PROIECT TEMATIC

IN CADRUL TEMEI:

CINE SI CUM PLANIFICA ORGANIZEAZA O

NIVEL II

“Albinele sunt sufletul verii, ceasornicul clipelor de belsug, aripa plina de sarg a parfumurilor ce se revarsa, cantecul vazduhului care se odihneste si se alinta. Pentru cine le-a cunoscut, pentru cine le-a iubit, o vara fara albine i se pare tot asa de trista si searbada ca o primavera fara ciripit se pasari si fara flori.”

( Maurice Maeterlinck, Viata albinelor)

ARGUMENT:

Intr-o zi doua fetite mancau flori de salcam, curioase ce se afla in interiorul unei floricele. Atunci am hotarat impreuna cu copiii grupei sa derulam proiectul “Munca in prisaca” si sa afle cat mai multe lucruri despre albine.

SCOP: Sa dobandeasca noi cunostinte cu privire la flori si albine, sa dovedeasca un comportament responsabil fata de acestea, sa le protejeze, sa militeze pentru ocrotirea acestora.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Sa identifice albina dintre alte insecte; Sa numeasca principalele parti ale corpului; Sa numeasca hrana albinelor; Sa numeasca prietenii si dusmanii albinelor; Sa enumere foloasele pe care le avem de la albine; Sa picteze prin tehnicile invatate o prisaca; Sa decupeze dupa contur albinuta si sa lipeasca fire de lana ; Sa redea corect linia melodic a cantecului zum, zum, zum albinuta mea; Sa redea miscarile jocului cu text si cant; Sa numere crescator si descrescator in limitele 1-10; Sa efectueze operatii de scadere si adunare in limitele 1-9.

RESURSE:- UMANE: grupa de copii, parinti, educatoare, apicultor.- MATERIALE EXISTENTE: “TOTO SI LOTO” din lumea insectelor;

“INSECTE SI ALTE VIETUITOARE” Carti cu povesti: Povestea anotimpurilor Imagini

- MATERIALE PROCURATE: Rama cu puiet- RESURSE DE TIMP: o saptamana

INVENTAR DE PROBLEME:

CE STIM? CE NU STIM SI VREM SA AFLAM? Ca albinele zboara; Ca le plac florile; Ca inteapa; Ca fac miere.

Ce este albina? Unde traieste? Cu ce zboara? Care sunt partile componente? Cu ce se hraneste? Cum se inmulteste? Care ii sunt prietenii si dusmanii? Ce foloase avem de la albina? Cu ce se apara? Care este rolul albinelor in

natura? Care sunt daunele si bolile

transmise?

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

Constructii;Cuburi din lemnFiguri geometrice hexagonale

Arta;Creioane colorateFise de colorat cu imaginiCuloriCreta colorata

Biblioteca;Imagini de pe internet despre albineFoi albe, creioane, forma hexagonala pentru contur- scriere

Jocuri de masa;Toto si Loto- allege si grupeazaJetoane cu insecte

Jocuri de rol;Trusa de-a bucatareasaCostum pentru apicultor

Stiinta;Rama cu faguri si puietPovestea “Melcul si albinele”- cum se face cearaVizionare cum muncesc albinele- film documentar

HARTA PROIECTULUI: “MUNCA IN PRISACA”

ACTIVITATI DE GRUP:

PARTI COMPONENTE

-cap, antene, aripi, picioare, culoare, forma, ac

LOCUL UNDE SE ADAPOSTESC

- Stup, scorbur

ROLUL ALBINELOR IN NATURA

-protejeaza florile; produc miere,ceara, propolis,laptisor de matca

DAUNE SI BOLI TRANSMISE:

Infectii prin intepatura

LUNI:

ADP: ID: “ ALbinele si primavara”- poveste din Parada anotimpurilor R: Proprietatea lucrurilor- deprinderea de a apara dreptul la proprietate T: “ Albina zboara la stup” ALA1: - B: citim imagini despre insecte C: “ Stupi”- din forme din lemn ADE: Activitate integrate:” Legenda albinei” DS: observare- albina DEC: “ Albinuta mea”- cantec Joc cu text si cant”Albina si florile” ALA2:” Albina si florile”- joc de miscare

MARTI: ADP: ID: Mierea de albine si vitaminele ei” R: Cine lucreaza are, cine sade rabda”- deprinderea de a fi harnic T: “Bondarul” ALA1: JR: “De-a gospodinele” A: “Apicultorul si fagurele”- desen ADE: Activitate integrate:” Povestea mierii” DLC: lectura educatoarei DEC: picture” Prisaca din gradina” ALA2: joc de miscare: “Stupul nostru”

MIERCURI:ADP: ID: “ Talharul pedepsit” R: Atitudine si pedeapsa T: “Albinele roiesc” ALA1: S: “Melcul si albinele”-cum se produce ceara JM: “Toto si loto” insecteADE: DS: Scaderea in limitele 1-9 DOS: “Taras, taras”- povestea educatoareiALA2: joc de miscare” Dansul albinelor”

JOI:ADP: ID: “ Albinita si porumbita” R: “sa ne iubim unii pe altii- Bine faci, bine gasesti” T: “ Albinele la stup”ALA1: B: scriem dupa model- scriere dupa sablon, forma geometrica hexagon “Fagure” A:” Facem faguri de miere”-fisa de la scriere “Fagure”- colorare cu creta colorataADE: Activitate integrata” Albina si fagurele” DLC: Sunetul si litera B- joc exercitiu DOS: colajALA2: Joc de miscare- “Toti in cerc sa v-asezati”

VINERI:ADP: ID: “Albinele, prietenele mele” R: Invatam sa luam masuri cu cei lenesi T: Framantari de limba ALA1: S: “Cum muncesc albinele”-vizionare film C: “ O prisaca”-din cuburi din lemn ADE: DS: Numaratul in limitele 1-10 DPM: Pasi succesivi inainte si inapoi, pas alaturat cu oprire si bataie “ Hora moldoveneasca”(albinelor)ALA2: vizionare imagini despre albine- evaluare

EVALUAREA PROIECTULUI: copiii vor servi de la un apicultor miere de albine, cat si fagure cu miere.

ANEXA:

Albina si porumbita

In timp ce zbura spre stup, incarcata cu nectarul florilor, o albina cazu in Apa. Vai de ea! Isi udase aripioarele si nu mai putea sa zboare. Valurile o duceau la vale. Saracuta albino era gata sa se inece! O porumbita sta pe ramura unei salcii de la marginea apei. Cand colo, o zari pe biata albino si I s-a facut mila. Cu ciocul a rupt o frunzulita si-a aruncat-o inaintea albinei. Cu ultimele puteri, albino s-a urcat pe frunza, salvandu-se de la inec. Aripile I s-au uscat si-apoi a zburat multumita ca traieste. In alta zi, ce s-a intamplat, dragi copii? Un vanator venise acolo, pe malul rauletului. Se pregatea sa puna pusca la ochi si sa doboare porumbita, care statea nestiutoare pe aceeasi salcie. Trecand in zbor pe-acolo, albina a inteles primejdia care-o pastea pe porumbita. N-a uitat ca pasarea o salvase de la inec. Si atunci, albino s-a aruncat spre vanator si l-a intepat la mana. Mana vanatorului a tremurat si glontul s-a dus in alta parte. Porumbita a zburat neatinsa. Vorba ceea: Bine faci, bine gasesti.

Melcul si albinele (poveste)

Un melc porni sa se urce pe un stup. Albinele erau plecate. In acea zi de mai, gradinile erau incarcate de parfum si albinele sorbeau dulceata florilor. Melcul urca incet cu casa in spinare. Albinele de paza l-au observant si-au inceput sa bazaie in jurul lui. Cu acul scos, iesira inaintea musafirului nepoftit. Melcul isi trase cornitele si se baga in casuta lui. O albino statea la panda, privind cum melcul incepea sa urce.

- Ce cauti aici la noi? Intreba albina.

- Sunt un biet melc. Ca sa ma urc in copac, rebuie sa trec pe langa stupul vostru.

Albina il crezu si pleca la treaba ei.Melcul, insa ,se tari spre poarta stupului si intra inauntru.- Poate voi gasi ceva de mancare, iar daca nu, mierea mi se pare

destul de buna, gandi el.Deodata se pomeni inconjurat de vreo zece albine, care se zbateau furioase, gata sa intepe cu sulitele lor otravitoare. Dar melcul se trase imediat in casuta lui. Albinele tinura sfat:- Sa-l aruncam de-aici!

- Sa-l intepam pana la moarte!

- Sa-I inchidem usa casei lui cu ceara, ca sa nu mai miste!Albinele se pusera cu toate la lucru, ca sa scape de dusman. A doua zi, melcul fu acoperit cu ceara.

Si asa , melcul a platit cu viata, pentru ca a tulburat munca albinelor harnice si a vrut sa se bucure de hrana altora.

Albinele si primavara(poveste)

Se desprimavarase. Soarele topise zapada de pa munti. Firicelele de Iarba rasarisera din pamant. mugurii pomilor se deschideau la caldura Razelor de soare si frunzele isi aratau verdele lor deschis. Albina se trezisi ea din somnul ei de iarna. Isi freca ochii si-si scula prietenele. Deschise usa stupului si cata afara, ce sa vada? Soare pretutindeni….si cald si senin….S-au hotarat toate sa iasa din stup, apoi si-au curatat aripile si au incercat sa zboare. S-au dus mai intaila mar si i-au zis:

- Marule drag, n-ai ceva sa ne dai de mancare? Caci suntem, flamande, nevoie mare.

- Ati venit prea devreme, dragele mele! Nici nu mi-au imbobocit inca florile. Dar incercati la cires, poate ca veti gasi ceva.

Albinele zbura la cires si-I zisera:- Ciresule drag, nu ne dai ceva de mancare? Ca tare suntem

infometate!- Mai asteptati, dragutelor! Nici nu mi-am deschis inca bobocii. Veniti

maine si-om vedea!Si albinele zburara mai departe. Nimerira la o lalea , dar degeaba, laleaua n-avea dulceata. Bietele albine tocmai se gandeau sa se-ntoarca flamande acasa, cand zarira o floricica mica, albastra , tupilata la radacina unui copac. Era o biata viorea. Aceasta astepta tacuta pana ce o zarira albinele, care se napustira

asupra iute asupra ei; ii supsera dulceata pan ace se saturara. Ba mai luara si ceva pentru acasa, ca sa aiba pan ace-or inflori pomii. Si iata cum vioreaua cea micuta hrani albinele, din dulceata si mirosul ei, mai bine decat laleaua cea falnica.

Albina - cea mai disciplinata insecta

Indeletnicirea omului de a creste albine se pierde in negura vremii. Insemnarile de calatorii ale lui Herodot si mai tarziu comertul cu miere si ceara, atesta preocuparile si nivelul atins de apicultura pe teritoriul patriei noastre inca din vemea stramosilor nostri daci.

Albinele sunt vietati deosebit de harnice si disciplinate. Fiecare are un rol bine stabilit in cadrul stupului. Ele asigura curatarea cuibului, incalzirea, ventilatia, hranirea puietului, recoltarea, primirea si prelucrarea nectarului, a polenului, a apei, propolisul, apararea stupului si construirea fagurilor.

Regina este una singura si depune ouale(3000 de oua pe zi, 2 milioane de oua intr-o viata de regina). Uneia dintre fiicele sale, albinele ii fac favoarea de a o hrani cu o cantitate mai mare de laptisor de matca, pentru ca ea va fi noua regina. Batrana regina mama va parasi stupul in compania unui roi si noua regina ii va lua locul. Regina e ingrijita si rasfatata cu conditia sa oua in permanenta, altfel va fi sacrificata fara mila.

Trantorii au o viata scurta. Se plimba , se hranesc si dorm intr-un colt. Nu au ac cu care sa intepe, ca albinele. Manaca de 3 ori mai mult decat produce o singura albino. Cand culesul nectarului e mai sarac, lucratoarele ii omoara sau ii dau afara, unde vor muri de foame.

Lucratoarele stiu ce este datoria. Isi impart munca minutios pe categorii de lucratoare, dar aceleasi lucratoare pot fi in stare sa efectueze mai multe sarcini deodata.

1. Pazitoarele (portarii stupului), nu lasa sa intre pe nimeni in afara personalului casei. Ele opresc orice viespe sau fluture cap- de- mort, marele dusman, care insensibil la intepaturi, ataca noaptea si inghite dintr-o sorbitura 60 g de miere. Ele stramteaza usa de la intrare sau construiesc din ceara un fel de labirint si el nu mai poate reveni. Pentru a se recunoaste intre ele, albinele se ating cu antenele.

2. Ventilatoarele stau ridicate pe picioare la intrarea stupului si produc “ aerul conditionat” , necesar pentru improspatarea atmosferei stupului si pentru evaporarea unei cantitati prea mari de apa din nectar. Munca nu le e usoara sic and unele obosesc altele vin sa le i-a locul . Curentul de aer produs cand bat din aripi e uneori atat de puternic, incat poate sa stinga si flacara unei lumanari plasate inaintea intrarii in stup.

3. Curatitoarele transporta zilnic in afara stupului resturile sau albinele moarte. Daca un dusman mai mare intra pe furis ( melc, soarece) si moare , nu poate fi transportat afara, cadavrul e imbalsamat cu o arta asemanatoare vechilor egipteni folosind propolisul ( o substanta ceroasa, culeasa din mugurii de plop).

4. Culegatoarele, in numar foarte mare, culeg nectarul sau polenul pe care il aduc de la primele ore ale diminetii. Altele cauta apa pentru ca amestecata cu mierea si polenul sa formeze laptisorul de matca, hrana larvelor.

5. Exploratoarele, cu bune cunostinte despre flori, cerceteaza cu atentie plantele pentru a recunoaste pe acelea care merita a fi recoltate.

6. Ceraritele, framanta cu gura ceara produsa la baza abdomenului pentru a construi fagurii in care va fi depozitata mierea.

7. Crescatoarele, se grupeaza la suprafata alveolelor ce inchid larvele pentru a le putea intretine caldura necesara dezvoltarii . Sunt alese dintre cele care se pregatesc pentru “pensionare”, mai obosite si

carora stupul, recunoscandu-le meritele, le asigura conditii de lucru corespunzatoare.

8. Magazionerele “gestionarele cu inalt simt de raspundere” gospodaresc avutul grupului, depoziteaza mierea in celule, numai cand nu contine mai mult de 25% apa. Ele secreta o picatura de venin antiseptic pentru a impiedica fermentarea si inchid cu ceara fiecare celula a fagurelui.

(Dupa Constantin Mihailescu – Necunoscuta lume a albinelor)