Ioan A. Manoliu. Nave și Navigație, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984

Constantinescu, N.N., Istoria economică a României, Vol.2, Editura Economică, București, 1998

Gh. Turbuţ , I Boicu , E Spirea , Sisteme de transport , Editura Tehnică , Bucureşti ,1978

I Popescu Căi Ferate , transporturi clasice şi moderne , Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti , 1980

Revista "Marea Neagră", serie nouă, Anul XX, nr. 1 (74), ianuarie-martie 2010

1. Orice navă maritimă sau fluvială este o construcţie tehnică complexă care necesită o multitudine de cunoştinţe teoretice şi practice în scopul proiectării, executării şi exploatării ei.

Nava reprezintă o construcţie plutitoare complexă, cu propulsie proprie, remorcată sau staţionară, destinată îndeplinirii unei funcţii de transport sau altor lucrări şi activităţi maritime sau fluviale. Principalele tipuri de nave sunt definite în continuare.1• Nava cargou pentru mărfuri generale. Nava maritimă autopropulsată, destinată transportului diverselor categorii de mărfuri uscate ambalate sau neambalate şi eventual cel mult 12 pasageri pe lângă membrii echipajului;2• Nava mixtă. Nava maritimă sau fluvială, autopropulsată, destinată transportului atât a diverselor mărfuri uscate, ambalate, neambalate sau în vrac, cât şi a pasagerilor, numărul acestora fiind mai mare de 12 pe lângă membrii echipajului;3• Nava petrolier. Nava destinată transportului de ţiţei şi al produselor petroliere;4• Nava transportoare de gaze lichefiate. Nava destinată transportului în vrac al gazelor lichefiate respectiv al gazelor lichefiate şi refrigerate;5• Nava vrachier. Nava pentru mărfuri uscate, special destinată transportului încărcăturilor cu diferite greutăţi specifice, depuse direct în magazii fără o ambalare prealabilă;6• Nava mineralier. Nava pentru mărfuri uscate destinată transportului aprioric de minereuri sau al altor încărcături grele în vrac;7• Nava cerealier. Nava pentru mărfuri uscate special destinată transportului de cereale în vrac;8• Nava portcontainer. Nava maritimă specializată pentru transportul containerelor;9• Nava portbarjă. Nava maritimă specializată pentru transportul barjelor purtate, eventual şi al containerelor;10• Nava Roll-On/Roll-Off. Nava maritimă cu încărcare-descărcare pe orizontală, specializată pentru transportul, pe toate punţile (inclusiv pe puntea suprastructurilor), al vehiculelor rutiere, pe roţi şi respectiv pe şenile, cu sau fără încărcătură;11• Nava feribot. Nava de construcţie specială destinată pentru transportul parcului rulant de cale ferată şi/sau al mijloacelor rutiere (cu sau fără încărcătură), precum şi al

pasagerilor;12• Nava de pescuit (pescador). Nava utilizată numai pentru prinderea peştelui, balenelor, focilor, morselor sau altor vietăţi ale apelor şi care are la bord cel mult 12 persoane specializate în prelucrarea capturilor;13• Nava de prelucrare a peştelui. Nava utilizată pentru pescuit-prelucrat sau numai pentru prelucratul peştelui şi altor vietăţi ale apelor, având la bord mai mult de 12 persoane specializate în acest sens;14• Nava frigorifică. Nava de construcţie specială destinată pentru transportul produselor perisabile la temperaturi scăzute, asigurându-se menţinerea lor în stare proaspătă prin refrigerare sau congelare;15• Nava spărgător de gheaţă. Nava special construită sau amenajată pentru spargerea gheţii compacte şi a sloiurilor din porturi, de pe fluvii şi mări, în vederea redeschiderii unor bazine şi şenale navigabile blocate;16• Nava remorcher. Nava destinată transportului şi manevrei, prin tracţiune sau prin împingere, a altor nave sau a altor construcţii navale plutitoare;17• Nava de pasageri. Nava special destinată transportului de călători, colete şi scrisori sau orice altă navă care transportă mai mult de 12 călători.

Navele sunt mijloacele de navigaţie utilizate pentru realizarea activităţii de transport şi a altor servicii (maritime, fluviale, de navigaţie interioară, etc.).

De asemenea nava mai poate fi definită ca un vehicul amenajat şi echipat pentru a se deplasa pe apă sau sub apă, în scopul efectuării transportului de mărfuri sau de oameni, al executării unor lucrări tehnice sau cu destinaţie specială.Clasificarea navelor se poate face după mai multe criterii:A. După condiţiile de exploatare:

nave de transport; nave de vânătoare; nave speciale; nave tehnice; nave de serviciu; nave sportive.

B. După destinaţie: nave pentru transportul persoanelor (pachebotnrile); nave pentru transportul mărfurilor (cargourile); nave mixte.

C. După zona de navigaţie: nave maritime; nave de radă; nave pentru navigaţie interioară.

D. După propulsie: nave fără propulsie; nave cu propulsie proprie (cu elice, cu zbaturi, cu reacţie, cu pernă de aer).

Navele maritime comerciale sunt grupate în trei categorii:

nave pentru transportul persoanelor (pachebot-urile); nave pentru transportul mărfurilor (cargo-urile); navele mixte.

Navele pentru transportul mărfurilor sunt grupate în:

nave tanc (pentru transportul mărfurilor lichide) – majoritatea covârşitoare a acestora o formează tancurile petroliere. Acestea sunt de mare capacitate:

- între 20.000 – 60.000 TDW (cele care transportă produse rafinate din ţiţei) - între 100.000 – 400.000 TDW şi chiar mai mult (cele care transportă produse neprelucrate).

În afara tancurilor petroliere, flota navelor tanc mai cuprinde: nave specializate pentru transportul uleiurilor vegetale, a produselor chimice lichide, a vinurilor şi a alcoolului etilic, a melasei şi gazelor naturale lichefiate, etc.

nave specializate pentru transportul mărfurilor solide – din această categorie fac parte:

- cargo-urile pentru transportul mărfurilor generale,- navele specializate pentru transportul mărfurilor de masă,- vrachierele universale.

nave combinate – din această categorie, o navă mai sofisticată este vrachierul combinat, ce poate transporta, concomitent, mărfuri de masă solide şi lichide. Acest tip de navă combină avantajele mineraliere cu cele ale tancurilor petroliere şi se găseşte în una din variantele: 00 (ore-oil) sau OBO (ore-bull-oil).

nave speciale – din această categorie fac parte: navele frigorifice – utilizate pentru transportul peştelui şi a cărnii, putând

transporta cantităţi mari de carne şi peşte congelat; navele de pescuit; navele de transport şi de prelucrare a peştelui oceanic;

navele port-container – pot fi: De mic tonaj – între 1.000 - 5.000 TDW; De tonaj mediu – între 5.000 – 10000 TDW; De mare tonaj – între 10.000 – 20.000 TDW.

Aceste nave pot fi, de asemenea: LO-LO (left on – left off) - încărcarea şi descărcarea containerelor se face pe

verticală; RO-RO (roll on - roll off) – încărcarea şi descărcarea se face pe orizontală.

În afară de containere, aceste nave transportă şi autovehicule, locomotive şi vagoane.

navele port-barje - sunt folosite în transportul intermodal maritim şi fluvial. nave auxiliare – cuprind:

remorcherele – ajută la acostarea navelor în porturi; dragoarele – ajută la escavarea aluviunilor şi menţinerea adâncimii apelor; navele de buncheraj - alimentează navele comerciale cu combustibil; spărgătoarele de gheaţă.

^ Tarife port Constan ț a

[1]^ Ordonan ț a Guvernului nr. 42/1997 - Republicare M. Of. nr. 210 din 10 martie 2004

2. O navă este o construcție plutitoare de dimensiuni superioare unei ambarca ț iuni , (de exemplu vaporul) avînd formă, rezistență structurală, calități nautice și echipament care să-i permită navigația și utilizarea în transporturi de mărfuri și pasageri, în scopuri militare sau pentru agrement, cercetare științifică, lucrări tehnice etc, prin propulsie proprie. O navă poate ajunge într-o situație (de e ș uare sau naufragiu) în care este imposibil de a naviga mai departe.

În construcțiile navale moderne, termenul „navă" presupune, fără limitare absolută, un deplasament peste 100 t; în limbajul curent se aplică însă cu titlu generic în clasificarea tuturor tipurilor de mijloace plutitoare apte atât pentru navigația la larg, cât și în ape interioare, cu excepția bărcilor. Termenul „vas” (în curs de ieșire din uz) se utilizează în paralel, desemnând în special mijloacele auxiliare sau cele de ape interioare.

O clasificare generală a navelor cuprinde nave civile și nave militare.Tipuri de nave civile:

nave de pasageri (zise popular „vapoare"), printre care pacheboturi, nave de croazieră, hidrobuze;

nave de transport pentru autovehicule și pasageri sau feriboturi/RoRo; nave de mărfuri uscate sau cargouri; nave petroliere sau nave-tancuri; nave portcontainere ; nave de pescuit sau pescadoare; nave frigorifice ; nave tehnice, care efectuează servicii portuare (drăgi, ș alande , dero ș eze , sonete,

macara plutitoare, tanc de bunkeraj, gabară, elevator plutitor, platformă petrolieră, platformă plutitoare pe flotor, derocator, ponton, pod plutitor, navă de aprovizionare, navă pentru depoluare, navă de scafandri, doc plutitor, pilotină, șalupă, remorcher, împingător etc.) [1];

nave speciale (de cercetări științifice oceanografice sau avizouri, puitoare de cabluri sau cabliere, de scafandri, de ranfluare, de stingerea incendiilor, de salvare, depoluatoare ș.a.m.d.);

nave portuare și de deservirea navigației (remorchere, spărgătoare de gheață, pilotine, „nave-far", „nave hidrografice" etc.);

nave auxiliare (ș lepuri , nave de depozit, tancuri de apă și de combustibil, macarale și elevatoare plutitoare, nave de pompare ș.a.m.d.).

Alte clasificări existau în decursul istoriei, când nevele, zise „corăbii" (ital. și sp. „caravela", gr. „karavi"), se împărțeau în monoreme, bireme, trireme, galere, ofiduse, liburne, pamfile, dromoane, usii, caravele, galease, galioane, bolozane, vase de linie, goelete, bricuri, barcuri, clipere, iahturi, iole, mahoane, lotci, luntre, bărci, baleniere, jonci, catamarane ș.a.m.d.

În România, Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval prevede că: Sunt nave, în înțelesul prezentei ordonanțe, navele maritime și fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafață sau în imersie, destinate transportului de mărfuri și/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare și altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum și instalațiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj și altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcațiunile mici și cele destinate activităților de agrement. [2]

Caracteristicile constructive și de exploatare esențiale ale unei nave de transport sunt: deplasamentul, tonajul, capacitatea de încărcare (Deadweight), dimensiunile principale și viteza.

Din punct de vedere constructiv o navă are trei părți principale: corp, mașini și echipament sau instalații. Corpul navei este delimitat de bordajul exterior și bordajul pun ț ii . Partea afundată în apă este denumită operă vie, iar partea de la suprafața apei, operă moartă. Spațiul închis al corpului navelor moderne mari este împărțit în compartimente etanșe, după reguli stabilite prin C.I.O.V.U.M. (Convenția internațională pentru ocrotirea vieții umane pe mare). Aceeași convenție stabilește și principiile constructive și de dotare privitoare la siguranța navigației.

Orice navă trebuie să posede prin construcție calități nautice de: flotabilitate, stabilitate, insubmersibilitate, manevrabilitate și stabilitate de drum. O navă trebuie să dispună de un certificat de construcție și înregistrare și de alte acte care îi atestă siguranța în navigație și în exploatare.