (adaptare dupã
[8]).
În Fig.4.3 se prezintã unele configuraţii de instrumentare seismicã a
barajelor de tip „din materiale locale”, precum şi localizarea poziţiilor
captorilor/senzorilor.
Fig.4.3,a: configuraţie de instrumentare seismicã minimalã,
constând în amplasarea unui senzor seismic pe unul dintre masivele
de rezemare şi a unui senzor seismic la mijlocul coronamentului, în
secţiunea maestrã, pentru înregistrarea mişcãrii seismice şi a
rãspunsului barajelor în timpul cutremurelor de pãmânt (A). Prin
intermediul instrumentului seismic amplasat pe coronament, la
mijlocul barajului, în secţiunea maestrã, poate fi urmãritã şi evoluţia
tasãrilor care se produc în corpul barajului la diverse cote sub
coronament, pentru a avea evidenţa stabilitãţii umpluturii.
40
C
A
C
GA A
FD
D F
G G
E
C
A
C
E GA A
FD
D F
B
H
G G
H
1…2 ori înălţimea barajului
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Fig.4.3,b: configuraţie de instrumentare seismicã mai completã,
pentru o evaluare mai adecvatã a variaţiei mişcãrii seismice de la o
extremitate a coronamentului la cealaltã (B) şi a rãspunsului spaţial
al barajelor în timpul cutremurelor de pãmânt, prin poziţionarea
unui senzor (B) într-o secţiune situatã la un sfert din lungimea
coronamentului (A+B).
Fig.4.3,c: configuraţie de instrumentare seismicã mai amplã, care
oferã informaţii mai detaliate, atât în ceea ce priveşte excitaţia
seismicã, cât şi despre rãspunsul barajelor în timpul cutremurelor
de pãmânt (A+B+D+E).
Fig.4.3, d: configuraţie de instrumentare seismicã maximalã care,
în plus faţã de cea prezentatã în Fig.4.3,c, conţine senzori pentru
înregistrarea mişcãrii seismice reale ca „mãrime de intrare” (în
secţiunea de mijloc, F) şi a mişcãrii seismice în câmp liber (C -
senzor amplasat la o distanţã echivalentã cu de 3-4 ori înãlţimea
barajului). Aceastã distanţã mai poate fi obţinutã şi efectuând
produsul dintre perioada fundamentalã proprie de vibraţie a
barajului şi viteza undelor de forfecare. Aceastã configuraţie poate fi
completatã cu instrumentele seismice amplasate în puţuri forate în
corpul barajului, în principal, în zona centralã a acestuia.
4.2.8 Dacã motive economice, sau restricţii de altã naturã, împiedicã
instalarea unei configuraţii de instrumentare seismicã, de tipul celor
prezentate în Fig.4.1, Fig.4.2 şi Fig.4.3, supravegherea seismicã a unui baraj
trebuie sã asigure cel puţin înregistrarea mişcãrii seismice în câmp liber (un
senzor), monitorizarea mişcãrii seismice la interfaţa „baraj-fundaţie” (un
senzor la baza barajului, sau la un bloc de rezemare) şi monitorizarea
rãspunsului barajului (un senzor pe coronament în secţiunea maestrã).
41
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
a) b)
a) b)
Figura 4.3. Scheme de instrumentare seismicã pentru barajele de tip „din materiale locale”. Puncte caracteristice de locaţie instrumentalã
(adaptare dupã [8]).
4.3 Conţinutul proiectului de instrumentare seismicã a unui baraj
4.3.1 Monitorizarea seismicã a barajelor şi a lacurilor de acumulare trebuie
planificatã, proiectatã, executatã şi asiguratã cu mult discernãmânt şi
precauţie, deoarece fiecare baraj şi lacul sãu de acumulare reprezintã un
caz particular cu comportare specificã.
4.3.2 Parametrii care stau la baza întocmirii proiectului de instrumentare
seismicã, pentru fiecare baraj şi lacul sãu de acumulare, pot fi clasificaţi în
douã grupe:
parametri generali care sunt prevãzuţi în legislaţia tehnicã şi juridicã
actualã;
42
A
A
B
AB
A
B
AB
A
E
D
B
C
AB
A
E
DF F
3…4 ori înălţimea barajului
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
parametri determinaţi de caracteristicile individuale ale fiecãrui tip
de baraj şi lac de acumulare propriu.
4.3.3 Parametrii generali aferenţi primului grup şi prevãzuţi în legislaţia
tehnicã şi juridicã actualã, au fost prezentaţi în Capitolul 2 al acestui
Normativ şi pot fi identificaţi şi în unele lucrãri cuprinse în bibliografie.
4.3.4 Parametrii din cel de-al doilea grup vor fi definiţi, pentru fiecare baraj
şi lacul sãu de acumulare, printr-un studiu specializat. Efectuând o anumitã
sistematizare, aceşti parametri vor fi definiţi având în vedere urmãtoarele
aspecte:
regimul seismic rezultat din micro şi macro-zonarea teritoriului
corespunzãtor particularitãţilor specifice amplasamentului;
caracteristicile dinamice şi de rezistenţã ale formaţiunilor geologice
de suprafaţã locale;
sistemul de fundare adoptat pentru baraj;
tipul barajului şi caracteristicile dinamice proprii ale acestuia;
interacţiunea „mediu de fundare – fundaţie – baraj”;
configuraţia geometricã a barajului;
capacitatea şi suprafaţa lacului de acumulare.
Toate aspectele menţionate mai sus pot influenţa interactiv, într-o anumitã
mãsurã, caracteristicile dinamice proprii şi comportarea de ansamblu a
barajelor, pe durata mişcãrilor seismice puternice.
4.3.5 Deoarece calculul unui baraj la acţiuni seismice (efectuat pe un model
de calcul structural) şi investigaţiile instrumentale pentru determinarea
caracteristicilor dinamice proprii (efectuate la scarã naturalã, considerând ca
acţiune agitaţia microseismicã a pãmântului) sunt tratate în modul unitar,
conceptul final de instrumentare în vederea monitorizãrii seismice va avea la
bazã rezultatele cercetãrilor teoretice şi experimentale, adicã:
frecvenţe proprii (calculate/determinate instrumental);
formele proprii de vibraţie (calculate/determinate experimental);
capacitatea de amortizare a mişcãrii seismice (evaluatã pe baza
extrapolãrii unor rezultate existente, sau prin investigaţii
experimentale).
43
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
4.3.6 Rezultã, deci, necesitatea şi obligativitatea elaborãrii, pentru fiecare
baraj în parte, a unui proiect de instrumentare seismicã care sã facã
posibilã:
stabilirea unui sistem de echipamente optim, din punct de vedere
tehnic şi financiar, pentru monitorizarea seismicã a barajului;
obţinerea unor date instrumentale, utilizabile şi de încredere, atunci
când se produce un eveniment seismic.
4.3.7 Proiectul de instrumentare seismicã a unui baraj trebuie sã
precizeze urmãtoarele aspecte:
obiectivele instrumentãrii seismice;
relaţia de subordonare a sistemului de achiziţie a datelor
instrumentale instalat la un baraj cu sistemul mai mare (regional),
cãruia acesta îi aparţine;
modul de achiziţie (înregistrare) a mişcãrii seismice;
legãturile electrice ale sistemului de achiziţie a datelor
instrumentale;
legãturile cu instrumentele de „supraveghere” existente, conexe
lacului de acumulare, dacã acestea existã;
modul de înregistrare a bazei de timp la care se produc
evenimentele seismice (sincronismul şi calibrarea înregistrãrilor);
modul de declanşare a înregistrãrii mişcãrii seismice (sincronismul şi
calibrarea înregistrãrilor);
mãsurile de protecţie a sistemului de monitorizare;
datele care trebuie obţinute iniţial, şi apoi periodic, referitoare la
caracteristicile mediului de fundare, la interfaţa „fundaţie-baraj” şi la
barajul propriu-zis;
mãsurile de întreţinere şi control periodic;
modul de colectare a informaţiei utile, de prelucrare şi de stocare a
acesteia;
informaţii cu privire la modul de alcãtuire a raportului lucrãrii.
4.3.8 Datele instrumentale obţinute prin intermediul sistemului de
echipamente, care realizeazã monitorizarea seismicã a unui baraj, sunt
extrem de utile, în special pentru:
44
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
verificarea corectitudinii construirii modelului de calcul structural şi a
calcului barajului la acţiuni seismice;
evaluarea stãrii de eforturi, precum şi a nivelului de siguranţã a unui
baraj, dupã producerea unui cutremur sever de pãmânt, respectiv
cunoaşterea efectelor acestuia asupra construcţiei;
analiza efectului „retroactiv” al lacului de acumulare asupra
regimului seismic al zonei unde este amplasat barajul;
optimizarea procesului de proiectare a barajelor.
4.4 Selectarea punctelor de localizare a instrumentelor seismice
4.4.1 Obiectivele instrumentãrii seismice impun un mod de dispunere a
senzorilor seismici, stabilit pe baza unui studiu ingineresc al comportãrii
aşteptate a barajului, în timpul unor cutremure cu diferite niveluri de
severitate, care s-ar putea produce în zona de amplasare a acestuia. În urma
acestui studiu, vor fi identificate secţiunile cele mai semnificative în care se
vor monta instrumentele seismice care sã permitã mãsurarea parametrilor
definitorii ai mişcãrii (acceleraţiile seismice).
4.4.2 Localizarea echipamentelor de înregistrare a mişcãrii seismice, în
diferite zone ale unui baraj şi performanţele tehnice ale aparatelor de
înregistrare, au un rol decisiv în achiziţia de informaţii utilizabile şi de
încredere. Amplasarea optimã a unui numãr limitat de instrumente seismice
trebuie realizatã astfel încât datele seismice înregistrate sã ofere o imagine
cât mai completã asupra comportãrii barajelor în timpul acţiunii seismice, iar
rezultatele obţinute, prin tehnici specifice identificãrii structurale, sã fie unice
şi caracterizate printr-un nivel redus de incertitudine. În acest scop, sunt
necesare a fi cunoscute şi a se avea la dispoziţie urmãtoarele informaţii:
planşe de arhitecturã şi de rezistenţã;
date asupra caracteristicilor dinamice proprii, obţinute pe baza
înregistrãrii vibraţiilor produse de microseisme;
date asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor din care
este realizat barajul;
rezultatele unor calcule inginereşti, cu privire la evaluarea
caracteristicile dinamice proprii ale modelului de calcul structural;
45
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
datele biografice privind construcţia barajului, efectele unor
cutremure anterioare, sau, ale altor acţiuni care au generat solicitãri
importante, inclusiv efectele seismicitãţii induse.
4.4.3 Distribuţia instrumentelor seismice la un baraj, în vederea
obţinerii unor informaţii seismice utilizabile, depinde, în principal, de factorii
urmãtori:
grupa tipologicã din care face parte barajul (a se vedea
paragrafele 4.2.5, 4.2.6 şi 4.2.7);
modelul de calcul structural (MCS) utilizat în investigaţiile
teoretice.
4.5 Modelul de calcul structural (MCS)
4.5.1 M.C.S. utilizat în investigaţiile teoretice şi numãrul corespunzãtor de
informaţii instrumentale, cerut pentru o înţelegere deplinã a comportãrii
barajului în timpul mişcãrii seismice, sunt necesare pentru o selecţie
eficientã a parametrilor de identificare structuralã şi pentru stabilirea
locaţiilor de amplasare a instrumentelor seismice.
4.5.2 Construcţia modelelor de calcul structural (MCS), având ca suport date
instrumentale, presupune asigurarea echilibrului între diferite atribute:
liniar/neliniar, parametric/neparametric, determinist/stohastic etc., ţinând
seama de numãrul parametrilor consideraţi (mare/redus) şi de calitatea
informaţiilor experimentale. Rezultã deci cã, numãrul datelor instrumentale
utilizabile decide complexitatea acestor modele de calcul. Caracterul
complex al unui model de calcul structural este dat, în primul rând, de
geometria sistemului structural al barajului prin numãrul gradelor de
libertate atribuite acestuia.
4.6 Cercetãri experimentale/instrumentale pentru localizarea punctelor de amplasare a staţiilor seismice
4.6.1 Amplasarea instrumentelor seismice într-un baraj, în plan orizontal şi
pe înãlţimea acestuia, trebuie realizatã cu mult discernãmânt, în special
46
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
atunci când este realizabilã numai o configuraţie de instrumentare seismicã
minimalã.
4.6.2 Localizarea punctelor de înregistrare se poate realiza, fie prin studiul
vibraţiilor barajului produse de acţiunea microseismelor, sau a unor vibraţii
forţate ale acestuia, cauzate de excitaţii artificiale controlate, fie prin studii
analitice/numerice, referitoare la valori şi vectori proprii.
4.7 Amplasarea sistemului central de achiziţie
4.7.1 Pentru amplasarea sistemului central de achiziţie este necesarã o
încãpere specialã, dotatã corespunzãtor şi cu acces limitat numai pentru
persoanele calificate în utilizarea aparaturii specializate de achiziţie şi
transmitere a datelor instrumentale.
4.8 Mãsuri pentru asigurarea integritãţii şi funcţionalitãţii sistemului de instrumentare seismicã a unui baraj
4.8.1 Dupã cum s-a precizat în paragraful 4.3.7, alegerea amplasamentelor
„microstaţiilor seismice” se face pe baza proiectului de instrumentare
seismicã a barajului. La realizarea acestui proiect participã, alãturi de
proiectant/expert şi deţinãtorul barajului/beneficiarul.
4.8.2 Pentru asigurarea zonelor necesare amplasãrii staţiilor seismice, se
impune ca acestea sã fie asigurate cu acordul factorilor din administraţia
publicã localã, dacã aparţin domeniului public, iar dacã spaţiile sunt
proprietate privatã, utilizarea acestora sã se realizeze, de comun acord, cu
deţinãtorii, în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, trebuie luate
toate mãsurile pentru ca aparatura instalatã sã fie în siguranţã, atât din
punct de vedere a integritãţii acesteia, cât şi din punctul de vedere al
condiţiilor ambientale (umiditate, variaţii de temperaturã, posibilitãţi de
alimentare cu electricitate etc.).
4.9 Recomandãri privind strategia de instrumentare seismicã a barajelor la nivel naţional
47
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
4.9.1 Se considerã cã numãrul de baraje la care sunt amplasate instrumente
seismice este, în prezent, foarte redus, având în vedere perspectivele de
incidenţã, în viitorul apropiat, a unei mişcãri seismice. Instrumentele deja
instalate nu mai sunt în fabricaţie, mai mult nu se gãsesc piese de schimb iar
experienţa de lucru, timp de 20 ani, a pus în evidenţã o serie de deficienţe,
printre care cele mai importante sunt: deficienţe la sistemul de declanşare,
opacizarea în timp a oglinzilor din dotarea aparaturii etc. În plus, necesitã o
întreţinere şi prestaţii de service permanent, care implicã costuri ridicate şi
importuri de consumabile.
4.9.2 Importanţa acumulãrii de date instrumentale, atât din punctul de
vedere al urmãririi şi controlului marilor baraje, cât şi din cel al acumulãrii
generale de cunoştinţe, este larg recunoscutã. Ţinând seama de stadiul
actual precar al reţelei accelerografice din România cu privire la înregistrarea
mişcãrilor seismice ale pãmântului şi a rãspunsului barajelor la acţiuni
seismice, este necesar sã se adopte un sistem coerent de mãsuri pentru o
îmbunãtãţire majorã şi rapidã a situaţiei. Mãsurile care sunt necesare în
acest scop se împart în mai multe direcţii. Din acestea, sunt de menţionat în
special urmãtoarele:
mãsuri de naturã legislativã, privind obligaţia de instrumentare, de
cãtre deţinãtori, a marilor baraje;
mãsuri de naturã financiarã-administrativã pentru instrumentarea
unor baraje reprezentative pentru diferitele grupe tipologice.
48
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
B I B L I O G R A F I E B I B L I O G R A F I E
1. AHMED M. ABDEL-GHAFFAR, SCOTT, R.F., CRAIG, M.J., - Investigaţii experimentale la scarã naturalã efectuate asupra unui baraj modern din pãmânt (Full Scale Experimental Investigation of a Modern Earth Dam), Raport EERL 80-02, California Institute of Technology, 1980.
2. BOLT, B.A., HUDSON, D.E., - Instrumentarea seismicã a barajelor, (Seismic Instrumentation of Dams), Journal of Geotechnical Engineering Division, Proceedings of the A.S.C.E., Vol.101, No.GT11, November 1975.
3. BOZOVIC, A., - Selectarea parametrilor seismice pentru marile baraje, (Selecting Seismic Parameters for Larger Dams), Bulletin 72, Commission Internationale des Grandes Barrages, ICOLD, 1989.
4. BOZOVIC, A., MARKOVIC, M., - Ghiduri referitoare la seismologie şi baraje. Studii de caz, (Neotectonics and Dams Guidelines and Case Histories), Bulletin 112, Commission Internationale des Grandes Barrages, ICOLD, 1998.
5. BRONCHTEIN, V.I., GROSHEV, M.E., LASCHENOV, S.Y., SAVICH, A.I., - Siguranţa seismicã a barajelor în Rusia, (Ensuring Seismic Safety at Hydropower Projects in Russia), HRW September 2002.
6. CASTOLDI, A., - Monitorizarea seismicã a barajelor. Linii directoare şi studii de caz, (Seismic Observation of Dams. Guidelines and Case Studies), Bulletin 113, Commission Internationale des Grandes Barrages, ICOLD, 1999.
7. CHARLES, J.A., ABBISS, C.P., GOSSCHALK, E.M., HINKS, J.L., - Ghid referitor la riscul seismic al barajelor în Marea Britanie, (An Engineering Guide to Seismic Risk to Dams in the United Kingdom), Building Research Establishment, 1998.
8. DARBRE, G.R., - Instrumentarea seismicã a barajelor în Elveţia, (Instrumentation of Dam Structures in Switzerland), in “Strong Motion Instrumentation for Civil Engineering Structures”, edited by M. Erdik, M. Celebi, V. Mihailov and N. Apaydin, NATO Science Series, Vol.373, Kluwer Academic Publishers, 2001.
9. DARBRE, G.R., - Practica curentã a calculului barajelor din beton armat la acţiuni seismice, (State of Practice in Earthquake Analysis of Concrete
49
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Dams), 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris 1998.
10. DARBRE, G.R., - Instrumentarea seismicã a barajelor, (Strong Motion Instrumentation of Dams), Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 24, 1995.
11. DARBRE, G.R., - Înregistrãri seismice la barajele din Elveţia, (Strong Motion Records at Swiss Dams), 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris 1998.
12. DARBRE, G.R., DE SMET C.A.M., KRAEMER, C., - Frecvenţe proprii mãsurate ale barajului în arc din Mauvoisin, considerând ca excitaţie vibraţiile ambientale, (Natural Frequencies Measured from Ambient Vibration Response of the Arch Dam of Mauvoisin), Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Earthquake Engng Struct. Dyn., pp.577-586, 2000.
13. Earthquake Engineering for Concrete Dams: Exigenţe de proiectare, performanţã şi cercetare, (Design, Performance and Research Needs), National Academy Press, Washington D.C., 1990.
14. EHASZ, J.L., - Exigenţe de proiectare a barajelor pentru a resista la acţiuni seismice puternice, (Guidelines on Design Features of Dams to Effectively Resist Seismic Ground Motion), Draft, CIRC 1540, International Commission on Large Dams, April 1999.
15. Engineer Manual 1110-2-4300 (30 November 1987): Instrumentarea sistemelor structurale din beton, (Instrumentation for Concrete Structures), U.S. Army Corps of Engineers, 1987.
16. Engineering Regulation 1110-2-103 (10 December 1981) – Echipamente pentru înregistrarea mişcãrilor seismice pe baraje, (Strong – Motion Instruments for Recording Earthquake Motions on Dams), U.S. Army Corps of Engineers, 1981.
17. Engineering Regulation 1110-2-1802 (25 July 1979) – Prezentarea efectelor cutremurelor de pãmânt, (Reporting Earthquake Effects), U.S. Army Corps of Engineers, 1979.
18. KRISHNA, J., - Concepte pentru evaluarea codurilor de proiectare la acţiuni seismice pentru clãdiri şi construcţii inginereşti, Evaluarea criteriilor de proiectare pentru baraje în regiuni seismice, (Concepts for Evaluation of Seismic Design Codes for Buildings and Civil Engineering Structures. Evaluation of Design Criteria for Dams in Seismic Regions), Publication No.61, Institute of Earthquake Engineering and Engineering Seismology, University “Kiril and Metodij”, Skopje, June 1978.
19. MIHAILOV, V., DOJCINOVSKI, D., - Instrumentarea barajelor din Macedonia pentru mişcãri seismice puternice. Înregistrãri seismice şi rezultate pentru unele baraje din România, (Strong Motion Instrumentation of Dams in Macedonia. Some Experiences and Results in
50
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
Dams in Romania), Romanian National Committee on Large Dams, Bucharest 2000.
20. MOLDOVEANU, T., - Îndreptar de proiectare pentru dotarea cu aparaturã seismicã, exploatarea aparaturii şi urmãrirea fenomenelor seismice la baraje. Prescripţii, GEOTEC, 1993.
21. MORRISON, P., MALEY, R., BRADY, G., PORCELLA, R., - Înregistrãri seismice pe, sau în vecinãtatea, barajelor, (Earthquake Recordings on or Near Dams), USCOLD, 1977.
22. NEWMARK, N.M., - Efecte ale cutremurelor de pãmânt asupra barajelor şi cheurilor, (Effects of Earthquakes on Dams and Embankment, Fifth Rankine Lecture, Geotechnique, Vol.15, No.2, 1965.
23. POPOVICI, A., - Baraje din beton – aspecte principale în proiectare şi calcul structural, (Concrete Dams – Main Aspects in Design and Structural Analysis), Chapter 4 in Dams in Romania, Romanian National Committee on Large Dams, Bucharest 2000.
24. POPOVICI, A., - Normativ de proiectare, execuţie şi evaluarea siguranţei la acţiuni seismice a lucrãrilor hidrotehnice din frontal barat, martie 2002.
25. SANDI, H., TOMA, I., - Criterii de verificare a siguranţei construcţiilor hidrotehnice, Institutul de Geodinamica „Sabba S.ªtefãnescu˝ al Academiei Române, 2001.
26. SANDI, H., TOMA, I., VLAD, I., - Studiul influenţei fenomenelor de atenuare şi a condiţilor locale asupra mişcãrii seismice a terenului, în cazul cutremurelor vrâncene, 2002.
27. STEMATIU, D., - Siguranţa barajelor, (Dam Safety), Chapter 9 in „Dams in Romania”, Romanian National Committee on Large Dams, Bucharest 2000.
28. WIELAND, M., - De ce este necesarã instrumentarea seismicã a marilor baraje, (Why Do We Need Strong Motion Instruments in Large Dams), International Commission on Large Dams (ICOLD), 2002.
29. *** - Directiva Consiliului European din 21.12.1988 (89/106 CEE), 1988.
30. *** - Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanţã a barajelor, NTLH-021, MLPTL, 2000.
31. *** - Legea 10/1995, Legea calitãţii în construcţii, 1995.
32. *** - Legea 106/1996, Legea protecţiei civile, 1996.
33. *** - Legea 124/1995, Legea privind apãrarea împotriva dezastrelor naturale, 1995.
34. *** - Legea 466/18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr.244/28.11.2000, privind siguranţa barajelor, 2001.
51
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CENTRUL NAŢ IONAL DE INGINERIE SEISMICÃ Ş I V IBRAŢ I I
52