nalt` cetate CCâlnicsoftconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00...Romania, tourist map,...

pprrooiieeccttuull AAllppiinneett,,pprrooiieeccttuull AAllppiinneett,,rreevviisstt`̀ ddee ddrruummee]]iiee,, mmuunnttee,, nnaattuurr`̀rreevviisstt`̀ ddee ddrruummee]]iiee,, mmuunnttee,, nnaattuurr`̀

aannuull 1111 // nnrr.. 7788,, iiuunniiee 22000077aannuull 1111 // nnrr.. 7788,, iiuunniiee 22000077 wwwwww.alpinet.org.alpinet.org

Mun]iiC`p`]ânii,zona \\nalt`

marcaje \\nMun]ii LLocvei

pitoreascacetate CCâlnic

pe[teri ccelebre\n DDobrogea

traseu \\nMun]ii

Maramure[

iic.alpinet.org

R e s p e c t ` nn a t u r a !LL aa ss `̀ dd oo aa rr uu rr mm ee ll ee pp aa [[ ii ll oo rr ..

II aa nn uu mm aa ii ff oo tt oo gg rr aa ff ii ii ..

UU cc ii dd ee dd oo aa rr tt ii mm pp ..

copiaz` GG RR AA TT UU II TT

toate nnumerele [[i gghidurile

revistei IInvita]ie îîn CCarpa]i

de lla hht tp: / / i ic .a lpinet .org

Înscrie-tte ppe lista aalpinet2k.

Prime[ti zzilnic, ggratuit, nnoi [[tiri dde lla mmunte,

de lla ccei ccare uumbl` ppe mmunte.

informaþii: wwww.alpinet.org, [email protected]

nr. 78, iunie 2007

MMuunn]]iiii LLooccvveeii

Vârful ccel mmai \\nalt ................................. pag. 3-12

MMuunn]]iiii CC`̀pp`̀]]âânniiii

Detalii ddin zzona \\nalt` ........................... pag. 13-19

MMuunn]]iiii IIggnnii[[

Vârful OOstra ............................................ pag. 20-27

MMuunn]]iiii CCiinnddrreell

Cetatea CCâlnic ........................................ pag. 28-37

DDoobbrrooggeeaa

Pe[teri ccelebre ppe VValea VVisterna .......... pag. 38-55

MMuunn]]iiii MMaarraammuurree[[uulluuii

Vârful LLutoasa ....................................... pag. 56-66

Bibliografie mmontan` ....................... pag. 67-69

Editor:

ISSN 1841 - 7957

redactor, ttehnoredactor:Icã GGiurgiu ([email protected], 6683.51.03)

bannere: Ionu] NNechita

©© RReepprroodduucceerreeaa oorriicc`̀rruuii mmaatteerriiaall ddiinn rreevviisstt`̀,, îînn ssccooppuurriiccoommeerrcciiaallee,, nnuu eessttee ppeerrmmiiss`̀.. MMaatteerriiaalleellee aannggaajjeeaazz`̀ îînn ggeenneerraall

ddooaarr rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa aauuttoorriilloorr..

ppuubblliicciittaattee:: ii ii cc @@ aa ll pp ii nn ee tt .. oo rr gg

Toate ppagini le ddinrevis te sse ppot pprintapentru aa ff i lluate lla

drum.

UUiittãã-ttee zziillnniicc ppee wwwwww..aallppiinneett ..oorrgg,,gghhiidduull ttããuu mmoonnttaann..

ZZii llnniicc ssuunntt mmuull ttee iinnffoorrmmaaþþ ii iiºº ii iimmaaggiinnii nnooii ..

SSuummaarruull rreevviisstteeii eessttee ddeesscchhiiss cceelloorr ccaarree ttrraannssmmiittiinnffoorrmmaa]]iiii ((ººttiirrii,, ffoottooggrraaffiiii,, aarrttiiccoollee,, mmoonnooggrraaffiiii))..

ccoonnttaacctt:: iiiicc@@aallppiinneett..oorrgg,, tteelleeffoonn 668833..5511..0033

AAuuttoorriiii aacccceepptt`̀ cc`̀ ppuubblliiccaarreeaa mmaatteerriiaalleelloorrnnuu aadduuccee ddeeooccaammddaatt`̀ vveenniittuurrii mmaatteerriiaallee..

coperta 11 // ffirst ccover

DDee ppee VVff.. SSuuhhaarrdduull MMiicc ((MMuunn]]iiii HH`̀[[mmaa[[)) pprriivviimm sspprree nnoorrdd-eesstt.. SSee vv`̀dd:: PPiiaattrraa AAllttaarruulluuii ddiinn CChheeiillee BBiiccaazzuulluuii ((ssuubb

ccuuvvâânnttuull CCaarrppaa]]ii ddiinn ttiittlluull rreevviisstteeii));; CCuullmmeeaa MMuunnttiicceelluu((eexxaacctt \\nn ssppaatteellee ccuuvvâânnttuulluuii CCaarrppaa]]ii ddiinn ttiittlluull rreevviisstteeii));;

ppaarrtteeaa ssoommiittaall`̀ aa MMaassiivvuulluuii CCeeaahhll`̀uu,,ccuu VVff.. TTooaaccaa,, \\nn uullttiimmuull ppllaann aall iimmaaggiinniiii..

foto: Ic` Giurgiu ( Bucure[ti)

iic.alpinet.org

www.alpinet.org

www.alpinet.org

www.alpinet.org

Dan FF~RCA{-HHAJZER,Doru TTURCU{(Arad)

Locvei - micu]` grup` montan` -\nso]e[te Dun`rea de la intrarea sa pe te-ritoriul României, la Bazia[, pân` dincolode Coronini/ Pescari, \n perimetrul pri-mului sector de defileu pe care-l \ntâl-ne[te fluviul. (vezi harta 1, extras din

Romania, tourist map, MinisterulTurismului, 1989) (vezi harta 2, extrasdintr-un plan f`r` specifica]ii difuzat laTârgul de turism de prim`var`, Bucu-re[ti, 2007) (vezi h`r]ile 3 [i 4, planuripar]iale sau integrale din lucrarea auto-

3

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 MMuunn]] ii ii LLooccvvee ii

** MMaarrccaajjee ddiissccrreettee,, bbiinneevveenniittee [[ii...... lluunnggii!!** PPeerrssppeeccttiivvee cc`̀ttrree DDuunn`̀rree [[ii CCaarrppaa]]iiii ssuuddiiccii..

** SSaatteellee cceehhee[[ttii..

Vârful cel mai \nalt

HHaarrttaa 11..

Vârful cel mai \nalt

www.alpinet.org

4

rilor {tefan Negrea, Alexandrina Negrea- Din Defileul Dun`rii \n Cheile Nerei -Editura Timpul, Re[i]a, 1996, telefon0255.212.739, fax 0255.216.709) Turis-tic, se cunoa[te/ s-a relatat foarte pu]indespre munceii ace[tia; vom \ncerca [inoi, \ntr-o anumit` m`sur`, s`-i scoatemdin anonimat.

Aminti]i \n special ca p`str`tori anumeroase minereuri complexe (cupru,plumb, zinc) de]in [i multe obiective tu-ristice minunate; printre ele: Pe[terileGaura cu Musc` (harta 4) [i Gaura Chin-diei (harta 2/ \n care s-au descoperit pic-turi rupestre); ruinele cet`]ii Sf. Ladis-lau (secolul 15) din aval de localitateaPescari (Coronini); platoul carstic bogat\n lapiezuri, doline, din zona satuluiSfânta Elena (h`r]ile 2 [i 4). Pe fluviusunt celebra stânc` Babacai (harta 4/imaginea 7) [i Insula Ostrov (\n amontede stânca Babacai, unde s-ar afla comori-le [i mormântul lui Attila, c`petenia hu-nilor). Nu putem omite cetatea Golubac

(secolul 14/ harta 4, imaginea 6/ numeleprovine de la porumbeii crescu]i aici),ridicat` pe stâncile sectorului de canional malului sârbesc.

S` ne \ndrept`m pa[ii spre altitu-dinea maxim` a acestor mun]i de grani]`.Folosim pasaje din jurnalul nostru mon-tan.

"...Mijloc de octombrie, cer maialbastru decât celebrele valuri dun`rene.Venim dinspre sud c`tre localitatea Mol-dova Nou` (vezi h`r]ile 1, 2, 4), cu privi-rea a]intit` spre \n`l]imile \mp`durite aleMun]ilor Locvei. Care dintre vârfu-rileacelea s` fie Corhanul Mare, c` nici unulnu se distinge a fi mai \nalt? Avem odescriere veche de vreo 40 de ani, [tim c`nu sunt marcajele turistice, alte infor-ma]ii ne lipsesc.

Trei ore, atât avem la dispozi]ie - dela prietenii care ne vor a[tepta cu ma[inape Valea Mare (harta 4), \n perimetrulminei Moldova Nou` - pentru a face cer-cet`ri. Sper`m s` ne "primeasc`" Corha-

nul Mare, \n ciuda dificult`]ilor de orien-tare care ne stau \n cale.

La ora 12,30 p`r`sim perimetrul mi-nei (vezi harta 5), urmând drumul \nspreamonte, vreo 10 minute, pân` la jonc]iu-nea drumurilor forestiere. |n stânga, pedeasupra sterilului, urc` drumul spre sa-tul Padina Matei; noi o lu`m spre dreapta,pe Oga[ul G`urii. Continu`m pe drum,trecem printr-o mic` cheie. Dup` alte 10minute ajungem lâng` un lac artificial (i-maginea 8). Suntem \n rezerva]ia natural`Valea Mare (400 ha), cu flor` [i faun` sub-mediteraneene. Nimic nu aten]ioneaz` c`am ajuns \ntr-un loc ocrotit. Din fericire,cur`]enia este des`vâr[it`.

|n p`dure, stânci albe de calcar. Oa-recum vr`ji]i de peisajul \ntâlnit, conti-nu`m s` urc`m pe drumul bolov`nos (ne-recomandat pentru autoturismele) [i du-p` 15 minute ajungem la o nou` jonc]iu-ne de drumuri forestiere, pe un vechi podde piatr`. |n stânga, drumul \nfrunzit devreme duce la Pe[tera Haiducilor (pe aicine vom \ntoarce); noi o lu`m \n dreapta,


HHaarrttaa 22..

www.alpinet.org

urcând o serpentin` mai abrupt`.

Curând panta se domole[te, iar du-p` circa 30 minute de la pod, din versan-tul din dreapta noastr` coboar` un drumde TAF (primul pe care l-am \ntâlnit).Am urcat pe drumul de TAF (tractor au-toforestier) circa 20 minute, pân` am ie-[it pe o culme par]ial \mp`durit`, lâng`un gard de lemn. Pe un copac distingemmarcajul band` ro[ie, dar... orizontal! Du-p` designul semnului turistic b`nuim ci-ne l-a realizat. Partea aceasta de ]ar` estelocuit` de o puternic` minoritate decehi, ceea ce face s` presupunem c` mar-cajul a fost f`cut pentru o mai strâns` le-g`tur` spiritual` \ntre satele izolate.

Norocul de a fi g`sit marcaj turisticeste dublat de faptul c` \ntâlnim un b`-trânel, ie[it cu caprele la p`scut, care \nmare m`sur` ne l`mure[te cam unde-iCorhanul. Dup` 10 minute de la desp`r-]irea de localnicul din Gârnic ajungemsub un vârfule], aflat \n dreapta, pe care-l[i urc`m \n 3 minute. Suntem \ntr-o po-ian` \nconjurat` de copaci, care las` sprevest (harta 5) o "fereastr`" larg deschis`,

exact spre... Corhanul Mare! B`trânul aavut dreptate.

Hai acolo. Coborâm \ntr-o alt` po-ian`, mai \ntins`, ce las` largi priveli[tispre mun]ii din jur. Ajungem un grup dep`durari, care ne privesc foarte uimi]i: eispun c` suntem primii turi[ti pe care i-au\ntâlnit pe meleagurile astea! St`m la po-ve[ti cu ei, ne l`muresc [i care este [icum putem ajunge \n Vârful Corhanului.Primim informa]ii [i despre Pe[tera Hai-ducilor. Ei ne confirm` c` marcajele suntrealizate de cehi. Mul]umim frumos latoat` lumea.

Din cap`tul de sus al poienii rein-tr`m pe drumul de car, marcat cu band`ro[ie, revenind \n p`dure. 20 de minutemai târziu, un alt marcaj ne trimite \nstânga, spre izbuc (5 minute). Ori ur-m`m drumul \nainte, ori trecem pe la iz-vor, \n circa 10 minute ajungem \ntr-o alt`\ntins` poian`, de unde \mp`duritul vârfal Corhanului ni se dezv`luie priviriinoastre avide de munte. Par a fi chiar do-u` vârfuri simetrice.

|n dreapta, lâng` drum, se afl` o ca-

5


HHaarrttaa 33.. HHaarrttaa uunniitt`̀]]iilloorr ddee rreelliieeff ddiinnJJuuddee]]uull CCaarraa[[-SSeevveerriinn ((dduupp`̀ VVaassiilleeSSeennccuu [[ii II.. BB`̀cc`̀nnaarruu,, 11997766,, mmooddiiffiiccaatt`̀ddee {{tteeffaann NNeeggrreeaa)) 11 - mmuunn]]ii;; 22 -ddeeaalluurrii;; 33 - ddeeaalluurrii;; 44 - ccââmmppiiii;; 55 -bbaazziinneettee;; 66 - ppaassuurrii

www.alpinet.org

s` cu gr`din`, ce pare a fi p`r`sit`. |n spa-tele ei, \n dep`rtare, "valuri" montane a[-teapt` a fi admirate. O vom face, mai pe\ndelete, de pe vârful cel \nalt. Dup` alte5-7 minute pe drumul mocirlos, printregarduri de lemn care m`rginesc "[oseaua"animalelor, ajungem la "stâlpul" cu indi-catoare (imaginea 9). Suntem chiar subvârful care ne-a c`l`uzit pa[ii pân` aici.Ne "arunc`m" cu ochii [i pixul spre s`ge-]ile turistice, apoi privirea ne este "r`-pit`" de m`rea]a Dun`re, care \nspre sudsclipe[te \n soare. Indicatoare: Gârnic(h`r]ile 1, 2, 4), 4 km; U Petra, 8 km,marcaj ro[u, spre nord; Ravenska, 19,5km; Turecka D\ra (jesk), 2 km, marcaj al-bastru, spre sud (Pe[tera Turceasc`/ Pe[-tera Haiducilor, harta 4); Sfânta Elena(h`r]ile 2, 4), 10 km, marcaj ro[u, spreest.

A[adar, nici un marcaj spre Corhanul

Mare. Nici cehii s` nu-l fi urcat? De lacopacul indicator urc`m direct, intrândimediat \n p`dure, urmând o alee \nfrun-zit`. Statura copacilor, \n mare majoritatenu prea \nal]i, ne face s` credem c` \n ur-m` cu vreo 40-50 de ani vârful acesta eragola[. Curând panta se mai domole[te;l`s`m \n stânga (2-3 minute) un vârf \m-p`durit, apoi trecem pe lâng` o born` sil-vic` (vezi [i schi]a 11), dup` care urm`maceea[i "c`rare", urcând u[or, pân` cândmai sus nu se mai poate \n Mun]ii Loc-vei! Suntem la 735 metri altitudine, peCorhanul Mare (\n multe lucr`ri geogra-fice, acest vârf nu este amintit; cel mai\nalt pisc este indicat a fi Moldovi]a, cu727 metri).

Au trecut 35 de minute de la p`r`-sirea marcajului turistic. Este ora 15. G`-sim r`m`[i]ele unui refugiu de vân`toare(schi]a 11), o born` silvic`, loc de belve-dere (imaginea 10/ singurul de altfel a-

6


HHaarrttaa 44.. SScchhii]]aa ttrraasseeeelloorr ttuurriissttiicceeddiinn MMuunn]]iiii LLooccvveeii ((\\nnttooccmmiitt`̀ ddee{{tteeffaann NNeeggrreeaa))

www.alpinet.org

brupt) [i o veche born` de piatr`. Vedemla doi pa[i Moldovi]a, cu releu pe cre[tet.Undeva \n zare, Câmpia Oravi]ei [i chiar"c`mila" M`gurei Vrsac, din Iugoslavia.Salut`m Mun]ii Aninei, cu abrupturileCheilor Nerei, Vârfurile Leordi[ [i Pie[i-va; Platoul Semenicului se ridic` deasu-pra }`rii Alm`jului, urmat pe fundal de}arcu [i Cernei. Iat` [i Svinecea Alm`-jului. Ne-am fi dorit s` mai r`mânem \nraiul acesta...

Pentru \ntoarcere alegem acela[idrum pân` la copacul indicator, la carevom ajunge \n doar 15 minute de la p`r`-sirea Corhanului. De la "stâlpul" cu mar-caje (ora 15,40), urm`m banda albastr`,\n coborâre. Trecem un pârâia[, apoi po-teca urc` o pant` mai \nclinat`, care nescoate lâng` un gard de lemn (vezi harta5). Au trecut 30 minute. |n stânga, \n 5minute se poate ajunge la o poian` de

7


mmiinn`̀sstteerriill

ssaattuullPPaaddiinnaaMMaatteeii

VVaaleeaa MMaarree

OOggaa[[ul RR`̀u

OOggaa[[uull GG

`̀uurriiii

PPee[[tteerraaHHaaiidduucciilloorr//

TTuurreecckkaa DD\\rraaCCoorrhhaannuu

MMaarree773355 mmeettrrii GGâârrnniicc

UU PPeettrraaRRaavveennsskkaa

ggaarrdd

ggaarrdd

ggaarrdd

ppooiiaann`̀

ppooiiaann`̀

ppooiiaann`̀[[ii vvâârrff

GG`̀rrâânnaaSSff.. EElleennaa

ooggaa[[

iizzbbuucc

ddrruummddee TTAAFF

Oga[uul PPoodleevvina

ppoodd ddee ppiiaattrr`̀

cchheeiiee

llaaccaarrttiiffiicciiaall

HHaarrttaa 55.. ZZoonnaa aallttiittuuddiinniiii mmaaxxiimmeeddiinn MMuunn]]iiii LLooccvveeii..

66 CCeettaatteeaa GGoolluubbaacc,, vv`̀zzuutt`̀ ddiinniinntteerriioorruull PPee[[tteerriiii GGaauurraa ccuu MMuusscc`̀..

www.alpinet.org

unde Dun`rea ne face iar cu ochiul.Aten]ie! De lâng` gardul de lemn, pote-ca marcat` coboar` vertiginos, având lip-s` semnele pentru câteva minute.

|nc` 15 minute ne sunt necesarepentru a sosi \n fa]a portalului Pe[teriiHaiducilor (10 metri \n`l]ime), la 540metri altitudine. Oga[ul G`urii intr` \npe[ter`, urmând a ie[i la lumin` dincolode imensul bloc de piatr`. (vezi harta 12,reasamblat` dup` lucrarea autorilor {te-fan Negrea, Alexandrina Negrea - DinDefileul Dun`rii \n Cheile Nerei - Edi-tura Timpul, Re[i]a, 1996; autorii indic`1370 metri lungime total`) (alte datedespre pe[ter`, culese de Ic` Giurgiu;hart` prezentat` \n anul 1987, la reuniu-nea na]ional` Speosport, de Clubul despeologie Labirint Bucure[ti; alte infor-ma]ii \n lucrarea Sisteme carstice majoredin zona Re[i]a - Moldova Nou`, 1996)

O vag` potec`, dup` o scurt` ascen-siune, ne coboar` la vechiul drum foresti-er, acoperit de frunze, pe care \l urm`m(fugind) la vale, \nso]ind Oga[ul G`urii,

8


77 SSttâânnccaa BBaabbaaccaaii..

88 CClleeaann]]uurrii ddeeaassuupprraa llaaccuulluuii ddee ppee OOggaa[[uull GG`̀uurriiii..

www.alpinet.org

9


99 ""SSttââllppuull"" ccuu iinnddiiccaattooaarree ttuurriissttiiccee..

www.alpinet.org

10

care \ntre timp a revenit din lumea luiHades. |n vreo 10 minute suntem la ve-chiul pod de piatr`; dup` alte 10 ajun-gem pe malul lacului artificial. Mai fa-cem 4 minute pân` la intersec]ia de substeril [i alte 10 pân` la min`, unde ne a[-

teptau colegii.

|n constela]ia vârfurilor carpatice,Corhanul Mare constituie o surpriz` pl`-cut`, care merit` tr`it`.

martie 2003


1100,, 1111PPuunncctt ddeebbeellvveeddeerreeddiinn VVff..CCoorrhhaannuullMMaarree,, sspprreeMMuunn]]iiii AAnniinneeii..

VVrrssaacc664477 mm

DDeepprreessiiuunneeaaOOrraavvii]]aa

DDeepprreessiiuunneeaaAAllmm`̀jj

LLeeoorrddii[[11116600 SSeemmeenniicc

MMuunn]]iiii }}aarrccuu,, CCeerrnneeii

SSvviinneecceeaaMMaarree11222244

MMoollddoovvii]]aa772277 bbeellvveeddeerree,,

vveecchheebboorrnn`̀

ddee ppiiaattrr`̀ ppooiiaann`̀

pprriinnttrree aarrbboorriissee vveeddee DDuunn`̀rreeaa

5500 mmeettrrii 115500 mmeettrriiVV 331199

VV 119922

bboorrnn`̀ssiillvviicc`̀,,uurrmmee

rreeffuuggiiuuvvâânn`̀ttooaarree

CCoorrhhaannuullMMaarree773355

vvâârrff\\mmpp`̀dduurriitt

sspprreeGGaauurraa

HHaaiidduucceeaasscc`̀

sspprreeGGâârrnniicc

ppeerree]]ii ddiinnCChheeiillee NNeerreeii

www.alpinet.org

11


de ppe llista dde ddiscu]ii aalpinet2ka ssite-uului wwww.alpinet.org

extragem aalte iinforma]iidespre zzona pprezentat` mmai ssus

CCrr`̀cciiuunnllaa gguurraa ssoobbeeii

((22000044))

Nicu IIORDACHE([email protected])

SSaatteellee cceehhee[[ttii ddiinnMMuunn]]iiii LLooccvveeii [[ii AAllmm`̀jjuulluuii

Am aflat de ele de la prietenii meiMihai Popa [i Sorin B`nic`, doi pasiona]ide geologia [i geografia Banatului [i a pe-rimetrului Por]ile de Fier. Mi s-a p`rutinteresant ca \n sudul României, la atâtde mare distan]` de Cehia s` existe satecu majoritate etnic` ceh` covâr[itoare.

|n jurul anului 1830 au fost adu[icehi \n zona Banatului, pe atunci ocupatde imperiul Austro-Ungar. Scopul veniriilor se pierde oarecum \n negura istoriei:exploatarea lemnului care urma s` fietransportat ulterior pe Dun`re \n sus, oa-rece scop militar iar ulterior minerit \nminele de c`rbuni [i metale neferoasedin zon`. Ast`zi mai sunt [ase asemeneasate: Eibenthal, Big`r, Sf. Elena, Raven-ska, Gârnic, U Petra.

Oamenii acestor sate au reu[it ca \nciuda tuturor fr`mânt`rilor politice dinzon` s` \[i p`streze limba [i multe dinobiceiurile cu care cândva au plecat ladrum, \n necunoscut. Tot istoria, cea carele-a purtat pa[ii \nspre Banat, este aceeacare a erodat [i mai erodeaz` \nc` fiin]aacestor vetre s`te[ti. |n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial au fost p`c`li]ide nem]i c` tinerii care vor s` plece \nCehia vor fi \nv`]a]i meserii [i vor lucra\n industria care va sprijini r`zboiul. |nfapt au fost \nrola]i [i trimi[i practic lamoarte. Apoi a fost un val de repatrieri,consecutiv r`zboiului când mul]i s-aure\ntors acolo de unde str`mo[ii lor veni-ser` cu cinci genera]ii \n urm`. Iar dup`1989, majoritatea tinerilor p`r`sesc ]inu-turile rurale izolate \n care s-au n`scutpentru a merge \n Cehia modern`, pen-

tru o via]` mai comod` [i mai \ndestulat`m`car material.

JJoozzeeff CCoottmmaann

L-ar fi chemat Katzman dar de-alungul vremilor cineva i-a scris numeledup` ureche. Este pensionat dup` trei-zeci de ani [i mai bine de munc` la min`.Este o enciclopedie ambulant`, o cartede istorie a poporului sù, a locurilor un-de s-a n`scut [i a trìt. Este o m`rturievie a transform`rilor la care a fost supusDefileul Dun`rii de la construc]ia baraju-lui Por]ile de Fier la traficul cu combus-tibil din vremea embargoului asupra Iu-goslaviei.

El a fost gazda noastr` pre] de patruzile. Am locuit \ntr-o cas` veche de pia-tr`, jos la drum [i mergeam pe deal \n ca-sa lui pentru mese. Iar aceste mese setransformau \n evenimente culturalemul]umit` poftei sale inepuizabile [i ha-rului de a povesti. Are trei copii, to]i ple-ca]i \n Cehia. Bìatul cel mare nu s-a mai\ntors acas` de 14 ani. Poate c` \ntrucât-va [i dorul de ei [i multa singur`tate l-af`cut o gazd` atât de primitoare [i sf`-toas`. |n tot acest timp, bun`t`]i cu spe-cific românesc sau cehesc ne-au hr`nittrupul, tot atât cât pove[tile de la gurasobei ne-au hr`nit spiritul.

Timp de opt ani domnul Cotman afost pre[edintele comunit`]ii cehilor dinEibenthal. Adic` un fel de primar având\n vedere c` peste 90% din popula]iesunt cehi. |ntr-una din zile ne-a scos s`ne arate de pe o \n`l]ime panorama satu-lui [erpuind printre dealuri, pe valeaunui pârâia[ de munte. De acolo, de pe ohald` de steril de la mina de azbest ne-aspus ce a f`cut el \n ace[ti ani pentru sat.A b`gat telefoane \n aproape fiecare cas`,a capacitat guvernele Cehiei [i Românieica s` asfalteze principalul drum din sat [ia construit un drum de devia]ie pentrucamioanele care car` c`rbuni de la min`,a m`rit [coala... O spune cu sentimentulde modestie al omului care \[i vede astfeldatoria \mplinit` fa]` de cei asemeni lui,al omului care [i-a atins menirea.

Este nemul]umit c` oamenii arunc`\n pârâu de[eurile [i \ncearc` o p`rere derù c` nu mai poate lupta [i de data a-ceasta cu iner]ia [i cu indiferen]a oame-nilor. {i-ar dori s` mai mearg` o dat` ca \n

1122 GGaauurraa HHaaiidduucceeaasscc`̀((ccaarrttaatt`̀ ddee SSiillvviiuu CCoonnssttaannttiinn,,mmooddiiffiiccaatt`̀ ddee {{tteeffaann NNeeggrreeaa)),,11337700 mmeettrrii lluunnggiimmee ttoottaall`̀..

www.alpinet.org

vremea copil`riei [i s` fac` vara baie subdu[ul rece al cascadelor din aval daracum, spune el, apa este prea poluat`, iarpârâul arat` urât. Era cândva inima [i via-]a acestui sat. Ini]ial satul a fost de culmedar a coborât mai apoi pentru c` acolo susnu era destul` ap` pentru animale [i pen-tru stingerea incendiilor. Pârâul care a sal-vat satul acum parc` moare odat` cu el.

UUnn eexxeemmpplluu ddee ttoolleerraann]]`̀iinntteerreettnniicc`̀

M-a impresionat \n mod deosebitcomunicarea u[or de stabilit cu cet`]eniiacestui sat, \n ciuda faptului c`, de ruti-n`, ei folosesc alt` limb`. O astfel de u[u-rin]` mi-a fost oarecum mai greu de g`sit\n alte comunit`]i etnice rurale din ]ar`.

|n seara de ajun am fost la bisericadin sat, care p`streaz` religia romano-ca-tolic` cu care aceste comunit`]i au venit\n ]inuturile b`n`]ene aproape cu dou`secole \n urm`. |n deschiderea slujbei dela miezul nop]ii preotul \mpreun` cu ungrup de copii au montat o scenet` cu me-lodii [i secven]e biblice. Am fost pl`cutsurprins s` aud din când \n când, printrecântecele cehe[ti sau versurile \n latin` [imelodii prezentate \n limba romanâ pen-tru cei câ]iva români prezen]i, care se pu-teau num`ra pe degetele de la mâini.

Domnul Cotman \mi spunea c` pâ-n` odinioar` se obi[nuia ca la s`rb`torilecatolice s` fie invita]i sârbii [i românii(ortodoc[i) din satele de pe Dun`re (Du-bova, Svini]a) urmând ca la cele ortodoxes` coboare ei din mun]i ca s` \ntoarc` vi-zitele.

Am discutat cu mai mul]i oamenidin sat [i cu to]ii p`reau mândri de mo-dul \n care s-au adaptat locului [i mai alesde felul \n care au reu[it s` convie]uiasc`\mpreun` cu români, sârbi sau [vabi. Afost un schimb cultural generos f`r` sàltereze identitatea na]ional`. Aici parcàm descoperit mândria b`n`]ean` \n pu-ritatea ei.

IIoojjii LLooww

Pe Ioji l-am \ntâlnit \n octombrie, cu

ocazia primei mele vizite prin sat. M` su-isem pe un deal ca s` admir splendoareasatului de la \n`l]ime cu speran]a c` voig`si [i acea panoram` de toamn` care \miva face ziua frumoas`. La un moment datam v`zut arând dincolo de râu un om [iun copil, schimbând din când \n când \n-tre ei coarnele plugului [i biciul. Mi s-ap`rut interesant pentru o fotografie [i amtrecut de partea cealalt`, s` fac o poz`.

A[a am ajuns s` \i cunosc pe Ioji,Camelia (so]ia sa românc`) [i Robert (fi-ul lor). M-au \mbiat mai \ntâi cu o gur`de vin (negru ca uleiul ars) pe durata u-nei pauze, timp \n care eu nu mai conte-neam cu tot felul de \ntreb`ri. A[a am in-trat \n contact pentru prima dat` cu oa-menii satului. La sfâr[it am fost invita]is` lu`m masa la p`rin]ii lui Ioji, \ntr-o ca-s` ce fusese odinioar` cârciuma satului.Nu c` ne era neap`rat foame dar era unprilej de a mai afla câte ceva \n plus des-pre acel loc [i, mai ales s` test`m poateceva cehesc [i cu sim]ul gustului.

Am re]inut tartinele cu past` dem`ce[e (o delicates` cu care nu m` mai\ntâlnisem din copil`rie) peste care sepune o past` de brânz` cu smântân` pecare nici un mare fabricant cunoscut nuva \nv`]a niciodat` s` o fac` [i ardeii um-plu]i, foarte mici fiind, din gr`dina lor demunte, dar cei mai gusto[i pe care i-ammâncat vreodat`. Am plecat cu un senti-ment de plin`tate \n suflet, dublat [i deunul \n stomac. Amintirea pe amsamblua acelei zile va r`mâne mult \n muzeulmemoriilor pl`cute.

Acum, de Cr`ciun, Ioji s-a oferit s`ne duc` pe munte, ca s` ne arate \mpre-jurimile [i cum s-a integrat comunitatea\n peisajul alpin iar Camelia s` ne g`-teasc` ceva pentru când ne vom \ntoarce.Am pornit u[or la deal, pe o z`pad` caredoar \ncerca s` ne aminteasc` de Cr`-ciun, pe un marcaj cehesc (!). Drumurilede culme care leag` satele cehe[ti dinAlm`jului sunt marcate ca \n Tatra, cu oband` orizontal` colorat` (galben, ro[u,albastru), triplat` sus [i jos de câte o ban-d` alb`.

Mun]ii Alm`jului, cât am v`zut eu,nu se calific` \ntre cele mai spectaculoa-se peisaje alpine din ]ar` dar au [i ei po-ve[ti de spus. Urmele din z`pad` ar`tau\nc` ceva via]` s`lbatic`, probabil convie-

]uind armonios cu braconierii: mistre],c`prioare, iepuri, lupi, vulpi... Sus peculmi mai e din loc \n loc câte un s`la[ oriurmele unui fost s`la[ cu un mic terenagricol luat \n ocupa]ie [i apoi mo[tenitca atare. Majoritatea terenurilor \ns` suntl`sate \n paragin` pe m`sur` ce satul \m-b`trâne[te prin plecarea tinerilor \n Ce-hia. Din punctele de panoram` se vedepân` pe Godeanu la r`s`rit [i se vede"ruptura" f`cut` de Dun`re lan]ului Car-patic \n drumul ei spre mare.

La mas` am atins parc` paroxismulCr`ciunului. A fost de departe cea maibun` [i variat` mas` de Cr`ciun pe caream trìt-o de[i la exterior baraca de mi-ner a lui Ioji nu p`rea s` ascund` o a[abog`]ie. Camelia, pe jum`tate românc`,pe jum`tate sârboaic` este venit` \n satdin Clisur`. Gospodin` din fire a adus [icombinat cele dou` buc`t`rii cu cea de atreia (ceheasc`), \nv`]at` de la soacr` [ile-a dezvoltat la nivel de mìestrie. Eaeste buc`tar [ef la nun]ile care \nc` semai fac când [i când \n sat. Ne-a prevenits` mânc`m \ncet [i câte pu]in, pentru càre zece feluri de mâncare. A fost foartegreu, c`tre imposibil s` m` ab]in [i s`m`nânc câte pu]in a[a c` m-am oprit un-deva pe la felul 6-7, cu toat` foamea ce osim]eam când am coborât din mun]i.

SSeeaarraa llaa bbaall

Ultima amintire o am de la balul dincea de-a doua zi de Cr`ciun. |ntr-un c`-min cultural cum multe sunt \n mai toatecomunit`]ile rurale din ]ar` (unde nu s-au degradat sau transformat \n discote-ci), de la cel mai tân`r ceh care merge pâ-n` poate la cel mai b`trân au venit s`danseze [i s` se simt` bine. Forma]ia carecânta, to]i fii ai satului, \mbina cu m`-iestrie folclorul mai tuturor celor care tr`-iesc prin zon`. Am \n]eles c` recitalul du-reaz` de regul` peste 12 ore, f`r` ca s` serepete prea tare.

12


Alte aarticole ddin rrevistaInvita]ie \\n CCarpa]i, sserie

nou`, ddespre MMun]ii LLocvei:Cheile NNerei, nnr. 557,

paginile 660-772.

iic.alpinet.org

www.alpinet.org

iic.alpinet.org

13

Dinu BBOGHEZ(Râmnicu Vâlcea)

DDrruummuurrii ddeepprriimm`̀vvaarr`̀

6-8 mai 2005. {tiam c` pe marilecreste z`pezile st`teau \nc` neatinse. C`doar \n dimine]ile senine, prea pu]ine aleacestei prim`veri, le vedeam albul ima-culat. Gândeam \ns` c` pân` la stâneledin Târnovu ne vom bucura de miracolulprim`v`ratec al revenirii la via]`.

Pân` la gura Râului Repedea, pe ca-re urcau cele mai multe poteci spre pla-iurile Târnovului, acolo unde erau a[ez`-rile pastorale ale celor din Vaideeni, "camo jum`tate de sat", cum le place acestoras` spun`, este drum pe asfalt. Doar cândam intrat pe drumul forestier am fost avi-za]i c` acesta nu mai exist` \nc` de pevremea ploilor din toamn`. A[a era, darparc` nu credeam c` apele \l distruseser`\n a[a hal. Nimic nu mai r`m`sese [i chiarpân` la casele V`t`jelu (vezi harta/ de un-de pleac` spre Târnovu punctul albastru[i c`tre sud triunghiul ro[u), pe primii 4km, de multe ori doar ne-am strecurat pepoteca \ngust`.

Apoi, când am ajuns lâng` primulpod, a trebuit s` improviz`m o puntepeste torentul n`valnic, ca s` putem tre-ce mai departe. Nimic nu mai era a[acum [tiam alt` dat`. Am apucat-o pe pri-mul drum care \ncepea s` urce (cel de laest de Izvorul Mierlei/ trasat de noi cuverde pe hart`). Dup` pu]in` vreme ne-am dat seama c` nu p`rea a fi cel pe careciobanii suiau cu mijloace auto, ci doarunul de veche exploatare forestier`. Ammers pe el pân` la cap`t, acolo unde maisus nu era decât p`durea, cât` mai r`m`-sese din ea. Am ajuns acolo o dat` cuploaia.

Speria]i de fund`tura \n care intra-sem, umezit` din bel[ug de ploaia carec`dea din cer [i de ora cam \naintat`, ne-am \ntors. Am ajuns din nou la firul VìiRepedea [i am continuat s` urc`m pe ea,mirându-ne de fiecare crâmpei de drumpe care-l mai g`seam la locul lui. Din noupe pun]i improvizate, am ajuns pân` la ocas` forestier` care sc`pase de furia ape-lor, de[i acestea ajunseser` pân` la pragulei. Acolo ne-am oprit. Peste noapte, ploa-ia de sear` s-a transformat \ntr-una moc`-neasc`, ]ârâind mereu din cer, picuricând serio[i, când strecura]i prin pânzace]ii ce st`pânea valea.

A doua zi, ne-am plimbat pe vale \nsus, pân` la Izvorul Mare, ce vine tocmaidinspre Vârfurile Co[anei [i Ursului (veziharta), atât de tumultos \ncât [i peste elar fi trebuit s` arunc`m pun]i impro-vizate, de-am fi vrut s` trecem mai de-parte. Ne-am \ntors la casa noastr` de-onoapte, a[teptând vreo \nseninare mira-culoas`. Trecuse de prânz bini[or, când \nspatele norilor ce \ncepuser` s` devin`plimb`re]i s-a z`rit discul soarelui [iaceasta doar pentru o clip`. Ne-am strânslucrurile, am coborât valea [i tot pe dru-mul pe care urcasem [i ieri, am \nceputdin nou s` suim.

Am ajuns din nou acolo unde acestase termina [i am luat-o direct prin p`du-re (linie verde punctat` pe hart`). La \n-ceput mai rar` [i c`tre creasta spre carene \ndreptam din ce \n ce mai deas`. Au

\nceput s` apar` stânc`rii pe care a tre-buit s` le ocolim. Tovar`[ii mei sperau sàjung` \n creast` [i acolo s` g`seasc` pla-iul care s` ne conduc` spre stâne. Eu spe-ram s` d`m mai repede de poteca ce ve-nea din dreptul hidrocentralei, marcat`de mult cu punct ro[u. Pân` la urm` chiarde poteca aceasta am dat, ba chiar [i deurma firav` a punctului. Pe ea am merspân` la Izvorul Mierlei [i mai departe peun drum pe care am ajuns repede la stâ-nele din Târnovu Mare.

Tocmai la timp, pentru c` din cer\ncepuser` s` cad` din nou picuri m`-run]i de ploaie, ba chiar, rari deocamdat`[i câ]iva fulgi de z`pad`. Chiar de acolounde \ntâlnisem izvorul amintit, coboraun drum (desenat tot cu verde pe hart`),tentant pentru ce urma a doua zi. Cândam intrat \n "cabinetul stânei" - locul dedormit al ciobanilor [efi, au \nceput paleputernice de vânt [i z`pada n`v`lea de pemunte \n vârtejuri care nu prevesteau ni-mic bun. Am cârpit ochiurile de fereastr`cu buc`]i de polietilen` g`site prin preaj-m` [i ne-am preg`tit locul de stat pestenoapte, cel pu]in feri]i de vânt. De abiadup` aceea am intrat \n stân` [i acolo amdescoperit o \nc`pere \nc` mai ferit` devânt. Ne-am mutat acolo tot tarhatul [i,având [i avantajul vetrei de foc a stânei,am petrecut o sear` scutit` de urgia ce sedezl`n]uise afar`. Focul aprins repedene-a \nc`lzit [i ne-a uscat cât de cât. Pes-te noapte, doar din când \n când, câte opal` de vânt coborât` din creast` a maizguduit stâna.

Zgribuli]i dup` frigul zorilor, ne-amtrezit când a dat "alba-n sat". Focul, tre-zit din a]ipeala nop]ii, ne-a dezmor]itdin moliciunea a[ternutului de scândur`neao[` [i seninul crestelor \nz`pezite ne-a redat entuziasmul. Afar`, zbiceala unuipospai de ger \nt`rise pardoseala noro-ioas` din preajma stânei. {i spectacolulcrestelor \nz`pezite ca-n toiul iemii ne-af`cut s` uit`m clipele mai rele petrecutepân` atunci.

Dinspre piramida Nedeii [i frunteatìat` \n stânc` a Negovanului, dincolo

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 MMuunn]] ii ii CC`̀pp `̀]]âânn ii ii

Detalii din zona somital`Detalii din zona somital`

www.alpinet.org

14


EExxtt

rraass,,

ccuu

aaccttuu

aalliizz

`̀rrii,,

ddee pp

ee hhaa

rrttaa

lluuii

NNaaee

PPoopp

eessccuu

ddiinn

gghhii

dduull

MMuunn

]]iiii

CC`̀pp

`̀]]âânn

iiii,, EE

ddiittuu

rraa SS

ppoorrtt

-TT

uurri iss

mm,, BB

uuccuurr

ee[[ttii

,, 119977

77;; hh

aarrttaa

nnuu

aa aavv

uutt ss

ccaarr`̀

,, nnuu

ddiinn

oommiiss

iiuunnee

aa aauu

ttoorruu

lluuii cc

ii ddiinn

ccaauu

zz`̀ cc

`̀ aa

ffoosstt

aattuu

nnccii oo

ppeerriioo

aadd`̀

ddee cc

ââ]]iivv

aa aann

ii ccâânn

dd nnii

ccii oo

hhaarr

tt`̀,, ll

aa nnii

ccii oo

eeddii

ttuurr`̀

,, nnuu

aa aavv

uutt vv

ooiiee

ss`̀ ffii

ee ppuu

bblliicc

aatt`̀

ccuu ss

ccaarr`̀

ppee

eeaa..

www.alpinet.org

15


11 DDiinn aapprrooppiieerreeaa ssttâânneeii ddiinn TTâârrnnoovvuu MMaarree,, aaffllaatt`̀ \\nn cceennttrruull iimmaaggiinniiii,,vveeddeemm ccrreeaassttaa pprriinncciippaall`̀ aa MMuunn]]iilloorr CC`̀pp`̀]]âânniiii..

fotografii: Dinu Boghez

PPiieettrreelleeRRoo[[iiii

{{aauuaaPPiieettrreellee

RRoo[[iiiiUUrrssuu22112244

22 DDee llaa ssttâânnaa ddiinn TTâârrnnoovvuu MMaarree,, MMuunntteellee UUrrssuu ssee llaass`̀ ssccrruuttaatt ddee pprriivviirriillee nnooaassttrree..

UUrrssuu22112244

{{aauuaaPPiieettrreelleeRRoo[[iiii

MMuunntteelleeCCoo[[aannaa

www.alpinet.org

16


33,, 44 DDee llaa ssttâânnaa ddiinn TTâârrnnoovvuu MMiicc vveeddeemm mmuunn]]ii ddiinn ppoorr]]iiuunneeaa cceeaa mmaaii \\nnaalltt`̀ aa ccrreesstteeii pprriinncciippaallee..

fotografii: Floriana Boghez

UUrrssuu22112244

CCoo[[aannaa

CC`̀pp`̀]]âânnaa22009944 BBaalloottaa

22009966{{aauuaa

FFuunniicceell

FFuunniicceell11995522

UUrrssuu22112244

CCoo[[aannaa

CC`̀pp`̀]]âânnaa22009944 BBaalloottaa

22009966

www.alpinet.org

de {aua Funicel, trecând peste vârfurile\nalte ale Balotei [i Ursului, z`pada scli-pind \n b`taia soarelui sc`pat de linia ori-zontului, amu]ea orice cârteli. Când veziatâtea minun`]ii [i [tii c` vine atât de re-pede timpul desp`r]irii, doar tr`gaciulaparatului de fotografiat \]i mai d` spe-ran]a amintirilor.

Când s` intr`m din nou \n stân`, peo poli]` aninat` \n afara ei, dou` rându-nele zgribulite [i gure[e, cu ciocul largdeschis, ciripeau voinice, la nici un me-tru de mine, f`r` s` se team` c` le-a[ pu-tea atinge. De abia când am intrat dinnou \n \ntruchiparea de lemn unde nead`postisem, am z`rit aninat de acope-ri[ul ei cuibul cu rândunicile speriate [idin el r`zb`tea gângureala puilor \nfrigu-ra]i.

A venit timpul \ntoarcerii, dar \na-inte de a cobor\ de-a binelea am urcat pâ-n` pe Vârful Târnovul Mare, pe plaiulproasp`t pospìt cu spuzeala z`pezii \n-târziate, de acolo de unde vârful apropiatal Frato[teanului din Mun]ii Latori]ei,crestele \ndep`rtate ale Parângului [i se-me]ia ascu]i[urilor cele mari, Criste[ti,

{tefle[ti, Balindru, Sterpu [i câte alteleale Lotrului, \nz`pezite, f`r` m`car o pa-t` de p`mânt \negrit de topeala prim`-verii, ne-au \ncântat ochii. Doar mareleF`g`ra[ era \n continuare ascuns dup` v`-l`tuci de nori \nchiondora]i.

Pe drumul \ntâlnit la urcare am \n-ceput s` coborâm, pân` acesta [i-a schim-bat brusc direc]ia. Un pic speria]i am datpeste creasta din stânga lui [i... surpriz`,am g`sit cap`tul drumului pe care urca-sem. Pân` \n vale, doar eram pe el a patraoar` \n numai dou` zile, nimic nu ne-atulburat ziua de prim`var` cu soare scli-pitor [i flori risipite prin iarb`. Ajun[i \nvale, iar a trebuit s` travers`m apa \nvol-burat`, pe alte pun]i; cele dinainte numai existau, ploaia c`zut` \ntre timp um-flase apa, care acum era parc` [i mai n`-b`dìoas`. Am trecut pe la casele V`t`je-lu, cu prisp` \nsorit`, am parcurs ultimiikilometri pe Valea Repedea [i apoi ammers pe asfalt pân` la gura Latori]ei. Ama[teptat acolo autobuzul. Când am rea-juns acas`, \n Râmnicu Vâlcea, str`zileora[ului ne-au adus repede cu "picioarele

pe p`mânt". Fusesem \ntr-un t`râm f`r`prihana cea de toate zilele [i parc` acumaveam o strângere de inim`.

Actualiz`ri ppentru hhart`

Casa Verde, I.F. Barboaia, nu maiexist` de mult. Odat`, de la Casa Verdepornea o potec` (care urca c`tre un dor-mitor forestier, undeva \ntre stâna dinTârnovul Mare [i cel Mic) care a disp`rutcu totul.

Acum, ceva mai departe, urc` undrum nou, al tìerilor masive de pe aici,drum pe care se ajunge cam \n dreptulstânei lui Ceap`. Pe acolo drumul se \n-fund` [i trebuie, de la cap`tul sù, s` tra-vers`m câteva zeci de metri, f`r` potec`,pân` la cap`tul de jos al altui drum fo-restier, care ajunge la Izvorul Mierlei, nudeparte de stâna lui Ceap`, doborât` decei din Vaideeni.

De pe drumul din Valea Repedea,dup` ce trecem de o cas` pe stânga [i deIzvorul Mare, câteva sute de metri mai\ncolo \ntâlnim pe dreapta - un loc mai

17


55 DDeeaassuupprraa ssttâânneeii ddiinn TTâârrnnoovvuu MMiicc ssee \\nnaall]]`̀ oo ccrreeaasstt`̀ ccuu aabbrruuppttuurrii aammee]]iittooaarree ppee cceeaallaalltt`̀ ffaa]]`̀ aa eeii..foto: Floriana Boghez

PPiiaattrraaTTâârrnnoovvuulluuii

11887799

www.alpinet.org

larg pe vale, un alt drum forestier, diferitde cele de pe hart`, care se \ntoarce spredreapta, urcând cu pant` mare. Pu]in\nainte, pe dreapta, pe o stânc` proemi-nent`, apare un punct galben, un marcajpe care \n lungul acestui drum \l mai \n-tâlnim de vreo 10 ori. Marcajul ne scoatela izvorul stânei din Târnovu Mic. Dea-supra lui se afl` refugiul f`cut de ciobani[i la circa 500 metri [i stâna.

Mai departe, pe lâng` un pode] [i oalt` cas`, Casa Neagr`, urca spre stânadin Târnovul Mic marcajul cruce ro[ie;acum, casa [i marcajul sunt disp`rute.Apa Repedei vine n`valnic` la ploi toren-]iale [i \n ultimii 5-6 ani a desfin]at dru-mul de dou` ori, iar refacerea lui a fost \n-totdeauna superficial`, cât s` se ajung` lacaptarea hidro de la confluen]a Repedeicu Funicelu.

Pârâul Mierlei izvor`[te de sub stânalui Ceap`; amplasamentul acesteia -acum doar un acoperi[ pus la p`mânt deciobanii stânei din Târnovu Mare - estesub Vârful Târnovu Mare, la coborâreanordic` din acesta. Poteca marcat` când-va cu punct ro[u - fluent, pentru c` [iacum se mai afl` r`zle] semne, ajuns` laIzvorul Mierlei urc` câteva minute, ajun-ge \n preajma stânei lui Ceap`, trece pesub munte pe lâng` locul actual al stâneiTârnovu Mare (izvor \n apropiere) [i con-tinu` spre stânele din Târnovu Mic.Când coborâm la izvorul stânei din Târ-novu Mic, deasupra se afl` refugiul cons-truit de ciobanii acesteia - }ugule[tii -dup` care, la 500 metri, afl`m stâna. {ideasupra acesteia se afl` un izvor.

VVâârrffuull ZZmmeeuurr`̀ttVârful Zmeur`tului/ Zmeuret (aflat

imediat la vest de Vf. Govora) este unuldintre cele mai cunoscute ale Mun]ilorC`p`]ânii. Poate pentru c` se afl` deasu-pra importantului sat din Valea Lotrului,cel al M`lìi, sau poate pentru c` aici, \nmarea poian` de sub cupola sa, \[i aveafamilia Br`tianu cas` de vân`toare.

Drum c`tre Vârful Zmeur`tului urc`pe versantul sudic, venind dinspre Masi-vul Builei, pe Valea Coste[ti, apoi pe Mu-chia Netedu - Lespezi. Din drumul decreast` se ajunge aici fie dinspre Valea luiStan (est, pe Valea Lotrului), fie dinspreV`leanu (vest/ vezi harta). Dar singura

cale urcând pe versantul nordic, veninddin satul M`laia, este cea care urmeaz`.

Ajungem la Malaia cu autobuzele cemerg spre Voineasa; sau cu cele careajung doar pân` la Brezoi (spre Valea Ol-tului), de unde cu ocazii urc`m cei circa25 km \nspre amontele Lotrului. DinM`laia, urc`m pe uli]a de pe Valea Satu-lui, pân` la ultima cas` locuit`. Suim apoipe drumul de tractor al unei vechi ex-ploat`ri forestiere, chiar pe muchia din-tre cele dou` vì ce se unesc aici. Curândajungem la o ramifica]ie de drumuri (no-tat` de noi cu R pe hart`). Cel din stân-ga (B) pare mai tentant [i este cel maiscurt, dar \n partea lui final` este atât de\nierbat \ncât cu greu ne descurc`m. Peaici \ns`, trecem peste un pârâia[, apoi pefirul lui pân` la izvorul care-l genereaz`,unde g`sim o cruce veche, de piatr`,care-l str`juie. Crucea a fost ridicat` deElena Br`tianu. |n A se termin` drumulforestier.

Mai departe de A urc` poteca ve-che, firav`, acum acoperit` din bel[ug cuiarb` mare [i care ajunge repede \n ceacare suie pe muchia ce ne conduce c`trestânele din Poiana Zmeur`tului [i c`trevârful cu acela[i nume. Ajun[i aici, ne \n-tâlnim cu drumul de tractor ce a urcat pemuchia amintit` la \nceput [i care, cevamai lung dar mai clar, ocolind obâr[ia vìiprincipale, ajunge s` se \ntâlneasc` cupoteca. Ca s` nu fim supu[i unor micibâlbâieli, este bine s` urc`m pe acest dinurm` drum, chiar dac` el, datorit` tìeriip`durii, pare dezolant.

Facem deci un ocol pe la obâr[ia VìiSatului, ne \nscriem pe sub munte [idrumul sfâr[e[te acolo unde ne \ntâlnimcu poteca amintit` mai \nainte [i pe maideparte cu singura potec` ce se \nscrie \nurcu[ pe Muchia Zmeur`tului. Pân` aicis-a scurs 1 or` de când am p`r`sit satul.

Mai departe poteca urc` abrupt prinp`dure, \n serpentine dese, nedesp`r-]indu-se nici o clip` de muchia muntelui.Poteca este clar`, chiar dac` ast`zi nu maiare folosin]` pastoral`. P`durea compact`las` arareori locuri de priveli[te. Daratunci când le avem, z`rim \n`l]imileLotrului, c`tre Vârfurile Sterpu (mai spreValea Oltului) [i Balindru (mai spre a-pus). Dar vedem [i c`tre crestele F`g`-ra[ilor, \n care Suru, Budislavu [i chiarCiortea se deosebesc mai bine.

Undeva mai aproape de noi, sprestânga, prin perdeaua copacilor, apare

cascada Pârâului Grotu. Urc`m din greu,atâta vreme cât suntem printre fagi, daratunci când ace[tia se r`resc [i apar bra-zii, serpentinele se lungesc, panta se \n-dulce[te [i curând ajungem \n marea po-ian` de sub cupola Zmeur`tului. Cândsosim aici constat`m c` au trecut circa3½ ore de când am p`r`sit satul.

Un popas \n poiana amintit` merità fi f`cut. Am ie[it din p`dure chiar lâng`stâna din poian`. Uneori ospitalier`, alte-ori nu. Ceva mai spre cap`tul de jos al po-ienii se afl` ruinele vechii stâni a Br`tie-nilor. Ceva mai departe se afl` o movil`de p`mânt \nierbat`, sub care s-or maiafla r`m`[i]e ale vechii case de vân`toare.Am apucat-o \nc` \n picioare. Avea 12 c`-m`ru]e [i dup` spusele ciobanilor deatunci, de prin anii '70, avea chiar camer`de baie, cu jgheab ce aducea apa PârâuluiZmeur`t pân` \n cas`. Acum totul esteamintire, chiar [i jgheabul, din care semai reg`sesc crâmpeie.

Dac` dorim ap` proasp`t` coborâmpe poteca din fa]a stânei, pân` la firul pâ-râului amintit. Peste ap`, g`sim potecace urc` \n [aua dintre Vârfurile Zmeur`t[i Iona[cu, folosit` de ciobani ca s` scur-teze drumul c`tre Valea Coste[ti. Dac`dorim s` \ntindem cortul, pentru o noap-te petrecut` \n aceast` frumoas` poian`,g`sim loc cât poftim.

Putem \n continuare s` urc`m pote-ca ciob`neasc`, bine conturat` [i s` ajun-gem \n drumul alpin ce se desf`[oar` peo bun` parte a Mun]ilor C`p`]ânii, \ntre{aua Pietrele Ro[ii (de sub Vârful Ursu)[i pân` \n {aua Preota. Drumul acesta es-te [i acum folosibil pentru ma[inile deteren ale ciobanilor, dar [i pentru autotu-risme obi[nuite. Pân` \n drumul de creas-t` facem circa ½ or`.

De aici [i pân` pe cupola Zmeur`-tului, la cei 1938 m ai sì, nu facem maimult de 10-15 minute. Risipite pe fa]amuntelui stau câteva stânci, printre careg`sim stinghere tufe de bujor de munte.Anun]` acestea, urmând drumul spremarile \n`l]imi ale C`p`]ânii (c`tre vest),coastele Ursului [i Pietrelor Ro[ii, pân`spre adâncul Vìi C`rp`noasei, \nro[itede j`ratecul cocozarului (bujorului demunte), cum i se mai spune prin acestelocuri.

Groapa M`lìi (la nord-est de Vf.Ursu) poate constitui alt important locspre care putem s` ne \ndrept`m pa[ii.Sau, \n drumul spre Ursu, putem s` apu-c`m pe drumul forestier spre dreapta, \n-c` \nainte de a ajunge \n creast` [i care

MMuunn]] ii ii CC`̀pp `̀]]âânn ii ii

18

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

www.alpinet.org

ne conduce mai repede \n {aua Z`noaga.Ajun[i pe cupola rotunjit` a Vârfului

Zmeur`t avem priveli[ti c`tre o bun`parte a crestei acestor mun]i. C`tre Vâr-ful Ursu - 2124 m, c`tre r`s`rit spre suc-cesiunea de Vârfuri Iona[cu - 1979 m,Govora - 1958 m, pân` spre Preota - 1954m [i Gera, de doar 1886 metri, sfâr[ind \nValea Lotrului, acolo de unde \ncepace[ti mun]i.

Atrag privirile zim]ii crestei Builei,lam` impresionant` de calcar, pe care da-c` am privit-o \n apusul soarelui ne im-presioneaz` sclipirea de argint a acesteia.

C`tre sud, poteca intersectat` dedrumuri forestiere coboar` pe MuchiaLespezi - Netedu, c`tre Valea Coste[ti,sau se abate c`tre sud-est spre Curm`-

tura Comarnice, de unde putem cobor\ lacabana de pe Valea Cheii sau putem s`ne \ndrept`m c`tre potecile Builei.

Din Curm`tura Z`noaga (de la vestde Zmeuret), o potec` coboar` \n Valea Bis-tri]ei, c`tre m`n`stirea cu acela[i nume.

|n marea Curm`tur` Rodeanu -1628 metri (spre vest de Curm`tura Z`-noaga), minunat loc de campare, este iz-vor \n imediata vecin`tate a crestei, peversantul nordic, lâng` un vechi cantonsilvic, ast`zi pr`bu[it. Aici ajung drumuridinspre Horezu, cel de pe Valea Bistri]eitrecând prin cheile cu acela[i nume, saucel de pe Valea Bistricioarei, trecând pela casa militarilor de sub V`leanu.

Oriunde te-ai \ncumeta s` mergi pecreasta Mun]ilor C`p`]ânii, mai ales \n-dreptându-]i pa[ii c`tre vest, spre Cur-m`tura Olte]ului - grani]a cu Mun]ii Pa-râng, frumuse]ile masivului ]i se dezv`-luie una câte una. Iar Vârful Zmeur`t, culegende ]esute \n jurul lui [i cu frumoasabelvedere de pe cre[tet, este doar unpretext pentru a cunoa[te acest t`râm alunor frumuse]i pe nedrept trecute spreanonimat.

19


Alte aarticole ddin rrevista IInvita]ie \\n CCarpa]i, sserie nnou`, ddespre MMun]ii CC`p`]ânii:Circuit ppeste TTârnov, nnr. 555, ppaginile 662-770;Nedeia ((2130 mmetri), nnr. 558, ppaginile 444-555;

Peste ccreasta rrar uumblat`, nnr. 770, ppaginile 555-660;Pe[teri \\n TTârnovu, nnr. 770, ppaginile 661-663.

NNeeddeeiiaa22113300

NNeeggoovvaannuu22006644

66 DDee llaa ssttâânnaa ddiinn TTâârrnnoovvuu MMiicc vveeddeemm ppiissccuull ddee mmaaxxiimm`̀ aallttiittuuddiinnee aall mmaassiivvuulluuii,, NNeeddeeiiaa;;\\nnttrr-aaccoolloo ssee dduucc ddee llaa ssttâânn`̀ ppootteeccii mmaarrccaattee [[ii aappooii ddrruummuull ddee ccrreeaasstt`̀..

foto: Floriana Boghez

www.alpinet.org

iic.alpinet.org

iic.alpinet.org

text [i imagini:Petru LLucian GGOJA(Baia Mare)

Duminic` (15 aprilie 2007) la 7,30întâlnirea cu Iancsi Moldovan [i MihaiGhe]ie, studiul h`r]ii, apoi plecarea sprecartierul Ferneziu [i-n continuare spre La-cul de acumulare Firiza, pân` la golful Fi-rizei, la deversarea Vìi Romane. La 8 nelu`m rucsacii, pornind în amontele V. Ro-mane; dep`[im un mic ciurgù cu ap` po-tabil`, apoi bariera gard instalat` de Rom-silva, ajungând repede la valea aproape

seac` ce curge din dreapta. Observ`m bor-na silvic` III/ 97, vopsit` cu ro[u.

Cotim dreapta, luând-o pe valea ac-cidentat`, mai apoi ie[ind pe malul sùdrept, imediat sub o stân` permanent`,plasat` ingenios în paji[tea de la poalelesudice ale Ostrei. Un drum de TAF seangajeaz` de aici spre nord-est. De la stâ-n` str`bat h`mìturile câinilor, în timp ce

20

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 MMuunn]] ii ii IIggnnii [[

Vârful OstraVârful Ostra

HHaarrttaa zzoonneeii,,eexxttrraass ddiinngghhiidduull MMuunn]]iiiiGGuuttââii,, ddeeDDuummiittrruuII[[ttvvaann,, SStteelliiaannPPooppeessccuu,, IIooaannPPoopp,, EEddiittuurraaSSppoorrtt-TTuurriissmm,,BBuuccuurree[[ttii,,11999900..

www.alpinet.org

minunatul f`get matur, par]ial exploatatforestier, ne las` s` auzim gânguritul po-rumbeilor gulera]i pe care-i [i vedemzburând în dr`g`stos tandem printre co-roanele crud înverzinde ale arborilor.

Panta e din ce în ce mai accentuat`,la stânga noastr` e un afund vâlcel sec pecare-l dep`[im ajungând în culme, de-acoasta dup` ce drumul de TAF dispare,poposind dup` o jum`tate de ceas într-omic` poieni]`, par]ial drapat` cu iarb`scund` [i în mare parte acoperit` de fe-rigi uscate [i un frunzi[ gros (seceta ac-centueaz` riscul unui incendiu cu efecteteribile, mai ales din pricina picnicarilorfochi[ti).

Un m`re] cire[ s`lbatic este în floa-re, \ncadrat de timid înfrunzinzi fagi ti-neri. Versantul cu piciorul estic abrupt alOstrei e la stânga noastr` dar pân` a-laborda trebuie s` penetr`m un deset def`get, carpen [i vreji de mur. Col]i[oriiviole]i [i imaculatele anemone sunt petrecute.

Prindem o vag` potec`, ne l`s`m ju-muli]i de murii ]epo[i, dup` care ie[imîntr-un drum autoforestier. Din stânga lui

21


22 FFlloorrii ddee pprriibbooii \\nn pp`̀dduurreeaa ddee ppeemmuunntteellee OOssttrraa;; \\nn ffuunnddaall,, IIaannccssii MMoollddoovvaann..

33 LLaaccuull FFiirriizzaa,, vv`̀zzuutt ddee ppee VVâârrffuull OOssttrraa..

www.alpinet.org

se desprinde o potecu]` ce suie avântatspre vest, mai întâi trecând printr-un tâ-n`r f`get abia r`rit, cu exemplare nu maigroase de 10 cm diametru [i toate nume-rotate cu alb, intrând apoi în f`getul ma-tur, rar intercalat cu cire[i s`lbatici.

Piciorul pe care suim spre Vf. Ostrae parcurs mai mult de o potec` pietroas`de s`lb`ticiuni, mai apoi bolov`noas`,str`juit` tot mai frecvent de forma]iuniandezitice sur argintii. Privind în urm`avem din ce în ce mai frumoase pano-rame spre coada Lacului Firiza [i apoi alocalit`]ii cu acela[i nume, monumentalabiseric` alb` sporind pitorescul.

Subetajul inferior e înverzit de smo-curile de scread` dar în por]iunea final`ce precede vârful ne încânt` o adev`rat`hold` albastr` cerneal` de flori de priboi(imaginea 2). La stânga începe s` se con-tureze, str`lucind argintiu orbitor în soa-re, zona central` neregulat` [i cea rectan-gular` a lacului dinspre baraj; deasupra,spre est, conul întunecat al Vf. Igni[, cubuzduganul alb argintiu al releului meteoîn cre[tet; spre vest sud-vest se aliniaz`Dl. V`ratici, Vf. Strâmba cu nedeslu[ibilaPiatra {oimului [i claia abrupt` a Vf. Hija

22

MMuunn]] ii ii IIggnnii [[Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

44 DDee ppee VVâârrffuull OOssttrraa vveeddeemm LLaaccuullFFiirriizzaa [[ii ppaarrtteeaa ddee vveesstt aa VVâârrffuulluuii IIggnnii[[..

55 PPaarrtteeaa ddee vveesstt aa VVâârrffuulluuii OOssttrraa..

www.alpinet.org

23


55..11 LLuu[[ccuu]]ee \\nn ttuurrbb`̀rriiaa ddee ssuubb TTooccaassttrruu..

www.alpinet.org

24


66 UUrrccâânndd sspprree VVâârrffuulluuii OOssttrraa ((882255 mm)) ddeessccooppeerriimm aalliinniiaammeennttuull ((ddee llaa ddrreeaappttaa cc`̀ttrree ssttâânnggaa))PPooiiaannaa RRoommaann`̀-VV`̀rraattiiccii,, DDeeaalluull VV`̀rraattiiccii,, VVff.. SSttrrââmmbbaa ((883399 mm)),, VVff.. HHiijjaa ((776677 mm))..

77 PPooiiaannaa UUllmmooaassaa,, vv`̀zzuutt`̀ ddiinnsspprree ssuudd cc`̀ttrree nnoorrdd..

www.alpinet.org

(imaginea 6/ vezi, \n special pentruaceast` ultim` direc]ie, dar nu numaipentru ea, articolul despre Vf. Ple[tioaredin num`rul precedent al revistei noas-tre). Totul precedat de vastele poieni aleRomanelor [i mai îngustele, dar mai în-verzitele limbi de poieni ale V`raticilor.Un gorunet matur acoper` versan]ii su-dici ai Ostrei, unele trunchiuri scorburinegre t`ciune tr`dând incendiul din ur-m` cu vreo 5 ani.

Dup` 1¾ ore de la plecare poposimpe Vf. Ostra (825 metri altitudine) placatcu o cuiras` andezitic` înclinat` la circa70% spre sud [i un custuros picior sud-vestic, acaparat de afini[, marcat silvic cuborna III/91, portocalie. De aici panora-m`m [i mai larg spre Lacul Firiza (ima-ginea 3), Igni[ (imaginea 4) [i platoulvulcanic Gutâi - zona Sec`tura, dar [ispre sud-vest vest, de la {aua Dia (vezipentru pozi]ionarea {eii Dia articolul dinnum`rul anterior la care am f`cut referire[i \n paragraful de mai sus) spre esticelepoieni ale Vf. Ple[tioare.

E din ce în ce mai cald [i pl`cut,exceptând rafalele reci de vânt coinci-zând umbrei proiectate de c`l`torii norialbi. Câteva floricele - ca ni[te albastrecerneal` m`rgelu]e grupate-n ciorchinipe pe]iolurile nu mai înalte de 12 cm -

învioreaz` smocurile uscat terne bej dep`rul porcului.

Dup` ce ne dregem setea, coborâmun accidentat picior nord-vestic al Os-trei, evitând repetat plato[ele andeziticedispuse-n praguri, cu o vast` veche de-fri[are spre nord, acolo unde s-au plantatr`[inoase iar mestecenii invadan]i au fostdoborâ]i cu drujba [i l`sa]i alandala, cadup` o cumplit` furtun`. Le vor trebuicâ]iva ani pentru a deveni benefic` bio-mas` vegetal`.

Remarc o potec` de s`lb`ticiuni decare profit pentru a m` strecura prin lizi-era cu l`st`ri[ obraznic de foioase, inter-calat cu molidi[, plantat de cel pu]in 15ani, apoi dau în drumul larg ce coboar`spre cariera sudic` a Ostrei, opus suindaccentuat spre zona estic` a Vf. Tocastru.Intr`m într-o mare defri[are de f`get ma-tur (borna silvic` III-89). De aici, privindîn urm`, avem imaginea impresionant` aVf. Ostra (poza 5) - un uria[ con defri[atpe jum`tate, de pe care tocmai am cobo-rât aproape tot ce suisem cu greu; sprevest nord-vest avem imaginea unui mi-nunat f`get înc` neajuns la vârsta exploa-t`rii forestiere economice, dar realitateapare s` m` contrazic`.

Drumul forestier se împarte-n dou`direc]ii: una spre versantul estic al Vf.

Tocastru; cealalt`, orientat` nord-vest,intr` repede într-o veche planta]ie demolid [i pin, unele exemplare atingândrar pân` la 40 cm diametru, majoritateanu mai groase de 20 cm diametru dar [iaici s-a exploatat recent [i neglijent, do-vad` masa lemnoas`, r`muri[ul [i vârfu-rile haotic abandonate. Pe dreapta seive[te o fost` turb`rie, circular` aproape,cu suprafa]` de circa 1 ha, din nefericireasanat` prin practicarea unui afund [an]central; de jur împrejur este un lat covorde lu[cu]e (imaginea 5.1) cu 1-3 corolealb-g`lbui, conferindu-i un aspect paradi-siac, poate [i datorit` pu]inelor brându[etrecânde [i col]i[orilor violacei.

Umblasem pe aici în urm` cu câ]ivaani, toamna, împreun` cu regretatulmontaniard Andrei Potra, al`turi de I.Vlasin, Dumitru I[tvan [i Alec Portase,primii trei realizând în urm` cu 35 de aniun premarcaj galben, de la Vf. Fr`sineasaspre Dl. Bagneu - Vf. Ulmoasa - Tocastru- Ple[tioare, acum încercând s` d`m înpoteca ce mai p`stra bini[or oblicele gal-bene ale premarcajului, profesionist/ bi-direc]ional vizibile, din p`cate nemateri-alizate cu marcajul turistic final.

Am admis c` eram prea jos, ajun-gând pe la obâr[ia V. V`linelor (vezi har-ta), admirând violete insule compacte de

25


88 DDee ppee VVâârrffuull UUllmmooaassaa pprriivviimm cc`̀ttrree PPooiiaannaa UUllmmooaassaa [[ii mmaaii ddeeppaarrttee ddee eeaa,, sspprree ssuudd ((ccoommppaarr`̀ [[ii ccuu iimmaaggiinneeaa 66))..

www.alpinet.org

col]i[ori, un izvor sc`ld`toare pentru mis-tre]i, încurca]i de liziera estic` a unei al-te planta]ii dese de molid, veche de vreo15 ani. N-am avut de ales, motiv pentrucare am cùtat o bre[` accesibil`, urmândo culme ce ne-a scos în creasta principa-l`. Evident, poteca nu mai era de mult`vreme circulat`, pe alocuri blocat` cu do-borâturi, ramuri uscate, cu gros covor defrunze, parc` degajat` cu drujba în zonaîn care, apropiindu-ne de Vf. Ulmoasa,dep`[e[te o planta]ie matur` de lariceabia înfrunzind. La stânga Vf. Ulmoasav`zur`m conul mai scund al Vf. Ulmu(802 m), par]ial exploatat forestier.

Am început s` coborâm u[or spre o[a afund`, cu molidi[ aproape matur [idens la vest, acesta precedând limita su-dic` a Poienii Ulmoasa, unde am descinsdup` 3¼ ore de la debut. Poiana Ulmoasae superb`, cu aspect de rectangular` pâr-tie de schi expus` sudic (imaginile 7, 8),cu molidi[ matur compact spre vest [i ur-mele fostului gard menit s` împiedicedistrugerea la început a planta]iei prinp`[unat. Un carpen solitar puncteaz` po-iana spre treimea superioar`. Poiana Ul-moasa se extinde îns` de la sud c`tre est,ca un lat guler tìat de obâr[ia unui pârâu(aici g`sim izvor cu ap` potabil`). Am su-

it prin poian` profitând de vasta pano-ram` deschis` spre sud, acum putând ve-dea [i zona veche a Bìi Mari [i M`guraBìi.

La ora 11,45, dup` 3¾ ore de la ple-care, poposeam pe Vf. Ulmoasa, marcatcu paralele benzi silvice portocalii, pecre[tet cu borna silvic` I/197 iar pe di-rec]ia est nord-est marcat cu H-ul ro[usilvic. Panoramând de la vest spre est amidentificat Vf. Tisei de Nistru, conul îm-p`durit al Muntelui Mic (imaginea 9),amplele defri[`ri actuale de f`geturi [ipaltin de pe versan]ii sudici ai Paltinului,Pietroasei, paji[tea alpin` recent incendi-at` a acesteia, în continuare Vf. }iganul(imaginea 10), Soci, cele dou` poieni Pal-tinul, aplatizata c`pi]` împ`durit` a Dl.Bagneu, Vf. Rotunzilor cu p`dure întu-necat` de molid, impresionantele stân-c`rii ale Pietrei Holmului, Stâncile Bre-zei, chelia Vf. Ple[ca [i aparent aproape,sub noi, un col] nordic al Poienii {eituri,]inta noastr` urm`toare.

Întreg abruptul nordic al Vf. Ul-moasa fusese defri[at la ras în urm` cucâ]iva ani, apoi plantat cu r`[inoase, îns`frasinii seminceri [i paltinii realizaseràici un natural [i impresionant l`st`ri[înalt de 3-4 m. O vreme Vf. Ulmoasa e

parcurs pe cre[tet de o vag` potec` deco-rat` de albi [i ciclameni brebenei, mai raranemone. Am coborât spre nord, pe unvechi drum de TAF acaparat de tufe demur, flexat repede spre vest sud-vest.Spre nord continua un vag culoar, nu mailat de 80 cm, practicat cu drujba în den-sul h`]i[ de foioase. Urma o [a afund` cudebutul unui pârâu afluind Vìi Sf.Gheorghe (vezi harta) [i dincolo, sprenord nord-est, drumuri forestiere suindspre Poiana {eituri (S`ritura este trecutpe hart`). Nu doream s` str`batemobstruantul deset pân`-n [a [i de acolo s`suim pe drumurile de TAF, accentuat,a[a c` am decis s-o lu`m prin huci ladreapta, dând foarte repede într-unvechi drum de TAF, pe care urmându-lspre est sud-est am ajuns în poteca cupremarcaj f`cut de Andrei Potra [i Du-mitru I[tvan.

Am urmat-o de-a coasta spre nord-est, dând repede într-o zon` extraordinarde pitoreasc`/ luminoas` datorit` interca-l`rii mestecenilor cu f`getul, mai încolop`durea mixt` fiind crunt lovit` de o fur-tun` soldat` cu dezr`d`cin`ri neextrase;la ora 12 atingeam limita de sud sud-vesta vastei Poieni {eituri, acoperit` prepon-derent cu un gros strat uscat de p`rulporcului. În dreapta se ivi un tân`r [i

26


99 DDee ppee VVâârrffuull UUllmmooaassaa aavveemm ppeerrssppeeccttiivv`̀ cc`̀ttrree nnoorrdd-vveesstt,, sspprree uunnuull ddiinn nnoodduurriillee oorrooggrraaffiiccee aallee mmaassiivvuulluuii..

MM`̀gguurraaMMaarree888899

TTiissaa ddeeNNiissttrruu

MMuunntteelleeMMiicc11001122

PPaallttiinnuu995533

www.alpinet.org

dens mestec`ni[, extraordinar datorit`verdelui crud. Nu am continuat spre estfiindc` nu inten]ionam s` ajungem în Po-iana Jolob, cu stân` pe tot parcursul anu-lui [i apoi în V. V`linelor, aproape de ca-bana C`prioara de pe malul drept al La-cului Firiza.

Doream s` facem popasul de prânzla izvoarele nordice, cu valù ale Poienii{eituri, la poalele unui uria[ fag solitar.La 12,30 eram la izvoarele, cu îngustalunc` înviorat` de pâlcurile portocalii decalcea calului armonios complementatede albele pâlcuri de traista ciobanului.Am f`cut plaj`; abia pe la ora 14 ne-amîntrerupt reveria continuând pe culmeac`tre Dl. Bagneu, dep`[ind borna silvicÌI/146, apoi II/143 deocamdat` vopsit`portocaliu/ neinscrip]ionat` (dar cioplit`-n piatr`) [i apoi borna silvic` III/ 149 careprecede sui[ul spre Vf. Bagneu.

Noi am luat-o de aici la dreapta, peun vechi drum de TAF care începu s` co-boare-n largi serpentine spre sud sud-est[i-n final spre est. Ne aflam la obâr[iaVìi Seicini, de fapt o mul]ime de pâraieaproape seci ferestruind aici afund ver-san]ii abrup]i, adesea acoperi]i cu fagidoborâ]i de furtuni, neextra[i, posibil da-torit` dificilei accesibilit`]i.

Dup` vreo 45 minute am dat într-oconfluen]` de unde valea avea constant

ap`. Eram la borna silvic` III/141, imedi-at Valea Seicini începându-[i cursul devreo 350 metri pe o compact` albie deandezite ruginii, mai apoi violacee dato-rit` caoliniz`rii. Pe stânga potecii se iviprima galerie. Ceva mai jos se ivi o alt`galerie secular`, care tìe valea de la sudspre nord, partea nordic` fiind inundat`,cea sudic`, din malul drept al vìi, seac`.Dup` alte câteva zeci de metri, urmândde unul singur albia accidentat` [i alune-coas` din cauza mu[chilor verzi, în timpce colegii se deplasau pe poteca de pemalul stâng, am dat de a treia galerie s`-pat`-n malul drept, afund` de vreo 20metri, aici atr`gându-ne aten]ia filonulcuar]os nu mai lat de câ]iva centimetri [ifragmente masive de cuar]ite filoniene.

Ne gândeam la trecutul civiliza]iilorlocale care sfredeliser` înc` din urm` cumai bine de trei secole versan]ii acesteivì, ca [i pe ai celei urm`toare, la nord-est, Valea Ro[ie (pe care urcând-o cu geo-logul montaniard Dumitru I[tvan, odini-oar`, beneficiaser`m de o interesant` lec-]ie de geologie/ minerit).

Vechi halde sp`late de viituri, pr`-bu[ite, seculare, abataje ne atraser` maiapoi aten]ia înainte de-a ajunge la pârlea-zul din dreptul bornei silvice III/152.Aici albia nou` era la stânga unei frumoa-se poieni]e verzi ce tr`da vechiul curs alVìi Seicini. Un drum îngust [i bolov`nos

de c`ru]e acompaniaz` de aici valea, pu-]in mai larg` dar curgând pe acela[i patcovat` de andezite alterate, ruginii saualb`striu sure. Se ivi un fânar la stânga,gospod`rii modeste muntene[ti la dreap-ta apoi cochete, rare c`su]e de vacan]`,din fericire neostentative. Ultima born`silvic`, III/153 ap`ru la stânga, în dreptulunui torent foarte abrupt.

Dup` 1 or` de la plecarea din Poiana{eituri atingeam asfaltul Firizei. 45 deminute ne-au trebuit s` t`lpuim cei apro-ximativ 3 km pân` la golful Lacului Firi-za, adic` la v`rsarea Vì Romane.

Autoturi[ti picnicari, plin` terasapopasului C`prioara, pescari de-a lungulmalurilor Lacului Firiza, turi[ti tineri cucorturi, mizerie menajer` din greu, pemaluri, în p`dure [i în micile poieni]e,focuri de tab`r`… În dreapta, sus, c`trevest, de nimeni b`gat în seam`, Vf. Os-tra; vizavi, mult deasupra undelor verzismarald ale Lacului Firiza, stânc`riile Ti-cl`zùlui (care seam`n` cu un fier dec`lcat) de pe Igni[ vest dar… cine s`trudeasc` m`r[`luind într-acolo?

Încheiam tura noastr` dup` 8,45 ore[i vreo 18 km parcur[i per pedes, con-vin[i c` o dat` ajun[i acas` vom fi trìtsentimentul unei superbe zile la munte.

27


1100 DDee ppee VVâârrffuull UUllmmooaassaa zzaarreeaa ssee ddeesscchhiiddee,, ttoott cc`̀ttrree nnoorrdd-vveesstt [[ii cc`̀ttrree aarreeaalluull cceennttrraall aall ccrreesstteeii pprriinncciippaallee..

PPaallttiinnuu995533

PPiieettrrooaassaa11220000 }}iiggaannuu

www.alpinet.org

text:Ic` GGIURGIU (Bucure[ti)

fotografii:{tefania LLAZ~R (Bucure[ti),Ic` GGIURGIU

Acces

Pe drumul dintre capitalele de ju-de] Alba Iulia [i Sibiu, pe dreapta [oseleiE64 (vezi harta, extras cu actualiz`ri dinRomania, tourist map, Ministerul Turis-mului, 1989) se desprinde - spre sud-vest - calea asfaltat` c`tre comuna Câl-nic, pân` unde sunt vreo 3 kilometri. Neafl`m acolo la limita dinspre câmpie a

Mun]ilor Cindrel. Trebuie s` anticip`mcu aten]ie ie[irea din [oseaua principal`c`tre Câlnic, pentru c` se \ntâmpl`, \nciuda indicatorului rutier plasat pe dru-mul pe care rul`m, din cauza reliefului

local, s` vedem ramifica]ia de abia dup`ce am trecut de ea.

Mai la sud de Câlnic, pe zona delu-roas` a Masivului Cindrel, se afl` comu-nele unor vesti]i oieri din România, a[e-

ff oo rr tt ii ff ii ccaa]] ii ii mmeeddiieevvaa llee

28


Cetatea Câlnic

uunn oobbiieeccttiivv ttuurriissttiicc ccaarree nnuu ssee aassccuunnddee ddee vviizziittaattoorrii

Cetatea Câlnic

33 TTuurrnnuull ppoorr]]iiii ((\\nn ssttâânnggaa));; ccaappeellaa [[ii ffâânnttâânnaa ccaappeelleeii((\\nn ddrreeaappttaa));; llaa ddrreeaappttaa ttuurrnnuulluuii,, ssppaa]]iiii mmooddeerrnn aammeennaajjaattee,,eettaajjaattee,, ppee llooccuull ffoosstteelloorr cc`̀mm`̀rrii ppeennttrruu pprroovviizziiii..

foto: Ic` Giurgiu

www.alpinet.org

z`ri cu multe construc]ii \n stil grandios,epatant.

Istorie [[i pprezent

Vom folosi \n cele ce urmeaz` câte-va pasaje din textul pliantului intitulatCetatea Câlnic (pe care l-am cump`ratde la standul cu oferte turistice din in-cinta construc]iei fortificate), text sem-nat de Marius Porumb [i Ciprian Firea.Planul cet`]ii (al c`rui autor nu este pre-cizat) l-am luat din acela[i pliant, dar amcompletat pe el denumirile care ne per-mit s` facem leg`tur` cu explica]iile dintext [i cu fotografiile pe care le ad`ug`macestei prezent`ri.

De[i cetatea ofer` imagini pl`cute,pitore[ti, imediat ce ne afl`m lâng` ea,nu putem prinde cu privirea decât por]i-uni din ansamblu: din cauza construc]ii-


29


22 PPllaannuull cceett`̀]]iiii CCââllnniicc..

33..11 DDeettaalliiuu ddiinn ccaappeellaa cceett`̀]]iiii..fotografii: {tefania Laz`r

44 FFâânnttâânnaa ddee llâânngg`̀ ccaappeell`̀..

ttuurrnnssuuddiicc

ddoonnjjoonn

ccaappeellaa

ttuurrnneessttiicc

cc`̀mm`̀rrii ppeennttrruupprroovviizziiii,, llaa vveesstt

cc`̀mm`̀rrii ppeennttrruu pprroovviizziiii,, llaa nnoorrdd;;ssppaa]]iiuu mmooddeerrnn aammeennaajjaatt

ttuurrnnuullppoorr]]iiii

www.alpinet.org

ffoo rr tt ii ff ii ccaa]] ii ii mmeeddiieevvaa llee

30


55 CCuullooaarruull ddee ssuubbttuurrnnuull ppoorr]]iiii,, ccaalleeaaddee aacccceess ppeennttrruuttuurrii[[ttii \\nn cceettaattee..

fotografii:{tefania Laz`r

66 CCuullooaarruull ddee ssuubbttuurrnnuull ppoorr]]iiii((\\nn ssttâânnggaa)) [[iiffoosstteellee cc`̀mm`̀rriimmeeddiieevvaallee ppeennttrruupprroovviizziiiittrraannssffoorrmmaattee \\nnssppaa]]iiii mmooddeerrnn aammee-nnaajjaattee ((ddrreeaappttaa))..

www.alpinet.org


31


77 TTuurrnnuullppoorr]]iiii ((\\nn ssttâânn-ggaa)) [[ii ddoonnjjoonnuull((\\nn ddrreeaappttaa))..||nn pprriimm ppllaann,,cceellee ddoouu`̀ rrâânn-dduurrii ddee zziidduurriippeennttrruu aapp`̀rraarree..VVeeddeerree ddiinnsspprreevveesstt..foto: Ic` Giurgiu

88 TTuurrnnuullppoorr]]iiii ((\\nnssttâânnggaa)) [[iiddoonnjjoonnuull ((\\nnddrreeaappttaa))..||nn pprriimm ppllaann,,cceellee ddoouu`̀rrâânndduurrii ddeezziidduurrii ppeennttrruuaapp`̀rraarree..VVeeddeerreeddiinnsspprree ssuudd..

foto:{tefania Laz`r

www.alpinet.org

32

ffoo rr tt ii ff ii ccaa]] ii ii mmeeddiieevvaa lleeInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

99 TTuurrnnuull ppoorr]]iiii ((\\nn ssttâânnggaa))[[ii ddoonnjjoonnuull ((\\nn ddrreeaappttaa)).. ||nnpprriimm ppllaann,, cceellee ddoouu`̀ rrâânndduurriiddee zziidduurrii ppeennttrruu aapp`̀rraarree..VVeeddeerree ddiinnsspprree ssuudd..

fotografii: Ic` Giurgiu

1100 DDoonnjjoonnuull ((\\nn ssttâânnggaa)) [[iittuurrnnuull ppoorr]]iiii ((\\nn ddrreeaappttaa))..VVeeddeerree ddiinnsspprree nnoorrdd..

www.alpinet.org

lor din apropierea ei care nu ne permit s`avem o perspectiv` mai larg`; din cauzam`nunchiurilor de fire care trec pe lâng`zidurile cet`]ii; din lipsa unui traseu tu-ristic scurt care s` ne duc` la un punctmai \nalt.

Cetatea Câlnic, monument de arhi-tectur` din secolul al XIII-lea, se afl` peLista Patrimoniului Mondial UNESCO.

A fost construit` ca re[edin]` nobili-ar`, la mijlocul secolului al XIII-lea, decomitele Chyl de Kelling. Avea un don-jon pe plan rectangular (harta 2/ imagi-nile 7-10, 16-19/ acum muzeu), folosit calocuin]`, \nconjurat cu ziduri masive, ceformau o incint` oval` (vezi planul), cuun turn spre sud (probabil cel notat denoi pe plan drept turnul estic/ imaginile13, 14) [i un turn al por]ii pe latura nor-dic` (imaginile 3, 7-11). Sistemul de ap`-rare era \ntregit de [antul cu ap` ce \n-conjura zidurile.

Re[edin]` a nobililor sa[i pân` \n1430, vândut` de ultimii descenden]i aifamiliei c`tre comunitatea ]`ranilor dinCâlnic, care \n prima jum`tate a secoluluial XVI-lea a \nceput \n`l]area unei noicenturi de ziduri, a fortificat turnul por-]ii, iar \n curtea interioar`, pe ruinele uneiconstruc]ii mai vechi, a ridicat capela(imaginile 3, 3.1, 12). |n capel` se conser-v` fragmente de fresc` din secolul al XVI-lea, iar pe latura ei de vest (\n interior) sep`streaza tribuna de lemn decorat` cu pa-nouri pictate \n stil floral renascentist, defactur` popular`, din 1733.

|n curtea interioar` au fost constru-ite de-a lungul zidurilor c`m`ri pentruprovizii, necesare \n vremuri de restri[te(imaginile 15 [i 6). Ridicarea celei de-adoua incinte (\n secolul al XVI-lea) a im-pus supraetajarea donjonului (imaginea16) cu dou` nivele, acesta atingând o\n`l]ime de peste 20 de metri, asigurândastfel eficien]a armelor de foc dincolo dezidul exterior.

Cetatea a fost restaurat` de Direc]iaMonumentelor Istorice, \n anii 1961-1964, proiectul apar]inând arhitectului{tefan Bal[.

33

ffoo rr tt ii ff ii ccaa]] ii ii mmeeddiieevvaa lleeInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

1111 TTuurrnnuull ppoorr]]iiii.. ||nn pprriimm ppllaann,, cceelleeddoouu`̀ rrâânndduurrii ddee zziidduurrii ppeennttrruu aapp`̀rraarree..VVeeddeerree ddiinnsspprree vveesstt..

fotografii: {tefania Laz`r

1122 CCaappeellaa ddiinn cceettaattee [[ii ttuurrnnuulleessttiicc.. VVeeddeerree ddiinnsspprree vveesstt..

www.alpinet.org


34


1133 TTuurrnnuulleessttiicc,, vveeddeerree ddiinnddrreeppttuull ccaappeelleeii..

fotografii:{tefania Laz`r

1144 VVeeddeerreeddiinn ttuurrnnuullppoorr]]iiii::aaccooppeerrii[[uullccaappeelleeii((ssttâânnggaa)),,ttuurrnnuull eessttiicc[[ii ppeerreetteelleeddoonnjjoonnuulluuii((ddrreeaappttaa))..

www.alpinet.org

Cetatea Câlnic, \mpreun` cu monu-mente istorice din apropierea ei (casa pa-rohial` [i biserica evanghelic`) formeaz`Centrul Cultural Interna]ional, patronatde Institutul de Arheologie [i Istoria Ar-tei al Academiei Române, sec]ia Cluj-Napoca [i Asocia]ia Ars TranssilvaniaeRomânia.

|n spa]iile din cetate au fost organi-zate expozi]ii documentare [i de art`, iarcapela a devenit aul` pentru simpozioa-ne, colocvii [i conferin]e (spa]ii pentru\ntruniri pot fi [i \n donjon). |n cetate s-au desf`[urat concerte [i audi]ii de mu-zic` medieval`, renascentist` sau baroc`.Proiectul de revitalizare a acestui remar-cabil ansamblu de arhitectur` medieval`a demarat \n 1995.

35

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 ffoo rr tt ii ff ii ccaa]] ii ii mmeeddiieevvaa llee

1155 CC`̀mm`̀rriillee ppeennttrruu pprroovviizziiii ddiinnppaarrtteeaa ddee vveesstt aa cceett`̀]]iiii..


1166 DDoonnjjoonnuull,, ffaa]]aa nnoorrddiicc`̀.. PPee ppaarrtteeaa eessttiicc`̀ aaddoonnjjoonnuulluuii eessttee ssccaarr`̀ sspprree mmuuzzeeuull ddiinn iinntteerriioorr..

www.alpinet.org

36

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 ffoo rr tt ii ff ii ccaa]] ii ii mmeeddiieevvaa llee

V` recomand`m s` intra]i peste totunde este voie, descoperind \n acest fel[i cotloanele cet`]ii, ca s` ob]ine]i o ima-gine de ansamblu cât mai fidel` fa]` dece a \nsemnat istoria acestor locuri.

Anun]a]i vvizitele

Silvia Marinca[, custode al cet`]ii\mpreun` cu familia ei, r`spunde la tele-fonul 0258.747.220. Dac` se \ntâmpl` sà[tepta]i ie[irea grupului de vizitatori ca-re v` precede, s-ar putea s` ave]i noroculde a fi invita]i \n livada familiei, aflat` \npartea de nord a cet`]ii; ajun[i aici la vre-mea potrivit` coacerii fructelor ve]i fi \m-bia]i s` v` servi]i din plin, c`ci recoltelesunt de obicei bogate [i nu e timp pentrua valorifica integral tot ce ofer` pomii.

Pentru c` \nc` nu tot ce poate oferiansamblul medieval este [tiut, nu-i rù s`v` rezerva]i vreme [i pentru a trece pe lacasa parohial` (datând din secolul al XVI-lea, m`rit` la 1799) [i pe la biserica evan-ghelic` (construit` \n secolul al XV-lea decomunitatea s`teasc`).

|n incinta cet`]ii sunt spa]ii moder-ne pentru cazare iar gazdele v` pot pre-g`ti masa, servit` astfel \ntr-o ambian]ìnedit`.

Miercurea SSibiului

Dup` ce am vizitat cetatea Cânic [irevenim \n drumul principal Alba Iulia -Sibiu (vezi harta 1), v` recomand`m [im`car o scurt` oprire \n localitatea Mier-curea Sibiului.

Aici, pe stânga drumului fa]` desensul de mers c`tre Sibiu, afl`m spa]iulpie]ii centrale vaste a vechii localit`]i, \n-conjurat` de cl`diri tipic transilv`nene; ladoar câteva zeci de metri distan]` fa]` de[oseaua na]ional` ne trezim \n atmosferasecolelor trecute. |n aceast` pia]` se afl`

1177 MMuuzzeeuull ddiinn ddoonnjjoonn ccoonn]]iinnee ppiieessee ddee\\mmbbrr`̀cc`̀mmiinnttee,, cceerraammiicc`̀,, oobbiieeccttee [[ii uunneellttee..DDuupp`̀ pp`̀rreerreeaa nnooaassttrr`̀,, vviizziittaarreeaa lluuii nnuuttrreebbuuiiee oommiiss`̀..


1188 ||nn mmuuzzeeuull ddiinn ddoonnjjoonn..

www.alpinet.org

[i intrarea la biserica evanghelic` fortifi-cat` (imaginea 20), construit` \n secolulal XIV-lea, unde acum se ]in slujbe pen-tru comunitatea s`seasc` o dat` la dou`s`pt`mâni.

Vechile construc]ii merit` a fi v`-zute (nu m` refer numai la biserica forti-ficat`) pentru c` dimensiunile lor, rapor-tate la cele ale caselor de locuit, pot na[-te idei care s` ne ajute a \n]elege câte ce-va din vremurile acestor meleaguri.


37


Alte aarticole ddin rrevista IInvita]ie \\n CCarpa]i, sserie nnou`, ddespre:1. cet`]i: CCheud ((Podi[ul SSome[an), nnr. 553, ppaginile 117-220,

Col] ((Mun]ii RRetezat), nnr. 771, ppaginile 33-110,S`la[u [[i MM`l`ie[ti ((Mun]ii RRetezat), nnr. 771, ppaginile 111-115,

Or`]ii ((Culoarul RRuc`r-BBran), nnr. 775, ppaginile 115-227,Capidava ((Dobrogea), nnr. 777, ppaginile 115-332;

2. biserici ffortificate: CCristian ((Mun]ii CCindrel), nnr. 775, ppaginile 669-772.

1199 AAssppeecctt ddiinnttrr-uunnaa ddiinnttrreeeexxppoozzii]]iiiillee ddiinn ddoonnjjoonnuull cceett`̀]]iiii CCââllnniicc..


2200 IInnttrraarreeaa llaa bbiisseerriiccaa ffoorrttiiffiiccaatt`̀ddiinn MMiieerrccuurreeaa SSiibbiiuulluuii..

www.alpinet.org

iic.alpinet.org

text [i fotografii:Ic` GGIURGIU(Clubul de speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti)

fotografii:Emilia MMARINESCU,Mircea VVL~DULESCU,Cristina LLAZ~R(Clubul de speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti)

Descoperirede uunelte

|n 1993, fiind membru coorganiza-tor al celei de a XI-a edi]ii a Simpozio-nului interna]ional de carstologie teoreti-c` [i aplicat`, am avut \n sfâr[it ocazia s`ajung - pentru prima dat` - pe Valea Vis-terna, \n Dobrogea, ca participant la ex-cursia intitulat` Circuitul carstului dinsinclinalul Casimcei. (vezi harta 1, loca-lizarea bazinului hidrografic Casimcea,

extras din Romania, tourist map, Minis-terul Turismului, 1989; vezi harta 2, loca-lizarea principalelor cavit`]i din zona V`iiCasimcea, extras din materialul semnatde Cristian Goran [i Petre Mihai Samson- Carst [i forma]iuni carbonatice \n Do-brogea de Sud [i Central` - Simpozionulde carstologie teoretic` [i aplicat`, edi]iaa XI-a, program - rezumate - excursii, pa-gina 43).

Eram peste drum de intrarea \n ce-lebra Pe[ter` La Adam, pe o pant` situa-

38

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 DDoobbrrooggeeaa

Celebre pe[teri

pe Valea Visterna

descoperiri ddeosebite:basoreliefuri; cceramic` vveche; ooase dde rren, ccastor, mmamut, hhien` dde

pe[ter`, ppanter`, lleu dde ppe[ter`, uurs dde ppe[ter`, uurs bbrun, ccerb, bbizon,rinocer llânos eetc. eetc.

Celebre pe[teri

pe Valea Visterna

HHaarrttaa 11..LLooccaalliizzaarreeaabbaazziinnuulluuiihhiiddrrooggrraaffiiccCCaassiimmcceeaa..

www.alpinet.org

t` \ntre drumul carosabil de pe Valea Vis-terna [i calea ferat` Medgidia - Tulcea(imaginea 3). Atunci, dup` ce urcasemcei câ]iva pa[i din drumul auto, de[i fer-mecat de elementele peisajului \n carem` aflam, am crezut c` cineva dintre or-ganizatorii de la Institutul de Speologie"Emil Racovi]`", ajun[i aici cu câteva mi-nute \naintea noastr`, ne-a preg`tit o sur-priz`: altfel nu \mi imaginam de ce solulpietros pe care ne aflam ar`ta atât de ine-dit (dup` cum vom vedea imediat).

39


33 ||nn mmaalluull ssttâânngg ggeeooggrraaffiicc aall VV`̀iiiiVViisstteerrnnaa,, \\nn ddrreeppttuull PPee[[tteerriiii LLaa AAddaamm,,ffoorrmmeellee rroocciiii ddee ccaallccaarr ssuunntt ddeessttuull ddeeffrreeccvveenntt aassttuuaappttee ddee ssooll;; ccuu ttooaatteeaacceesstteeaa,, uunn rreelliieeff ccuu \\nncc`̀ ddeessttuulleeddeenniivveell`̀rrii iimmppoorrttaannttee ppooaattee ffii vv`̀zzuutt..

foto: Emilia Marinescu

HHaarrttaa 22.. LLooccaalliizzaarreeaa pprriinncciippaalleelloorr ccaavviitt`̀]]ii ddiinn zzoonnaa VV`̀iiii CCaassiimmcceeaa..

www.alpinet.org

40


Cineva a \nceput s` vorbeasc` asis-ten]ei - compus` din numero[i cunosc`-tori ai carstului - despre regiunea \ncon-jur`toare. Iar când prezentatorul a ajunss` spun` despre vechii locuitori ai acestorplaiuri [i despre uneltele lor - silexuri,am zis, ar`tând spre sol: "Acestea erau,nu?" (vezi foto 4). |n primul moment,doar vreo 3-4 dintre cei prezen]i au scru-tat pietrele pe care ne aflam. Apoi câtevapersoane s-au aplecat, au \nceput s` cu-leag` piese [i s` comenteze iar to]i cei-lal]i le-au urmat exemplul. {i uite a[a,prelegerea a fost abandonat`. Dar [i eum` p`c`lisem, cei de la Institut nu regi-zaser` nimic.

Silexuri erau cu zecile, de toate for-mele [i culorile; dac` eu luasem pieseledin imaginea 4 pentru a le ar`ta colegilorde club, speologilor la diverse \ntruniri [iacum Dvs., nu [tiu dac` ceilal]i le-au f`-cut cunoscute sau au povestit [i altora.

44 SSiilleexxuurrii,, uunneellttee pprriimmaarree ppeennttrruupprreelluuccrraarree,, ddeessccooppeerriittee llaa ssuupprraaffaa]]`̀,,\\nn aannuull 11999933,, ppee mmaalluull ssttâânngg ggeeooggrraaffiiccaall VV`̀iiii VViisstteerrnnaa,, ppeessttee ddrruumm ddeePPee[[tteerraa LLaa AAddaamm..

foto: Ic` Giurgiu

55 2255 iiaannuuaarriiee 22000066,, mmuullttee ggrraaddee ssuubb zzeerroo.. AAppuuss ddee ssooaarree ppeessttee iinnttrraarreeaa\\nn PPee[[tteerraa LLaa AAddaamm,, uunnddee ssee aaffll`̀ cceeaa mmaaii iimmppoorrttaanntt`̀ ssttaa]]iiuunnee pplleeiissttoocceenn`̀ddiinn RRoommâânniiaa.. LLaa bbaazzaa iimmaaggiinniiii,, pprriinnttrree mmaalluurrii pp`̀mmâânnttooaassee,, ddee llaa ddrreeaappttaasspprree ssttâânnggaa ccuurrggee aappaa VViisstteerrnneeii..


www.alpinet.org

41


66 OO ppaarrttee ddiinn iinnttrraarreeaa pprriinncciippaall`̀ \\nn PPee[[tteerraa LLaa AAddaamm,,vv`̀zzuutt`̀ ddee ddeeaassuupprraa ss`̀rriittoorriiii ddee 22,,55 mmeettrrii ((uurrmm`̀rree[[ttee hhaarrttaa 88))..


77 PPeerrssooaannaa ddiinn pprriimmuull ppllaann aall iimmaaggiinniiii ssee aaffll`̀ ddeeaassuupprraass`̀rriittoorriiii ddee 22,,55 mmeettrrii ddiinn aapprrooppiieerreeaa iinnttrr`̀rriiii \\nn PPee[[tteerraaLLaa AAddaamm ((vveezzii hhaarrttaa 88)).. TToott ssttrraattuull ddee aalluuvviiuunnii [[iiddeeppuunneerrii ddee ppee rroocc`̀ ((aaddâânncc ddee ppâânn`̀ llaa 55 mmeettrrii)) aa ffoosstteexxccaavvaatt ddee aarrhheeoollooggii ((vveezzii hhaarrttaa 88..11)),, ddiinn ss`̀pp`̀ttuurr`̀aappaarrâânndd ppiieesseellee ccaarree ffaacc ddiinn aacceeaasstt`̀ ccaavviittaattee cceeaa mmaaiiiimmppoorrttaanntt`̀ ssttaa]]iiuunnee pplleeiissttoocceenn`̀ ddiinn RRoommâânniiaa..

foto: Ic` Giurgiu

www.alpinet.org

42


Pe[

tera

LLa

AAda

m

110033,,

66 mm

eettrrii

ddeezz

vvoolltt

aarree

ttoottaa

ll`̀++

1155,,88

mmeett

rrii dd

eenniivv

eellaarr

ee

HHaarr

ttaa 88

..

ppllaann

uull cc

aavviitt

`̀]]iiii

pprrooff

iilluull

www.alpinet.org

43

Cam ce ni s-a \ntâmplat atunci este unaspect specific Dobrogei; nu trebuie s`faci mari eforturi pentru a remarca lu-cruri deosebite: unelte vechi, obiecte dinceramic`, pietre cioplite cu dalta etc.

{i dac` al]ii au sim]it, la fel ca [i mi-ne, c` informa]ia despre vechile locuiride pe teritoriul României le-a fost pre-zentat` trunchiat (\n [coal` sau altunde-va) le pot recomanda o bun` privire deansamblu, realizat` de un… american,Paul McKendrick (Pietrele dacilor vor-besc, Editura [tiin]ific` [i enciclopedic`,Bucure[ti, 1978).

Acces ppeValea VVisterna

La nord-vest de Constan]a este lo-calitatea Mihail Kog`lniceanu (harta 1);la nord de Mihail Kog`lniceanu (h`r]ile 1[i 2), în perimetrul cu latura de aproxi-mativ 9 km al localit`]ilor Târgu[or(vest), Cheia (nord) [i Gura Dobrogei(est), accesibile dinspre E60, pe drumasfaltat se ajunge la pe[teri, chei deose-bit de spectaculoase, foste colonii de co-rali (vezi [i articolul Coralii de lâng` Li-toral, din num`rul 77 al revistei noastre,paginile 33-43). Drumul dintre localit`-]ile Cheia [i Gura Dobrogei, prin Casian(harta 2), nu este acesibil decât cu ma[i-n` de teren sau cu c`ru]a.

Am cules date de pe teren cu ajutorprimit de la Cristina Laz`r [i Andrei Sa-moil, ambii din Bucure[ti. Mul]umiripentru sprijin se cuvin [i revistei Ofertespeciale, din Bucure[ti, care a finan]atuna dintre deplas`ri.

De la sta]ia de cale ferat` Târgu[orDobrogea (aflat` geografic pe malulstâng al Vìi Visterna), pe drumul c`trenord-est, pietruit, spre localitatea GuraDobrogei (imaginile 11, 13, 15), coborâmîn Valea Visterna (pe malul stâng geogra-fic al acesteia), ap` afluent de dreapta alVìi Casimcea. Trecem de la peisajul pla-toului modelat în [isturi verzi (cele maivechi roci din România, vizibile [i în...asfaltul de pe drumurile din zon`, încomponen]a c`ruia au fost incluse) la celal falezei de calcar (imaginile 5, 10, 11)din malul drept al Vìi Visterna, form` re-cifal`, din Jurasic (acum circa 150 mili-oane de ani). Eroziunea diferen]ial` [iprocesele de modelare a calcarelor au dus

la un relief ruiniform, cu turnuri [i blo-curi deta[ate, pe care apar microforme([`n]ule]e, numite lapiezuri). Deasuprafalezei de calcar este un amplu relief in-teresant, tìat de mai multe vì scurte,pe care din p`cate nu am avut când s`-lparcurgem la pas.

Din amonte spre aval, în maluldrept al Vìi Visterna apar dou` cavit`]ifoarte interesante, la mic` distan]` unade alta, numite Pe[tera La Adam [i Pe[-

tera Liliecilor de la Gura Dobrogei. Înmalul opus al vìi fa]` de intrarea Pe[teriiLa Adam se mai pot descoperi, la supra-fa]` (imaginile 3, 13), silexuri - uneltepreistorice (atât de populate au fostaceste locuri, atât de pu]in sunt \nc` stu-diate [i cunoscute în perioada actual`).

La ie[irea Vìi Visterna din calcare,aval de Pe[tera Liliecilor, se afl` un im-portant izvor carstic, captat, numit {ere-


HHaarrttaa 88..11,, rreepprroodduuss`̀ddiinn ttoommuull II-IIII,,LLuuccrr`̀rriillee IInnssttiittuuttuulluuiiddee SSppeeoollooggiiee ""EEmmiillRRaaccoovvii]]`̀"",, aarrttiiccoolluullsseemmnnaatt ddee MMaarrggaarreettaaDDuummiittrreessccuu,, PPeettrreeSSaammssoonn,, EElleennaaTTeerrzzeeaa,, CCoossttiinnRR`̀dduulleessccuu,, MMaatteeiiGGhhiiccaa - PPee[[tteerraa LLaaAAddaamm,, ssttaa]]iiuunnee pplleeiiss-ttoocceenn`̀,, ppaaggiinniillee 222299-228844..

Pe[teraLa AAdam

www.alpinet.org

met (imaginea 15). În casele de lâng` ellocuiesc uneori câ]iva oameni. Apele dincalcarele în care sunt s`pate cele dou`pe[teri se dreneaz` c`tre sud-est, spreLacul Ta[aul (vezi h`r]ile 1 [i 2).

De la gara Târgu[or, spre direc]iaTulcea (nord), dup` 300 m se ajunge la[oseaua dintre localit`]ile Târgu[or [i Mi-hail Kog`lniceanu. Intr`m acum pe [o-seaua aceasta [i mergem spre sud, c`treMihail Kog`lniceanu. Imediat ajungem lao ramifica]ie de unde se desprinde, c`trenord-est, drumul pietruit spre avalul VìiVisterna. Dup` 300 metri parcur[i peacest drum ajungem în dreptul g`rii Târ-gu[or. De aici mai avem 2,7 kilometripân` în dreptul Pe[terii La Adam (65 maltitudine/ imaginea 5). (Pe[tera se afl`la aproximativ 20 metri în linie dreapt`fa]` de talvegul Vìi Visterna, cu circa 2metri mai sus de acesta.) Din dreptulpe[terii, pe drum, mai sunt 300 de metripân` la un pode] de beton (55 metri alti-tudine) peste valea ce vine din stânga,de sub viaductul cìi ferate.

De la acest pode], spre aval, maisunt circa 300 metri pân` la urm`torulpod de beton (aproximativ 55 metri alti-tudine), situat de data acesta peste apaVisternei (imaginea 15). Trecem pode]ul[i spre dreapta se desprinde un drum pie-truit, scurt, c`tre amontele Visternei, pemalul drept geografic al acesteia. Ajun-gem dup` câteva zeci de metri la un mic

grup de case (captare de ap`, canton fo-restier). De la acestea mergem înspreamonte aproximativ 150 metri, pe c`ra-rea din p`duricea de pe malul apei. Vomurca apoi spre stânga noastr`, 40 metri di-feren]` de nivel, pe potec`, pân` pe brânape care se afl` trei dintre cele patru in-tr`ri în Pe[tera Liliecilor (imaginea 10).

Pe[tera LLa AAdam

Aflat` spre centrul [i \n baza falezeidin imaginea 5, spa]ioasa intrare \n cavi-tate (circa 8 metri \n`l]ime) este u[or deobservat \n sezonul f`r` frunz`; iar \n afa-ra acestuia, chiar [i ochiul versat al unuispeolog nu o poate descoperi chiar ime-diat, dincolo de arborele de corn, tufele[i lianele care se \ncâlcesc \n fa]a ei.

Dincolo de intrare urmeaz` o galerieampl` (imaginile 6 [i 7), \nalt` (pân` la11,5 metri), puternic ascendent`, cu pe-re]i care ba se desfac, ba se apropie, pier-zându-se treptat \n profund \ntuneric(vezi [i h`r]ile 8 [i 8.1). Prin tavanul ga-leriei mai vine lumin` [i din alte spa]ii decomunicare cu exteriorul. Cândva, tarede mult, prin pe[tera asta a curs o ap`, la\nceput mai strâns` \n spa]iul fisurii dintavan, apoi l`rgind, scobind pere]ii, cas-cadând pe podea. Iar apoi (vezi h`r]ile 8[i 8.1 [i imaginile 6, 7) s-au adunat, stratpeste strat urme ale timpurilor \n care a

trìt aceast` regiune; cu vremuri mai cal-de sau mai reci, cu oameni sau nu prinpreajm`. Paleontologii au s`pat \n unelelocuri pân` la 5 metri adâncime [i uitea[a cunoa[tem acum o serie de date des-pre evolu]ia Dobrogei. La Muzeul Geo-logic din Bucure[ti, la etaj, \ntr-una dins`li se afl` o reconstituire a uneia dintres`p`turi; se vede cum ar`tau straturilepuse la locul lor iar al`turi, pe mese, maimulte piese osteologice scoase din cap-cana de p`mânt \n care au fost prinse detimpuri ne permit s` ne imagin`m faunacare a trecut prin aceste locuri.

Deosebit de interesant - prin am-plele studii pe care le ofer` despre zon` -este tomul I-II din Lucr`rile Institutuluide Speologie "Emil Racovi]`": NicolaeOrghidan - Bazinul Vìi Casimcea, obser-va]ii geomorfologice, paginile 209-227;Margareta Dumitrescu, Petre Samson,Elena Terzea, Costin R`dulescu, MateiGhica - Pe[tera La Adam, sta]iune pleis-tocen`, paginile 229-284; Olga Necrasov -Date cu privire la mugurele dentar umandescoperit \n stratul paleolitic superior

44


PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr ddee llaa GGuurraa DDoobbrrooggeeii

1100 SSffâârr[[iitt ddee iiaannuuaarriiee.. LLiippssaa ffrruunnzzeelloorrnnee ddeezzvv`̀lluuiiee ttooaattee ccoottllooaanneellee ffaalleezzeeiiddoommiinnaatt`̀ ddee PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr.. PPootteeccaaddee ppee ggrroohhoottii[[uull ddiinn cceennttrruull eeii,, aalluunneeccoossmmaaii aalleess ssuubb ssttrr`̀lluucciirreeaa ssooaarreelluuiippuutteerrnniicc,, nnee dduuccee llaa cc`̀rraarreeaa ddee llaanniivveelluull iinnttrr`̀rriilloorr \\nn ccaavviittaattee..


www.alpinet.org

45

DDoobbrrooggeeaaInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

1111 DDiinn aapprrooppiieerreeaa iinnttrr`̀rriiii CC aa PPee[[tteerriiii LLiilliieecciilloorr ((vveezzii hhaarrttaa 1177)) pprriivviimm cc`̀ttrreeaammoonntteellee VV`̀iiii VViisstteerrnnaa;; aammbbiiii vveerrssaann]]ii pprreezziinntt`̀ ffoorrmmee ddee rreelliieeff iinntteerreessaannttee..

foto: Ic` Giurgiu

sspprreeGGuurraa

DDoobbrrooggeeii

sspprreeTTâârrgguu[[oorr

VVaalleeaaVViisstteerrnnaa

1122 IInnttrraarreeaa CC \\nn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr((vveezzii hhaarrttaa 1177));; \\nn ggaalleerriiaa ssppaa]]iiooaass`̀ccaarree uurrmmeeaazz`̀,, ppee ttiimmppuull ccaanniiccuulleeiiddee vvaarr`̀ eessttee llooccuull ppoottrriivviitt ppeennttrruu aagg`̀ssii uunn ssttrroopp ddee rr`̀ccooaarree..


www.alpinet.org

46


1133 DDee llâânngg`̀ iinnttrraarreeaa BB \\nn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa 1177))vveeddeemm ppoodduull ddee ccaallee ffeerraatt`̀ aall lliinniieeii MMeeddggiiddiiaa - TTuullcceeaa..SSpprree aammoonnttee ddee eell,, ppee aacceellaa[[ii vveerrssaannttccuu PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr,, eessttee PPee[[tteerraa LLaa AAddaamm..

fotografii: Ic` Giurgiu

1144 EEmmiilliiaa MMaarriinneessccuu,, llâânngg`̀iinnttrraarreeaa BB \\nn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr((hhaarrttaa 1177)),, aacccceess \\nn ccaavviittaattee ccaarreeppaarree iinnccoommoodd llaa pprriimmaa vveeddeerree..

1155 IImmeeddiiaatt ddiinn aavvaall ddee iinnttrraarreeaa BB \\nn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa 1177))pprriivviimm llaa bbaazzaa ffaalleezzeeii ccaallccaarrooaassee ppee ccaarree oo ddoommiinn`̀ ccaavviittaatteeaa..

VViisstteerrnnaa,,\\nngghhee]]aatt`̀ bbooccnn`̀,,

ccuurrggee sspprree ddrreeaappttaa

VViisstteerrnnaa,,ccuu ppoodd ddee gghheeaa]]`̀,,

ccuurrggee cc`̀ttrree ddrreeaappttaa

IIzzvvoorruull {{eerreemmeett,,aaccuumm ccaappttaatt

sspprreeGGuurraa

DDoobbrrooggeeii

sspprreeTTâârrgguu[[oorr

www.alpinet.org

47

DDoobbrrooggeeaa

din Pe[tera La Adam, paginile 285-291.Iat` câteva dintre descoperirile care

au rezultat prin s`pare \n straturile dinpe[ter`: dou` basoreliefuri cu suporturi [itrei altare consacrate cultului zeului per-san Mithra (datând se pare din secolul alIV-lea era noastr`, expuse la Muzeul deArheologie din Constan]a), lespede cuinscrip]ii, silexuri, ceramic` veche, cera-mic` dacic`, ceramic` roman`, oase deren, castor, mamut, hien` de pe[ter`, hie-n` de step`, panter`, leu de pe[ter`, ursde pe[ter`, urs brun, cerb ro[u, bizon, cal,rinocer lânos, hârciog, un mugure de mo-lar uman etc. etc. Se apreciaz` c` Pe[teraLa Adam con]ine cea mai important` sta-]iune pleistocen` din România.

|n martie 1992, echipa Clubului despeologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti,compus` din Bogdan Constantinescu,Valentin }intea [i C`t`lin C`z`naru aparcurs [i cartat Pe[tera la Adam (veziharta 8). Fa]` de bibliografia existent`

(harta 8.1 [i datele din Cristian Goran -Catalogul sistematic al pe[terilor din Ro-mânia - Bucure[ti, CNEFS, 1982), adic`43 metri dezvoltare [i -3 metri denivela-re, s-a ob]inut o dezvoltare total` de103,6 metri [i o denivelare de +15,8metri.

Pe[tera LLiliecilorde lla GGura DDobrogei

|n imaginea 15, unde captarea dincentrul pozei este f`cut` pe Izvorul {ere-met, se vede \n dreapta \nceputul falezeicalcaroase din malul drept geografic al Pâ-râului Visterna. Imediat amonte de imagi-nea 15 este situat` imaginea 10, iar pecentrul acesteia vedem cum suie o potec`aflat` pe grohoti[; imediat cum panta se\mblânze[te, c`tre stânga se deruleaz` opotec` \ngust`, mai mult orizontal`, care

trece pe la cele trei intr`ri ale Pe[terii Li-liecilor de la Gura Dobrogei.

|n imaginile 16 [i 17 avem cele dou`h`r]i cunoscute ale pe[terii. Prima a fostrealizat` de echipa Margareta Dumitres-cu, Traian Orghidan, Jana Tanasachi; adoua de Valentin }intea [i Bogdan Cons-tantinescu, de la Clubul de speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti. Pe harta 16intr`rile sunt notate dând prioritate mo-dului \n care omul le frecventeaz`. Peharta 17 cele trei intr`ri ale pe[terii suntindicate \n ordinea altitudinii lor absolu-te, de la cea mai de sus (A) la cea mai dejos (C); la aceast` hart` vom face referiri\n continuare.

Harta 16 (Margareta Dumitrescu,Traian Orghidan, Jana Tanasachi) indic`500 metri lungime [i -15 metri denivela-re iar harta 17, realizat` de Clubul "EmilRacovi]`" (Valentin }intea [i BogdanConstantinescu) are 656 metri dezvolta-re total` [i 26,2 (-14,2/ +12) metri deni-


HHaarrttaa 1166,, rreeaalliizzaatt`̀ ddee MMaarrggaarreettaa DDuummiittrreessccuu,, TTrraaiiaann OOrrgghhiiddaann,, JJaannaa TTaannaassaacchhii..

Pe[tera LLiliecilor dde llaGura DDobrogei

www.alpinet.org

48


velare; pe harta 17 sunt subliniate cu ro-[u locurile unde se ating cota cea mai joa-s` [i cea mai ridicat` din interiorul pe[-terii.

Dincolo de intrarea C (cota -7,6metri, vezi harta 17 [i imaginea 12/ aflat`

la aproximativ 40-50 metri diferen]` denivel fa]` de baza falezei calcaroase dinimaginea 10) p`trundem \n primul spa-]iu important al pe[terii (imaginea 18),adic` Sala b pe harta 17, de unde se des-prind (c`tre sud [i est) cele dou` galeriiprincipale ale cavit`]ii. Formele ample de

pe tavan [i pere]i ne arat` deja c` Pe[teraLiliecilor a fost creat` \n regim inundat(adic` \ntr-o vreme când toate spa]iile ei,pe cât de mari erau atunci, \n formare,erau pline ochi cu ap`). A urmat \n evo-lu]ia cavit`]ii o etap` când deasupra apeiau \nceput s` apar` spa]ii aerate, \n timp

Pe[

tera

LLili

ecilo

rde

llaG

ura

DDob

roge

i6655

66 mm

eettrrii

ddeezz

vvoolltt

aarree

ttoottaa

ll`̀2266

,,22 ((

-1144,,

22// ++

1122))

mmeett

rrii dd

eenniivv

eellaarr

ee

ppllaann

uull cc

aavviitt

`̀]]iiii

pprrooff

iill ddee

llaa iinn

ttrraarr

eeaaCC

,, ppee

GGaall

eerriiaa

eesstt

iicc`̀

((ccuu

cceerraa

mmiicc

`̀))

pprrooff

iill ddee

llaa iinn

ttrraarr

eeaaCC

,, ppee

GGaall

eerriiaa

ssuudd

iicc`̀

((ccuu

ffoossii

llee))

HHaarr

ttaa 11

77,, rr

eeaalliizz

aatt`̀

ddee CC

lluubbuu

ll ddee

ssppeeoo

llooggii

ee ““EE

mmiill

RRaacc

oovvii]]

`̀”” BB

uuccuurr

ee[[ttii

..

www.alpinet.org

ce lichidul circula/ curgea - probabil c`tredirec]ia nord - l`sând pe pere]i (vezi ima-ginea 19/ la sud de Sala b) urme deosebitde evidente ale acestei etape. |n fine, aurmat o vreme când sursa de ap` care atrecut prin aceast` pe[ter` a secat (oridin cauza \n`l]`rii generale a blocului \ncare se afl` acum cavitatea, ori din cauzatrecerii scurgerii care a format pe[tera c`-tre un nivel inferior de curgere). Noi ammai constatat c` \n prezent (vezi imagi-nea 24), doar pe galeria din estul cavit`]ii(Galeria cu ceramic`) se mai formeaz` uncurs temporar, larg de pân` la un metru [iadânc de câ]iva centimetri.

Continuând s` avans`m spre sudprin Galeria cu fosile, dincolo de Sala b a-par [i alte locuri care ne arat` foarte clarc` modelul de evolu]ie a pe[terii a fostcel detaliat de noi mai sus: \n imaginile20 [i 21 sunt urme de curgere \n regimtotal inundat \n zona tavanului iar apoi,mai jos, model`ri ale pere]ilor prin curge-re cu nivel liber; iar \n imaginea 22 ve-dem forme ample pe tavan, dezvoltate \nregim inundat.

Pe Galeria cu ceramic`, unde p`-trundem din Sala b (imaginea 18, harta17), dup` ce trecem de galeria care duce

la intrarea B a Pe[terii Liliecilor, \nain-t`m pe un culoar bine reprezentat \nimaginile 23 [i 24, unde contururile numai sunt din roca compact` pe care am\ntâlnit-o pe galeria ce ducea c`tre sud(Galeria cu fosile). |n extremitatea vesti-c` a acestui culoar, lâng` peretele drept\n sensul de \naintare c`tre est, \ntr-oadâncitur` a podelei se mai afl` un bloc


49

1188 SSaallaa ddee llâânngg`̀ iinnttrraarreeaa CC \\nn PPee[[tteerraaLLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa 1177)),, ddee uunnddee sseepp`̀ttrruunnddee ppee GGaalleerriiaa ccuu cceerraammiicc`̀ ((sspprreeeesstt)) [[ii GGaalleerriiaa ccuu ffoossiillee ((sspprree ssuudd))..

foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,Emilia Marinescu, Cristina Laz`r

www.alpinet.org

masiv de piatr`, cu laturi ce par prelucra-te prin cioplire. De abia dup` ce am tre-cut c`tre est de spa]iile prinse \n imagi-nile 23 [i 24 reg`sim pe o scurt` distan]`(vezi imaginea 25) roc` compact`, cu ur-me de s`pare sub presiune la partea din-spre tavan [i cu urme de curgere cu nivelliber la partea dinspre podea. Podeauaacestei galerii (Galeria cu ceramic`) estedeformat` de câteva gropi s`pate (vezi [iimaginile 23 [i 26).

Strat de guano (gunoi de liliac) exis-t` \n locuri din ambele galerii principale.Din p`cate, din diverse motive (nici unuldintre ele logic), coloniile de lilieci suntagresate violent de oameni. Exceptândzonele din jurul celor trei intr`ri, tempe-ratura din pe[ter` se men]ine \n tot cur-sul anului \n jurul valorii de 12 grade Cel-sius.

|n Galeria cu fosile sunt locuri undepere]ii con]in resturi de animale care autr`it \n m`rile jurasice (potrivit lui DanPatrulius [i Traian Orghidan, 1964); ast-fel de resturi fosile se g`sesc [i \n roca dela exterior. |n Galeria cu ceramic` au fostg`site silexuri, obiecte de ceramic`, mo-nezi etc. r`mase de la popula]iile care aufolosit pe[tera \ncepând din paleoliticulsuperior [i pân` \n secolul al XVIII-lea.Exist` p`rerea (Pe[teri din România,1976, pagina 405) c` tunelul din imagi-nile 23, 24 a fost amenajat de om; perso-nal, nu ni se pare c` pere]ii au suferitprelucr`ri.

MisterioasaPe[ter` KKeiris

Unii arheologi sunt de p`rere c` pe[-tera despre care vorbe[te Dio Cassius(cartea LI, vezi textul de mai jos) este fiecea de la Gura Dobrogei (Vasile Pârvan)fie cea de la Limanu (Vasile Boronean]).


50

1199 PPee GGaalleerriiaa ssuuddiicc`̀ ((ccuu ffoossiillee)) ddiinn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr((hhaarrttaa 1177)) ssuunntt uurrmmee aammppllee aallee ccuurrggeerriiii ccuu nniivveell lliibbeerr,, ll`̀ssaatteeddee ccuurrssuull ssuubbtteerraann ccaarree aa mmooddeellaatt tteerraassee \\nn ppeerree]]ii..

foto: Emilia Marinescu, Mircea Vl`dulescu

2200 PPee GGaalleerriiaa ssuuddiicc`̀ ((ccuu ffoossiillee)) ddiinn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr((hhaarrttaa 1177)),, ttaavvaann ss`̀ppaatt ssuubb pprreessiiuunnee [[ii ppeerree]]ii ppee ccaarree aappaaaa ll`̀ssaatt uurrmmee aallee ccoobboorrâârriiii ssaallee ttrreeppttaattee..

foto: Emilia Marinescu, Cristina Laz`r

www.alpinet.org

S` parcurgem \ntâi textul lui DioCassius, reprodus de pe www.sarmizege-tusa.org (unde g`sim foarte multe alte in-forma]ii interesante) [i completat cu da-te din Mic dic]ionar enciclopedic, Editu-ra enciclopedic` român`, Bucure[ti, 1972.

Dio Cassius. Istoric grec [i om poli-tic roman, n`scut pe la 155 e.n. Senator,edil, consul \n dou` r\nduri, proconsul \nAfrica [i guvernator \n Panonia Superioa-r`. S-a retras (229 e.n.) la Niceea, unde ascris Istoria Roman`, \n 80 de c`r]i, p`s-trate p\n` la noi fragmentar (a murit \nanul 236 e.n.).

LI, 227. Dacii locuiesc pe ambele maluri

ale Istrului. Dar cei care sunt dincoace

de fluviu - l\ng` ]ara tribalilor - ]in cu pla-ta birurilor de Moesia [i se numesc mo-esi, afar` de cei a[eza]i foarte aproape detribali. Cei de dincolo poart` numele dedaci, fie c` sunt ge]i, fie c` sunt traci dinneamul dacilor care locuiau odinioar` \nRodope.

8. Dacii ace[tia trimiseser` mai \na-inte vreme soli la Cezar (100-44 \.e.n.)dar nu c`p`tar` nimic din c\te ceruser` [itrecur` de partea lui Antoniu (82-30\.e.n.), f`r` a-i fi \ns` de mult folos, c`cierau dezbina]i.

LI, 232. Chiar \n vremea \n care aveau loc

aceste evenimente, Marcus Crassus(115-53 \.e.n.) fu trimis \n Macedonia [i

51


2211 PPee GGaalleerriiaa ssuuddiicc`̀ ((ccuu ffoossiillee)) ddiinn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa1177)),, ttaavvaann oorriizzoonnttaall,, ss`̀ppaatt ssuubb pprreessiiuunnee [[ii aappooii ggaalleerriiee ffoorrmmaatt`̀pprriinn rraappiiddaa ccoobboorrâârree aa ccuurrggeerriiii ccuu nniivveell lliibbeerr..

foto: Mircea Vl`dulescu, Emilia Marinescu

2222 PPee GGaalleerriiaa ssuuddiicc`̀ ((ccuu ffoossiillee)) ddiinn PPee[[tteerraaLLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa 1177)),, ffoorrmmee ddee ss`̀ppaarree ssuubbpprreessiiuunnee ppee ttaavvaannuull ccaarree aadd`̀ppoossttee[[ttee aaccuummmmiiccii ccoolloonniiii ddee lliilliieeccii..

foto: Emilia Marinescu, Mircea Vl`dulescu

www.alpinet.org

Grecia [i porni un r`zboi \mpotriva daci-lor [i a bastarnilor.

3. Bastarnii sunt socoti]i sci]i. Tre-c\nd atunci Istrul, ei au supus Moesia(denumirea roman` a regiunii dintre Bal-cani [i Dun`re), care se afla \n fa]a lor;apoi i-au supus pe tribali, vecinii Moesiei[i pe dardani, care locuiesc \n regiuneatribalilor. |n vreme ce s`v\r[eau ei aces-tea, nu s-au lovit de romani.

4. Dar dup` ce trecur` mun]ii Hae-mus [i n`v`lir` \n Tracia (denumire a re-gatului elenistic condus de Lisimah \nsecolele 4-3 \.e.n.) dentele]ilor, alia]i aiRomei, Crassus porni \mpotriva lor…fiindc` se temea pentru Macedonia. |n-grozindu-i doar cu sosirea sa, el \i alung`din ]ar`, f`r` lupt`.

5. Dup` aceasta, pe c\nd se retr`-geau \n ]ara lor, i-a urm`rit. {i astfel adu-se sub st`p\nirea romanilor ]inutul numitSegetica.

El se n`pusti [i asupra Moesiei, pecare o devast`. La atacul unei pozi]ii \n-t`rite, avangarda lui a suferit o \nfr\ngere.

Moesii crezur` c` oamenii aceia sunt sin-guri [i pornir` la atac. Dar Crassus veni \najutorul avang`rzii cu restul armatei [i-lzdrobi pe vr`jma[ iar cetatea o \mpresur`[i o cuceri.

LI, 241. |n vreme ce s`v\r[ea acestea, bas-

tarnii s-au oprit din fug` [i au r`mas pemalurile r\ului Cedros, a[tept\nd s` vad`ce se va petrece. {i fiindc` biruindu-i pemoesi, Crassus mergea [i \mpotriva lor,bastarnii \i trimiser` soli [i-i cerur` s` nu-i urm`reasc`.

2. Crassus \i ]inu pe loc, sub cuv\ntc` le va da r`spunsul a doua zi. De altfeli-a primit [i i-a \mb`tat, \nc\t le-a aflattoate planurile.

3. |ntre timp, Crassus merse \n tim-pul nop]ii l\ng` o p`dure [i a[ez` \n fa]aei iscoade. L`sase armata lui s` se odih-neasc`. Apoi bastarnii crezur` c` iscoade-le sunt singure [i se n`pustir` asupra lor.I-au urm`rit pe aceia \n retragerea lor p\-n` \n desi[ul p`durii. Pe mul]i Crassus

52


2233,, 2244GGaalleerriiaa eessttiicc`̀((ccuu cceerraammiicc`̀)) ddiinnPPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr((hhaarrttaa 1177)),,ddeebbuutteeaazz`̀ ccuu uunnccuullooaarr \\nn rroocc`̀ mmaaiippuu]]iinn ccoommppaacctt`̀,,ppaarrccuurrss ddee uunn ppâârrââuutteemmppoorraarr.. PPooddeeaauuaaaarree uurrmmee aallee uunnoorrss`̀pp`̀ttuurrii..

foto:Emilia Marinescu,Mircea Vl`dulescu

www.alpinet.org

i-a ucis acolo, iar pe mul]i i-a omor\t pec\nd fugeau.

4. C`ci ei se \mpiedicaser` de pro-priile lor c`ru]e, din spate. |n afar` de as-ta, vr\nd s`-[i scape copiii [i femeile, aufost zdrobi]i. Crassus \nsu[i ucise pe re-gele lor, Deldon.

LI, 261. Pe c\nd \nf`ptuia acestea, \i che-

m` \n ajutor Rholes (Conduc`tor geto-dac de pe teritoriul Dobrogei. Pentruajutorul dat lui Crassus \n luptele cu bas-tarnii, 29/ 28 \.e.n., August i-a acordat ti-tlul de "prieten [i aliat al poporului ro-man".), care se afla \n lupt` cu Dapyx, re-gele unor ge]i. Crassus porni s`-i ajute.El arunc` cavaleria vr`jma[ilor peste pe-destrimea lor. |nspìm\nt\ndu-i, f`cu unmare m`cel \n r\ndurile unora [i ale alto-ra, care fugeau.

2. Apoi \l \mpresur` [i pe Dapyx - re-fugiat \ntr-o fort`rea]`. Unul din cei a-fla]i \n fort`rea]` \l salut` de pe zid \nlimba greac`, intr` \n vorb` cu el [i hot`r\

s`-i predea fort`rea]a. Prin[i \n felul aces-ta, barbarii pornir` unii \mpotriva altora.Dapyx [i mul]i al]ii \[i g`sir` moartea.

3. Dup` ce a s`v\r[it acestea, Cras-sus s-a \ndreptat apoi spre pe[tera nu-mit` Keiris. Aceasta era at\t de \nc`p`-toare [i totodat` at\t de trainic`, \nc\t sepoveste[te c` titanii, c\nd au fost birui]ide zei, s-au refugiat acolo. |n locul aces-ta, b`[tina[ii - veni]i \n mare num`r -aduseser` cu ei printre altele lucrurilecele mai de pre] [i toate turmele lor.

4. Crassus cùt` [i astup` toate in-tr`rile \ntortochiate [i greu de aflat (alepe[terii) de aceea \i \nfr\nse pe ace[tiaprin foame. Biruitor, el nu cru]` nici peceilal]i ge]i, de[i \ntre Dapyx [i ei nu eranici o leg`tur`.

Dio Cassius scrie despre evenimen-te istorice petrecute pe teritoriul Dobro-gei dup` 200 de ani de la desf`[urarea lor,\ntr-o perioad` (\nceputul secolului alIII-lea) când circula]ia informa]iei [i cali-tatea con]inutului erau incerte (pentru

compara]ie s` ne gândim c` nu afl`m re-pede [i mai ales corect, ast`zi, care dintre[tirile media sunt cu adev`rat reale, ne-distorsionate de diverse interese). Ar fifost apoi imposibil, dup` 200 de ani, caautorul s` armonizeze toponime din di-verse limbi [i dialecte, s` dea localiz`ri si-gure (h`r]ile nu erau prea detaliate), s`deosebeasc` \ntotdeauna fabula]ia de a-dev`r.

|n lucrarea Arheologia pe[terilor [iminelor din România (Institutul de Me-morie Cultural`, Bucure[ti, 2000), la pre-zentarea Pe[terii Limanu, Vasile Boro-nean] scrie, printre altele: "Romanii \iasediaz`, le \nchid intr`rile (cavit`]ii)pentru a-i obliga prin asfixie s` ias` dinpe[ter`". Asist`m \n felul acesta la o de-naturare a textului lui Dio Cassius, carenu vorbe[te de asfixie ci de \nfometare.De altfel, cu excep]ia unor cavit`]i undetopoclimatul local permite ca fumul f`-cut la intr`rile lor s` circule \n subteran -ceea ce ar provoca dificult`]i de respira-]ie oamenilor din interior, aerul din pe[-teri este mai bun de respirat decât aerulde afar`; iar o pe[ter`, oricât de bine ar fiastupate intr`rile ei, tot prime[te aer su-ficient de la exterior.

Cotrobìnd ast`zi prin vìle [i locu-rile izolate din Dobrogea de sud, am con-statat c` localnicii folosesc aproape exclu-siv cuvintele canara (versant, deal) [i ceair(vale) pentru a delimita elementele derelief zonal. Fiecare a[ezare are ceair-ul ei,ssuubbssttaannttiivvuull ccoommuunn ddeevveenniinndd ttooppoonniimm lloo-ccaall ((aabbssoolluutt)), oamenii nefiind incomoda]ide faptul c` [i vecinii lor \[i numesc la felteritoriile. Ceair... keir... Keiris... DioCassius scrie dup` relat`rile altora (careeste pu]in probabil s` fi cunoscut \n am`-nunt toponimia local`), dup` 200 de anide la petrecerea evenimentelor... {i a-tunci, Keiris poate \nsemna doar vale, to-ponimul nemaiajutându-ne s` [tim des-pre care anume vale este vorba.

Dac` revedem ce scrie \n LI, 26, 3("|n locul acesta, b`[tina[ii - veni]i \n ma-re num`r - aduseser` cu ei printre altelelucrurile cele mai de pre] [i toate tur-mele lor.") Pe[tera Liliecilor de la GuraDobrogei este insuficient de spa]ioas`,

53


2255 PPee GGaalleerriiaa eessttiicc`̀ ((ccuu cceerraammiicc`̀)) ddiinnPPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa 1177)),, dduupp`̀ ccuullooaarruull \\nnrroocc`̀ mmaaii ppuu]]iinn ccoommppaacctt`̀ rree\\nnttââllnniimm ppee ttaavvaann[[ii ppeerree]]ii uurrmmee aammppllee ddee ss`̀ppaarree ssuubb pprreessiiuunnee..

foto: Mircea Vl`dulescu, Emilia Marinescu

www.alpinet.org

pe când Pe[tera Limanu (vezi Ic` Giur-giu, Cristina Laz`r, Andrei Samoil, Emi-lia Marinescu, Mircea Vl`dulescu - Pe[-tera Limanu - revista Invita]ie \n Car-pa]i, num`rul 55, 2006, paginile 3-28, ac-cesibil` gratuit la http://iic.alpinet.org)ofer` condi]ii generoase cu spa]iile multe[i ample pe care le g`sim \n galeriile ei(ca \n imaginile 27 [i 28). Numai c` (separe) Dapyx era rege pe un teritoriu situ-at la nord de cel al lui Rholes; [i atunciputem crede c` [i-ar fi dus supu[ii - cubunuri [i turme - tocmai \ntr-o pe[ter`de pe teritoriul lui Rholes?

F`r` alte surse istorice care s` per-mit` o localizare cât de cât sigur` a zoneiunde se afla pe[tera de care spune DioCassius, ne gândim deocamdat` cu scep-ticism la localizarea acesteia. Dar, cine[tie, Dobrogea calcaroas` fiind insufici-ent explorat`, poate c` viitoarele desco-periri vor aduce [i indicii \n aceast` pro-blem`.

54


2266 FFiinnaalluull GGaalleerriieeii eessttiiccee ((ccuu cceerraammiicc`̀))ddiinn PPee[[tteerraa LLiilliieecciilloorr ((hhaarrttaa 1177))..

foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,Emilia Marinescu, Cristina Laz`r

2277 PPee[[tteerraa LLiimmaannuu (vezi Ic` Giurgiu, Cristina Laz`r, Andrei Samoil, Emilia Marinescu,Mircea Vl`dulescu - Pe[tera Limanu - revista Invita]ie \n Carpa]i, num`rul 55, 2006, paginile3-28, accesibil` la http://iic.alpinet.org),, ggaalleerriiee ccuu ddiimmeennssiiuunnii ggeenneerrooaassee \\nn sseeccttoorruull IIIIII,, ssuuddiicc..

foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, Emilia Marinescu, Nicu Vil`u

www.alpinet.org

BBiibblliiooggrraaffiiee

Marcian Bleahu, Vasile Decu, {te-fan Negrea, Corneliu Ple[a, Ioan Povar`,Iosif Viehmann - Pe[teri din România -Editura [tiin]ific` [i enciclopedic`, Bu-cure[ti, 1976

Vasile Boronean] - Arheologia pe[te-rilor [i minelor din România - Institutulde Memorie Cultural`, Bucure[ti, 2000

Bogdan Constantinescu - Pe[teraLa Adam - Cercet`ri speologice, voum 3,1995, pagina 47, Bucure[ti, MinisterulTineretului [i Sportului, Clubul Na]ionalde Turism pentru Tineret

Margareta Dumitrescu, TraianOrghidan, Jana Tanasachi - Pe[tera de laGura Dobrogei - Anuarul ComitetuluiGeologic, Bucure[ti, 1958, tom XXXI,paginile 461-499

Ic` Giurgiu, Cristina Laz`r, AndreiSamoil, Emilia Marinescu, Mircea Vl`-dulescu - Pe[tera Limanu - revista Invi-ta]ie \n Carpa]i, num`rul 55, 2006, pagi-nile 3-28 (accesibil` gratuit, la

http://iic.alpinet.org)

Cristian Goran - Catalogul sistema-tic al pe[terilor din România - ConsiliulNa]ional pentru Educa]ie Fizic` [i Sport,Bucure[ti, 1982

Valentin }intea - Pe[tera Liliecilor -Cercet`ri speologice, Departamentul Ti-neretului din Ministerul Tineretului [iSportului, Clubul Na]ional de Turismpentru Tineret, volumul 1, Bucure[ti,1992, paginile 11-13

*** - Simpozionul de carstologieteoretic` [i aplicat`, edi]ia a XI-a, 1993,program - rezumate - excursii

Alte mmateriale ddin rrevista IInvita]ie \\n CCarpa]i, sserie nnou`, ddespre DDobrogea:

Ghidul MMun]ilor MM`cin ((turism, aalpinism, sspeologie, fflor`, ffaun`, hh`r]i),nr. 552, ppaginile 44-558; PPe[tera ccu llungi zziduri mmisterioase, nnr. 555, ppaginile 33-228;

Banchize ppe MMarea NNeagr`, nnr. 557, ppaginile 553-559;Canioane \\n lloess, nnr. 558, ppaginile 335-443;

Pe[tera ccu ssarcofage, nnr. 662, ppaginile 771-882;Cheile CChediu, nnr. 668, ppaginile 33-220; MMarile ccascade, nnr. 668, ppaginile 221-225;P`ducelul, nnr. 669, ppaginile 336-338; CCetatea CCapidava, nnr. 777, ppaginile 115-332;

Mun]i dde ccoral \\n ddrumul sspre LLitoral, nnr. 777, ppaginile 333-443.

55


2288 PPee[[tteerraa LLiimmaannuu ,, ggaalleerriiee ddiinn sseecc-ttoorruull IIIIII,, ssuuddiicc,, aaccoolloo uunnddee aa aavvuutt lloocc ooiinntteennss`̀ aaccttiivviittaattee ddee mmiinneerriitt..

foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,Cristina Laz`r

www.alpinet.org

iic.alpinet.org

56

MMuunn]] ii ii MMaarraammuurree[[uu lluu iiInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

text [i fotografii:Petru LLucian GGOJA(Baia Mare)

11-13 august 2006. Am pornit vineridup` amiaz`, pe o coad` de ploaie, sprePoieni de Sub Munte, apoi cabana silvic`Co[nea, loc în care, mul]umit` deosebi-tei ospitalit`]i a [efului de ocol, inginerulI. Tudic, adunasem în câ]iva ani, indife-rent de anotimp, deosebit de pl`cuteamintiri turistice. (vezi harta 1, extrasdin Jude]ul Maramure[, hart` turistic`,Oficiul Jude]ean de Turism Maramure[;vezi harta 2, autori Dumitru I[tvan [iIoan Pop, ambii din Baia Mare)

Traseu auto f`r` incidente din BaiaMare (prin Cavnic - V. Cosùlui) la Si-ghetu Marma]iei [i apoi peste Dl. Hera,înnecat în neguri, spre Petrova, Ruscova,Repedea (harta 1), în cele din urm` tre-când prin Poieni de Sub Munte, admi-rând debitul [i tumultuozitatea Vìi Rus-cova, s`ltând din greu pe hârtoapele cuuria[e b`l]i, an de an afundate de perido-curile înc`rcate cu bu[teni. Din Poienide Sub Munte pân` la Co[nea sunt 8,5-9kilometri, l`sând la dreapta V. Bardiu(h`r]ile 1, 2).

Am ajuns la caban` pe la ora 21,30.Burni]a [i se f`cuse destul de rece com-parativ cu nebunia torid` a precedenteiperioade. Am cinat, apoi ne-am culcat, nuînainte de-a fi admirat lucr`rile de înnoi-re aduse cabanei/ punct silvic de control.

Sâmb`t` mai burni]` pu]in dar apoinegurile lene[ plutinde de deasupra cul-milor Ruga[ [i Pecealu (harta 2) începur`s` se ridice, l`sând loc soarelui ca s` mân-gâie planta]ia de pini din fa]a cabanei [iafini[ul dens perie, cu poame ajunse lacoacere.

Pe la ora 8,30 am pornit-o în amon-tele Vìi Ruscova, spre confluen]a Rica(dreapta) cu Socolù (stânga/ imaginea3), acolo unde debuteaz` Culmea Pli[ca,care suie avântat spre vârful cu acela[inume (1393 m), continuând spre Vf. R`-chita (1573 m), poposind în final în am-

pla paji[te alpin` a Vf. Copila[u (1611 m/imaginea 13), loca]ie cu str`vechi tradi]iipastorale. Din p`cate [i acum, precum al-t`dat`, malul stâng al V. Ruscova, în luncade sub cabana Co[nea, locul unei vechirampe de afluire a materialului lemnos [ide debitare/ înc`rcare, era spurcat cubu[teni alandala, de[euri de lemn [i gr`-mezi de rumegu[ vechi [i recent.

Versantul vestic al Piciorului Pli[ca,cel dinspre mica [i îngrijita pepinier` sil-vic` (malul stâng al Vìi Socolù) fusesedefri[at în urm` cu 3-4 ani, în rest f`getulmatur r`m`sese în picioare. De la pod amcontinuat în amontele Vìi Rica, admi-rând stânc`riile alb sure stratificate, cuvâlcele abrupte, pe alocuri cu s`ritori [i to-rente separându-le spectaculos (roci dinpaleogen [i calcare triasice, cum aveam sàflu ulterior de la inginerul geolog Du-mitru I[tvan). O galerie scurt` a r`masaproape de pod [i de confluen]a cu Soco-lùl, decupat`-n versantul stâncos ornatcu mul]ime de buchete de campanulealbastre (imaginea 4). Similare galerii fu-seser` odinioar` începute în ambele ma-luri ale Socolùlui, ca parte dintr-un ambi-]ios proiect de amenajare hidrotehnic` aSome[ului, respectivele galerii urmând sàfluiasc` apele din bazinele Mun]ilor Ma-ramure[ului într-un viitor mare lac de acu-mulare cu scop energetic plasat pe Some[(lucrare similar` celor din Mun]ii F`g`ra-[ului, Parâng, Latori]a etc.).

De[i în urm` cu 3-4 ani Ocolul Sil-vic Poieni de Sub Munte organizase ac-]iuni de extragere din albia vìlor a mate-rialului lemnos (trunchiuri, bu[teni, r`-g`lii, ramuri etc.), acestea fiind utilizatedup` uscare drept lemn de foc, întretimp în albii viiturile adunaser` cantit`]iimportante de de[euri lemnoase, la co-turi, pe efemere insule de arocament saue[uate pe maluri, riscând s` blochezecursul vìlor, mai ales sub poduri la pro-ximele viituri.

În drum spre gura Lutoasei ne-amîntâlnit cu dou` peridocuri înc`rcate cubu[teni de molid, am fost dep`[i]i de untractor plecat dup` bu[teni cu o tileag`

(de model frecvent în zon`, aducând aatelaj cu anvelope de cauciuc), camione-te ducând tineri muncitori silvici/ druj-ba[i spre exploata]iile din fundul vìlor,am v`zut o mul]ime de adolescen]i/ ti-neri coborând alert, pe biciclete, majori-tatea venind de la v`c`ri[tea Reviaca(harta 2, imaginea 5) unde efectuaser`mulsul de diminea]`, ducând spre cas`laptele proasp`t.

V`c`ri[tea Reviaca (reper borna sil-vic` III/256) se afl` la circa 5 km de Co[-nea, s`la[ele pentru vite, confec]ionatedin lobe despicate din bu[teni de molid,fiind plasate de fapt pe imensul con an-trenat pe vale de la poalele Bardùlui(harta 1, gresii paleogene), Bucovincì(conglomerate cretacice, bolovani mari [irotunji]i prin rostogolire, având pe sec]i-une aspect de beton) [i Grohotului. Deremarcat c` aceste uria[e conuri dedejec]ii aluvionare sunt tipice Vìlor So-colù [i Rica, pe întreg cursul lor (unasimilar`, ocupat` de o v`c`ri[te mare, seafl` pe V. Socolù, la Pauzen).

De[i negurile [i nebuloasele plu-teau pân` spre poalele versan]ilor nor-dici ai Pecealului, Grohotului, Bucovincì[i Bardùlui (harta 1) se puteau observalesne extinsele areale defri[ate începândimediat dup` 1990 [i pân`-n prezent.

Am continuat spre confluen]a Ricacu Lutoasa, aflat` mai sus cu circa 1,5km, admirând de aproape un uliu p`s`rar,câ]iva corbi [i vioaie codobaturi aurii agi-tându-se în cùtare de musculi]e deasu-pra apei. La stânga, deasupra tinerei p`-duri (amestec de conifere cu f`get domi-nant) se ivi chelia frumoas` a Vf. Pli[ca.Valea Lutoasa fusese intens circulat` pedrumul autoforestier în urm` cu 2-4 anidar mai apoi interesul forestier se mutasemai sus, spre Vìle Budescu, Muschet [iversan]ii estici ai R`chitei [i Copila[ului.

Ajun[i pe malul drept al gurii Lu-toasei, la borna silvic` III/213 (1,45 orede la plecare), am început lungul [i ac-centuatul urcu[ al Culmii Lutoasa, înprezent acoperit` cu un codru tân`r de

Vârful Lutoasa Vârful Lutoasa

www.alpinet.org

57


HHaarrttaa 11..

www.alpinet.org

58


HHaarrttaa 22..

www.alpinet.org

f`get [i molidi[ (18-25 de ani), parcursde un fost drum de c`ru]e/ TAF, pe alo-curi intens s`pat de torente. Aici pl`cutasurpriz` au constituit-o pentru noi colo-niile succesive de g`lbiori fragezi, câtevaamanite toxice, pu]ine mân`t`rci plinede viermi [i dou` butonate, abia-nmugu-rite peste noapte. Umiditatea în excessporea aparent dificultatea pantei deo-sebite, noroc c` aveam doar rucsaci u[ori.

Câteva drumuri de TAF s-au des-prins mai apoi din culme pentru a cobor\în flancul drept al V. Lutoasa. Pe culme [ispre versantul nordic am putut remarcadistructivele efecte ale unor furtuni sol-date cu ruperi, dezr`d`cin`ri de arboret,preponderent molizi. Dup` o vreme pan-ta s-a domolit, traseul urmând o curb` denivel ce trece printr-un molidi[ maturajuns la vârsta optim` de exploatare [i r`-rit prin extrac]ie, acum invadat de bure]ivân`t c`rno[i necomestibili, ajungând înperimetrul primei stâne a Lutoasei (ima-ginea 6), cu dou` fântâni]e cu ape mine-rale carbogazoase feruginoase, una cu un[oarece de câmp plutind molatec deasu-pra apei, cealalt` protejat` cu un scundghizd [i capac de lemn.

L`trat molcom de ciob`nesc carpa-tin, r`get de m`gar, atipic pe aici unde sa-marul este tradi]ional realizat cu cai de

munte care au [ei de lemn acoperite cucergi vechi. Un urecheat cu dorsal` nea-gr` î[i proteja mogâldea]a întunecat`, unmicu] m`g`ru[ brun, asaltat de roiuriobraznice de mu[te. Ca urmare a p`[una-tului [i târlirii zeci de ani de-a rândul pa-ji[tea alpin` fusese treptat substituit` delanuri imense de [tevie [i urzici. Ajun[i lastân` (2,15 ore de la plecare) am întrebatde Tùl Lutoasa, spunându-ni-se c` eceva mai sus pe culme, în apropiereaunei mari cruci de lemn. Dup` ce ne-am

ref`cut rezerva de ap` potabil` de la unciurgù cu valù pentru ad`parea tur-melor, am continuat pe culme, în dreap-ta ivindu-se versan]ii v`lurit împ`duri]icu molidi[ [i f`get tân`r (malul stâng alVìi Lutoasa, imaginea 7) [i dincolo deei, de la Pecealu spre Grohot, Bucovinca[i în final pân` sub abruptul vest nord-vestic al Bardùlui, versan]ii defri[a]i înurm` cu 3-5 ani, la ras.

59


22..11 AAuuttoorriiii hh`̀rr]]iiii nnuumm`̀rruull 22,, DDuummiittrruu II[[ttvvaann [[ii IIoonniicc`̀ PPoopp ((ddee llaa ssttâânnggaa))..

33 CCoonnfflluueenn]]aa SSooccooll`̀uu ((ssttâânnggaa)) - RRiiccaa((ddrreeaappttaa)),, llooccuull ddee nnaa[[tteerree aa RRuussccoovveeii..

www.alpinet.org

La ora 12,40 (dup` 3,15 ore de la ple-care) am poposit pu]in lâng` crucea delemn, la Tùl Lutoasa (imaginea 8), pito-resc [i invadat de vegeta]ie lacustr` pe cir-ca 40% din suprafa]`; departe de el, sprevest (dincolo de V. Rica), profilându-se Vf.Pli[ca [i mai departe, dup` nev`zuta V.Socolù, înv`luite de tenebro[i nori deploaie, Vârfurile Mihailec (1918 m) [i Far-cù (1956 m) (vezi imaginile 9, 10).

Un tân`r p`stor cu un cal de samarcobora dinspre Vf. Lutoasa, de la stân`.Întrebându-l dac` exist` vreo potec` spreobâr[ia Vìi Lutoasa, pe care s` coborâmîn drumul autoforestier, nu a [tiut s` ner`spund`.

Nori pitore[ti se adunau/ destr`maudeasupra Grohotului, Bucovincì [i Bar-dùlui, l`sând liber` frumoasa culme deleg`tur` punctat` cu rari[te de molidi[spre nord-vest, Vf. Lutoasa. Am continu-at s` suim, dep`[ind al doilea tù nival,foarte mic, al Lutoasei. La stânga începus` se profileze vasta defri[are a obâr[ieiPârâului Travertin [i Budescu (harta 2)iar la nord-vest Copila[u (harta 2), cu de-fri[`ri pe picioarele est sud-estice. La ora13,15 eram ajun[i deasupra în[eu`rii ceprecede stâna de sub Vf. Lutoasa (ima-ginea 11), acum cu oile aflate \n staulpentru mulsul de miaz`zi.

Ne \ntâmpin` incredibil de pa[nic otrup` de vajnici ciob`ne[ti carpatini, doarunul singur mioritic, realmente cât ni[te

vi]ei, la gât cu jujeie de lemn frumos în-crustate cu cu]itul. Coloritul robei, masageneral`, alura dar [i agresivitatea multredus` comparativ cu câinii ciob`ne[tiromâne[ti cunoscu]i cu ani în urm` nedeterminau s` credem c` nu era exclus`metisarea cu masculi SaintBernard (lastâna n`sùdean` de sub Tùrile Buh`-escu din Mun]ii Rodnei v`zusem a[a ce-va în iunie 2005).

Norii de ploaie, pericolul unei aver-se disp`rur` treptat, ap`ru ar[i]a zilei.Dup` o scurt` pauz` am luat-o spre am-pla defri[are din stânga, coborând mai

60

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 MMuunn]] ii ii MMaarraammuurree[[uu lluu ii

44 CCaammppaannuullee..

55 TTrreecceerreeaa llaa vv`̀cc`̀rrii[[tteeaaddee ppee VVaalleeaa RRiiccaa..

www.alpinet.org

61


66 PPrriimmaa ssttâânn`̀ \\nnttââllnniitt`̀ ccâânndd uurrccii ppee MMuunntteellee LLuuttooaassaa..77 CCooddrriiii LLuuttooaasseeii..

www.alpinet.org

apoi Culmea Budescu [i versan]ii sud-vestici ai acestuia care aduceau amintede sinistrul spectacol al Muntelui SaintHelen post cataclism/ erup]ie vulcanic`.Arbori doborâ]i, neextra[i, cioate, bu[-teni de diferite grosimi/ lungimi l`sa]iprad` putrezirii, uneori în stive, soc,zmeur, zbur`toare cu parfumat violaceeflori, fragi cu rubinii fructe neverosimilde mari, mai la vale tufe de mur cu fructeabia date-n pârg luau loc molidi[ului.

Drumuri de TAF în ramp`, sp`latede averse/ torente n`prasnice, cu afundeoga[e, un r`coros ciurg`u din grohote, cuap` cristalin`, mai jos confluen]a g`l`gi-oaselor pâraie adunate-n V. Budescu. Ver-san]i afund t`ia]i de drumul de TAF, alu-neca]i o dat` cu tân`ra p`dure în curs denatural` regenerare. La ora 15,40 amajuns în drumul forestier Budescu (bornasilvic` III/203), continuând coborâreaspre V. Rica (harta 2). De aici mai aveam

62


88 TT`̀uull 11 ddee ppee MMuunntteellee LLuuttooaassaa..||nn ffuunnddaall,, VVff.. LLuuttooaassaa..

99 VVeeddeerree sspprree VVâârrffuurriillee PPllii[[ccaa ((11339933mm,, \\nn pprriimm ppllaann)),, RRuuggaa[[,,MMiihhaaiilleecc ((11991188 mm)),, FFaarrcc`̀uu ((11995566 mm));;vveezzii [[ii hhaarrttaa 22..

www.alpinet.org


63

1100 VVâârrffuull PPllii[[ccaa ((11339933 mm));; vveezzii [[ii iimmaaggiinneeaa 99..

1111 SSttâânnaa ddee ssuubb VVff.. LLuuttooaassaa,, llaa oorraa mmuullssuulluuii ddee pprrâânnzz..

www.alpinet.org

de mers în aval circa 8 km pentru a ne în-cheia circuitul (de aproximativ 17 km) lacabana Co[nea. Când am ajuns, aceastaera animat` de oaspe]i [i pl`cute ritmurimuzicale.

Dar pân` acolo am admirat bl`ni]aKarakul argintie a norilor migrând pe infi-nitul azuriu al boltei, iriza]iile valurilorrepezi ale Ricì, superbele campanule,ciorchii rubinii de bozii, tufele roz viola-cee cu iz de cimbri[or ale tufelor de so-vârf, b`l]ile din l`b`r]ata albie a Ricì [i

pâraielor cu ape acaparate de linti]`, ro-goz [i papur`… [i nu în ultimul rând co-drii de pe versan]ii vìlor, f`r` excep]ieextrem de tineri, unii de pân`-n 5 ani.

Du[, cur`]atul ciupercilor [i apoiprepararea savuroasei toc`ni]e de g`lbi-ori, o sear` de var` pl`cut`, cu dou` stele[i-o semilun` clipocind în noaptea calm`,mai târziu.

Duminic` diminea]a norii de ploaieîncepur` asaltul Vìi Ruscova suind gr`-bi]i Culmea Ruga[ului spre Groapa, obâr-

64


1122 PPiiaattrraa SSooccooll`̀uulluuii,, vv`̀zzuutt`̀ ddeellaa VVaalleeaa PPaauuzzeenn..

1133 CCooppiillaa[[uu ((11661111 mm,, vveezzii hhaarrttaa 22))..

www.alpinet.org

[ia V. Paulic (vezi harta 2), Stâni[oara [iVf. Mihailec.

În amontele V. Socolù am pornit laora 8,45, admirând confluen]a cu Rica,îngrijita pepinier` silvic`, molidi[ul tîn`r[i dens de pe malul drept al Socolùlui,debutul a dou` galerii miniere imediatapoi impresionanta Piatr` a Socolùlui(imaginea 12), sub aceasta [i pe maluldrept al vìi fostele cuptoare de ars var,cascada diafan` precum un voal de mi-reas` scurs`-n malul stâng al Socolùlui [iv`c`ri[]ea Pauzen, mai sus valea [i dru-mul forestier R`chita, cu bu[teni [i de-[euri lemnoase, mai apoi R`chita (harta2) [i cabana silvic` în care înnoptasem odat` în plin` iarn`, înainea asaltului Co-pila[ului pe drumul c`tanelor Mariei Te-reza, coborând pe o ninsoare de basm, cufulgi imen[i valsânzi [i Vf. Mihailec ar-gintiu în fundal, în fine r`stignirea de laconfluen]a Roso[u Mare (dreapta) cuRoso[u Mic (stânga).

Cursul inferioar al Socolùlui p`reamai pu]in colmatat cu bu[teni, lemne,r`g`lii, ramuri dar asta probabil [i datorit`schimb`rii cursului/ consolid`rii [i în`l-]`rii drumului autoforestier, refacerii po-durilor de sub Piatra Socolù [i Pauzen,amenaj`rii numeroaselor îndiguiri meni-

te s` dirijeze [i diminueze impactul vii-turilor iar în timp s` umple albia vìi, re-ducând treptat panta [i for]a de sp`lare/antrenare, similare lucr`ri fiind vizibile [ipe cursurile pâraielor [i torentelor aflu-ind în malul stâng al V. Socolù.

La r`stignirea R`chita era o mareramp` de afluire/ debitare/ înc`rcare abu[tenilor de molid tìa]i de pe versan]iisud-vestici ai R`chitei [i Copila[ului, ceisudici ai Iurcescului Mare [i Mic, apoi depe Culmea Bârs`nescu spre Roso[u Mic[i P. C`c`teasa.

Am continuat în amontele Roso[u-lui Mic (harta 2), l`sând la stânga o bara-c` forestier`, stive de bu[teni; drumul de-veni mai hârtopos [i umed din pricina iz-voarelor, alunec`rilor de teren din preaj-ma gurii torentelor iar albia vìi era ex-trem colmatat` cu material lemnos. In-tens sp`late [i defri[ate ap`rur` gurile vì-lor cu obâr[ia în z`noagele alpine de subCulmea Mihailecu (Groapa Lupului [iGroapa lui Bologa).

La confluen]a C`c`teasa - Julii (har-ta 2), lâng` dou` foste cabane forestierepr`bu[ite [i-n curs de putrezire, este oalt` mare ramp` de afluire a bu[tenilordinspre Bârs`nescu [i Corbu. Am trecut

valea suind în amontele P. Julii, impresi-ona]i de efectele devastatoare ale toren-]ilor/ viiturilor, enorma cantitate de ma-terial lemnos blocat în albie al`turi dearocament, în unele locuri fiind vizibilefectul dezr`d`cin`rilor consecutiv fur-tunilor sau alunec`rilor de teren.

Nebuloasele aduc`toare de avers` [ifurtun` se adunau vertiginos dinspre Po-ieni de Sub Munte, venind în valuri pesteCulmea Mihailecu, Vinderel [i Farcù, în-tunecând repede orizontul, la un momentdat începând rafale de vânt [i pic`turi r`z-le]e de ploaie. Fiindc` fuseser`m în anultrecut în frumoasa c`ldare glaciar` GroapaJulii, de aceast` dat` am renun]at, în pri-mul rând fiindc` un torent vijelios post-avers` care s` te surprind` în albia P. Julii etot ce nu-]i po]i dori ca turist.

Pe când ajunsesem din nou la obâr-[ia Roso[ului Mic furtuna se mistui l`-sând loc soarelui tot mai fierbinte. Amcoborât mai jos de R`chita, apoi am opritpentru a face plaj` în paji[tea invadat` desovârf, ment` s`lbatic`, alb roz p`r`lu[e,coada [oricelului, luând aminte la pes-carii ce momeau cu artificiale mu[te p`s-tr`vii V. Socolù sau la pu[tii de 4-8 ani ceumblau singuri [i dezinvol]i pe acestelungi [i izolate drumuri de munte.


65

1144 CCiiuuppeerrccuu]]ee..

www.alpinet.org

Mai apoi norii au început din nou s`se adune dinspre Poieni de Sub Muntedeasupra Mihailecului [i Farcùlui, aca-parând treptat întreaga zon` frontalier`nordic`.

Am plecat spre cas` dup` ora 14, ori-pila]i la trecerea pe lâng` gaterele/ de-pozitele de bu[teni, cherestea [i gr`mezide rumegu[ de pe malurile Ruscovei, ad-mirând enorm de mul]ii copii frumu[eicu slave tr`s`turi delicate, tineretul ie[itîn târgul duminical din buricul comunei,mai apoi alaiurile de nun]i cu occidentaleautoturisme, din grea trud` agonisite.

Animat` era [i Hera, de la ciuperca-rii ce ofer` în g`letu[e sau co[uri rodulculesului de-o zi trec`torilor, la picnicariiaduna]i prin poieni]ele de-o parte [i altaa [oselei.

Furtuna înfior`toare î[i f`cu apari]iaintrând în Baia Sprie, uria[a calot` de norinegri franjura]i cople[ind zona estic` a B`-ii Mari, f`când s` dispar` dintr-odat` co[ul

de 350 m de la Cuprom. Imediat c`zur`primii stropi mici de ploaie, al]ii uria[i a-poi aversa în valuri, punctat` cu r`pìturiscurte de grindin`, vântul îndoind ame-nin]`tor plopii, despuindu-i de r`muri[ [ifrunze. Pe când ajunsesem la Pia]a de ali-mente totul se sfâr[ise, doar imenseleb`l]i incapabil s` fie subit absorbite de ca-nalizare tr`dând potopul dinainte.

În minte începur` a ni se sedimentaproaspetele impresii adunate într-un miccrâmpei din Mun]ii Maramure[ului, nes-pus de va[ti [i cu o incredibil` ofert` tu-ristic`, nici m`car în propor]ie de 1% ex-ploatat`, dar asta nu m` mir` fiindc` oa-menii de afaceri români se pare c` audescoperit filosofala piatr` a turismuluica scop (mercantil) în sine, eludând su-perba natur` inedit`, visând la turis-mul… f`r` turism.

Era imposibil s` nu-mi reverberezeîn minte întrebarea inocent candid` ce-mi fusese adresat` vineri diminea]a: carear fi principalele atrac]ii turistice ale

Mun]ilor Maramure[ului?Subit, prin ochii min]ii mi se deru-

lar` crâmpeiele alpine ale Toroioagì,}iganului, Prislopului, Cataramei, Co-manului Mare [i Mic, meandrele defileu-lui [i stânc`riile Vaserului, Bardùl, Bu-covinca [i Pecealu str`lucind în plin` iar-n`, cele 14 lacuri oglindinde-n fundulGropii, sub Culmea Ruga[ spre Runea [iLeba, Vinderelul din cù[ul Mihailecului[i Farcùlui, narcisele S`hleanului, Ca-pului Gro[i [i Muntelui lui {erban, gen-]ienele cupe sau stelare ale Bârlebascì,Corbului sau Stogului, milioanele debrându[e i]ite din hlamidele de topind`z`pad`, m`re]ul [i aridul Pop Ivan, blân-dul P`ltini[, f`g`r`[anul Munte al lui {er-ban, neasemuitele vì, de la Cisla la Rica,Socolù, Repedea, Vini[orul, Cerc`nel,Frumu[eaua… la Vie[u [i Tisa.

Mun]ii Maramure[ului? O destul deincognita terra turistica, exceptând câ]ivaromâni, cehi, polonezi, ucrainieni, ungurice s-au încumetat s`-i bat` potecile.

Alte mmateriale ddin rrevista IInvita]ie \\n CCarpa]i, sserie nnou`,despre MMun]ii MMaramure[ului:

Lacurile MMihailecului, nnr. 559, ppaginile 229-554;Bile dde ppiatr`, nnr. 662, ppaginile 660-770;

Muntele PPop IIvan, nnr. 770, ppaginile 111-224.

66


1155 FFiissttiicchhiiaa..

www.alpinet.org

www.alpinet.org

AAllppiinniissmm IIIICC 11999988-0022,, IIIICC 11999988-0099,,IIIICC 11999999-0077,, IIIICC 11999999-0099,, IIIICC 22000000-0011,,IIIICC 22000000-0044,, IIIICC 22000000-0066,, IIIICC 22000000-0077,,IIIICC 22000000-1100,, IIIICC 22000000-1111,, IIIICC 22000011-0011,,IIIICC 22000011-0022,, IIIICC 22000011-0044,, IIIICC 22000011-0055,,IIIICC 22000011-1100,, IIIICC 22000011-1111,, IIIICC 6699// 3399

AAnniinneeii IIIICC 5577// 6600

BBaaiiuulluuii IIIICC 5555// 7711

BBiihhoorr IIIICC 22000011-0044

bbiisseerriiccii ffoorrttiiffiiccaattee IIIICC 7755// 6699

BBuucceeggii IIIICC 11999977-0022,, IIIICC 11999977-0033,, IIIICC11999988-0044,, IIIICC 11999988-1122,, IIIICC 11999999-0099,, IIIICC22000000-0044,, IIIICC 22000000-0077,, IIIICC 22000000-1100,, IIIICC22000000-1111,, IIIICC 22000011-0011,, IIIICC 22000011-0022,, IIIICC22000011-0044,, IIIICC 22000011-1111,, IIIICC 22000011-1122,, IIIICC6633-6666,, IIIICC 6699// 3399,, IIIICC 7700// 5500,, IIIICC 7766// 33

BBuuiillaa IIIICC 22000000-0044,, IIIICC 5566// 4499,, 5533

BBuullggaarriiaa IIIICC 22000011-1111

ccaanniiooaannee IIIICC 7700// 3366;; IIIICC 7755// 1155

CCââmmppiiiillee BBaannaattuulluuii IIIICC 5588// 5566

CC`̀pp`̀]]âânniiii IIIICC 5555// 6622;; IIIICC 5588// 4444;; IIIICC7700// 5555,, 6611;; IIIICC 7788// 1133

CCeeaahhll`̀uu IIIICC 11999999-1122

CCeerrnneeii IIIICC 22000011-1111

cceett`̀]]ii IIIICC 5533// 1177;; IIIICC 7711//33,, 1111;; IIIICC7755// 1155;; IIIICC 7777// 1155;; IIIICC 7788// 2288

CCiinnddrreell IIIICC 7788// 2288

CCiiuuccaa[[ IIIICC 11999988-1111,, IIIICC 6622// 4488

CCooddrruu IIIICC 6688// 2266

CCoozziiaa IIIICC 5566// 3399

CCuullooaarruull RRuucc`̀rr-BBrraann IIIICC 5588// 2222;; IIIICC7755// 1155

DDeeffiilleeuull LL`̀ppuu[[uulluuii IIIICC 6622// 33

DDeepprreessiiuunneeaa AAllmmaa[[ IIIICC 5511// 3377;; IIIICC5522// 5599

DDoobbrrooggeeaa IIIICC 5522// 5577;; IIIICC 5555// 33;; IIIICC5577// 5533;; IIIICC 5588// 3355;; IIIICC 6622// 7711;; IIIICC 7777// 1155,,3333;; IIIICC 7788// 3388

eecchhiippaammeenntt IIIICC 22000011-0088,, IIIICC 5566// 3322

eessccaallaadd`̀ IIIICC 22000011-0011,, IIIICC 22000011-0066,,IIIICC 22000011-0099,, IIIICC 22000011-1111,, IIIICC 5522// 5500

FF`̀gg`̀rraa[[uulluuii IIIICC 11999977-0011,, IIIICC 11999988-0033,, IIIICC 11999988-0055,, IIIICC 11999999-0011,, IIIICC 11999999-0033,, IIIICC 22000000-0022,, IIIICC 22000000-0033,, IIIICC 22000000-0088,, IIIICC 22000000-0099,, IIIICC 22000011-0044,, IIIICC 22000011-0066,, IIIICC 22000011-0088,, IIIICC 22000011-1100,, IIIICC 5566// 5555;;IIIICC 5577// 33;; IIIICC 5599-6611;; IIIICC 6677;; IIIICC 7700// 1100;;

IIIICC 7755// 6611;; IIIICC 7766// 6666

ffaauunn`̀ IIIICC 5511// 2266;; IIIICC 5522// 1111,,1199,, 4466;;IIIICC 5533// 4455;; IIIICC 5555// 66,, 1111,, 3377,, 4477;; IIIICC 5566//2222,, 3300,, 3344,, 3366;; IIIICC 5588// 3300;; IIIICC 6622// 4433;; IIIICC6633-6666;; IIIICC 6688// 4455;; IIIICC 7700// 55,, 88;; IIIICC 7711-7733

ffeennoommeennee IIIICC 7700// 1100

fflloorr`̀,, vveeggeettaa]]iiee IIICC 5511// 2266;; IIIICC 5522// 2211,,2299,, 3322,, 3377,, 3399,, 4400,, 4422,, 4433,, 4455,, 4466;; IIIICC 5533//99,, 1111,, 1166,, 2222,, 4444,, 4455,, 4466;; IIIICC 5544// 1144,, 1166,,4444;; IIIICC 5555// 77,, 88,, 99,, 3344,, 5500,, 6644,, 7700;; IIIICC 5566//1177,, 1188,, 2255,, 3377,, 4411,, 5500;; IIIICC 5577// 4499;; IIIICC 5588//6611;; IIIICC 5599-6611;; IIIICC 6622// 3355,, 4433;; IIIICC 6633-6666;;IIIICC 6699// 3366;; IIIICC 7711-7733;; IIIICC 7744

GGiill`̀uu IIIICC 22000000-0066,, IIIICC 22000000-0077

GGuuttââii IIIICC 5544// 11,, 4411;; IIIICC 6699// 33

IIeezzeerr-PP`̀ppuu[[aa IIIICC 22000000-0088,, IIIICC 5511// 3311

IIggnnii[[ IIIICC 5577// 1100,, 1144;; IIIICC 7744// 4400,, 4455;;IIIICC 7777// 4444,, 5511;; IIIICC 7788// 2200

iissttoorriiaa AAllppiinneett IIIICC 22000011-1100,, IIIICC 5522//33;; IIIICC 5533// 4444

LLaattoorrii]]eeii IIIICC 5522// 6655;; IIIICC 5533// 2244

LL`̀ppuu[[ IIIICC 5544// 33,, 1188

LLeeaaoottaa IIIICC 11999988-0044,, IIIICC 5511// 3344;; IIIICC5588// 33

LLooccvveeii IIIICC 5577// 6600;; IIIICC 7788// 33

LLoottrruu IIIICC 5577// 4422;; IIIICC 6688// 5500,, 5522;; IIIICC7744// 6666

MMaarraammuurree[[uulluuii IIIICC 22000000-1111,, IIIICC 5555//2299;; IIIICC 6622// 6600;; IIIICC 7700// 1111;; IIIICC 7788// 5566

MMaarraammuurree[[uull iissttoorriicc IIIICC 5544// 2288,, 4466;;IIIICC 6688// 3355

MM`̀cciinn IIIICC 22000000-1111,, IIIICC 5522// 44,, 5500;; IIIICC6688// 33,, 2211;; IIIICC 6699// 3366;; IIIICC 7744// 6644

67

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007 bbiibb ll ii ooggrraa ff ii ee mmoonnttaann `̀

sumarul rrevistelor

Invita]ie \\n CCarpa]i

SSuummaarruulleessttee ddeesscchhiiss ppeerrssooaanneelloorrccaarree ttrraannssmmiitt iinnffoorrmmaa]]iiii(([[ttiirrii,, ffoottooggrraaffiiii,, aarrttiiccoollee,,

mmoonnooggrraaffiiii))..ccoonnttaacctt:: iiiicc@@aallppiinneett..oorrgg,,

tteelleeffoonn 668833..5511..0033

pprriimmaa sseerriiee,, aanniiii 11999977-22000011,, nnuummeerreellee 11-5500

((de eexemplu, IIC 11998-002 \\nseamn` aanul1998, nnum`rul ppe ffebruarie))

sseerriiaa nnoouu`̀,, ddiinn ooccttoommbbrriiee22000055,, nnuummeerreellee 5511-7766

((de eexemplu,IIC 555/ 771 \\nseamn` nnum`rul

55, ppagina 771))

www.alpinet.org

68

bbiibb ll ii ooggrraa ff ii ee mmoonnttaann `̀Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

mm`̀nn`̀ssttiirriillee NNeeaamm]]uulluuii IIIICC 5566// 55

MMeessee[[ IIIICC 6622// 3355

MMuunntteellee MMaarree IIIICC 22000000-0066,, IIIICC22000000-0077

mmuunn]]iiii lluummiiii IIIICC 6699// 4477

NNeeppaall IIIICC 22000000-0033ss

OOaa[[ IIIICC 7700// 6644

OObbcciinnaa MMaarree IIIICC 5544// 5500;; IIIICC 6699// 3333;;IIIICC 7755// 4477;; IIIICC 7766// 6611

OObbcciinnaa MMeesstteecc`̀nnii[[ IIIICC 7777// 5599

PPaakkiissttaann IIIICC 22000011-0044

ppaarraappaanntt`̀ IIIICC 5577// 1188

PPaarrâânngg IIIICC 11999999-0044,, IIIICC 11999999-0055,,IIIICC 22000011-0088,, IIIICC 7700// 33;; IIIICC 7744// 33,, 1199;; IIIICC7755// 33;; IIIICC 7777// 33

PP`̀dduurreeaa CCrraaiiuulluuii IIIICC 22000011-0044,, IIIICC7755// 2288

PPeenntteelleeuu IIIICC 6622// 5599

PPiiaattrraa CCrraaiiuulluuii IIIICC 11999988-0066,, IIIICC11999988-0088,, IIIICC 11999988-0099,, IIIICC 11999999-0077,, IIIICC22000000-1100,, IIIICC 22000011-0022,, IIIICC 22000011-0055,, IIIICC22000011-1111,, IIIICC 5511// 2288;; IIIICC 5577// 2299,, 3355

PPiiaattrraa MMaarree IIIICC 7700// 55

PPooddii[[uull SSoommee[[aann IIIICC 5533// 1177;; IIIICC 5588//2255;; IIIICC 7744// 5500

PPoodduull CCaalluulluuii IIIICC 6622// 5599

PPooiiaannaa RRuusscc`̀ IIIICC 11999988-0099

rraaffttiinngg IIIICC 6688// 3355,, 4433

PPee VVaalleeaa LLoomm`̀[[ii]]aa ((MMuunn]]iiii CC`̀lliimmaann)).. foto: Viorel Ovidiu Oprea

Descoper` - \\n ggaleria dde iimagini mmontane dde ppe wwww.alpinet.org -momentele dde ffrumuse]e ppentru ccare \\]i ttrebuie rr`bdare.

www.alpinet.org

69

bbiibb ll ii ooggrraa ff ii ee mmoonnttaann `̀Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 778, iiunie 22007

w w w . m u n t i i c a r p a t i . o r g gg hh ii dd mm oo nn tt aa nn ll aa zz ii ;;

hh ãã rr þþ ii îî nn pp rr ee mm ii ee rr ãã ;; ff oo tt oo gg rr aa ff ii ii dd ee nn ee uu ii tt aa tt

w w w . c l u b u r i m o n t a n e . o r gpp aa rr tt ee nn ee rr ii dd ee dd rr uu mm ee ]] ii ee ;; cc hh ii aa rr ll ââ nn gg `̀ tt ii nn ee

www.salvamont.org ttuurree mmaaii ss iigguurree;;

aacccciiddeennttee eevvii ttaattee

OOuu`̀ ddee bbrrooaasscc`̀ ((MMuunnttiiii MMaarraammuurree[[uulluuii,,ssuubb VVff.. PPoopp IIvvaann))

foto: Elian Antal

RReetteezzaatt IIIICC 11999988-0011,, IIIICC 11999988-0022,,IIIICC 11999988-0077,, IIIICC 11999999-0022,, IIIICC 22000000-0011,,IIIICC 22000011-0099,, IIIICC 7711-7733

RRooddnneeii IIIICC 11999999-0066,, IIIICC 11999999-0088,,IIIICC 22000000-0055,, IIIICC 7744// 3322

sscchhii IIIICC 5555// 7711;; IIIICC 5566// 2299

SSiirriiuu IIIICC 6699// 1188

ssppeeoollooggiiee IIIICC 11999988-0099,, IIIICC 5511// 33;; IIIICC5522// 5577;; IIIICC 5555// 33;; IIIICC 5577// 2299;; IIIICC 5588// 2222;;IIIICC 5599-6611;; IIIICC 6622// 7711;; IIIICC 6633-6666;; IIIICC 6677;;IIIICC 6699// 1188,, 3333;; IIIICC 7700// 3333,, 3366;; IIIICC 7744// 1199,,5500;; IIIICC 7755// 2288,, 4477;; IIIICC 7766// 2244;; IIIICC 7788// 33,,3388

SSttâânnii[[ooaarraa IIIICC 5566// 55

SS..UU..AA.. IIIICC 11999977-0044,, IIIICC 11999988-1122ss,,IIIICC 5555// 7744

SSuubbccaarrppaa]]iiii BBuuzz`̀uulluuii IIIICC 5511// 1199

SSuubbccaarrppaa]]iiii ssuuddiiccii IIIICC 6699// 2288

SSuubbccaarrppaa]]iiii VVrraanncceeii IIIICC 5511// 33

{{uurreeaannuu IIIICC 5544// 5533;; IIIICC 7700// 2255,, 3333,,3366;; IIIICC 7766// 2244

TTrraasscc`̀uu IIIICC 22000011-0055

TTuurrcciiaa IIIICC 6699// 4477

}}aarraa BBâârrsseeii IIIICC 5566// 3344

}}aarraa CChhiiooaarruulluuii IIIICC 6688// 4433;; IIIICC 7755// 5500

}}aarraa OOaa[[uulluuii IIIICC 7766// 5555

}}iibbllee[[ IIIICC 5533// 33;; IIIICC 5577// 1188

vveeggeettaa]]iiee IIIICC 7755// 6677;; IIIICC 7766// 4433,, 5555

VVll`̀ddeeaassaa IIIICC 11999999-1111

VVrraanncceeii IIIICC 6622// 5599

vvuullccaannii nnoorrooiioo[[ii IIIICC 5511// 1199;; IIIICC 5588// 5566

Ic` Giurgiu

Pe wwww.alpinet.org gg`se[ti eexplicate rrealit`]i ppe ccare [[i ttu lle ppo]i \\ntâlni.

www.alpinet.org

www.muntiicarpati.org

www.cluburimontane.org

www.salvamont.org

nalt` cetate CCâlnicsoftconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00...Romania, tourist map,...

Documents

Transcript of nalt` cetate CCâlnicsoftconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00...Romania, tourist map,...