Înfiin țare infrastructura de agrement NADA FLORILOR Baza...Accesul în baza de agrement se face...

RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE ADECVAT Ă ASUPRA

OBIECTIVULUI DE INVESTI ŢII

„ Înfiin țare infrastructura de agrement NADA FLORILOR”amplasat în

municipiul Fălticeni, jud. Suceava.

Autor studiu, Dr. COSTICĂ Mihai

Beneficiar,

Primăria orașului Fălticeni, Jud. Suceava

2013

2

CUPRINS

I. INFORMA ŢII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTI ŢII 3 1.1. Date generale 3 1.1.1.Informaţii relevante privind proiectul 3 1.1.2. Caracteristici tehnice principale 7 1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate în construcţie/funcţioanre şi dezafectare (resurse de apă, materiale de construcţie și prezenţa umană)

8

1.3. Modificările fizice induse de proiect 9 1.4. Resursele naturale exploatate 9 1.5. Emisii şi deşeuri generate de proiect 9 1.6. Cerinţele legate de utilizarea terenului pentru execuţia proiectului 11 1.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 11 1.8.Durata construcţiei, funcţionării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului 12 1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 12 II. INFORMA ŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJAT Ă DE INTERES COMUNITAR

12

2.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar 12 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor 43 2.3. Descrierea tipului de habitat 43 2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor 44 2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor 46 2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 46 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate 47 III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 47 3.1. Caracterizarea generală a impactului potenţial 47 3.2. Impact asupra florei şi vegetaţiei 48 3.3. Impact asupra avifaunei 48 3.3.1.Discuţii privind tipurile de impact 48 3.4. Metodologie de evaluare a impactului 60 3.4.1. Colectarea datelor de bază 61 3.4.2.Determinarea sensibiltaţii speciilor /populaţiilor şi a importanţei lor pentru conservare 61 3.4.3.Evaluarea mărimii/amplitudinii efectelor 62 3.5.Evaluarea de ansamblu a impactului 62 3.6 Evaluarea semnificaţiei impactului 64 4. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 64 5. METODELE SPECIFICE PENTRU CULEGEREA INFORMA ŢIILOR 66 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 68

3

I. INFORMA ŢII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTI ŢII 1.1. Date generale Denumire : „Înfiin țare infrastructura de agrement NADA FLORILOR” Amplasament: intravilanul teritoriului administrativ al orașului Fălticeni, jud Suceava Proiectant: S.C. G.T.ARHITECT SRL Beneficiar: Primăria orașului Fălticeni, jud. Suceava Suprafaţa: 48 486 mp cu geometrie poligonală Scop: Valorificarea potențialului de agrement și extinderea spațiilor verzi, amenajate pentru odihnă și recreere la nivelul orașului. Obiectivul general al proiectului: reintroducere în circuitul turistic naţional a bazei turistice „Nada Florilor”. 1.1.1.Informaţii relevante privind proiectul Descrierea proiectului Proiectul „Înființare infrastructura de agrement NADA FLORILOR” păstrează actuala categorie de folosință a terenului de curți-construcții. Pe o suprafață de 48 486 mp există 6 construcții care se păstrează, la acestea adăugându-se o clădire piscină cu regim de înălțime construcție propusă C7- S+P; înălțimea construcției propuse C7 cu caracteristicile H minim cornișă = +0,00m și H maxim coamă = +9,44m. Cele 6 clădiri existente își vor păstra funcțiunea existentă. Accesul în baza de agrement se face printr-o alee pietonală cu o lățime de 3m și o alee auto cu o lățime de 6 m. Caracteristicile construcției propuse Suprafețele construcțiilor și procentul de ocupare a terenului Construcția Suprafața C1 50 mp C2 50 mp C3 50 mp C4 50 mp C5 50 mp C6 50 mp C7 1132,90 mp Total suprafața construită 1432,90 mp Procent de ocupare a terenului (POT) existent

0,60%

Procent de ocupare a terenului (POT) propus

2,89%

Suprafețele desfășurate ale construcțiilor existente și propuse Construcția Suprafața desfășurată construcții

existente și propuse

4

C1 50 mp C2 50 mp C3 50 mp C4 50 mp C5 50 mp C6 50 mp C7 1937,90 mp Total suprafață desfășurată 2237,90 mp Coeficient de utilizare a terenului (CUT) existent

0,006

Coeficient de utilizare a terenului (CUT) propus

0,03

Suprafața utilă totală 1204,80 mp Alte suprafețe Construcția Suprafața Bazin de înot 325 mp Piscina adulți 300 mp Piscina copii 73 mp Suprafața pavată ceramic 1189,35 mp Teren activități sportive 700 mp Parcări 1142,65 mp Alei auto 1648,85 mp Alei pietonale 2829,60 mp În zona viitoarei construcții S+P fundarea se va face pe o saltea de balast cu grosimea de 1 m pe toată suprafața fundației (saltea de balast în straturi de câte 20 cm compacte) inclusiv pe 50 cm în afara fundației. Pentru a elimina acțiunea apei pluviale și subterane se va face un dren perimetral la aproximativ 1 m distanța față de construcție pozat la cel puțin 50 cm sub talpa de fundare cu pante executate adecvat pentru a permite colectarea și apoi evacuarea acesteia. Localizare geografică şi administrativ ă Proiectul se implementează în intravilanul municipiului Fălticeni, în bazinul râului Șomuzul Mare Amplasamentul investiţiei si coordonatele geografice Amplasamentul este inclus în siturile de importanţă comunitară ROSPA0064 Lacurile Făltceni și ROSCI0310 Lacurile Făltceni. Coordonatele geografice ale conturului amplasamentului, în sistemul de proiecţie naţională Stereo 1970 sunt prezentate în tabelul care urmează : Coordonate geografice ale amplasamentului în sistemul de proiecţie naţională Stereo 1970

Nr. pct. x y 97 664263,253 598461,305 82 664266,771 598473,092 95 664270,250 598482,119

5

66 664278,737 598488,653 64 664291,015 598505,406 62 664282,625 598525,942 60 664274,537 598542,547 59 664269,945 598571,355 15 664263,326 598593,201 58 664249,766 598617,324 57 664242,364 598627,520 54 664222,065 598651,953 10 664201,261 598672,096 53 664184,129 598684,696 51 664164,844 598698,462 169 664146,540 598728,610 2 664142,653 598689,507 24 664147,412 598684,515 21 664163,205 598668,003 281 664177,274 598652,251 154 664189,077 598650,668 152 664194,698 598644,993 150 664201,070 598638,547 148 664204,427 598627,823 147 664193,882 598617,758 157 664177,888 598632,732 283 664177,268 598652,244 46 664118,677 598602,571 136 664092,348 598572,083 134 664071,985 598549,268 216 664041,609 598525,586 167 664027,667 598532,677 166 664021,746 598526,311 186 664012,197 598526,961 269 664014,648 598509,679 13 664022,517 598503,013 42 664047,119 598514,242 40 664071,093 598498,074 38 664114,019 598459,022 36 664139,139 598431,511 34 664162,882 598396,447 32 664167,692 598377,398 139 664171,232 598358,008 30 664152,063 598331,052 112 664141,078 598319,304 123 664113,353 598288,,464 121 664106,392 598282,992 133 664101,240 598282,338

6

132 664087,054 598224,289 130 664099,510 598229,418 119 664122,694 598257,491 117 664127,916 598263,734 115 664164,376 598307,683 110 664231,912 598381,210 108 664245,803 598405,624 99 664256,178 598436,173 98 664259,225 598446,141 81 664265,428 598468,414 84 664269,006 598480,010 83 664272,549 598484,512 65 664294,302 598500,459 63 664287,281 598513,744 61 664277,179 598535,367 20 664273,350 598552,491 19 664269,383 598573,284 17 664259,850 598601,014 55 664246,070 598622,500 56 664228,835 598644,063 16 664218,261 598655,776 8 664195,635 598677,804 52 664172,515 598691,162 50 664160,400 598702,649 170 664121,040 598712,200 48 664143,137 598689,043 22 664159,243 598673,571 47 664167,280 598661,660 155 664182,302 598657,592 153 664191,987 598647,733 151 664198,242 598641,344 149 664197,450 598634,987 160 664203,029 598626,412 158 664178,652 598633,550 156 664168,459 598642,887 282 664167,273 598661,653 135 664115,735 598598,993 45 664089,109 598568,454 44 664059,030 598535,322 5 664036,900 598523,887 168 664024,170 598528,917 137 664018,834 598531,472 178 664013,095 598518,390 12 664018,618 598499,218 43 664024,541 598503,846

7

41 664051,345 598516,128 39 664094,342 598477,042 37 664127,550 598446,659 35 664151,768 598415,826 33 664166,119 598334,662 31 664170,432 598365,353 114 664159,719 598340,176 113 664146,758 598325,510 124 664117,411 598292,987 122 664110,059 598284,913 120 664103,425 598282,636 138 664119,620 598264,232 131 664092,116 598220,780 129 664113,132 598245,591 118 664124,763 598259,711 116 664156,651 598298,786 111 664227,007 598375,870 109 664241,572 598392,937 100 664254,097 598428,912

1.1.2. Caracteristici tehnice principale Descrierea lucrărilor de construcţie 1.Organizarea de șantier: Ca pentru orice construcție nouă documentaţia tehnică pentru realizarea proiectului analizat prevede obligatoriu şi realizarea unei organizări de şantier care trebuie să cuprindă: - utilaje şi mijloace necesare ; - sursele de energie ; - baracă, apă potabilă, toalete ecologice; - grafice de execuţie a lucrărilor ; - măsuri privind protecţia, securitatea muncii, prevenire şi stingere a incendiilor - măsuri de protecţie a vecinătăţilor (vibraţii, degajări de praf). Pentru început lucrările provizorii necesare organizării de șantier constau în împrejmuirea amplasamentului cu un gard și stabilirea accesului în incintă. Materialele de construcţie necesare se vor depozita în incinta șantierului în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Nu se lucrează cu surse de foc, dar dacă vor fi situații fortuite în care se folosesc utilaje cu acţionare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecţie în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzătoare şi a unor împământări necorespunzătoare. Pe amplasamentul organizarii de șantier se vor amplasa toalete ecologice 2. Amenajare piscine exterioare: trasarea și excavarea, montarea panourilor, turnarea centurii de beton perimetrale, turnarea fundului piscine și a incintei tehnice, executarea traseelor

8

hidraulice, montarea echipamentelor de filtrare și tratare a apei, finisarea interiorului piscinei, umplerea piscinei cu apă. 3. Amenajarea trotuarelor: trasare trotuar, săpare traseu trotuar, pregătirea infrastructurii, realizare trotuar prin turnare beton. 4. Amenajare spații verzi: curățare și pregătirea solului pentru cultura speciilor ierboase (gazon) și a speciilor lemnoase arbori și arbuști, cultivarea și întreținerea plantelor 5. Amenajare rigole marginale: rigole cu rol de colectare a apelor pluviale 6. Executarea rețelei de alimentare cu apa potabilă: trasarea rețelei, săpătura în pământ executată manual sau executată mecanizat, sprijiniri maluri cu dulapi din lemn, întindere pat de nisip și montare conductă în șanț, închidere capete conducte pentru test, spălare conducte și test de etanșeitate la presiune a conductei și repararea deficiențelor, acoperirea conductei cu material cu granulometrie ≤ 20mm, umplutura de pământ executată cu lopata ( pământ afânat din teren în straturi de 20-30mm inclusiv sfaramarea bulgarilor), compactare cu maiul mecanic, încarcare și transport pământ excedentar la locurile indicate de autoritatea locală. 7. Executarea rețelei de canalizare și a căminelor de canalizare: săpătura tranșeelor; montarea tuburilor pentru conducte de canalizare, execuția și montarea construcțiilor pe traseele rețelelor proiectate. Săpăturile aferente șantului de pozare a conductei de canalizare se execută manual sau mecanizat. Pentru cămine, săpăturile se vor face manual, cu sprijiniri de maluri. Lațimea tranșeei de lucru pentru conductă va fi de 1,50m, iar pereții vor fi sprijini ți pe zonele având adâncimea săpăturii >1,50m. Pentru camine se vor săpa tranșee având dimensiunile în plan astfel încât să se asigura spațiul pentru montarea sprijinirilor și pentru realizarea compactării materialului de umplutură din jurul căminului, în funcție de dimensiunile acestuia. Pământul săpat se va depozita la cel putin 70cm de marginea șanțului. Excedentul de pământ va trebui transportat într-un depozit stabilit de beneficiar și executant, depozit care va fi finisat în mod corespunzător. Patul conductei de canalizare va trebui să respecte pantele (cotele) prevăzute în planuri. Conducta de canalizare se va așeza pe un pat de nisip de 10 cm grosime. După pozarea conductei în șant, în jurul acesteia și minim 30 cm deasupra generatoarei superioare se va executa umplutura compactată manual, cu material mărunțit, pentru evitarea fisurării sau străpungerii conductei. Restul umpluturii se poate executa mecanizat, cu excavatorul, iar compactarea se va executa cu maiul mecanic sau cu alt mijloc mecanizat. In vederea împiedicării acumulării apei din precipitații, umpluturile deasupra conductei și în jurul căminelor se vor executa într-un timp cât mai scurt. 8. Construirea bazinelor vidanjabile: construire bazin cu pereţii din beton 9. Construire clădire piscină 10.Amenajare alei pietonale și auto 1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate în construcţie/funcţioanre şi dezafectare (resurse de apă, materiale de construcţie şi prezenţa umană) Se utilizează cărămida, beton, BCA, lemn. Nu se utilizează apa în procesul tehnologic. Nr. persoanelor care vor îşi vor desfasura activitatea în aria de implementare a proiectului: 12 muncitori

9

1.3. Modific ările fizice induse de proiect care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; În faza de construcţie Execuția proiectului implică nivelare teren și construirea noilor clădiri respectând condițiile de iluminare naturală pe o perioadă cât mai mare din zi. La predarea obiectivului de investiţie Curățarea amplasamentului de deșeuri și retragerea utilajelor de lucru și a muncitorilor. În faza de exploatare Nu vor fi modificări fizice.

1.4. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului Nu este cazul. 1.5. Emisii şi deşeuri generate de proiect (în apă, aer, unde depozitează deşeurile) şi Deşeuri Deşeurile provenite în urma lucrărilor sunt: - deşeuri menajere: hârtie, sticlă şi materiale plastice generate de personalul de execuţie a lucrărilor; - deșeuri provenite din excavatii: pamânt și materiale excavate, resturi vegetale; - rebuturi sau surplusuri din materialele de construcţie: cărămidă, BCA, lemn, resturi de metal, piatră şi resturi de piatră spartă. Cantitatea de deşeuri produsă de o persoană, pe lună, în timpul execuției va fi: 0.5kg / zi x 22zile = 11kg / luna. Deşeurile solide menajere vor fi colectate în europupele de tip salubris și preluate de o firmă specializată. Organizarea de santier va cuprinde facilitaţi pentru depozitarea controlată, selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri. Pe durata executarii lucrărilor de construcţii, vor fi asigurate toalete ecologice într-un numar suficient, raportat la numarul de muncitori din santier. Constructorul are obligaţia, conform H.G. 856/2002, să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării și transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. În afara deşeurilor menajere, a deşeurilor rezultate în urma manipulării materialelor de construcţie şi a celor provenite din excavaţii, în şantier se pot acumula deşeuri specifice utilizării utilajelor: acid sulfuric pentru acumulatori, piese metalice de schimb de la întretinerea utilajelor, cauciucuri. Utilajele și mijloacele de transport vor fi aduse pe santier în stare normală de funcţionare având efectuate reviziile tehnice, schimburile de ulei sau orice altă intervenţie asupra utilajelor să fie realizată numai în ateliere specializate. Specificul lucrărilor proiectate nu presupune generarea de deşeuri toxice şi periculoase în perioada de exploatare. 1.5.1. Emisii în apă

10

Sursele generatoare de poluanţi din cadrul obiectivului de investiţii în perioada de organizare de şantier sau pe durata funcţionării sunt scăpările de carburanţi sau uleiuri de motor, scăpări care pot fi numai accidentale.

Apele meteorice provenite din zona amplasamentului, ce pot conține suspensiii pământoase și urme de carburați și ulei vor fi preluate prin rigole cu dirijare la canalizarea orașului. În timpul funcționarii PP nu sunt emisii directe în apa lacului. Apele uzate sunt deversate din bazinul de colectare cu ajutorul pompelor în rețeaua de canalizare a orașului 1.5.2. Emisii în aer Pentru perioada de realizare a investiţiei, când circulaţia auto în zonă va fi relativ crescută, nivelul emisiilor de pulberi şi gaze arse de eşapament va crește relativ, dar fără depășiri importante datorită fenomenelor de dispersie naturală. Având în vedere faptul că obiectivul este amplasat într-o zonă deschisă, cu un trafic auto relativ redus, concentraţiile noxelor rezultate din circulaţia auto vor fi minime. În ceea ce privesc emisiile atmosferice în zona amplasamentului, acestea vor trebui să se încadreze în limitele admise conform Ord. 592/2002 pentru poluanţii CO, SO2, NOx, COV, standard de calitate ce stabileşte valorile limită a valorilor de prag pentru NOx, SO2, pulberi în suspensie, CO în cazul poluanţilor evacuaţi în atmosferă. 1.5.3.Emisii sonore Ca surse generatoare de zgomot şi vibraţii menţionăm utilajele şi echipamentele necesare implementării proiectului. Zgomotul produs de utilaje conform prevederilor din literatura de specialitate sunt: -excavator- 78 dB(A); -basculantă -70 dB(A); -compactor -80 dB(A). Nivelul de zgomot produs de funcţionarea simultană a acestor surse este de: 83,7 dB(A), valoare inferioară nivelului maxim admis de normele privind securitatea muncii (90 dB(A)). 1.5.4. Consideraţii privind de şeurile În perioada de construcţie a obiectivului pe amplasament se apreciază că vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri : -deşeurile menajere; vor fi colectate în europubele de tip salubris şi preluate de o firmă specializată -pământ provenit din excavaţie, necontaminat ce poate fi utilizat la ecologizarea suprafeţei de teren din areal la finalizarea lucrăilor; -deşeuri din construcţii – piatră, cărămidă, BCA, deşeuri metalice, deşeuri de lemn ce vor fi depozitate temporar, pe suprafeţe amenajate şi preluate de pe amplasament; -deşeuri din ambalaje rezultate de la transportul diferitelor materiale utilizate în lucrările de construcţii -uleiuri uzate rezultate de la utilajele şi echipamentele funcţionale în timpul lucrărilor de construcţii ce vor fi colectate şi depozitate temporar pe suprafeţe amenajate, după care vor fi preluate de către societaţi abilitate;

11

Deşeurile rezultate din activitatea de construcţii, vor fi gestionate corespunzător conform HG856/2002, de la producere până la eliminare/valorificare. La finalizarea lucrărilor de construcţii amplasamentul va fi curaţit şi igienizat şi nivelat. Constructorul va asigura: - colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii; - depozitarea temporară corespunzătoare a fiecărui tip de deşeu rezultat; - efectuarea transportului deşeurilor în condiţii de siguranţă la agenţii economici specializaţi în valorificarea deşeurilor; - este interzisă arderea / neutralizarea şi abandonarea deşeurilor în instalaţii, respectiv neautorizate acestui scop. Personalul are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii ale utilajelor să ia toate măsurile să nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane etc.) cu materialele rezultate din procesul de muncă şi/sau al utilajelor de intervenţie. Deşeurile reciclabile rezultate în perioada execuţiei lucrării se vor valorifica prin unităti specializate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare a localităţii.

1.6. Cerinţele legate de utilizarea terenului pentru execuţia proiectului La amplasarea proiectului se va ţine seama de următoarele aspecte : - natura terenului de amplasament - tipul de vegetaţie (complexitatea biocenozei) - gradul de înclinare a pantei 1.7.Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servici suplimentare poate afecta integritatea ariei narurale de interes comunitar). În perioada de organizare a şantierului - în vederea realizarii investiţiei se impun a fi asigurate următoarele utilităţi: -furnizare de apă potabilă -furnizare de energie electrică Apa potabilă –se va utiliza apa potabilă îmbuteliată din comerţ. Pe durata realizării lucrărilor de investiţii, în cadrul organizării de şantier vor fi amplasate toalete ecologice. Energia electrică Obiectivele din cadrul investiţiei vor fi alimentate cu energie electrică de la rețeaua electrică existentă în zonă.

1.8. Durata construcţiei, funcţionării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

12

Perioada de executie propusă: 8 luni Durata de functionare a investiţiei: va fi de peste 50 de ani. Eşalonarea perioadei de dezafectare: Nu este cazul

1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Se vor desfășura activități de recreere, de odihnă și educație pentru protecția mediului II. Informa ţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar Amplasamentul proiectului propus se află în situl de importanţă comunitară ROSCI0310 Lacurile Fălticeni şi situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0064 Lacurile Fălticeni 2.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului, factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară etc Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni Coordonatele sitului Latitudine

Coordonatele sitului Longitudine

Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine (m) Min.

Altitudine Max.

Altitudine Med.

Regiunea biogeografică

N 47 28' 60'

E 26 17' 25''

727 254

288 271 Continentală

13

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Informa ţii ecologice

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Nume Populaţie Evaluarea sitului

Residentă Migratoare

Populaţie Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

Ixobrychus minutus

20-30p B C B C

Botaurus stellaris 2-4p C C C C

Ciconia ciconia 3-7p 300-600i

C B C C

Circus aeruginosus

3-5 C B C C

14




Lanius collurio 40-80p D

Aythya nyroca 200-350 i

D

Chlidonias niger 250-450 i

C B C B

Pluvialis apricaria 800-1500 i

B B C B

Egretta alba 80-120 i

C B C B

Egretta garzetta 200-250 i

C B C C

Sterna hirundo 50-100 i

D

Gavia arctica 2-20 i

D

Gavia stellata 1-8 i C B C C

Philomachus pugnax

5000-8000 i

C B C B

Mergus albellus 200-280 i

C B C C

Phalacrocorax pygmeus 30-70 i D

30-70 i

D

Nycticorax nycticorax

200-400 i

D

Chlidonias hybridus

300-500 i

D

Tringa glareola 1500-3000 i

C B C B

Specii de păsări cu migra ţie regulată nemenţionate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE




Anas strepera 80-140 i

D

Aythya fuligula 190-300 i

D

15




Fulica atra 1700-3500 i

D

Chlidonias leucopterus

80-150 i

D

Tringa erythropus

300-500 i

D

Ardea cinerea 300-600 i

D

Larus ridibundus 2000-5000 i

D

Cygnus olor 200-350 i

D

Anas platyrhynchos

10000-14000 i

D

Anas crecca 600-800 i

D

Anas querquedula

300-500 i

D

Aythya ferina 800-1100 i

D

Vanellus vanellus 2000-4000 i

D

Larus cachinnans 170-220 i

D

Phalacrocorax carbo

500-800 i

D

Tringa ochropus 40-150 i

D

Tringa totanus 80-200 i

D

Charadrius dubius

100-300 i

D

Anser albifrons 800-1500 i

D

Anas penelope 400-900 i

D

Anas acuta 150-200 i

D

16

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului Clase de habitat pondere in %

N06 511, 512 Râuri, lacuri 85

N12 211 -213 Culturi (teren arabil) 5

N14 231 Păşuni 3

N15 242, 243 Alte terenuri arabile 5

N23 1xx Alte terenuri artificiale 2

Calitate şi importan ţă: Lacuri amenajate pe valea Şomuzului Mare, în amonte de Fălticeni – primul lac fiind chiar în oraş. Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole, dar şi de păşuni, fâneţe şi livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare. Pe lângă raţe, pescăruşi, stârci, etc., dacă condiţiile de hrănire sunt favorabile (se formează bancuri de nămol), în timpul migraţiei poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lângă şi în amonte de localităţile Pocoleni şi Podeni cuibăresc multe specii legate de apă, ca eretele de stuf (Circus aeruginosus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), etc. Este unul dintre foarte puţinele locuri din interiorul ţării unde în unii ani cuibăreşte chira mică (Sterna albifrons). Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni

Coordonatele sitului Latitudine

Coordonatele sitului Longitudine

Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine (m) Min.

Altitudine Max.

Altitudine Med.

Regiunea biogeografică

N 47º 30' 17''

E 26º 16' 43''

895 254 353 273 Continentală

Informatii ecologice

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Nume Populație Evaluarea sitului


Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

Lutra lutra P C B C B Myotis dasycneme P C B C C

17

Nume Populație Evaluarea sitului


Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

Myotis bechsteini P C B C C

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE




Emys orbicularis P C B C B Triturus cristatus P C B C B Bombina bombina P C C C C Bombina variegata P C C C C Triturus montandoni P C B B B

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului Clase de habitat pondere in %

N06 69 511, 512 Râuri, lacuri 69

N12 211 - 213 Culturi (teren arabil) 8

N14 231 Pășuni 10

N15 242, 243 Alte terenuri arabile 7

N21 221, 222 Vii și livezi 3

N23 1xx Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 3

Alte caracteristici ale sitului: Zonă umedă în zonă colinară din județul Suceava. Lacurile se află pe valea Șomuzului

Mare (afluent al Siretului) cele din aval fiind în imediata apropiere de orașul Fălticeni. Calitate și importan ță: Este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. Această specie și-a redus

mult arealul de răspândire în ultimele decenii, din acest motiv considerăm a fi important desemnarea acestui sit. De importanță ridicată pentru Lutra lutra și pentru speciile de amfibieni Bombina și Triturus.

Vulnerabilitate: Pierderea și distrugerea habitatului ca rezultat al activităților din agricultură, a dragării și

drenării habitatului umed, al activităților industriale, al dezvoltării teritoriale, a circulației, al turismului necontrolat, al poluării prin îngrășăminte chimice. Descrierea clasei de habitat de pe amplasament și împrejurimi

18

Amplasamentul PP şi imediata apropiere sunt sub influențe antropice permanente. Zona a fost amenajată în anii 80 destul de simplu cu cale de acces, trotuare, alei, bazin în aer liber (astăzi părăsit) și câteva clădiri cu funcții specifice de agrement (numai o parte din acestea regăsindu-se pe amplasamentul PP). Zona este dominată de vegetație forestieră în care sunt următoarele specii lemnoase: Tilia cordata, Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, Betula pendula, Salix babilonica, Picea abies, Philadelphus coronarius, Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Crataegus monogina și specii ierboase cum ar fi: Urtica dioica, Carex sp., Brachipodium silvaticum, Geum urbanum, Rubus hirtus, Plantago major, Convolvulus arvense, Potentilla reptans, Galinsoga parviflora, Solanum nigrum, Lolium perenne, Polygonum aviculare, Trifolium pratense, Trifolium repens. Observând amestecul de specii de plante lemnoase afirmăm că acestea au fost cultivate și îndeplinesc funcția de fixare a versantului pe care se află acum amplasamentul PP. Ținând cont de clasele de habitate descrise în formularul standard, vegetația cu componeta descrisă mai sus este apropiată ca rol de clasa N21 și încadrabilă în clasa de habitate păduri (artificiale). Descrierea speciilor de pe amplasament și împrejurimi (din formularul standard) Botaurus stellaris (buhaiul de baltă) Are ca habitat lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Se hrănește cu peşti, broaşte, şerpi, viermi, moluşte, crustacee, insecte acvatice şi larvele lor.Face cuibul în stuf sau sălcii. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la 2-4p. Circus aeruginosus ( eretele de stuf) Trăiește pe terenuri libere, mlăștinoase cu mult stuf. Se hrănește cu broaște, șobolani de apă, șerpi, pești, insect mari, cu lișițe pui sau păsări tinere. Construiește cuibul pe pământ. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la 3-5p. Clidonias niger Trăiește pe litoralul mării, lacuri adânci și întinse, mlaștini. Se hrănește cu insect și larve acvatice, peștișori, mormoloci, broaște, insect terestre, viermi. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la 250-450 i. Gavia arctica Trăiește în zone cu lacuri, bălți, cursuri de râuri cu suprafețe întinse și pește. Se hrănește cu pește moluște, crustacee, insect acvatice chiar și plante acvatice. Nu cuibărește în țară Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 2-20 i. Gavia stellate Trăiește în zone cu lacuri, ape curgătoare sau stătătoare întinse și de-a lungul litoralului. Se hrănește cu pești, broaște moluște, crustacee insect, acvatice. Nu cuibărește în țară. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la 1-8 i. Philomachus pugnas Trăiește pe malul lacurilor, în mlaștini, ocazional pe litoral. Se hranește cu viermi, moluște, crustacei, insecte, alge, semințe. Nu cuibărește în țară. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la 5000-8000 i.

19

Mergus albellus Trăiește în zone cu lacuri, bălți mărginite cu arbori și ochiuri cu apă bine adăpostite. Se hrănește cu insect, moluște, pști mici, alge.Nu cuibărește în țară. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la200-280 i. Phalacrocorax pygmaeus Trăiește în delta, lagune, lacuri bălți, zone inundabile cu arbori. Se hrănește exclusive cu pește. Cuibărește în arbori, în răchitiș. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 30-70 i. Nicticorax nicticorax Trăiește în zone cu lacuri și bălți cu vegetație bogată. Se hrănește cu pește, broaște, lipitori, insect acvatice, mormoloci, crustacee mici, moluște, șoareci.cuibărește în arbori sau stuf. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 200-400 i. Tringa glareola Trăiește în zone cu râuri, bălți, mlaștini, zone inundabile, Se hrănește cu crustacee mici, insecte și larve de insect. Nu cuibărește în țară. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „C”. Este estimată la1500-3000 i. Pluvialis apricaria Trăiește în zone cu câmpii și plaje întinse. Se hrănește cu viermi, moluște, insect și chier cu plante fragede. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „B”. Este estimată la 800-1500 i. Anas acuta Trăiește în zone cu lacuri și islazuri umede. Se hraneste mai mult plante și alge Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 150-200 i. Anas crecca Trăiește în zone cu lacuri, bălți, islazuri mici, mlaștini. Se hrănește cu plante acvatice mici – lintiță, semințe, cu animale precum moluște, viermi, larve, insect, mormoloci. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 600-800 i. Anas penelope Trăiește în zone cu lacuri, bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Se hrănește cu boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 400-900 i. Anas platyrhynchos Trăiește în zone cu lacuri, iazuri, râuri, bălţi, mlaştini şi câmpuri cultivate. Se hrănește cu seminţe, grăunţe, ierburi, frunze de plante acvatice, lintiţă, cereale, dar şi cu

moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, broscuţe, icre etc. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 10000-14000 i.

20

Anas querquedula Trăiește în zone cu lacuri, bălți, râuri cu vegetație bogată, Se hrănește cu moluște, insect acvatice, pești, semințe. Cuibărește în stuf. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 300-500 i. Anas strepera Trăiește în zone cu lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie bogată. Se hrănește cu grăunţe, seminţe, ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale, dar şi cu moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe. Cuibărește în desișuri înalte în apropierea apei. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 80-140 i. Anser albifrons Trăiește în zone cu bălţi şi râuri, rar în terenuri cultivate. Se hrănește cu ierburi, seminţe. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 800-1500 i. Ardea cinerea Trăiește în zone cu lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Prezent pe lângă râurile şi lacurile bogate în hrană. Se hrănește cu insecte acvatice, peşti (ştiucă, crap), reptile, pui de păsări, chiar şi mici mamifere (şoareci). Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 300-600 i. Athya ferina Trăiește în zone cu lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite. Se hrănește cu, frunze, seminţe, rizomi de la plantele palustre, cu moluşte, crustacei, insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 800-1100 i. Athya fuliga Trăiește în zone cu lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului. Se hrănește cu nevertebrate şi plante acvatice. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 190-300 i. Charadrius dubius Trăiește în zone cu mlaştinile in jurul lacurilor, maluri cu nisip şi pietriş, de-a lungul litoralului. Se hrănește cu viermi, moluşte, mici crustacei, insecte acvatice şi larvele lor (în special gândaci, muşte, ţânţari), resturi vegetale. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 100-300 i. Clidonias leucopterus Trăiește: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini. Se hrănește cu peşti, insecte acvatice şi larvele lor. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 80-150 i.

21

Cygnus olor Trăiește în zone cu lacuri cu ape puţin adânci, adesea în ochiuri de apă ascunse de vegetaţie. Se hrănește cu: plante, rădăcini, seminţe de ierburi, dar şi viermi, insecte acvatice, moluşte, broaşte, uneori şi peşti mici. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 200-350 i. Fulica atra Trăiește în zone cu lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse, mlaştini, ochiuri de apă ascunse de vegetaţie. Se hrănește cu insecte acvatice şi larvele lor, puiet de peşte, mormoloci, seminţe, dar mai ales plante acvatice. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 1700-3500 i. Larus chachinnans Trăiește în de-a lungul litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea marilor lacuri şi bălţi. Se hrănește cu moluşte, insecte, peşti, pui de păsări, mici mamifere, resturi animaliere, rar plante sau seminţe. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 170-220 i. Larus ridibundus Trăiește de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini, lagune. Se hrănește cu cărăbuşi, larve diferite, omizi, şoareci, peştişori dar şi diferite seminţe. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 2000-5000 i. Phalacrocorax carbo Trăiește în deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori. Se hrănește exclusiv peşti, rareori lipitori. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 500-800 i. Tringa erythropus Trăiește de-a lungul litoralului, bălţi cu suprafeţe întinse, mlaştini. Se hrănește cu moluşte şi crustacei mici, insecte şi larvele lor, peşti de talie foarte mică. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 300-500 i. Tringa ochropus Are ca habitat mlaştinile din jurul lacurilor şi a bălţilor. Hrana contă în: insecte şi larvele lor (în special gândaci), viermi, crustacei şi moluşte mici, lipitori, broscuţe, peştişori. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 40-150 i. Tringa tetanus Are ca habitat bălţi, mlaştini, câmpii umede de litoral. Se hrănește cu viermi, moluşte şi crustacei mici, insecte. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 80-200 i. Vanellus vanellus Are cahabitat bălţi, mlaştini, câmpii umede. Se hrănește cu larve, viermi, gasteropode, insecte (în special greieri, lăcuste şi mici gândaci), seminţe, vegetaţie de mlaştină.

22

Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 2000-4000 i. Aythya nyroca (raţa roşie) În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în deltă. Îşi construieşte cuibul în scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite seminţe şi rădăcini Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei acestei specii este notată cu „D”. Este estimată la 200-350 i în pasaj. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) Specia este intalnita in habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în regiuni cu terenuri păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 300-500 i notată D în pasaj. Ciconia ciconia (barza albă) Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşuni şi zone umede. Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 3-7p la 300-600i și notată cu C. Egretta alba (egreta albă) Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud estul Europei. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna octombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 80-120 i și notată cu C. Egretta garzetta (egreta mică) Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă. În prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om pentru penele ornamentale. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 200-250 și notată cu C.

23

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 20-30p și notată cu B. Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 40-80p fiind notată D. Sterna hirundo (chira de baltă) Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 50-100 i și este notată D. Myotis dasycneme Această specie este în pericol de dispariție, în mare parte datorită tratării lemnului din construcții cu substanțe chimice. Hiberneaza singur sau in grupuri mici. Trăiește în zone împădurite și pajisti, clădiri, pesteri și pivnițe. Se hrănește cu insecte. Relevanţa sitului pentru specie În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” Myotis bechsteini Preferă pădurile de amestec, dar este prezentă şi în pădurea de conifere. Specie solitară în perioada de hibernare, vara formează colonii foarte mici sau este solitară. Se hrăneşte cu fluturi, ţânţari, lepidoptere nocturne, pe care le prinde din zbor sau de pe ramuri. Habitatul de hrănire este afectat prin tăierea aliniamentelor de arbori, exploatarea forestieră, poluarea apelor. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” Lutra lutra Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în delta si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având vizuina cu doua intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peșele. Biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” adică la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Emys orbicularis Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”adică la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună

24

Bombina bombina Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” adică la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună Bombina variegata Trăieşte de preferinţă în smârcuri şi ape stătătoare apărând pe maluri dimineaţa şi către seară. În lunile octombrie – noiembrie, adulţii se ascund în nămol sau se îngroapă în sol, pentru iernare. Este o specie rezistentă, longevivă şi foarte sociabilă putând convieţui în bălţi mici indivizi de vârste diferite, unde realizează aglomerări impresionante de indivizi. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Este printre primele specii de amfibieni care ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri) unde se formează bălţi temporare. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Datorită glandelor veninoase din piele are puţini duşmani.Se hrăneşte cu insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” Triturus montandoni Trăieşte în zone de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordică de răspândire) şi până la 2.000 m, frecvent însă între 500 -1.500 m. Foloseşte orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la lacuri. Este cea mai terestră specie de triton de la noi, petrecând cel mai puţin timp în apă. Este o specie puţin pretenţioasă la calitatea apei pentru reproducere, dar puţin tolerantă şi rezistentă la căldură.Tolerează relativ bine apele poluate, deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH slab acid. Este o specie destul de comună în arealul său dar nu foarte abundentă. Populaţiile sunt în declin pe întreg arealul, inclusiv datorită pătrunderii în arealul său a speciei înrudite Triturus vulgaris. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C Triturus cristatus Tritonul cu creastă trăieşte în bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie, până în zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în luna martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în lunile mai – iunie (Cenuşă, 2009). Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Tritonul cu creastă este o specie extrem de vorace hrănindu-se cu râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris), dar are şi numeroşi duşmani (peşti, ţestoase, păsări). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” Date privind distribu ţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă/ comunitară pe amplasament care pot fi afectate de implementarea PP Implementarea PP se face într-un amplasament care însumeaza o serie de condiții de biotop ce corespund sau nu corespund ecologic unor specii mentionate în Formularul Natura 2000 al

25

acestor situri. Ținând cont de ecologia speciilor și observațiile de pe teren distribuția speciilor și a habitatelor se prezintă astfel (tabelul următor): Clasa de habitat (după descrierea generală)- fără importanță comunitară /specii

Prezența în aria de implementare

Prezența în ariile învecinate

Nr de indivizi observați pe amplasament

Categorie de perturbare

Pădure (artificial ă-cultivată)

Fitocenoze formate din Tilia cordata, Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, Betula pendula, Salix babilonica, Picea abies, Philadelphus coronarius, Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Crataegus monogina prezente pe amplasament cu acoperire aproximativ 75%

Nu este prezent O fitocenoză amestec de esențe lemnoase.

Integrare parțială a indivizilor de specii lemnoase în dezvoltarea bazei de agrement, cu tăierea limitată a altor indivizi de specii lemnoase pentru armonizare curti constructii si peisaj. Perturbarea constă în schimbarea valorii dominanței vegetației lemnoase pe amplasament și creșterea suprafeței amenajate cu beton și pavele.

Ixobrychus minutus

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasament PP. Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă

Prezentă în zone cu stufăriș

Specia nu a fost observată pe amplasament

Nu este perturbată

26

stufărişuri. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.

Botaurus stellaris

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie. Ea se găsește în lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Se hrănește cu peşti, broaşte, şerpi, viermi, moluşte, crustacee, insecte acvatice şi larvele lor.Face cuibul în stuf sau sălcii.



Nu este perturbată

Ciconia ciconia

Pe amplasament se pot întâlni indivizi din această specie. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, pomi, ruine sau pe stânci. Supravieţuirea speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşuni şi zone umede.

Prezența posibilă Pe amplasament și în imediata apropiere nu a fost observat nici un cuib.

Perturbare minimă. Specia este obișnuită în arii antropizate. Perturbarea poate fi determinată de reducerea spațiilor de hranire

Circus aeruginosus

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasamentul



Nu este perturbată

27

PP. Trăiește pe terenuri libere, mlăștinoase cu mult stuf. Se hrănește cu broaște, șobolani de apă, șerpi, pești, insect mari, cu lișițe pui sau păsări tinere. Construiește cuibul pe pământ.

Lanius collurio

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasamentul PP. Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.

Prezentă în păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală


Nu este perturbată

Aythya nyroca

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP. În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în deltă. Îşi construieşte cuibul în scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante cvatice, diferite eminţe şi rădăcini

Nu este prezentă în aria imediat învecinată


Nu este perturbată

Chlidonias Nu are condiții Are prezență Specia nu a Nu este

28

niger de biotop pe amplasamentul PP. Trăiește pe litoralul mării, lacuri adânci și întinse, mlaștini. Se hrănește cu insect și larve acvatice, peștișori, mormoloci, broaște, insect terestre, viermi

probabilă pe luciul apei în aria imediat învecinată amplasamentului PP.

fost observată pe amplasament

perturbată

Pluvialis apricaria

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP. Trăiește în zone cu câmpii și plaje întinse. Se hrănește cu viermi, moluște, insecte și chiar cu plante fragede.

Are prezență probabilă pe luciul apei în aria imediat învecinată amplasamentului PP.


Nu este perturbată

Egretta alba

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişuri, mlaştini, delte şi lagune. Este o specie migratoare (luna martie şi pleacă în luna octombrie) preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.

Are prezență probabilă în apropiere, pe luciul apei, în timpul verii


Nu este perturbată

Egretta garzetta Nu are condiții Are prezență Specia nu a Nu este

29

de biotop pe amplasamentul PP Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie . Este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.

probabilă în apropiere, pe luciul apei, în timpul verii


perturbată

Sterna hirundo

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe malurile lacurilor continentale.



Nu este perturbată

Gavia arctica

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți, cursuri de râuri cu suprafețe întinse și pește. Se hrănește cu pește moluște, crustacee, insect acvatice chiar și plante acvatice. Nu cuibărește în țară



Nu este perturbată

Gavia stellata

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în

Are prezență probabilă în apropiere, pe luciul apei, în


Nu este perturbată

30

zone cu lacuri, ape curgătoare sau stătătoare întinse și de-a lungul litoralului. Se hrănește cu pești, broaște moluște, crustacee insect, acvatice. Nu cuibărește în țară.

timpul verii

Philomachus pugnax

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește pe malul lacurilor, în mlaștini, ocazional pe litoral. Se hranește cu viermi, moluște, crustacei, insecte, alge, semințe. Nu cuibărește în țară.



Nu este perturbată

Mergus albellus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți mărginite cu arbori și ochiuri cu apă bine adăpostite. Se hrănește cu insect, moluște, pști mici, alge.Nu cuibărește în țară



Nu este perturbată

Phalacrocorax pygmeus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în delta, lagune, lacuri bălți, zone inundabile cu arbori. Se hrănește exclusive cu pește. Cuibărește în arbori, în răchitiș



Nu este perturbată

31


Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri și bălți cu vegetație bogată. Se hrănește cu pește, broaște, lipitori, insect acvatice, mormoloci, crustacee mici, moluște, șoareci.cuibărește în arbori sau stuf.



Nu este perturbată

Chlidonias hybridus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Specia este intalnita in habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în regiuni cu terenuri păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri.



Nu este perturbată

Tringa glareola

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu râuri, bălți, mlaștini, zone inundabile, Se hrănește cu crustacee mici, insecte și larve de insect. Nu cuibărește în țară.



Nu este perturbată

32

Anas strepera

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie bogată. Se hrănește cu grăunţe, seminţe, ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale, dar şi cu moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe. Cuibărește în desișuri înalte în apropierea apei.



Nu este perturbată

Aythya fuligula

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului. Se hrănește cu nevertebrate şi plante acvatice.



Nu este perturbată

Fulica atra

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse, mlaştini, ochiuri de apă ascunse de vegetaţie. Se hrănește cu insecte acvatice şi larvele lor, puiet de peşte, mormoloci, seminţe, dar mai ales plante



Nu este perturbată

33

acvatice


Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini. Se hrănește cu peşti, insecte acvatice şi larvele lor.



Nu este perturbată

Tringa erythropus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește de-a lungul litoralului, bălţi cu suprafeţe întinse, mlaştini. Se hrănește cu moluşte şi crustacei mici, insecte şi larvele lor, peşti de talie foarte mică



Nu este perturbată

Ardea cinerea

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Prezent pe lângă râurile şi lacurile bogate în hrană. Se hrănește cu insecte acvatice, peşti (ştiucă, crap), reptile, pui de păsări, chiar şi mici mamifere (şoareci).



Nu este perturbată

Larus ridibundus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul

Are prezență probabilă în apropiere, cu

Specia nu a fost observată pe

Nu este perturbată

34

PP Trăiește de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini, lagune. Se hrănește cu cărăbuşi, larve diferite, omizi, şoareci, peştişori dar şi diferite seminţe

excepția zonei împădurite.

amplasament

Cygnus olor

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri cu ape puţin adânci, adesea în ochiuri de apă ascunse de vegetaţie. Se hrănește cu: plante, rădăcini, seminţe de ierburi, dar şi viermi, insecte acvatice, moluşte, broaşte, uneori şi peşti mici

Are prezență probabilă în apropiere, pe luciul apei

Ecologia speciei exclude prezența ei pe amplasament

Nu este perturbată

Anas platyrhynchos

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, iazuri, râuri, bălţi, mlaştini şi câmpuri cultivate. Se hrănește cu seminţe, grăunţe, ierburi, frunze de plante acvatice, linti ţă, cereale, dar şi cu moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, broscuţe, icre

Are prezență probabilă în apropiere, cu excepția zonei împădurite.


Nu este perturbată

Anas crecca Nu are condiții Are prezență Specia nu a Nu este

35

de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți, islazuri mici, mlaștini. Se hrănește cu plante acvatice mici – linti ță, semințe, cu animale precum moluște, viermi, larve, insect, mormoloci.

probabilă în apropiere, cu excepția zonei împădurite.


perturbată

Anas querquedula

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți, râuri cu vegetație bogată, Se hrănește cu moluște, insect acvatice, pești, semințe. Cuibărește în stuf.



Nu este perturbată

Aythya ferina

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite. Se hrănește cu, frunze, seminţe, rizomi de la plantele palustre, cu moluşte, crustacei, insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici.



Nu este perturbată

Vanellus vanellus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul

Are prezență probabilă în apropiere, pe

Ecologia speciei exclude

Nu este perturbată

36

PP Habitatul este reprezentat de bălţi, mlaştini, câmpii umede. Se hrănește cu larve, viermi, gasteropode, insecte (în special greieri, lăcuste şi mici gândaci), seminţe, vegetaţie de mlaştină.

luciul apei prezența ei pe amplasament

Larus cachinnans

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în de-a lungul litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea marilor lacuri şi bălţi. Se hrănește cu moluşte, insecte, peşti, pui de păsări, mici mamifere, resturi animaliere, rar plante sau seminţe.



Nu este perturbată

Phalacrocorax carbo

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori. Se hrănește exclusiv cu peşti, rareori lipitori



Nu este perturbată

Tringa ochropus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Are ca habitat mlaştinile din jurul lacurilor şi a bălţilor. Hrana contă în: insecte şi



Nu este perturbată

37

larvele lor (în special gândaci), viermi, crustacei şi moluşte mici, lipitori, broscuţe, peştişori.

Tringa tetanus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Are ca habitat bălţi, mlaştini, câmpii umede de litoral. Se hrănește cu viermi, moluşte şi crustacei mici, insecte.



Nu este perturbată

Charadrius dubius

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu mlaştinile in jurul lacurilor, maluri cu nisip şi pietriş, de-a lungul litoralului. Se hrănește cu viermi, moluşte, mici crustacei, insecte acvatice şi larvele lor (în special gândaci, muşte, ţânţari), resturi vegetale.



Nu este perturbată

Anser albifrons

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu bălţi şi râuri, rar în terenuri cultivate. Se hrănește cu ierburi, seminţe.

Are prezență probabilă în apropiere, pe luciul apei sau teren cultivat.


Nu este perturbată

Anas penelope

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în

Are prezență probabilă în apropiere, pe luciul apei sau

Ecologia speciei exclude prezența ei pe

Nu este perturbată

38

zone cu lacuri, bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Se hrănește cu boabe, seminţe, ierburi, linti ţă, frunzele plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre

teren cultivat. amplasament

Anas acuta

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri și islazuri umede. Se hraneste mai mult plante și alge



Nu este perturbată

Lutra lutra

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Nu este prezentă. Biotopul acestei specii este reprezentat de maluri împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare.

Nu este prezentă Ecologia speciei exclude prezența ei pe amplasament

Nu este perturbată

Myotis dasycneme

Condiții de biotop pe amplasament suficiente pentru prezența speciei. Această specie este în pericol de dispariție, datorită tratării lemnului din construcții cu substanțe chimice. Hiberneaza singur sau in grupuri mici. Trăiește în

Probabilitate mare ca specia să fie prezentă în împrejurimi

Ecologia speciei, condițiile de biotop pe amplasament duc la concluzia că specia poate fi prezentă pe amplasament

Specie perturbată parțial de lucrările pentru implementarea PP.

39

zone împădurite și pajisti, clădiri, pesteri și pivnițe. Se hrănește cu insecte

Myotis bechsteini

Condiții de biotop pe amplasament insuficiente pentru prezența speciei. Preferă pădurile de amestec, dar este prezentă şi în pădurea de conifere. Specie solitară în perioada de hibernare, vara formează colonii foarte mici sau este solitară. Se hrăneşte cu fluturi, ţânţari, lepidoptere nocturne, pe care le prinde din zbor sau de pe ramuri. Habitatul de hrănire este afectat prin tăierea aliniamentelor de arbori, exploatarea forestieră, poluarea apelor.

Probabilitate redusă ca specia să fie prezentă în împrejurimi

Ecologia speciei, condițiile de biotop pe amplasament duc la concluzia că specia este întâmplător prezentă pe amplasament

Nu este cazul

Triturus cristatus

Condițiile de biotop pe amplasament exclud prezența speciei. Trăieşte în bălţi şi iazuri din regiunile de câmpie, până în zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

40

apă în luna martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în lunile mai – iunie (Cenuşă, 2009). Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Tritonul cu creastă este o specie extrem de vorace hrănindu-se cu râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris), dar are şi numeroşi duşmani (peşti, ţestoase, păsări).

Triturus montandoni

Condițiile de biotop pe amplasament exclud prezența speciei. Pe amplasament nu sunt ochiuri de de apă, șanțuri cu apă sau lacuri. Trăieşte în orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la lacuri. Petrece puţin timp în apă. Este o specie puţin pretenţioasă la calitatea apei

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

41

pentru reproducere, dar puţin tolerantă şi rezistentă la căldură.Tolerează relativ bine apele poluate, deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH slab acid. Este o specie destul de comună, dar nu foarte abundentă. Populaţiile sunt în declin datorită pătrunderii în arealul său a speciei înrudite Triturus vulgaris.

Emys orbicularis

Nu este prezentă pe amplasament. Traieste în ape statatoare, mâloase, si în cele cu curs linistit; înoata si se scufunda foarte bine. Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori; manânca obisnuit sub apa. Prin octombrie se retrage în mâlul de pe fundul sau marginea baltilor, iazurilor, de unde reapare primavara, prin februarie-martie, când are loc si reproducerea

Prezentă în apa lacului situat în apropiere și întâmplător pe maluri cu vegetație scundă, ierboasă..

Ecologia speciei exclude prezența ei pe amplasament.

Nu este perturbată

Bombina bombina

Nu are condiții de biotop pe

Prezentă în apropiere, în apa

Nu a fost observată. Pe

Perturbată întâmplător în

42

amplasamentul PP Trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau tempor, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai frecvent ocupă bălţile temporare inundate.

lacului amplasament nu erau bălți în timpul desfășurării observațiilor pe teren.Nu se exclude prezența întâmplătoare a speciei pe amplasament

timpul implementării PP. Specia acvatică.

Bombina variegata

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Este acvatică, euritopă; trăieşte ca şi B . bombina în orice acumulări de apă, în băltoace poluate, fără vegetaţie sau în băltoace temporare, care se usucă vara, astfel încât este nevoită să aştepte ascunsă în mâl până ce ploile de toamnă refac băltoaca. Preferă regiunea deluroasă şi montană;O întîlnim adesea plutind la suprafaţa apoi în plin soare;; când înoată, se observă petele galbene de

Prezenta in apropiere, in apa lacului

Pe amplasament nu sau observat indivizi. Tinând cont că ecologia acestei specii este mai mult sau mai puțin similară cu B. bombina afirmăm că specia poate fi găsită întâmplător pe amplasament

Perturbată întamplator în timpul implementării PP. Specie acvatică.

43

pe partea dorsală a coapselor. Surprinsă pe uscat, ia aceeaşi poziţie de apărare ca şi specia înrudită, simulâd moartea. Broaştele intră în apă de la începutul lui aprilie, perioada de pontă este mai târzie decât la B. bombina, de obicei în mai.

2.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor aflate sub influenta proiectului Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice. Astfel, speciile de plante şi animale care sunt integrate în comunitatea biotică, depind de anumite condiţii fizice, de procese ecologice care sunt necesare supravieţuirii lor. Condiţiile fizice includ apa, temperatura, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. Condiţiile fizice şi procesele ecologice sunt parte din modelul de funcţionare al unui sistem ecologic şi împreună alcătuiesc funcţia ecologică. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care depind de acel tip de habitat specific. Funcţii ecologice ale speciilor şi habitatelor din aria de implementare a proiectului și împrejurimi Habitate/specii Functii ecologice Râuri, lacuri

reprezintă ecosisteme de reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru animale(mamifere, păsări, amfibieni, reptile) medii de dezvoltare pentru unele specii de plante.

Culturi (teren arabil)

reprezinta medii de viata pentru specii de mamifere si pasari care se hranesc cu fructe/seminte din terenurile agricole.

Păşuni

reprezinta medii de viata pentru rozatoare, amfibieni, reptile. Reprezinta medii de hranire, pasaj, cuibarit pentru pasari.

Păduri reprezintă ecosisteme de reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru animale(mamifere, păsări, amfibieni, reptile) medii de dezvoltare pentru unele specii de plante.

Specii de pasari reglează numeric populaţiile de insecte şi alte animale mici amfibieni Ponta intră în sursa de hrănire a peştilor prădători

2.3.Descrierea tipului de habitat în care se implementeaza proiectul

44

Amplasamentul PP este dominat de o vegetațir forestieră în care am reținut următoarea listă de specii: Tilia cordata, Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, Betula pendula, Salix babilonica, Picea abies, Philadelphus coronarius, Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Crataegus monogina și specii ierboase cum ar fi: Urtica dioica, Carex sp., Brachipodium silvaticum, Geum urbanum, Rubus hirtus, Plantago major, Convolvulus arvense, Potentilla reptans, Galinsoga parviflora, Solanum nigrum, Lolium perenne, Polygonum aviculare, Trifolium pratense, Trifolium repens. Amestecul de specii menționat se explică prin cultivarea lor cu scop de fixare a versantului și cu scop de creare a condițiilor de dezvoltare a unei baze de agrement. Este o pădure cultivată în care se gasesc și specii caracteristice pădurilor din luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun și de amestec cu gorun păduri încadrate în habitatul Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum descris în lucrarea Habitatele din România (N. Doniță și colab. 2005). Funcția pădurii este de îmbunătățire a peisajului, creșterea suprafeței spațiilor verzi intraurbane (funcție principală pentru populația umană) și colateral, ocazional de spații de hrănire și odihnă pentru specii de animale menționate în formularul standard al celor două situri. Această suprafață împădurită nu este menționată în formularul standard ca parte de habitat cu importanță comunitară. 2.4.Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară Statutul de conservare al speciilor si habitatelor Legislatie nationala Pentru SPA: Specii pasari/ statut de conservare

(evaluated by BirdLife International - the official Red List Authority for birds for IUCN)

Conform OUG 57/2007 speciile alaturate sunt incluse pe lista speciilor de animale a caror

conservare necesitadesemnarea ariilor special de conservare

si a ariilor de protectie speciala avifaunistica.

Ixobrychus minutus LC Botaurus stellaris R Ciconia ciconia NT

Circus aeruginosus LC Lanius collurio LC Aythya nyroca VU

Chlidonias niger LC Pluvialis apricaria LC

Egretta alba NT Egretta garzetta LC Sterna hirundo LC Gavia arctica LC Gavia stellata LC

Philomachus pugnax LC Mergus albellus VU

Phalacrocorax pygmeus VU Nycticorax nycticorax LC Chlidonias hybrida LC

Tringa glareola LC Ardea cinerea LC

Tringa ochropus LC Charadrius dubius LC

45

Anser albifrons LC Phalacrocorax carbo LC

Cygnus olor LC Anas Penelope LC Anas strepera LC Anas crecca LC

Anas platyrhynchos LC Anas acuta LC

Anas querquedula LC Aythya ferina LC

Aythya fuligula LC Fulica atra LC

Vanellus vanellus LC Tringa erythropus LC

Tringa tetanus LC Larus ridibundus LC

Chlidonias leucopterus LC Larus cachinnans LC

Pentru SCI: Specii/Statut de conservare

Conform OUG 57/2007 Lutra lutra NT Myotis dasycneme N T Myotis bechsteini NT Emys orbicularis NT Triturus cristatus LC Triturus montandoni Bombina bombina LC Bombina variegata LC

Pentru habitate Nu sunt menționate habitate de importanță comunitară în formularele standard pentru siturile ROSCI0310 și ROSPA0064

Explicatia abrevierilor, conform U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninţată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată, DD-date insuficiente Reţinem că în formular sunt citate 1 specie rară, 3 specii vulnerabile și 6 specii potențial amenințate.

Starea de conservare a speciilor din cele două situri în raport cu PP este favorabilă deoarece:

- dinamica populaţiilor speciilor indică faptul că acestea au şanse să se menţină pe termen lung, ca şi componente viabile ale habitatului natural

- arealul natural al speciilor nu se reduce semnificativ - habitatul (acvatic) este nemodificat în suprafață și calitate a apei, iar speciile se pot menţine pe

termen lung.

46

Starea de conservare a habitatului. Habitatul în care se implementează PP nu este menționat ca fiind de importanță comunitară. În vecinătatea amplasamentului este ecosistemul acvatic în care ciclul de viață al animalelor menționate în formularul standard rămâne în stare favorabilă deoarece:

- funcţiile habitatului rămân compatibile cu menţinerea sa pe termen lung - speciile caracteristice habitatului rămân baza cenotică pentru biocenoze în stadiu de climax.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate Dinamica populaţiei reprezintă totalitatea schimbărilor cantitative suferite de o populaţie ca urmare a unei multitudini de factori. Aceasta este o reflectare a bilanţului natural ( raportul dintre natalitate şi mortalitate) şi a celui migratoriu (raportul dintre emigrare/cei care pleacă şi imigrare/cei care vin,care se stabilesc). Ca urmare se produc modificări în structura şi distribuţia teritorială a populaţiei. Pe lângă factorii care acţioneaza permanent asupra populaţiilor, la nivel local, se adaugă factorul perturbator, temporar determinat de lucrările de execuţie ale proiectului. Pentru păsări schimbările cantitative determinate de lucrările de execuţie ale proiectului sunt neglijabile din motiv că amplasamentul și outputurile funcționării lui nu au influență directă asupra lacului și a zonei de protecție a acestuia (20m zona de protecție). Intensificarea activității antropice în zonă poate avea o influență indirectă care trebuie evaluată. Implementarea PP nu afectează factori de mediu de care depind ciclurile de viată, calitatea, cantitatea hranei și odihna speciilor menționate în formularul standard. 2.6. Obiectivele/măsurile de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru siturile analizate nu sunt planuri de management. De aceea, pentru realizarea protecţiei şi conservării lor se impun unele măsuri generale de management pentru menţinerea la un nivel optim al habitatelor și speciilor. Astfel, cel mai important obiectiv este: -asigurarea diversitaţii structurale generale a habitatului (condiții de biotop și structura biocenozei). Pentru acest sit nu este un plan de management şi de aceea vom aminti si alte obiective cu caracter general. Alte obiective sunt:

- interzicerea/limitarea deversărilor de orice fel în lac - interzicerea/limitare intervenţiilor asupra habitatelor umede (desecare, drenare) - reglementarea activităților desfășurate în zona limitrofă lacului și nemodificarea

vegetației bandei de protecție a lacului pentru limitarea influientelor externe asupra apei lacului.

- interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, îngrăşăminte chimice sau ale altor amendamente în zonele limitrofe lacului

- educarea şi conştientizarea continuă a oamenilor asupra necesităţii ocrotirii specilor şi a habitatelor în care vieţuiesc acestea.

Efectele PP asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate Deși printre obiectivele generale de conservare menționate mai sus nu se are în vedere conservarea vegetației forestiere existente, reținem că implementarea PP diminuează vegetaţia

47

lemnoasă existentă pe amplasament cu aproximativ 15 % (dar beneficiarul are ca obiectiv păstrarea compoziției floristice a acestei vegetații) ceea ce modifică nesemnificativ condițiile de viață pentru cel puțin o specie protejată în cele două situri. 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Starea de conservare este un indicator al probabilității ca aria naturala de protectie continua să existe în prezent sau în viitor. Există mulți factori care sunt luați în considerare când se acordă o stare de conservare: nu contează doar numărul total al indivizilor unei specii care trăieste, ci și creșterile și descreșterile populației de-a lungul timpului, rata de succes a reproducerii, amenințările cunoscute. Starea actuală de conservare a ariei naturale de protejare ROSCI0310 Lacurile Fălticeni și ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este favorabilă, iar după implementarea PP nu sunt modificări semnificatuive fiindcă aproximativ 15 % din vegetaţia forestieră este defrișată ceea ce are impact asupra peisajului (impact pozitiv asupra populației umane) fără efecte directe asupra speciilor menționate în formular. Nu există riscul unei fragmentări sau distrugeri ireversibile a ecosistemului acvatic care constituie baza existenței faunei protejate aici.

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 3.1. Categorii de impact potenţial/ etape de realizare a investiţiei Etapa /Categorii de impact: Direct

Indirect Rezidual Cumulat Cu efecte temporare /izolate/termen lung/termen scurt

Etapa organizare santier Se utilizează suprafețe deja amenajate cu ocazia vechii amenajari pe amplasament.

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Etapa Construire și funcţionare Modificare a pieisajului natural (se pierd naxim 15 % din vegetația forestieră existentă pe amplasament-modificare ce reprezintă aproximativ 0,03% din aria limitrofă lacului). Construcțiile apărute prin implementarea PP

Indirect inluențează calitatea apei la cului prin intensificarea activității antropice pe amplasamentul PP.Apele uzate și deșeurile rezultate din functionarea proiectului nu

Peisajul favorabil recreerii și odihnei (aspect pozitiv pentru populația umană) cu ameliorarea destinaţiei iniţiale de utilizare a terenului.

Activitatea antropică pe amplasamentul PP, cumulată cu activități pe alte amplasamente deja existente în zona limitrofă lacului, determină creșterea presiunii antropice pe aproximativ 0,14 % din zona limitrofă lacului,

influența mai mult sau mai puțin a calității apei din lac pe termen lung (perioada de funcționare aproiectului).

48

și cele existente deja în zonele apropiate de jur împrejurul lacului vor ocupa aproximativ 0,14% din aria limitrofă lacului.

ajung în lac (baza trofică a speciilor menționate în formular) ci vor fi preluate de canalizarea orașului și de serviciile specializate..

influențând mai mult sau mai puțin calitatea apei din lac (contribuția PP la efectul cumulat este determinată de întreaga activitate antropică de pe amplasament).

3.2. Impact potenţial asupra florei şi vegetaţiei Flora Speciile de plante constituie baza existenței faunei pe un teritoriu. Din acest motiv examinăm compozitia floristică de pe amplasament și categoriile de specii. Pe amplasament s-au inventariat speciile de plante: Tilia cordata, Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, Betula pendula, Salix babilonica, Picea abies, Philadelphus coronarius, Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Crataegus monogina și specii ierboase cum ar fi: Urtica dioica, Carex sp., Brachipodium silvaticum, Geum urbanum, Rubus hirtus, Plantago major, Convolvulus arvense, Potentilla reptans, Galinsoga parviflora, Solanum nigrum, Lolium perenne, Polygonum aviculare, Trifolium pratense, Trifolium repens. Printre ele nu sunt specii rare, endemice sau de interes științific (parc dendrologic). Impactul este nesemnificativ

Vegetaţia Vegetația este forestieră, cultivată pentru fixarea terenului și pentru îmbunătățirea peisajului în cadrul spațiilor verzi amenajate la nivelul orașului 3.3. Impact potential asupra faunei 3.3.1. Impact potential asupra faunei în aria de implementare a proiectului

Specia/Tip de impact

Perturbarea păsărilor

Potential de coliziune şi mortalitate (%) în aria proiectului

Perturbare de habitat

Efect de barieră către zona de hrănire, cuibărire, odihnă

Ixobrychus minutus

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasamentul PP. Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele

Nu este cazul

Nu este cazul Nu este cazul

49

mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri.

Botaurus stellaris

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasamentul PP. Ea se găsește în lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile.

Nu este cazul


Ciconia ciconia

Pe amplasament se pot întâlni indivizi din această specie. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, pomi, ruine sau pe stânci.

Nu este cazul


Circus aeruginosus

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasamentul PP. Trăieste pe terenuri libere, mlăștinoase cu mult stuf.

Nu este cazul


Lanius collurio

Nu sunt condiții de biotop pentru această specie pe amplasamentul PP. Preferă regiunile deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş,

Nu este cazul

Nu este cazul .

Nu este cazul

50

porumbar, păducel), poieni, păşuni şi terenuri agricole mărginite de vegetaţie naturală

Aythya nyroca

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP. Preferă lungul Dunării si delta, desişul unei vegetaţii înalte.

Nu este cazul

Nu este cazul Nu este cazul.

Chlidonias niger

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP. Preferă litoralul mării, lacurile adânci și întinse, mlaștinile.

Nu este cazul.


Pluvialis apricaria

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP. Preferă zone cu câmpii și plaje întinse.

Nu este cazul


Egretta alba

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişuri, mlaştini, delte şi lagune. Este o specie migratoare (luna martie şi pleacă în luna octombrie) preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare

Nu este cazul


51

şi în bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.

Egretta garzetta

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Specia este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.

Nu este cazul


Sterna hirundo

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul.PP Preferă mlaştinile din regiunile de coastă şi pe malurile lacurilor continentale.

Nu este cazul


Gavia arctica

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți, cursuri de râuri cu suprafețe întinse și pește.

Nu este cazul


Gavia stellata

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, ape curgătoare sau stătătoare întinse și de-a lungul litoralului.

Nu este cazul


52

Philomachus pugnax

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește pe malul lacurilor, în mlaștini, ocazional pe litoral.

Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul

Mergus albellus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți mărginite cu arbori și ochiuri cu apă bine adăpostite.

Nu este cazul.


Phalacrocorax pygmeus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în delta, lagune, lacuri bălți, zone inundabile cu arbori.

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Nu este cazul.


Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri și bălți cu vegetație bogată.

Nu este cazul.

Nu este cazul

Nu este cazul.

Chlidonias hybridus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Specia este intalnita in habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în regiuni cu

Nu este cazul


53

terenuri păşunate de vite sau cabaline.

Tringa glareola

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu râuri, bălți, mlaștini, zone inundabile.

Nu este cazul


Anas strepera

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu vegetaţie bogată.

Nu este cazul


Aythya fuligula

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului.

Nu este cazul


Fulica atra

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse, mlaştini, ochiuri de apă ascunse de vegetaţie.

Nu este cazul



Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în

Nu este cazul


54

mlaştini.

Tringa erythropus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește de-a lungul litoralului, bălţi cu suprafeţe întinse, mlaştini.

Nu este cazul


Ardea cinerea

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. Prezent pe lângă râurile şi lacurile bogate în hrană.

Nu este cazul


Larus ridibundus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini, lagune.

Nu este cazul


Cygnus olor

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri cu ape puţin adânci, adesea în ochiuri de apă ascunse de vegetaţie.

Nu este cazul


Anas platyrhynchos

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, iazuri, râuri, bălţi, mlaştini şi câmpuri cultivate.

Nu este cazul


Anas crecca Nu are condiții de biotop pe

Nu este cazul


55

amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți, islazuri mici, mlaștini.

Anas querquedula

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălți, râuri cu vegetație bogată,

Nu este cazul


Aythya ferina

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite.

Nu este cazul


Vanellus vanellus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Habitatul este reprezentat de bălţi, mlaştini, câmpii umede.

Nu este cazul


Larus cachinnans

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în de-a lungul litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea marilor lacuri şi bălţi.

Nu este cazul


Phalacrocorax carbo

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori.

Nu este cazul


Tringa ochropus Nu are condiții Nu este Nu este cazul Nu este cazul

56

de biotop pe amplasamentul PP Are ca habitat mlaştinile din jurul lacurilor şi a bălţilor.

cazul

Tringa tetanus

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Are ca habitat bălţi, mlaştini, câmpii umede de litoral.

Nu este cazul


Charadrius dubius

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu mlaştinile in jurul lacurilor, maluri cu nisip şi pietriş, de-a lungul litoralului.

Nu este cazul


Anser albifrons

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu bălţi şi râuri, rar în terenuri cultivate.

Nu este cazul


Anas penelope

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri, bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile.

Nu este cazul


Anas acuta

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăiește în zone cu lacuri și islazuri umede.

Nu este cazul


Lutra lutra – vidra

Nu are condiții de biotop pe

Nu este cazul


57

amplasamentul PP Nu este prezentă. Biotopul acestei specii este reprezentat de maluri împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare.

Myotis dasycneme

Condiții de biotop pe amplasament suficiente pentru prezența speciei. Această specie este în pericol de dispariție, datorită tratării lemnului din construcții cu substanțe chimice.. Trăiește în zone împădurite și pajisti, clădiri, pesteri și pivnițe.

Nu este cazul

Nu este cazul Posibilă o relativă perturbare în locurile de odihnă (podurile căsuțelor de pe amplasament) pe timpul executării lucrărilor la un anumit număr de indivizi. Impact nesemnificativ

Myotis bechsteini

Condiții de biotop pe amplasament insuficiente pentru prezența speciei. Preferă pădurile de amestec, dar este prezentă şi în pădurea de conifere. Specie solitară în perioada de hibernare, vara formează colonii foarte mici sau este solitară.

Nu este cazul


58

Habitatul de hrănire este afectat prin tăierea aliniamentelor de arbori, exploatarea forestieră, poluarea apelor.

Triturus cristatus

Condițiile de biotop pe amplasament exclud prezența speciei. Trăieşte în bălţi şi iazuri din regiunile de câmpie, până în zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră.

Nu este cazul


Triturus montandoni

Condițiile de biotop pe amplasament exclud prezența speciei. Pe amplasament nu sunt ochiuri de de apă, șanțuri cu apă sau lacuri. Trăieşte în orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la

Nu este cazul


59

lacuri. Petrece puţin timp în apă. Este o specie destul de comună, dar nu foarte abundentă. Populaţiile sunt în declin datorită pătrunderii în arealul său a speciei înrudite Triturus vulgaris.

Emys orbicularis

Nu este prezentă pe amplasament. Traieste în ape statatoare, mâloase, si în cele cu curs linistit;

Nu este cazul

Nu este cazul Cu totul întâmplător poate apărea în zone vecine amplasamentului sau pe amplasament. Impact nesemnificativ

Bombina bombina

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor

Nu este cazul


Bombina variegata

Nu are condiții de biotop pe amplasamentul PP Este acvatică, euritopă; trăieşte ca şi B. bombina în orice acumulări de apă, în băltoace poluate, fără vegetaţie sau în băltoace temporare, care se usucă vara,

Nu este cazul


60

astfel încât este nevoită să aştepte ascunsă în mâl până ce ploile de toamnă refac băltoaca.

Deci, asupra speciilor de păsări nu este impact potențial, iar asupra specilor Emys orbicularis și Myotis dasycneme (specii potențial amenințate cf. statutului de conservare) impactul potențial este nesemnificativ. Alte specii de păsări identificate în aria de implementare a proiectului Denumire stiinfifică

Denumire populară

Caracteristica speciei

Regim trofic

Motacilla alba Codobatura alba

Oaspete de vara

insectivora

Parus major Pitigoi mare sedentara insectivor Streptopelia decaocto

gugustuc sedentar vegetarian

Streptopelia turtur

turturica Oaspete de vara

vegetarian

Upupa epops pupaza Oaspete de vara

insectivor

Galerida cristata ciocarlan Sedentar insectivor Pica pica cotofana sedentar zoofag Corvus frucilegus

cioara de semanatura

sedentar omnivor

Passer domesticus

vrabie de casa sedentar mixt

Cuculus canorus Cuc Oaspete de vara

insectivor

Hirundo rustica Randunica Oaspete de vara

insectivor

Dintre acestea 5 specii sunt oaspeţi de vară, iar 6 sunt sedentare. Impactul asupra acestor specii este nesemnificativ luând în calcul suprafeţele mari pe care îşi duc viaţa aceste păsări În concluzie, implementarea proiectului afectează 0,03% din aria limitrofă lacului (cumulat aproximativ 0,14%) și deranjează speciile pe 0,027% din luciul apei lacului (cf. Evaluării semnificației impactului) afectând nesemnificativ speciile Emys orbicularis și Myotis dasycneme.

3.4. Evaluarea impactului (Metodologie de evaluare a impactului (prelucrare si adaptare dupa Percinal Steve M, 2003)

61

3.4.1.Colectarea datelor de baza – sondaj/observaţii în teren pentru a determina populaţiile de plante, păsări şi alte animale care pot fi afectate prin construcţie; pentru PP se vor avea în vedere şi ariile imediat învecinate care ar putea fi potenţial afectate, respectiv pe o rază de 100 m de la locul de implementare; pentru sondaje în perioada de reproducere se iau în atenţie suprafeţe aflate pe o rază de 50 m. Cerinţa cheie, în termeni de riscuri de deranjare, este cuantificarea numărului de indivizi şi totalul duratei când aceştia se afla în aria în care pot fi afectate. Aceasta va include date privind activitatea de hrănire, odihnă pentru a calcula numărul celor care pot trece prin zona în care se fac lucrări (cf. metodologiei lui Morrison and Band et al. (1998). Se va face o analiză a populaţiei (rang de mărime şi distribuiţie) pentru a putea determina efectele potenţiale ale implementării PP. 3.4.2. Determinarea sensibilitaţii populaţiilor de animale şi a importanţei lor pentru conservare Sensibilitatea unei specii poate fi definită sub forma importantei şi interesului pentru conservare. Aceasta este determinată de o serie de considerente, precum:

- este, în mod particular, sensibilă din punct de vedere ecologic - situl include animale de importanaţă natională în număr mare (1 % din populaţiile din ţară)

- situl include animale de importanţă regională în număr mare ( 1 % din populaţiile din regiunile ţării)

- specia este subiectul unor măsuri speciale de conservare. Sensibilitatea este, în continuare, determinată de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Pentru ariile de protecţie specială (SPA) este necesar să se ia în considerare dacă specia contribuie la integritatea sitului. Determinarea sensibilităţii este rezumată în tabelul următor: Estimarea sensibilităţii speciilor

SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT FOARTE MARE Specii citate in SPA si în alte arii de protecţie;

citat înseamnă că se afla în textul pentru care situl a fost desemnat.

MARE Specii care contribuie la integritatea SPA, dar care nu sunt citate ca specii pentru care situl

a fost desemnat.

Specii prezente la nivel national în numar important. MEDIE

Specii citate în Directiva Pasari a CE.

Specii prezente la nivel regional în numar mare.

Alte specii de importanta natională.

REDUSA

Orice altă specie de interes pentru conservare, inclusă pe liste de protecţie natională care nu

a fost citată mai sus.

62

3.4.3.Evaluarea mărimii/amplitudinii efectelor care pot să apară la nivelul acestor populaţii Aceasta presupune cuantificarea efectelor şi exprimarea mărimii unui efect, în raport cu condiţiile de start existente.

Estimarea mărimii sau amplitudinii efectelor AMPLI TUDINE

CARACTERISTICI

FOARTE MARE

Pierderea totală sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de baza,

astfel încât atributele, caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate şi pot fi pierdute odată cu situl.

Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate

MARE Pierderea majoră sau alterarea elementelor cheie sau caracteristicilor de baza(predezvoltare proiect) asfel

încât atributele, caracteristicile, compoziţia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate.

Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute

MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale

situatiei de baza asftfel încât atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi parţial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute

SCAZUT Schimbări minore ale condiţiilor de bază. Modificările apărute din pierdere, alterare sunt decelabile

dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu circumstanţele pre dezvoltare.

Ghidare 1-5% din populatie / habitate pierdute

NEGLI JABIL

Schimbări ale condiţiilor de bază foarte reduse. Schimbările sunt greu perceptibile, modificările nu se fac simţite.

Ghidare: < 1% din populatie / habitate pierdute

3.5 Evaluarea de ansamblu a impactului

Cuantificarea impactului Cuantificarea impactului s-a realizat utilizând matricea semnificaţiei prin combinarea mărimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultând urmatoarele categorii de impact de previzionat: Foarte slab si slab/nesemnificativ: ar trebui, în mod normal să nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui să minimalizeze acest impact..

63

Foarte puternic si puternic reprezintă un impact semnificativ asupra populaţiilor de păsări şi propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezintă un impact potenţial semnificativ care solicită o evaluare atentă. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau măsuri de atenuare adecvate. Tip de impact initial Sensibilitatea

Speciilor din Anexa

Amplitudine Durata Cuantificarea impactului

Deteriorarea habitatului (excavații, decopertare, defrișare)

foarte mare

Neglijabil (Schimbări ale condiţiilor de bază foarte reduse-0,03 % din zona limitrofă lacului).

8 luni, ulterioar cu efecte minore asupra speciilor.

impact nesemnificativ

Deranjarea/tulburarea speciilor (Sunt deranjate speciile rezidente, prin zgomot, vibraţii produse de utilaje, sau de alte activități specifice proiectului)

foarte mare

Neglijabil (după numărul de indivizi probabil de a utiliza amplasamentul ca zona de cuibărire, hrănire și odihnă apreciem ca suntem sub pragul <1% din populaţii din zona ce pot fi afectate)

pe durata construcţiei (8 luni) și pe durata funcționării

impact nesemnificativ

Deci, impactul asupra speciilor menţionate în formularul Natura 2000 este nesemnificativ, de amplitudine neglijabil în condiţiile unei sensibilitaţi foarte mari la pierdere/deteriorare sau perturbare a habitatului. Analiza impactului cumulativ asupra speciilor Impactul proiectului in discuţie/căi de cumulare

Cumulare cu alte proiecte

Impact cumulativ rezultat

Scara de timp

Modificarea peisajului (defrișare) și a acoperirii cu vegetație pe 0,03%

În zona limitrofă lacului activitatea antropică se

Impact asupra calității apei din lac. Efectul cumulat al

termen scurt: 8 luni faza de construiré

64

din zona linitrofă lacului

desfășoară și pe alte 0,11 % din total zonă limitrofă.

implementării PP se produce indirect prin creșterea activității antropice pe amplasament și nu ca rezultat al pătrunderii în lac a apelor uzate sau a deșeurilor rezultate din funcționarea bazei de agrement.

termen lung: mai mult sau mai puțin de 100 ani faza de funcționare.

3.6. Evaluarea semnificaţiei impactului Având în vedere amplasamentul, natura şi dimensiunile suprafaţei pe care se implementează PP nu se extimează un impact semnificativ asupra speciilor și habitatelor din situri (pierdere de habitat sau deteriorare). Impactul datorat producerii de zgomot, praf, deranjare prin prezenţa lucrătorilor este destul de redus deoarece lucrările previzionate, descrise de proiect, nu presupun o acţiune îndelungată şi de aceea vor genera efecte temporare. Ținând cont de metodologia aplicată, impactul în timpul construcției și a funcționării PP se apreciază a avea efectul până la cel puțin 100m de amplasament în largul lacului provocând o perturbare relativă a activității speciilor de păsări pe aproximativ 0,027% din luciul de apă. În plus, literatura ştiinţifică indică fenomene de obişnuire a animalelor cu disturbările temporare. 4. Măsurile de reducere a impactului: pe termen scurt, mediu si lung La alegerea amplasamentului obiectivului de investiţie s-a ţinut cont de factorii de mediu și factorii antropici potriviți activităților de recreere și odihnă (teren de sport, pistă de ciclism, piscine, lac) și de varianta tehnică cea mai corecta pentru a păstra modul de utilizare a terenului înbunătățind calitatea spațiilor verzi a orașului (orașul Fălticeni trebuind chiar să-și mărească suprafața de spatii verzi). Decurgând din consideraţiile de mai sus, se impun următoarele măsuri: 4.1. Măsuri pe termen scurt (pentru reducerea impactului asupra biotopului) • Pentru organizarea de şantier se vor avea în vedere Utilizarea toaletelor ecologice; Colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor, păstrarea evidenţei deşeurilor; Funcţionarea în parametri tehnici normali a tuturor echipamentelor de transport şi construcţie; Evitarea scurgerilor de carburanţi si lubrifianţi; Utilizare de mijloace de protectie împotriva împraştierii materialelor şi deşeurilor pe drumurile de acces.

65

• Pentru decopertarea stratului vegetal Depozitarea şi refolosirea orizontului A la refacerea stratului de sol pe spațiile verzi amenajate pe amplasament • Pentru realizarea săpăturilor Separarea stratului de sol din orizontul A și utilizarea lui la amenajarea spațiilor verzi Evitarea pierderilor de carburant. • Pentru realizarea umpluturilor Reutilizarea solului decopertat la umpluturi și terasamente; Reducerea activităţilor care generează mult praf în perioadele cu vânt puternic; Toate măsurile amintite vor fi convergente spre reabilitarea/reconstrucţia zonelor afectate prin aducerea la o stare apropiată de cea initial preproiect. 4.2 Măsuri pe termen mediu si lung (pentru reducerea impactului asupra biocenozei): monitorizarea populaţiilor de animale din aria de implementare a proiectului și împrejurimi Pe suprafața în care se implementează PP se vor lua măsuri de păstrare a echilibrului raportului de acoperire vegetație lemnoasă- vegetație ierboasă ( în favoarea vegetației lemnoase-se urmărește păstrarea relativă a situației preproiect) protejarea exemplarelor de arbori bătrâni pentru stimularea cuibăririi păsărilor, nivelarea terenului pentru a nu se forma bălți pe amplasament unde ar putea să apară indivizi din specii protejate de amfibieni și reptile care pot fi afectați de activitățile desfășurate în baza de agrement

Monitorizarea populaţiilor de animale din aria de implementare a proiectului Faza de lucru / Calendar de implementare

Criterii de analiză/monitorizare

Faza de construcţie/funcționare Monitozarea faunei pe amplasament pe perioada de construcţie/funcționare (acțiune care va releva gradul de integrare a proiectului amplasat în apropierea lacului în clasele generale de habitate care sunt limitrofe lacului și servesc la hrănire, cuibărire și odihnă speciilor menționate în formularul standard. Calendar de implementare: trimestrial, de catre un biolog.

Compoziţia în specii; Alternanţa specilor în funcţie de sezon; Densitatea şi distribuţia indivizilor (populaţiilor); Recomandări: se reglează lucrările de construcţie și se desfășoară activități de odihnă și recreere în funcţie de rezultatele monitorizării.

Responsabil pentru implementarea măsurilor de reducere a impactului: Primăria Fălticeni

4.4. Alte măsuri tehnice pe durata funcţionarii investiţiei - instruirea lucrătorilor pentru o conduita nederanjata faţă de animalele din sit;

66

- selectarea atenta a timpului de lucru pentru a nu interfera negativ cu elemente de biologie şi etologie a speciilor avute în atenţie; - minimizarea zgomotului, eventual utilizarea de soluţii tehnice pentru reducerea zgomotului produs de echipamentele de lucru; Se estimează că, în combinaţie cu măsurile de reducere a impactului detaliate mai sus, rezultatele monitorizarilor vor confirma că efectele asupra biodiversitaţii siturilor în care se implementeaza PP sunt nesemnificative Analiza impactului rezidual (după implementarea măsurilor de reducere a impactului initial) asupra siturilor Natura 2000

Impact initial: nesemnificativ asupra speciilor în perioada de construcție/funcționare

Măsuri de diminuare a impactului

Impact rezidual ( dupa aplicarea măsurilor de reducere)

Deteriorarea a 15 % din vegetația forestieră existentă pe amplasamentul integrat în sit. Deranjarea/tulburarea animalelor: sub <1% din populaţiile de animale din zonă pot fi afectate

Păstrarea dominanței vegetației forestiere

Schimbarea compoziţie floristice și a valorilor relative ale abundenţei-dominanţei/specie pe amplasament

In concluzie, implementarea proiectului are un efect nesemnificativ, neglijabil asupra speciilor şi habitatelor, în condiţiile unei sensibilităţi foarte mari ale speciilor la pierdere/deteriorare sau perturbare a habitatului (reținem ca perturbare prin implementare PP este pe 0,027% din luciul de apă și 0,14% din zona limitrofă lacului). Implementarea PP nu duce la pierdere/deteriorare, iar perturbarea este nesemnificativă fiind pe suprafețe mai mici de 1% (adică 0,167%) din habitat și afectând mai puțin de 1% din specii și indivizi din speciile de interes comunitar..

Punând în balanţă efectele nesemnificative asupra speciilor de interes comunitar cu beneficiile socio-economice putem concluziona, din perspectiva principiilor dezvoltarii durabile, că proiectul în discuţie poate fi implementat în Situl ROSPA0064-Lacurile Fălticeni și ROSCI0310- Lacurile Fălticeni Speciile avute în atenţie au capacitatea de a acomodare cu execuţia şi exploatarea proiectului ,, Înfiin țare infrastructura de agrement NADA FLORILOR în orașul Fălticeni, jud. Suceava “ 5. METODELE SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULE GEREA INFORMA ŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTAN ŢĂ COMUNITAR Ă AFECTATE Pentru studiul vegetaţiei: analiza pe trasee şi analiza în staţionar Pentru studiul animalelor:

67

Metoda itinerariilor sau a traseelor: consta în numărarea indivizilor văzuţi sau auziţi de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constantă pe un teren. Metodele etologice: constau în observarea în natură cu binoclu sau cu luneta. 5.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA - IASI AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI – SUCEAVA

68

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Chifu, T., colab. (2006) Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universității Al.I.Cuza, Iaşi. Ciochia, V. (1984) Dinamica si migratia păsărilor , Ed. Știintific ă și Enciclopedică, Bucuresti Constantin I, Baltag E., Ursu A., Stoleriu C., Manzu C., Ignat Alina (2011) Păsările și habitatele din zonele umede ale Romaniei, Ed. Univ. Al I. Cuza Iasi Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe Dunning JB, Groon MJ, Pullian HR (2006) Species and landscape approaches to conservation. In: Groon MJ, MeVe GK, Carroll CR (eds) Principles of conservation biology. Sinauer Associates, Sunderland, pp 419–465 Oltean, M., (1994) Lista roșie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Percinal Steve M, (2003) Birds and wind farms in Ireland: a review of potential issues and impact assessment. Ecology Consulting. Durham.UK. Petrescu, M. et al (2001) Flora and fauna, in Monitoring of European drainage basins, Final Report, Europrint - Rovigo – Italy *** OUG 57/2007: Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Înfiin țare infrastructura de agrement NADA FLORILOR Baza...Accesul în baza de agrement se face...

Documents

Transcript of Înfiin țare infrastructura de agrement NADA FLORILOR Baza...Accesul în baza de agrement se face...