NICHOLAS

SPARKS

PRIVESTE-MAI

rtfr

PROLOG

e*;

Se afla la Washington abia de o zi, suficient insi ca si-sitlea seama c; nu era genul de loc in care iar fi plScut si tri-iascX. Era prea turistic ;i tot oraqul pirea si fi crescut otova,IIri niciun fel de plan urbanistic. ir, ",r"-" ce, asa cum se as-

lcptase, cartierul istoric era plin de case cu verande largi, cucoloane impozante, lambriuri elaborate ;i arbusti de magnolier:talAndu-si coroanele bogate in gridini, aceste cvartale incAn-litoare ficeau loc, treptat, unei zone comerciale cu malluriIistichii, magaztnq lanluri de restaurante si reprezentante

tuto. Traficul neslhrsit serpuia prin cartierele comerciale, de-

venind ;i mai greu de suportat in lunile caniculare.

Dar campusul UNC Wilmington fusese pentru el o sur-

prizi plicuti. Cumva, isi imaginase un Ioc incircat de arhitec-tura greoaie ;i urAti a anilor'60-'70. Pufne clidiri datau insirlin acea perioadS, mai ales la periferia campusului. Corpuriler:entrale se dovediserd o adevdratd. oazd. - alei umbrite ;i pe-luze bine ingrijite, aldturi de coloanele ;i faladele de cXrimidirogie ale amfiteatrelor Hoggard si Kenan, Iucind in luminasoarelui de amtazd tdrzie.

ii pH.r, de asemenea, qi parcul din centrul campusului.Acolo se afla un turn cu ceas !i, prima dati cAnd sosise, admi-rase imaginea orologiului reflectatl in micul lac, cu limbilesale uria;e pozigionate invers in oglinda apei. CAti weme avea

NICHOLASSPARKS

unmanualdeschisinpoall,puteastasiurmlriactivitigiledinjur, aproape nevdzut de studentii care treceau pe lAngi el'

absorbili de proPriile gAnduri.

Era cald pentru sfAr;itul lui septembrie, iar studenfi erau

imbricali in pantaloni scurli ;i tricouri, care lisau sd Ii se vadi

pielea bronzatl de soarele verii. Se intrebi daci mergeau aEa

gi la cursuri. Si el, asemenea lor, se afla in campus ca si stu-

dieze.Veniseinacelloc,lAngilac,detreioriintreizile,dardefiecare dati i se plruse cI sunt prea mul1i oameni in jur, cI ar

putea fi vdzut qi nu voia sd-;i aduci aminte cineva de el' Se

intrebi daci nu cumva ar fi fost mai bine si se mute in alti

zond, dar,in cele din urm5, decise ci n-avea niciun motiv si

faci asta. Din cAte igi putea da seama, niminui nu plrea si-i

pese de el.

Era aproape, foarte aproape, dar pentru moment era lm-

portant si aibi ribdare. Trase adAnc aer in piept, linAnduJ in

pU-ad, inainte ca, in cele din urmi, s[-l elibereze' Pe alee-zdn

cd,tivastudenli mergAnd spre clasi, cu rucsacurile agiEate

pe umir, dar, Ia acel moment al zilei, mult mai mulli studengi

hotirAseri sd-qi inceapi weekendul mai devreme' Ici-colo, stu-

denlii erau adunali in grupuri de trei-patru persoane, discu-

tAnd qi bAnd din sticle de apl in care binuia cd at fi fost' de

fapt, alcool, in vreme ce doi tipi bine ficup, despriryi parcl din

pliantele de reclam5, aruncau un frisbee inainte qi inapoi, sub

privirile prietenelor lor, care tiifisuiau pe margine' Observ{

un blrbat qi o femeie certAndu-se, iar femeia, cu faga ro;ie

indignare, il imbrAnci Ia un moment dat pe birbat, furi

Zitmbi,simlind, cine qtie de ce, o oarecare complicitate cu

nira, dar qi o invidie ascunsi, cici, spre deosebire de el, femei

nu era obligati s5-qi ascundi sentimentele' La o oarecare

tanld de acel cuplu, un alt grup de studenlijuca fotbal

can cu relaxarea specifici oamenilor care n-au nicio grijd

pe cap.

Privegte-md! 9+..lsi imagini ci multi dintre studenfii pe care ii vedea pl5nui-

serl si iasi in oras in seara aceea sau in noaptea urmltoare. incase ale fritiilor locale. A]e comunititilor. fn baruri. in cluburi.Pentru multi dintre ei, weekendul avea si. inceap5 in aceaseuri, cdci multe grupe de studenf nici nu aveau cursuri vi-nerea. Fusese surprins cAnd aflase prima dati asta; avAnd invedere costurile ridicate ale educatiei universitare, ar fi putut

.jura ci studenlii ar fi vrut si petreaci mai mult timp in sililede curs, al5turi de profesorii lo4 nu si aibi un wbekend de treizile. Se gAndi apoi cI orarul le convenea;i studengilor, qi pro-{bsorilor. Oare nu dore;te toatd lumea ca lucrurile s5. fie facilein zilele noastre? Nu toli vor si. depund, cdtmaipuline eforturicu putinti? S5. profite la maximum de ,,scurtituri"?

Ba da, se gAndi el. Era exact ce invilau studentii aici: cideciziile dificile nu erau necesare, ci nu era chiar aEa impor-tant si iei decizia corectS, mai ales dacd asta atrdgea dupi sineun efort suplimentar. De ce sd studiezi sau si incerci si schimbilumea intr-o dupS-amiazi de vineri, cAnd te puteai bucura desoarele blAnd al toamnei?

Privind in stAnga si in dreapta, se intrebi cAli dintre stu-denlii de acolo se gAndiserS. vreodati serios Ia ce avea si le re-zerve viitorul. Cassie ficea asta, isi aminti el. Ea se gAndeamereu la viitor. iqi ficea planuri. iqi schigase viitorul inci. de la

iiaptesprezece ani, desi, iqi diduse el seama, era ceva fals inIblul cum vorbea despre viitor si se vedea ci nu credea cu ade-virat in fo4ele proprii, iar chipul pe careJ ardta lumii nu erar:el adevirat. Altfel, de ce ar fi luat deciziile pe care le luase?

El incercase si o ajute. Ficuse ce trebuia ficut, respectase

lcgea, trimisese rapoarte la politie, discutase chiar cu adjunctulprocurorului. PAnI in acel moment, crezuse in regulile socie-

tirfii. Credea cu naivitate cI Binele va triumfa asupra Rlului,ci pericolul putea fi stivilit, ci evenimentele puteau fi contro-late. Regulile puteau face o persoani s5. se simti in siguranli.(lassie crezuse gi ea asta .in definitiv. nu asra sunt invetail

10 NICHOLAS SPARKS

copiii, inci de cAnd sunt foarte mici? Altfel de ce ie-ar spune

plrinlii lucrurile pe care Ii Ie spun? Uiti-te atent, ;i in stAnga,

qi in dreapta, atunci cAnd traversezi strada! Nu te urca in

maqina unui necunoscutl Spali-te pe dinlil MinAnci toate le-

gumelel Pune-gi centura de sigurangSl lar lista continua mereu ;imereu - erau regulile menite si ne protejeze ;i si ne salveze.

Dar regulile puteau fi qi primejdioase, aflase el. Regulile se

refereau Ia oameni in general, nu Ia individualitlgi, ;i cum oa-

menii erau condigionali, inci din copilirie, si accepte regulile,

era usor si le urmeze orbeqte. Si creadi in sistem. Era mai

u;or si nu se gAndeasci la posibilitigile aleatorii. insemna cioamenii nu trebuiau si se gAndeasci la potenlialele consecinte,

iar cAnd soarele strilucea in dupi-amiezile de vineri, se puteau

juca cu frisbee-ul firi nicio griji.Experienla era cel mai dur dasc61. Timp de aproape doi

ani, nu se putuse gAndi decAt la lecflile pe care i Ie oferise via1a.

Aproape il epuizaseri, daE incet-incet, un sentiment de limpe-

zime incepea si se iveasci. Ea ;tiuse despre pericol. El o aver-

tizase ce se va intAmpla. $i, intr-un final, nu i-a plsat decAt de

respectarea regulilor, pentru ci era cea mai convenabil5 cale.

Privindu-qi ceasul, iqi didu seama ci se ficuse timpul siplece. lnchise manualul qi se ridici de pe locul unde stituse,

oprindu-se apoi pulin, pentru a vedea daci m\cirile sale iificuseri pe ceilalli si il remarce. Nici vorb5. Atunci porni, tra-

versAnd parcul, cu manualul sub bra1. in buzunar avea o scri-

soare compusi de el ;i se indrepti citre cutia po;tall, aflati

chiar lAngi clSdirea laboratorului de ;tiinle. Strecuri plicul prin

fanta ingusti de metal gi aqtepti; cAteva minute mai tArziu, r-l

zln pe Serena ieEind pe usi, exact la orala care se aqtepta.

De.ia qtia multe despre ea. in ziua de azi, se pare ci toli ti-

nerii au un cont de Facebook, Twitter, Instagram qi Snapchat,

expunAndu-;i viaga in vizul oricui ar fi fost curios si puni pie-

sele de przzle cap la cap. Totul este aici - ce le place, cu cine

sunt prieteni, unde-;i petrec timpul. $tia deja, dintr-o postare

Privepte-md! 11

pe Facebook, ci duminica asta urma si ia brunch-ul acasi la

p5rinli, alituri de sora ei, ;i, pe cAnd o privea trecAnd prin faga

lui, cu pirul castaniu inchis cizAndu-i, abundent, pe umeri, re-

marci din nou cAt era de frumoasi. Avea o grafie naturali ;iatrdgea zAmbete de apreciere din partea tuturor tipilor pe lAngi

care trecea, deqi, absorbit[ de conversagie, nu pirea sI observe

asta. Vorbea inflScirat cu o colegi de clas5, o blondi scundi;iplinu!5. Fuseseri impreuni Ia seminarul de pedagogie; el ;tiacdfatadorea si devini invilitoare. iqi l6cea planuri, afa cum

i;i ficea si Cassie.

El pistri distanla, simfnd cum simpla ei prezenli ii insufla

energie. O energie care il inconjura de doi ani. Ea nici nu avea

habar cAt de aproape era el sau ce-ar fi putut face. Niciodatinu avusese curiozitatea sI priveasci peste umir, cici atunci cu

siguranli l-ar fi observat. De ce ar fi privit? Pentru ea, el nu

exista, era doar un chip oarecare in mul1ime...

Se intrebd daci ea ii vorbise blondei despre planurile de

weekend, de locurile unde avea de gAnd sd meargi sau de oa-

menii cu care dorea sd se vad5. it ...u ce-l privea, el pl5nuise

si se aldture familiei la brunch-ul de duminicS, deqi nu ca in-

vitat. Avea s[-i urmireasci dintr'o casi invecinati, situatiintr-un cartier aparfinand clasei de mijloc. Casa era goalS de o

Iuni, proprietarii fiind executali silit de banci, dar inci nu fu-

sese scoasi lavdnzare. Deqi incuietoarea uqii de la intrare era

solid5, se putuse strecura iniuntru printr-o fereastri laterali,firi mari probleme. Deia qtia ci din dormitorul matrimonialputea vedea perfect veranda din spatele casei ei gi bucltdria.DuminicS, avea si priveasci familia uniti rAzAnd ;i glumind Ia

masa de pe verand[.

$tia cAte ceva despre fiecare din ei. Felix Sanchez ilustra

perfect povestea imigrantului de succes; articolul din ziar pus

in rami si afi;at la loc de cinste in restaurantul lor relata cum

Felix pitrunsese clandestin in !ard, pe cAnd era adolescent,

firI si qtie o boabi de englezl si cum incepuse si spele vase

12 NICHOLAS SPARKS

intr-un restaurant local. Cincisprezece ani mai tArziu, dupi ce

devenise cetitean american, economisise suficienli bani cAt

si-qi deschidi un mic locai intr-un strip-mall La Cocina de la

Familia - unde le servea clientilor bunitiliie gitite de solia lui,

Carmen. i., ,..-. ce ea pregitea bucatele, el ficea restul tre-

burilor, mai aies in primii ani ai afacerii. lncetul cu incetul,

restaurantul se dezvoltase qi acum era considerat unul dintre

cele mai bune localuri meicane din ora;. De;i aveau peste cinci-

sprezece angajati, mulli dintre ei erau rude cu Felix Sanchez,

pistrAnd astfel caracterul familial al restaurantului. AmAndoi

pirinlii ei lucrau inci acolo, iar Serena servea la mese de trei

ori pe siptimdnd, asa acum fdcuse cAndva Ei sora ei mai mare,

Maria. Felix era acum membru al Camerei de Comerl si al

Clubului Rotary; era ;i diacon Ia Biserica S{inta Maria unde

el qi solia iui asistau in fiecare duminici dimineatd, Ia ora sapte

fix, Ia slujbi. Carmen era mai inviluiti in mister; despre ea

;tia doar c[ se simtea mai confortabil vorbind in spanioli,

decAt in engiezi, ;i, ca qi solul ei, era foarte mAndri ci Maria

devenise prima absolventi de facultate din familia 1or.

CAt despre Maria...Pe ea nu o vizuse inci la Wilmington. Fusese plecati in

ultimele cAteva zile din oraq, Ia o conferintijuridicS., dar o cu-

nostea mai bine decAt pe toti ceilalfi. in trecut, cAnd ea locuise

in Charlotte, o vizuse de multe ori. Chiar vorbise cu .u. it ."t-case si o convingi cl se in;ali. Si, in final, ea il ficuse si sufere

asa cum nimeni, niciodati, n-ar trebui s[ sufere, iar el o ura

pentru ce-i Idcuse.

CAnd Serena fluturi din mAni citre prietena ei, in semn de

rimas-bun, qi se indrepti spre parcare, e1 continui si meargl

inainte. N-avea niciun rost s6 o urmdreascl qi era mulgumit Ia

gAndul ci va vedea mica, dar fericita familie duminici. Maiales pe Maria. Maria era, evident, chiar;i mai frumoasi decAt

sora ei, deqi, sincer vorbind, ambele pireau cA;tigitoare ale

loteriei genetice, cu ochii lor intunecali qi trupurile aproape

Privepte-md! 13

perfecte. Incerci si qi Ie imagineze stAnd una lAngi cealalti lamasi; in ciuda diferentei de ;apte ani dintre ele, mulli oamenicredeau ci sunt gemene. Si totusi erau foarte diferite. trr,r..*.ce Serena era mereu veseli si pusl pe ;otii, Maria, mai linistitisi mai determinati, fusese cea mai serioasS. si mai studioasidintre surori. Chiar qi asa, ele nu erau doar surori, ci si cele

mai bune prietene. Era posibil, se gAndea el, ca Serena sI fivdzrt, la sora ei, trislturi de caracter pe care ar fi vrut si lecopieze, iar lucrul acesta era valabil si in cazul Mariei. Simtiun fior de entuziasm la gAndul apropierii weekendului, stiindci avea si fre una dintre ultimele ocazii in care familia se va

strAnge laolalti, intr-o aparenli de normalitate. Voia si vadicum se comportau cei din familia Sanchez inainte ca tensiu-

nile si inceapi si le macine dulcea lor viati... inainte si ii cu-.:prindi spaima. Inainte ca viefle lor sI fie distruse, mai intAilent, apoi cu furie.

in definitiH venise acolo cu un scop, iar acel scop avea unnume. Numele siu era rizbunare.

CAPITOLUL 1

Colin

Colin Hancock stitea aplecat peste chiuveta din baie, cucimasa ridicati, pentru a-si putea examina mai bine juliturilede pe coaste. Se gAndea ci a doua zi dimineati., cAnd se vatrezi, acestea aveau sI devini vinelii. Simpla atingere a riniloril ficea si se strAmbe ;i, de;i;tia din experiengl ci disconfortulputea dispirea pentru o vreme, se intrebi daci nu cumvadimineald ii va fi greu sd si respire din cauza durerii.

Fala lui insi...Ei bine, fata lui ar fi putut fi o problemi - nu pentru el, ci

pentru altii. Cu siguranti, colegii de clasd aveau si se zgAiasciIa el cu ochi mari si ingrozili Ei si su;oteasci pe la colpri, desi

se indoia ci vreunul va avea curajul si-l inrebe ce se intam-plase. in primele siptimAni petrecute Ia universitate, maiorita-tea colegilor i se piruseri destul de simpatici, dar ii era clar ciniciunul nu ;tia ce-i cu el qi nici nu incercase vreodati s5.-i

vorbeasci. Nu ci asta l-ar fi deranjat. Nu de aLta, dar, practic,to1i colegii erau cu ;ase-;apte ani mai mici decAt el, erau lete si

binuia ci, date fiind recentele lui experienle de viat5, aveau

prea puline lucruri in comun. Cu timpul, ca si ceilalti, colegiiaveau si tragi propriile concluzii referitoare Ia el. Dar lui nu-ipdsa. Nici micar nu se obosea si-;i faci griji din pricina asta.

L5 NICHOLAS SPARKS

$i totuqi trebuia si recunoasci faptul ci acum atdta de-a

dreptuljalnic. Ochiul lui stAng era umflat qi albul ochiului drept

era sAngeriu plin de viniqoare sparte. tn mijlocul frungii avea o

despicituri addncd., pe care reu;ise s-o acopere, iarjulitura

plumburie de pe pometul drept pirea a fi r'reun semn din na;-

tere. Buzele, sparte qi umflate, completau imaginea' Avea nea-

pirat nevoie de un pachet de ghea!5 pe care sd ;i-l puni pe

fa,td cdtmai repede cu putinli, dacl voia ca letele de Ia facul-

tate si se mai poati concentra Ei la altceva decAt la figura lui

stAlciti de lovituri. Dar trebuia si inceapi cu inceputul; chiar

in acea clipi era lihnit de foame 9i trebuia neapirat si mI-

nAnce. in ultimele doui zile, abia daci ciugulise cAte ceva, ;ivoia ceva uqor de gitit, convenabil Ei - dacd se putea - nu total

nesinitos. Din nefericire ,la acea otd tdtzie din noapte, majo-

ritatea restaurantelor erau deja inchise, a;a ci se mulgumi si

intre intr-o locanti de pe marginea autostrdzii, cu gratii Ia fe-

restre, pete de api pe perefr, linoleum jupuit qi separeuri im-

proyTzate,lipite cu bandi adezivi. Totqi, locul avea un avantaj:

clienlii nu plruri impresionali de felul cum arita atunci cind

isi croi drum spre masI. Oamenii care ob\nuiau si-;i petreaci

nop$le prin asemenea spelunci aveau bunul-sim1 si nu-Ei bage

nasul in oala altora. Din cAte isi putea da seama, jum;tate din

cei de acolo incercau si-;i revind din mahmureala unei be$i

grozave)pe cAnd cealalti jumitate - Eoferi de cursi lungi, de

buni seami - erau mahmuri qi ei, dar de oboseali.

Era genul de loc unde ar fi fost foarte usor si intri in bucluc

;i, dupd ce intrase in parcare, cu Evan urmirindu-l, la bordul

luxosului sdu Prius, el chiar se a;teptase ca Evan si-;i vadi

de drum. Dar Evan trebuie si fi binuit Ei et ci acolo era rost de

scandal. Era singurul motiv pentru care punea piciorul intr-un

asemenea stabiliment, mai ales noaptea. Cu cima;a sa roz, so-

setele cadrilate, pantofi eleganti din piele ;i pirul blond-nisipiu,

pieptdnat cu griji, intr-o parte, Evan nu ar fi trecut neobservat

in aceasti mullime de cheflii nocturni. De fapt, autoturismul

lui de lux iar fi atras ca un magnet pe bniefi de cartier cu palme

Privegte-mi! 17

trudite, care-si petrecuseri aproape toaid, noaptea^ bAndu-;iminlile pe Ia mese, gata s;. sari Ia bitaie.

Colin deschise robinetul ;i isi umezi mAinile, apoi iqi pusepalmele pe obraji. Apa era rece, exact cum igi dorea. Pielea ilustura, ca arsd". Pugcaqul marin cu care se inciierase fusese

ceva mai puternic decAt se asteptase - ;i asta firi si puni lasocoteali loviturile sub centuri. Dar cine si-ar fi putut imaginaasta uitAndu-se la el? inatt ;i slab, tuns soldSle;te, cu sprAnceneascutite, caraghioase... N-ar fi trebuit sil subestimeze pe tip ;iisi promise si nu mai lase niciodati si se intAmple aqa ceva.Altfel risca si ajungi s5-;i sperie tot anul colegii gi si le striceintreaga experiengd a studenfiei. Mamg am tn grupd un hp groaa-

nic, care u'ine mereu cu udndtdi pe fayd ;i are ni;te tatuaje ciudatt! ;i-iimagina el plAngAndu-se piringilor Ia telefon. $i trebuie sd stau

chfur ldnga el la cursuri!

isi scuturi mAinile de api. CAnd iesi din toaleti, iL zdi peEvan in separeul din colt. Spre deosebire de el, Evan pirea unstudent tipic. Avea inci o figurd copilireascd ;i, apropiindu-sede masa lui, Colin se intrebi cam de cAte ori pe siptimAndse blrbierea.

- Ti-u luat destul de mult, zise Evan, pe cAnd Colin se

a;ezdla masi. Mi intrebam daci nu cumva te-ai riticit.Colin se asezi intr-o rAni, sprijinindu-se pe o pernuti

de vinil.- Sper ci nu te-ai speriat fiindci te-am l5sat aici singurel

atata vreme.

- Ha, hal Ce glumi bunil- Vreau si te intreb ceva.

- Di-i drumul.

- De cAte ori pe siptdmAni te birbieresti?Evan clipi, nedumerit.

- Ai stat la baie zece minute ;i te-ai gAndit doar la asta?

- Nu, m-am gAndit la asta cAnd mI apropiam de mas5.Evan se holbi Ia el.

- Mi birbieresc in fiecare dimineati.

18 NICHOLASSPARKS

- De ce?

- Cum adici de ce? Din acelagi motiv pentru care te bdr-

biere;ti ;i tu.

- Eu nu mi birbieresc in fiecare dimineala.

- $i atunci de ce naiba discutim despre asta?

- Fiindcd eram curios qi te-am intrebat, iar tu mi-ai ris-

puns, spuse Colin. Ignorind nedumerirea de pe chipul celui-

lalt, {dcu un semn spre meniu.

- Te-ai rlzgAndit;i tc-ai hotirAt sd comanzi?

Evan scutur[ din caP.

Nicio qansi.

- Nu ai de gAnd si minAnci nimic?

- Nu?

- Reflux gastric?

Nu. De fapt, asta are leglturi mai mult cu binuiala mea

ci ultima inspeclie in bucStdria localului s-a ficut pe vremea

cAnd Reagan era inci Pre;edinte.

- S; qtii ci mAncarea nu este chiar asa de rea'

L-ai vizut pe bucitar?Colin arunci o privire spre gritarul din spatele tejghelei

unde ziri un om care pirea personificarea bucdtarului unei

spelunci mizere, cu un qort unsuros ce se chinuia si acopere o

burti impresionanti, o chici lungi, legati in coadl Ia spate ;itatuaje care-i acopereau bragele.

- imi plac tatuajele lui.Ztru? Ce surprizS!

- Asta-i adevirul.

- $ti". Tu spui intotdeauna adevirul. Yez| asta e o parte

din problema ta.

- De ce e o problemi?

- Fiindci oamenii nu vor intotdeauna adevlrul' E ca

atunci cAnd iubita ta te intreabi dacd o rochie o face si arate

grasi qi tu trebuie si-i spui ci este frumoasS.

- N-am nicio iubit5.

Privegte-mi! t9

- Probabil din cauzi ci i-ai spus ultimei tale iubite c5. aratdgrasi, firi si mentionezi gi partea cu frumusetea.

Asa ceva nu s-a intAmplat.

Da, dar ai priceput ce vreau s5. spun... IJneori, trebuie si...mai tragi pufn de adevi4 ca s-o scoti \a capdt cu oamenii.

- De ce?

Pentru ci asa se poarti o persoani normal5. Aga funcgio-

neazi societatea. Nu le poti spune oamenilor chiar ce-1i trece

prin cap. ii face se se simti incomod sau, mai r6u, Ie jigneste

sentimentele. $i, aqa cum qtii, angajatorii urisc asta.

- Bine, am inleles.

- Nu mi crezi?

Ba te cred.

- Dar nu-!i pas5.

- Nu.

- Fiindci mai curAnd ai spune adev5"rul.

- Da.

- De ce?

Am aflat ci asta funclioneazi, in cazul meu.

Evan rlmase cAteva clipe tdcut.

Uneori, si eu as vrea si mi comport astfel. Si-i spun, pursi simplu, ;efului meu ce cred, cu adevirat, despre el, firi si-mipese de consecinte.

- Pof face asta. Tu alegi sd nu o faci.

- Am nevoie de salariu.

Astaedoaroscuzd.Poate, bAigui Evan, ridicAnd din umeri. Dar am aflat c6,

asta funcfioneazd, in cazul meu. Uneori, e necesar si mingi.

De pildi, daci i1i spun ci amvdzut niqte gAndaci sub masi cAt

timp tu erai Ia baie, ai putea sI devii Ia fei de scArbit de ideea

de a mAnca aici ca si mine.

- $tii ci nu trebuie sI rimAi, nu? N-o si p5.tesc nimic.

- Asta zici tu.

20 NICHOLAS SPARKS

- Trebuie si igi faci griji pentru tine, nu pentru mine. $i,plus de asta, se face tdrziu. Nu trebuie si pleci mAine la Raleigh

cu Lily?MAine Ia prima ori. Trebuie si fim la slujbe h ora unspre-

zece, cu pnrinqii mei, si imediat dupi aceea rnergem si luimbmnch-ul. Dar, spre deosebire de tine, eu n-o sI am probleme s5.

mi scol din pat mAine-dimineali. Apropo, ardli groaznic.

- Mullumesc de aprecieri!

in special ochiul tiu aratd grozav.

- N-o si mai fie a;a de umflat mAine.

Nu ila, celilalt. Cred c5. !i s-au spart toate vasele de sAnge

din el. Sau, cine ;tie. poate eqti un vampir.

- Am remarcat asta.

Evan se tolXni pe spate, intinzAndu-qi, incet, bralele.

Vrei si-mi laci o favoare? Cautd sd nu te arili vecinilor

mAine in halul dsta. Nu mi-ar pldcea si creadd ci f-am umflatochii pentru cd ai intdrziat cu plata chiriei sau ceva de genul

ista. Nu vreau s;-mi pdtez reputatia de proprietar.Colin zimbi. Era mai gras decAt Evan c11 ce1 pulin cinci-

sprezece kilograme qi ii plicea s5. glumeascS.s spunand ci sin-

gurul motiv care l-ar face pe Evan s5 calce intr-o sall de fitness

ar fi si le faci un audit.

Promit sd nu mi ar;t maine Iafagd, zise Colin.

- Bun! AvAnd in vedere reputalia mea si toate celelalte, e o

decizie excelenti.

Chiar atunci iqi ficu aparilia chelnerita, punind pe masl

o farfurie plini cu omlet; din albuquri de o1r, sunci prijitd Ei

un bol cu cereale. TrigAnd bolul spre el, Coli.n se uiti Ia cana

lui Evan.

- Ce bei acolo?

- Apa caldi cu lImAie.._ Vorbe;ti serios?

E trecut de miezul nopgii. Daci aE be6 ,ca[ea, as rImAne

treaz toatd noaptea.

Privepte-md! 21

Colin rongii cerealele intre misele, inainte sd le inghitS.

Am inleles, zise el.

Cum? Nicio ironie?

- Sunt doar surprins ci au l5mAi aici.

- $i eu sunt surprins ci gltesc omleti din albquri de ou.

l)sti, probabil, prima persoani din istoria localului care a in-ccrcat si minAnce o masl sindtoasi aici, zise el si se intinse

<lup5 sticla cu apd. Apropo, ce ai de gAnd si faci mAine?

Trebuie si repar contactul Ia ma;in5. Nu mai pornesteirsa cum ar trebui. $i dupn aia tund pehtza si mi duc la sald.

- Nu vrei si vii cu noi?

- Nu mi omor dupd prAnzurile in familie.Nu te invitam laprdnz. De fapt, chiar am indoieli c5. ti

s-ar permite sd intri in club, judecAnd dupi cum arif. Dar ai

prrtea s5"-ti intAlne;ti piringii Ia Raleigh. Sau si-ti vezi surorile.( llubul e pe drumul citre Chapel Hill.

- Nu, multumesc.

- M-am gAndit doar cI trebuia si-1i spun.

Colin lui o lingurS. de cereale.

Nu e caztrl.

Evan se l5si, moale, pe scaun.

- A, si nu uit! Au fost cAteva dueluri grozave in seara asta.( lt'[ de dupd al tiu a fost stra;nic.

'- I)a?

-- Un tip pe numeJohnny Reese a reu;it si obflni abando-rrrrl inci din prima reprizd". Si-a pus adversarul .jos cat ai zice

1rt'ste, I-a prins in cravasS, l-a strAns si tipului i s-a tiiat filmul.l(r'cse Ssta e mai agil ca o felinil

$i ce vrei si spui cu asta?

- Ci e mult mai bun ca tine.

- Am inteles.

Evan incepu si bati darabana cu degetele in masi.-Deci... eqti mulgumit de cum ai luptat in seara asta?

Acum s-a terminat.