ALT].|A PAI/ELESCI,

"-r\---

.fl0$TDrrRtAsrtDs 6ronL

(Psihanaliza unei secretare de primirie)

De cind mi gtiu, mi indrigostesc numai de tAmpigi. Maiexact, de fantasmele unor tampili. Zic fantasme, pentru cInu s-a nS.scut inci in realitate birbatul ila atlt de tXmpit in-cAt si mi indri.gostesc eu pe bune de fiinga lui materiali. Da,biiatu , trebuie si fii tXmpit pAni la cer gi inapoi ca si imi me-

rigi iubirea. Din nefericire pentru mine, am cunoscut oameni

suficient de timpigi incAt prostia lor si ii inalge pini la cer.

Din fericire pentru ei, n-am cunoscut inci niciunul suficientde timpit incAt si mai revini de-acolo. A;a ci mi indrigos-resc si eu de ceea ce nu-mi ingali niciodati agteptirile, adicide fantasme de timpigi.

AEi ghicit, nu-i a9a? Povestea pe care incerc s5. v-o spun

aici e povestea de amor ghebos dintre subsemnata 9i fantasma

unui dobitoc. Vl intrebagi care e diferenga dintre un tAmpit;iun dobitoc? Ei bine, ea existi gi seamini cu diferenga dintreun ceas Rolex gi unul chinezesc care imiti Rolexul. Dobitocule Rolexul de la mama lui, motanul aristocrat, e elita societigiiti.mpigilor, la crirrte de la cr?me, cum ar veni. Dobitocul diclasi conceptului de tAmpit. Bineingeles, el habar nu are ci oface gi in asta consti farmecul lui irezistibil. lqa cum vi.d eu

lucrurile, dobitocul perfect e ila care i9i di in mod rasat cu

tesla in coaie. Gen Fifu shades of Grey, dd pe invers. i9i dai

cu tesla in coaie, folosind gesturi ample 9i elegante, eventual

cu degetul mic ridicat ugor de pe mAnerul teslei? Egti fanteziamea erotici. iti dai cu tesla in coaie la modul descris mai sus

gi te doare, dd nu zici ,,auci" nici de-al dracului? Eqti birbatulviegii mele. Asta e, asa funcgionez eu.

Acuma, la drept vorbind, pAni foarte recent nici mi.carnu mi-ar fi trecut prin cap c5. e cazul si. mi. invinovi.gesc pen-tru asemenea tribulagii. Sunt o femeie frusti., frri exces decircumvolutiuni si, in consecinr 5., frri, obignuinga proceselorde constiinti. Numai ci m-a pus dracu si-am trecut alal-tiieri pe la Margareta, bibliotecara. (Cum am ajuns noi siavem biblioteci. in sat, asta se leagi direct de amorul meufaotasmatic, asa ci. o si afagi si voi, dar mai incolo, cindva fi necesar in procesul de psihanalizi) futa, Margareta, decAnd lucreazi la biblioteci a cam luavo razna cu mintile pecAmpii. Oarecum firesc, imi vine si zic. MZ, rog, nu pe ea imipropun si o psihanalizrz aici. Nici n-ar accepta. A citit ea innu-s' ce carte - alta decit aia care m-a convins pe mine si ginjurnal - ci o femeie puternici nu se lasi" doborAti de incerci-rile vietii, asa ci acum e ocupati" si faci pe femeia puternici..Traverceazi, si.raca, o perioadi mai agitati, de cAnd primarulista din urmi. se cam codeste si. mai dea bani pe cirti. Cicice dracu' si facem cu ele la coada vacii. Da' Margareta nucapituleazS., st5" toat5" ziuapener si comandi cu plata rambursce i se pare ei cd" i-ar fi mai util giranului ca si-si intelea-gi condigia campestrS.. Factura o trimite, gentil, la primirie.Dupi" ceva gargari, nenea primaru' o plitegte ca si scape degura muierii proaste, iar muierea proasti se intoarce la cratigavirtuali convinsi ci e o femeie puternici.

Alaltiieri, deci, era o zi senin5. de vari., cam ca ziua nefas-ti in care l-am cunoscut pe Dobitoc. Poate gi din cauza astaeram intr-o dispozigie asa, mai speciali, care s-a accentuatexplicabil cXnd am vizut-o pe Margareta cum isi mAngAiasolitudinea de intelectuali exilati la coada vacii cu ultima sa

achizigie. Avea nigte ochi blegosi de joiani indrigostiti, imiamintea de mine in vremuri recent apuse. La asemenea spec-tacol, nici nu mi-am mai pus problema autocontrolului. I-amsmuls-o din mAni si m-am proptir direct in pagina de gardi.

6

Era o carte ieftini, avea coperli moi, necartonate. O scrisese

unul A. Roberti (o fi biiat? o fi fati? nici eu, nici Margareta

nu lineam morgig si afim) si se numea, cici, ,,Cum si tepsihanalizezi singur".1 Ete, na! Am simgit un curent electric

cum mi sigeta din cap spre picioare. Pii, o psihanalizi" era

visul viegii mele de vreun an de zile, doar ci nu credeam cimi-l pot permite dintr-un salariu de secretari. Am apucat-o

cu toati tandregea miinilor mele de birocrati experti, am

proptit-o bine pe biroul de pal melaminat - Pe care un cretin

scrisese la migto cu briceagul ,,Margareta + Thche (ista e pri-marul din urmi) = LOVE" - si m-am apucat s-o ling chiar

acolo, sub botul vigicii de Margareta.

Dupi primele patruzeci de pagini, pirea doar o altidezamigire. Nu simgeam nimic la contactul cu vorbele ei

ingelepte, cel mult o amorgeali in degetul cu care dideamfilele 9i sentimentul periculos ci e, totugi, o zi lucritoare gi

ar cam trebui si mi duc la treburile mele. Noroc ci m-am

uitat la ceas gi mi-am dat seama ci nu mai aveam decAt vreo

doui ore de program la birou, aga ci oricum era prea tArziu

si mi mai intorc acolo. $i la ce bun? De cAnd primarul Thche

il inlocuise ftri glorie pe Dobitoc, locul de munci nu mai

prezentaniciun farmec pentru mine. Era un loc de munci gi

atAt. Nu tu nervi, nu tu emofie, nu tu risturni.ri de situaEie,

nu tu tensiune erotic5.. Doar doui camere cu telefoanele pe

birouri de lemn, buda in curte qi o cigmea in mijlocul curgii,

ca si ai de unde cilra apl.la budi. lga ci mai bine continu-

am si citesc, asta micar avea aparenla unui ideal, fie el gi

accesibil.

Ei, dd pe la pagina patruj'doi s-a schimbat brusc placa!

1. Dintre toate personajele acestei povegti, A. Roberti e singurul/a care

are o leglturi cu realitacea. A se vedea A. Roberti, Cum sd te psihanalizezi

singur, EdiruraTlei, Bucuregti , 2007 , tradtcere ln romAni de Florenga Si-

mion gi Citllin Simion. Pasajele marcate mai jos cu italice au fost extrase

din textul sus-pomenitei editii.

Iar am simtit cum mi sigeteazi un curent electric cind amajuns la capitolul despre visitori si despre cum sunt igtia ceimai periculogi oameni din lume. ,,Capirol" vorba vine, ci. nugine decAt o juma' de pagini, dup5" care urmeaz5. sinucigasii.Mie, insi, excitati. cum eram, vecinitatea mi s-a pi.rut revela-toarc. Zice Roberti i.sta (sau asta, ce-o fi\ Imaginilefrumoase

Pe cdre ne c7mPkcem sii le ffedm cu ajutorul fanteziei nu facdec,4t s,i ne opund intr-un mod uiolent reahmpi care, tn sine,

nu e niciodatd perfectd: Bine, mi, mi lagi?! Asta stiu si eu de-oviagi intreagl,, atdta ci faptul de a gti nu te vindeci, instanta-neu. Bine, bine, zice ellea mai departe, di vezi cd iluzia este

efemer,i ;i sldbe;te azinla, iar uisdtorii cei mai mari ies tnfihnpidin toate incercdrile, fird sn aibd cumjul sd priueascd lucrurileinfayd ;i la adcu,irata hr ualoare, acumuldnd astfel gre;eli dupitgre;eli. Da, dom'le, aici m-a avut ! Zici ci citea din horosco-pul meu cind a scris asta. Exact ce fac eu in fiecare zi lfusatlde Dumnezeu pe pimintul satului nostru: mi indrept dingregeali in gregeali spre victoria finali, fXri si. sesizez nimicin nereguli pentru ci sunt prea ocupati si imi fabric himere.

$i, daci steteam putin si mi gAndesc (degi la momentul alainci nu incepusem psihanaliza, dar se vede ci aveam de multun fel de predispozigie), asta il explica, cel pugin partial, chiar

9i pe Dobitocu'. Mai ales partea finall" a asergiunii, as fi zis ci.i se potrivea minugi.

Poate ci setea mea de mAntuire inci s-ar mai fi pututopri in acest punct, daci Roberti ila (sau aia) n-ar fi fost ge-nul de psihanalist corporatisr. Din cei care nu se multumescs5.-9i scaneze bubele din cap, ci tin neapS.rat si-gi vAndi 9inigte alifii concepure special de ei pentru uzul cvasiuniversalal bubogilor in cap. CAnd am ingeles ci. eram in faga uneioferte pe care nicio secrerarS. de primirie din lumea asta nuar putea-o rcfuza, m-am relaxat. Acum gdam ce aveam deFacul Zice Roberti ci si mi intreb daci m-a bitut mamacAnd eram mic5.? Foarte bine, mi intreb, degi gtiu bine ci

8

mi bitea, siraca, cu gAndul si nu o blestem mai tArziu, cAndm5" fac mare (in panntezl. fie spus, nu ne-a iesit, nici ei, nicimie). Zice Roberti ci si mi intreb dacl mi-a plicut cAnd amfost dezvirginat5.? Mi intreb, ce mama dracului, chit ci. 9irispunsul ista il gtiam dinainte (nu, nu mi-a plicut, boule/vaco! gie ti-a plicut?) Zice Roberti ci si mi intreb de ce imitot vine si-i zic lu primaru Thche ,,dobitocule"? Hi, hi, asta

cici se cheami lapsus linguaa. Asa o fi, dac| zice ellea, si, laurma urmei, pot si mi intreb si asta, pot si mi intreb oricedacl. vrea mugchiu' mintii mele.

Ca s5" n-o mai lungim, la pagina cincizeci m5. convinsese

pe deplin c5" sunt destul de bunicici la intrebat. $i ci por sim5. consider pregititi pentru faza a doua a psihanalizei, aia

cu rispunsurile relativ pe bune. AtAta doar ci, pentru ajungeacolo, Roberti zicea - ca un profesionist adevi.rat, ce pilirialui/ei - ci si mi apuc de ginut jurnal. Iar cu aceasrl chestiem-a pus oarecum in incurciturS. Mai intAi ci nu prea qtiamunde o siJ 9in. Sigur, e simplu si. te duci la magazin, si cum-peri un caiet gi un pix, si le bagi in geanti si, cAnd te maitrece cite o idee, si le scogi ca si o nemuregti. Plus ci e si coolsi faci asta in rata comunali. Dar, totusi, geanta unei femeinu e cel mai sigur loc din lumea asta, in primul rAnd pentruci ea ins{i inghite lucruri, apoi pentru ci., arunci cAnd circulicu geanti in rata comunali, nu gdi niciodati in mAinile cuiva pica si pe cine s-ar putea s5. traumatize zi pe viati, cu psi-hanaliza ta. Eu sunt o femeie responsabili. De-asta, ci suntresponsabili, nu pot si gin jurnalul nici acasi, unde papagalulCostici (papagalul meu de o viagi) s-ar putea si dea peste el,in rarele-i frlfriri din aripi, gi si intre, Doamne fereste, la ideicitind chestii despre alt dobitoc. Cum vi, spuneam, sunt ofemeie responsabili si asta obligi, nu vreau si rinesc senti-mentele niminui cu psihanaliza mea. Sigur, s-ar putea si-miziceti cb",,ft, t5.ranco, da' tu n-ai auzit de Drop Box, chestiaaia in care poti si-ti gii fisierele ca gi cind le-ai suspenda in

stratosferi 9i si;i le accesezi cind ai chefde pe orice deuice?"

Dar gi eu at putea si vi rispund ci ,,prost egti tu cu mi-ta, fi-indci la mine, la gari, nu ploui Sfbntu Ilie cu divaisuri". A,sa

ci, pAni la urmi, m-am hotirAt si-mi trag ln puii mei jurnal

gi siJ gin lntr-un sertar la Primirie, gi aga pe acolo nu prea

mai calci nimeni, mai nou nici micar primarul. Iar pe tantiMarioara, femeia de serviciu, o picilesc eu cumva si-gi gini

gura, dat fiind ci, dintre noi toti, ea s-a compromis cel mai

tare cu vechiul regim gi e, in consecinti, cea mai gantajabili.

La rigoare, nu sunt obligati si scriu chiar tot pe hirtie, aga

cum imi amintesc eu (gi-mi amintesc destul, poate chiar prea

mult). Cele mai tari faze pot si le fac jurnal 9i in capul meu,

care e, slavi Domnului!, mare gi gol, am spagiu de stocare

din plin.Chiar gi asa, tot mai aveam o problemi cu jurnalul ista,

cum mi-l recomandase genialul/geniala de Roberti: bii, fra-

te, de ce o ginea morgig ci ar trebui si incep cu scrisul de pe

vremea lu tata Noe, de cAnd eram divizati, intre un sperma-

tozoid gi un ovul care nu gtiau nimic unul de altul? Adici ce

legituri avea ce-am simgit eu clnd am dat cu capu' meu mare

prin gaura aia mici cu ce-arn simgit cAnd imi umezeam de-

getul arititor gi dideam pagina la bibliorafturi ca si citeasci

Dobitocu mai bine? Mi lagi cu mofturile astea de hipsteri

urbani? Eu sunt o hipsterigi sinitoasi, delagari gi nu obig-

nuiesc si cad in capcana locurilor comune.

Agadar, m-am hotirit: voi gine un jurnal de psihanali-

zi in capul meu 9i n-am de gAnd siJ incep mai inainte de

prima fantasmi de timpit de care m-am indrigostit, adiciila dinainte de Dobitoc, pentru ci eu mi indrigostesc greu

9i rar, ca o femeie responsabili ce mi aflu. $i, oricum, pri-ma mea dragoste pentru o fantasmS. de tAmpit - care atunci

mi se pirea mare sculi, dar acum, cind am evoluat, realizez

ci era un tAmpigel mic gi patetic, ftri alonji 9i frri suflu de

dobitoc rasat - e deja atit de istorie, incAt pot si zic ci imi

10

lncep psihanaliza cumva tot din copillrie. $i promit si viscutesc si de bla-bla-urile irelwante cu care m-a intoxicat pemine Roberti ila (sau aia), chiar daci eu, ca o dependenti depsihanalizi ce sunt, le-am citit pe toare, frri si sar nici mi.caro amirAti, de virgula; si mi-am luat si notile. poate doar cunodgele si vi mai stresez pe ici, pe colo.

t1

Rhunirea, iar nu posesia este cauza reilunldrii nes,ibuite la sine

Eric Hoffer - un gAnditor

Thre greu e si incepi un jurnal! M-am dat eu mare ci. suntpregititi, c5" am invigat si mi intreb, ci a;a si pe dincolo.Acum, insi, cAnd stau in faga paginii isteia blonde ca creieriimei vopsigi, trebuie si. recunosc cinstit ci e al dracului de greu.

Am promis si incep cu primul tAmpit din viaga mea ;ichiar am de gAnd si mi gin de cuvAnt. Numai ci nu prea imimai amintesc mare lucru. in jargonul lui Roberti se chea-mi. lapsus, gi cici are gi 5.sta o semnificagie psihanalizabili.Nu gtiu ce s5. zic, o avea. Eu insl inclin sI cred ci imagineamult mai proaspiti a Dobitocului mi-a gters pur si simpludin minte imaginea bietului prim-timpit, asa cum gtergi dincalculator toate fisierele pe care crezi cd. nu le vei mai deschi-de niciodati gi doar iti incetinesc inutil viteza procesorului.PXni la urmi - asta e de la mine, nu de la Roberti - cred cia;a funcgioneazS. orice dragoste nou5.: le gterge din hard petoate alea dinaintea ei gi te autoconvingi ci asta e singuradragoste a viegii tale, singura adevirati, chipurile. Dupi ea

vine alta, si alta, si tot asa. (Daci ai noroc si nu rimAi incre-meniti. intr-o bucli de memorie, ceea ce mL tem ci. mi se

intAmpli mie acum) Si, tot ca o concluzie personali, dupimai multe dragoste depigite, probabil le amalgamezipetoateintr-o singurS. poveste ;i 9i le amintegti tot restul vietii de-avalma: o privire ambigui de colo, nigte degete ingilbenite de

t5

rurun din partea ailalti, o barbi ciufuliti asortati la o cravatirogie cu care nu s-a intilnit niciodatS", o dimineagi cu ploaie

9i o noapte frri stele, acestea din urmi fiind gi cel mai greu de

localizat, pentru ci toate diminegile cu ploaie gi toate nopgile

fbri stele sunt cam la fel. Mi rog, uneori mai diferi o muzi-ci, nigte vorbe pe care le asociezi unei diminegi anume, uneinopgi oarecare gi asta le mai scoate din anonimat, dar numaidacd ai procesorul bun. Eu nuJ prea am gi nici nu prea am

argumente empirice pentru ce am scris mai sus, cici mi afu,cum ziceam, abiala a doua incercare. Am sters-o pe prima,mi chinui si resetez hardul a doua oari (de data asta, sper si.

fie de tot si si rimin cu el virgin), dar nu cred cS am adunat

suficiente probe ca si formulez o concluzie stiingifici.Mai ales ci primul tAmpit din viaga mea mi-a picat in

cale cAnd aveam vreo paigpe ani, adici eram la virsta aia -tAmpiti ea insigi - cAnd togi oamenii incep si-gi puni cam

aceleagi intrebiri, pe care cu sigurangS. vi le-a;i pus gi voi, aga

ci n-are rost si le mai reiau eu aici. Timpitul avea o cultu-ri vasti. (singurul locuitor din istoria satului nostru care gtia

francezd), nigte ochi albagtri, era gras, bitrAn, bonom, idealist(aga m-am gi prins ci era tAmpit) si familist. Cam atat imimai amintesc despre el, in afara faptului ci, dupi ce m-ammasturbat vreo doi ani in fundul curtii cu gAndul la ochiilui albagtri (noroc ci eram mici gi nestiutoare, nici nu mi-atrecut prin cap si-mi mai imaginez gi alte detalii din persoana

sa frzici; sau poate, dimpotrivi, era primul semn ci voi fi ofemeie degteapti, c5. dacl. mi-as fi pus mintea si imi imaginez

prea mult, riscam si-mi piari tot cheful) s-a urcat pe bune

la cer 9i acolo a rimas. Pentru mine, aceasti intAmplare dinrealitate nu a adus cine stie ce modificiri. Am continuat s5.

triiesc fericiti cu fantasma mea, mai bocindu-mi din cAnd

in cAnd - tot in gAnd -, atet cat si mi simt o eroini tragic|gi si capit o pirere mai buni despre mine. $i am tinut-o asa,

langa, pAni la o vArsti foarte inaintati, la care altele erau deja

16

femei agezate, dar pe mine chestia asta nu prea mi ingrijora.Pur 9i simplu, cind te simgi bine in pielea ta, cu fantasma ta,

restul lumii n-are decit si se duci dracului. i.t..t, "*"tpet"nt

de incet, ar spune un observator din afari, dacl s-ar fi prins ce

mi se intAmpla (dar nu a existat un astfel de observator), am

inceput si-l uit, aga incAt, pXni la sfrrgit, nu-mi mai amin-

team decit ochii lui albagtri (cam asta e tot ce-mi amintesc

gi in ziua de azi). ir, ,.rt, gesturi, voce, expresii celebre (ciciavea!), nigte ochelari care mi induiogaseri la un moment dat,

pantalonii 5ia uriagi care abia reugeau siJ incapi - totul s-a

inecat treptat, ca intr-un naufragiu silengios. De vindecat, nu

m-am vindecat cu adevirat pind la aparigia Dobitocului, totaveam recideri, dar numai din cind in cAnd. Pe'fond, insi,obosisem si fiu indrigostiti de o fantogi 9i chiar incepusem

si mi interes ez - vagr timid, tatonAnd tot timpul terenul ina-

inte de a-mi lua orice avAnt, cd't de mic - de cele ce se intim-plau in lumea reali.

Prima mea dragoste a murit, cum ar veni, de moarte

buni, la propriu gi la figurat. Nu pentru ea mi psihanalizez

aici, in pana mea. Aici ar trebui si reugesc si o omor pe a

doua, care, ca orice buruiani adulti, se arati mult mai re-

zistenti gi mai tenace, atAt de bine infipti, incAt mi-e teamici, atunci clnd in sfrrgit o voi fi micelirit in spasme psiha-

nalitice, o si-i umple lu' bietu Roberti lunetele de sAnge; $ivoui, daci le avegi, iar dac|nu, ali face mai bine si inchidegi

ochii la scena aia (in caz ci reugesc si ajung pAni la ea), nuvi garantez ci nu are slngele otrivit. Daci Roberti e o ea,

atunci nu-mi fac probleme, sigur a priceput deja 9i agteapti

cu delicii scena final5. (sau ratarea ei). Daci totugi nu, atunci

si mi ierti, prietene Roberti, ;tiu ci voi, birbagii, suntegi nig-

te creaturi delicate, pe voi, numai voi singuri vi putegi umple

de sAnge ftri si vi bqeasci plinsul.Ei, gi acum cred ci, pot s5" merg, in sfrrgit, mai pe-aproape

de subiect.