MODEL Lucrare Practica Nr.1
5
Lucrare practică la psihologie nr. 1 în cadrul practicii de inițiere în psihologie Realizată de Vasile Visoțchi Grupa III – filosofie Data 20.03.2015 1. SCOPUL LUCRĂRII Studierea particularităților memoriei logice și mecanice prin metoda memorării a două șiruri de cuvinte. 2. MATERIALE NECESARE Pix, foaie, două șiruri de cuvinte. 3. DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI În primul șir de cuvinte există o legătură semantică în timp ce șirul al doilea este alcătuit din cuvinte fără asemenea legături. Experimentatorul citește subiectului I șir cu 15 perechi de cuvinte la o pauză de 5 secunde dintre perechi. După o pauză de 10 secunde experimentatorul citește doar cuvintele din partea stîngă. În timpul acesta subiectul notează al doilea cuvînt din perechea de cuvinte citite anterior, pe care l-a reținut. La fel se va proceda și cu șirul al doilea. Instrucțuine (pentru ambele șiruri): „Ascultați atent perechile de cuvinte și memorați-le. Apoi eu voi citi primul cuvânt, iar dvs. vă veți reaminti și scrie pe cel de-al doilea cunânt.” I șir (cu legătură semantică) : 1. Jucărie – joc 2. Găină – ou 3. Pîine – cuțit 4. Sanie – iarnă 5. Carte – student 6. Fluture – insectă 7. Periuță – dinți 8. Tobă – muzicant 9. Furtună - tunet 10. Iepure – vînător 11. Pix – caiet 12. Vacă – lapte 13. Locomotivă – transport 14. Pară – compot 15. Bec - seară II șir : 1. Cărbune – fotoliu Termenul limită de prezentare 31 martie 2015
description
psihologie
Transcript of MODEL Lucrare Practica Nr.1
Lucrare practic la psihologie nr. 1 n cadrul practicii de iniiere n psihologieRealizat de Vasile Visochi
GrupaIII filosofie
Data20.03.2015
1. SCOPUL LUCRRIIStudierea particularitilor memoriei logice i mecanice prin metoda memorrii a dou iruri de cuvinte.
2. MATERIALE NECESAREPix, foaie, dou iruri de cuvinte.
3. DESFURAREA EXPERIMENTULUIn primul ir de cuvinte exist o legtur semantic n timp ce irul al doilea este alctuit din cuvinte fr asemenea legturi.Experimentatorul citete subiectului I ir cu 15 perechi de cuvinte la o pauz de 5 secunde dintre perechi. Dup o pauz de 10 secunde experimentatorul citete doar cuvintele din partea stng. n timpul acesta subiectul noteaz al doilea cuvnt din perechea de cuvinte citite anterior, pe care l-a reinut. La fel se va proceda i cu irul al doilea.
Instrucuine (pentru ambele iruri): Ascultai atent perechile de cuvinte i memorai-le. Apoi eu voi citi primul cuvnt, iar dvs. v vei reaminti i scrie pe cel de-al doilea cunnt.
Termenul limit de prezentare31 martie 2015
I ir (cu legtur semantic):1. Jucrie joc2. Gin ou3. Pine cuit4. Sanie iarn5. Carte student6. Fluture insect7. Periu dini8. Tob muzicant9. Furtun - tunet10. Iepure vntor11. Pix caiet12. Vac lapte13. Locomotiv transport14. Par compot15. Bec - sear II ir:1. Crbune fotoliu2. Pieptine pmnt3. Busol clei4. Clopoel sgeat5. Rndunic sor6. Plnie tramvai7. Burete divan8. Robinet vnt9. Ghete butoi10. Ulcior hrle 11. Chibrite oaie 12. Roztoare mare 13. Plrie albin 14. Pete incendiu 15. Fereastr - ciorb
4. PRELUCRAREA REZULTATELOR OBINUTEn urma experimentului la care a fost supus persoana se constat urmtoarele rezultate nscrise n tabel.
A = numrul total al cuvintelor din ir (15 n ambele iruri)B = numrul de cuvinte reinute de subiectC = procentajul obinut
Memoria logic - primul irMemoria mecanic - al II ir
A1B1C1A2 B2C2
15 cuvinte1493,(3) %15 cuvinte426,66 %
C1i C2 se calculeaz conform formulei:
1= B1 /A1*100% =
C2= B2 /A2*100% =
0 - 32 - nivel sczut al dezvoltrii memoriei 33 - 66- nivel mediu al dezvoltrii memoriei 67 - 100- nivel nalt al dezvoltrii memoriei
5. Completarea PROTOCOLului DE OBSERVAIE:Comportmanetul urmrit n timpul testrii:
1. Atitudinea general fa de sarcina de lucru (test):
54321
siguran de sine*nesiguran
echilibru emoional*dezechilibru emoional
cooperare *necooperare
calm*agitat
relaxat *ncordat
2. Maniera de raportare la instruciune:
nelegere rapid a instruciunii*deficit de nelegere
rezisten la oboseal*slab rezisten la oboseal
3. Atitudinea fa de eroare:
Efort de mobilizare pentru evitarea erorilor*
Contientizarea erorii i corectarea rapid*
Persistena n eroare (reacie n lan)*
Blocaje ca urmare a erorii*
Frecvena mai mare a erorii: la nceput*
la mijloc*
la final*
Alte observaii:
care cuvinte au necesitat mai mult timp Seria de cuvinte din al doilea ir Crbune Clopoel i Robinet Fereastr, precum i perechea Fluture Insect din primul ir.
NP subiectuluiVeronica Visochi
Sexul i vrstaF, 20 de ani
Nivelul dezvoltrii memoriei logice i mecaniceNivelul dezvoltrii memoriei logice este nalt (93,33 %) pe cnd memoria mecanic este (mai) slab dezvoltat (26,66 %).
6. CONCLUZII:Indicai:- NP subiectului, - sexul i vrsta- nivelul dezvoltrii memoriei logice i mecanice
7. RECOMANDRI:
Recomandrile pe care le pot face surorii mele Veronica, care a binevoit s participe la acest experiment, pentru mbuntirea memoriei sunt: ncercarea de a asocia cuvintele, chiar dac aparent nu poate exista nimic comun ntre ele. Spre exemplu: O albin se aeaz pe plrie (Plrie albin); Dorind s pregtesc un pete din mare talent culinar vecinii au fost nevoii s apeleze 901 (Pete incendiu) etc. Crearea unei Hri Mentale, care s ne direcioneze prin locuri familiare asociate cuvintelor ce se perindeaz n timpul experimentului. ncercarea de a ghici cuvntul-pereche naintea pronunrii lui.
Dup cum se observ, ultimele dou recomandri deriv ntr-o msur mai mare sau mai mic din prima. Regula asocierilor este principiul de baz al memorrii. Chiar i atunci cnd vedem un obiect pe care l-am mai vzut de o mie de ori, a mia una oar, creierul nostru iari v asocia imaginea (mirosul, gustul etc.) acestui obiect cu sutele de mii de imagini depozitate n creier pn s recunoasc obiectul dat c este ceea ce este. Acest proces se produce ntr-att de rapid, nct noi nu ne mai punem ntrebarea la vederea unui cartof, bunoar, ce s facem cu el. Noi l asociem cu faptul c cartoful se mnnc, iar asta deriv din prima percepie a noastr a procesului de mncare a cartofului pe care am avut-o vreodat. De altminteri, dac am fi lipsii de aceast prim percepie a mncrii cartofului, atunci l-am pune pe mas ca pe o plant decorativ cum fcuser europenii o bun bucat de vreme dup ce cartoful fusese adus din America sau, cine tie, am sculpta n cartof.Odat cu desprinderea omului de animalitatea sa, a sporit totodat i propria-i fragilitatea, care la rndul ei a fost compensat cu intensificarea altor capaiti; la o adic, memoria. Omul ns n-a nceput ditr-o dat s memoreze lucruri abstracte, teoreme matematice, paradigme filosofice etc., ci memora lucruri pragmatice, concrete (ex: cum s diferenieze o plant otrvitoare de una comestibil). De aceea, cu ct noi vom concretiza, asocia, detalia un anumit obiect pe care vrem s-l memorm, cu att e mai sigur c-l vom memora. (E paradoxal faptul c ambundena detaliilor nu ne ncurc la memorarea faptelor, ci dimpotriv ne avantajeaz). mpletind o istorie n jurul obiectului, noi l familiarizm cu ceea ce deja st depozitat sub cutia noastr cranian. Cu alte cuvinte, pragmatiznd paradigmele, vom reui mai lesne s le nelegem i, respectiv, s le memorm. Trebuie s tindem spre o memorie inteligent, spre metamorfozarea memoriei mecanice n una logic-comprehensiv, astfel transformnd 26,66 % n 93,(33)%.
