MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETARII STIINTIFICE …mh.edu.ro/images/fisiere/pdi/Bicles.pdf ·...
Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETARII STIINTIFICE …mh.edu.ro/images/fisiere/pdi/Bicles.pdf ·...
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETARII STIINTIFICEŞCOALA GIMNAZIALA BÎCLEŞCOM. BÎCLEŞ JUD. MEHEDINŢI
Telefon 0252 – 375283 ; fax 0252 – 375283
Avizat în C.P. din data de 15.09.2015Aprobat în C.A. din data de 24.09.2015
Nr. 15/24.09.2015
DIRECTOR,PROF. VASILUȚĂ MINEL
2015 – 2019
2
2.1.1. Cultura organizaţională2.1.2. Resursele curriculare2.1.3. Resursele material – financiare
2.1.4. Resursele umane2.1.5. Oferta educaţională
2.2.1. Identificarea şi descrierea comunităţii şi a grupurilor de interes2.2.2. Analiza nevoii şi a cererii de educaţie pentru indivizi, grupuri şi
comunitate
3.1. Ţinte strategice 3.2. Opţiunile strategice3.3. Studiul de fezabilitate
3.3.1 Inventarul resurselor materiale3.3.2. Inventarul resurselor financiare3.3.3. Inventarul resurselor umane
3
Organizaţia este o colecţie structurată de resurse umane şi nonumane dirijate spre
atingerea unor finalităţi prestabilite.
Instituţia reprezintă o activitate structurală printr-un set de norme şi / sau modele de
comportament socialment recunoscute.
Şcoala este instituţie şi organizaţie.
Viziunea.Şcoala noastră pune în centrul atenţiei persoana umană, elevul ca fiinţă originală,
unică, irepetabilă, accentuând ideea că în fiecare societate există persoane diferite, grupuri
diferite, cu motivaţii, raţiuni şi puncte de vedere diferite.
Şcoala este deschisă unor situaţii stimulative, este mai flexibilă şi mai variată din
punct de vedere al ocaziilor de învăţare, actul învăţării capătă o serie de semnificaţii noi
datorită posibilităţilor de selecţie şi negociere a tipurilor de învăţare adaptate cerinţelor şi
posibilităţilor fiecărui copil în parte. Este locul unde fiecare elev „învaţă cum se învaţă”
păstrând spiritul respectului şi toleranţei faţă de cei din jur.
Misiunea unităţii şcolare /educaţionale
Şcoala noastră tratează elevii în funcţie de cum ar putea deveni, mai degrabă de cum
sunt ei în realitate. Considerăm că fiecare dintre elevii noştri poate fi un geniu dacă putem
identifica talentul şi cheia pentru a-l elibera şi propulsa mai departe
Întreg procesul educaţional şi de instrucţie este structurat pe secţiuni care vizează
formarea personalităţii unor copii cu posibilităţi materiale diverse, formarea personalităţii
elevului,cu multiple posibilităţi de afirmare şi de satisfacere a cerinţelor crescânde ale
societăţii contemporane. Nevoile specifice identificate în cadrul comunităţii se structurează
pe următoarele devize:
- Vino! ( interes pentru atragerea elevilor în cadrul şcolii)
- Învaţă şi vei fi răsplătit! menţinerea permanentă a competiţiei, informarea în cadrul
şcolii şi a comunităţii a rezultatelor muncii elevilor)
4
- Întreabă şi ţi se va răspunde!!( iniţierea unor obiecte opţionale interesante, pornind
de la preocupările şi dorinţele elevilor)
-Confesează-te şi vei fi mai liniştit! ( menţinerea unor legături strânse cu familiile ce
au probleme de tot felul)
-Bucură-te cu noi! !( întâlniri cu părinţii, elevii, foştii elevi, profesori
pensionari,pentru a creşte prestigiul unităţii, dar şi cu ceea ce a fost bun şi frumos).
Provocările lumii contemporane, având caracter global, au adâncit criza mondială a
educaţiei determinând:
- creşterea continuă a cererii de educaţie;
- penuria mijloacelor în raport cu cererea ;
- insuficienţa sistemului de învăţământ datorită inadaptării lui la schimbările ştiinţifice,
tehnice şi social – economice;
- conservatorismul cadrelor didactice faţă de schimbări;
Soluţia acestor crize o constituie reforma învăţământului, care să producă
transformări în raport cu specificul fiecărei ţări, o nouă politică a educaţiei pentru creşterea
calităţii acesteia şi imprimarea caracterului prospectiv.
Reforma învăţământului urmăreşte realizarea unei formări profesionale şi de
specialitate la nivelul standardelor de pregătire în ţările Comunităţii Europene, adaptată la
cerinţele unei societăţi democratice, ale unei economii de piaţă, în concordanţă cu evoluţia
pieţei muncii şi în vederea facilitării restructurării economice.
Reforma învăţământului românesc are ca efect realizarea unor mutaţii de politică şi
strategie educaţională. Politicile şi practicile educaţionale sunt orientate pe baza unor
principii de reformă:
5
- corelarea învăţământului cu evoluţia sistemului economic, a pieţei muncii, a ştiinţei, a
tehnicii şi tehnologiei;
- egalizarea şanselor la un învăţământ deschis, diversificat şi modern;
- optimizarea raportului în planurile de învăţământ, între disciplinele de cultură generală
şi cele de specialitate;
- compatibilizarea europeană a curricumului naţional;
- descentralizarea şi reforma managementului naţional;
Programul reformei, elaborat pe baza acestor principii, cuprinde multe elemente de
inovaţie şi anume:
proiectarea curriculară la nivel naţional şi local;
elaborarea curriculumului naţional, compatibil cu cel european;
elaborarea şi aplicarea planurilor cadru de învăţământ;
crearea pieţei manualelor alternative;
introducerea disciplinelor opţionale pentru dezvoltarea aptitudinilor;
aplicarea unui nou sistem de evaluare a rezultatelor şcolare;
creşterea eficienţei sistemului de finanţare şi de gestionare a resurselor
materiale;
Obiectivul fundamental al instrucţiei şi educaţiei este formarea personalităţii
elevului, cu multiple posibilităţi de afirmare şi de satisfacere a cerinţelor crescânde
ale societăţii contemporane.
Latura formativă presupunere:
echilibrul psihic;
capacitate de dăruire;
conştiinţă;
un cuantum de cunoştinţe la nivelul ştiinţei şi tehnicii;
abilităţi practice;
6
exercitarea unei profesii pe măsura pregătirii şi aptitudinilor sale;
Calitatea în educaţie este o premisă progresului unei societăţi..
Ea se bazează pe cultivarea creativităţii, pe formarea atitudinilor, capacităţilor,
competenţelor.
O reformă autentică în învăţământ presupune transformarea sistemului de formare
pentru educaţie într-un sistem de formare direct şi conştient profesionalizat.
Acest sistem nu se poate realiza decât prin negociere .Trebuie să aibă loc un proces
conştient de profesionalizare, prin eliminarea elementelor care blochează profesionalismul
şi profesionalizarea în educaţie.
Principalele direcţii în care trebuie să acţionăm sunt:
încurajarea inovaţiei care va avea ca rezultat creşterea autonomiei
profesorului;
oferta educaţională;
abordarea predominant calitativă a educaţiei şi a formării şi nu
cantitativă;
flexibilitatea planificărilor semestriale;
Efectul :
Creşterea în mod gradual a prestigiului şcolii în comunitate şi implicit sensibilitatea
partenerilor potenţiali ai şcolii.
Managementul şcolii trebuie să-şi centreze activitatea astfel:
Managementul şcolii
Pregătirea resurselor Atragerea partenerilorumane ale şcolii Elevul potenţiali în parteneriatepentru parteneriat
Realizarea profesionalizării în educaţie impune:
oferta multiplă de formare ( formare iniţială formare continuă formare prin
reconversie profesională)
7
testare vocaţională iniţială multicriterială;
creare unei culturi organizaţionale în care echipa este valorizată;
Aceste direcţii de acţiune au la bază o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei
şcolii noastre.
Misiunea şcolii trebuie să fie reală şi să demonstreze cu probe că este un ghid de lucru şi
este înţeleasă de toate grupurile de interese . Ea este în strânsă legătură cu curriculum-ul,
calitatea educaţiei managementului ethosul etc.
Ethosul educaţiei – sistem de norme şi de concepţie care dau statutul profesiei de
educator – defineşte şi reglementează raporturile dintre educabil – educator rolul şi locul
şcolii în societate).
Competenţa strategică a proiectului de dezvoltare instituţională este: misiunea + ţintele
+ opţiunile strategice.
8
II. ANALIZA DIAGNOSTICĂ
La Şcoala Gimnaziala Bîcleș activitatea se desfăşoară în localul de şcoală, renovat în anul şcolar 2006 - 2007 . Cuprinde 10 săli de clasă, 1 bibliotecă cu peste 4000 de volume, 1 grădiniţă cu program normal,1 sală primire - depozitare pentru programul ,,L a p t e - c o r n’’ ,1 laborator de informatica (15 calculatoare + 1, sala fiind prevazuta cu sistem de alarma), 1 sala de sport, baza sportiva cu vestiare construita in anul 2012, 1 atelier pentru muncitorii de întreţinere, 1 magazie pentru depozitarea materialului lemnos pentru timpul rece, grup sanitar cu apa curenta. Incepand cu anul scolar curent scoala are autorizatie de functionare.
Şcoala coordonatoare ,, Bîcleș”, coordonează activitatea gradinitelor,,Smadovita” si ,,Corzu” care au în dotare cate 2 săli de clasă si magaziipentru depozitarea materialului lemnos pentru timpul rece.
Începând cu anul școlar 2014-2015, școlile primare Smadovța și Corzu au fost desființate, elevii fiind aduși la Şcoala Gimnaziala Bîcleș, unde s-au format clase de sine stătătoare la învățământul primar. Elevii sunt aduși zilnic la școala coordonatoare cu două microbuze școlare (1 microbuz 16+1 marca Ford procurat de Primăria Bîcleș in luna septembrie 2014 si un autobuz 28+2 marca Mercedes, adus in luna mai 2015 )
Ţinând cont de programul de reformă aplicat în domeniul învăţământului – noi planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare, descentralizarea managerială şi financiară, întărirea şi aşezarea pe baze noi a relaţiilor dintre şcoală, familie şi comunitate, schimbări de ordin calitativ în domeniul formării iniţiale şi continue a personalului didactic şi nedidactic, extinderea accesului şcolilor la noile tehnologii informaţionale, unitatea şcolară trebuie să aibă în vedere procesele şi rezultatele învăţării şcolare şi efectele acesteia asupra dezvoltării personale şi asupra mediului economic şi social.
Cunoştinţele trebuie să fie astfel selectate încât să permită elevilor să exploreze şi să folosească legăturile interdisciplinare şi croscurriculare pe care planurile de învăţământ şi prognozele şcolare noi le pun în valoare.
Învăţământul românesc actual cunoaşte o transformare profundă în curs de desfăşurare, privind conţinutul conceptual, structurile organizatorice şi pregătirea resurselor umane, acţiuni cuprinse în noţiunea generală de REFORMĂ.
Problematica procesului de învăţământ, mulţimea condiţiilor implicate şi a inter-relaţiilor funcţionale, solicită competenţe sporite sub raport profesional, psio - pedagogic şi psihosocial din partea cadrelor didactice, începând cu ciclul primar.
Capacităţile intelectuale, emoţionale şi fizice necesare pentru a face faţă realităţii şi complexităţii vieţii sociale sunt instrumente pe care şcoala trebuie să le orienteze spre idealul unei educaţii democratice, care să permită convieţuirea paşnică.
Competenţele intelectuale, dezvoltate în şcoală trebuie să aibă în vedere gândirea critică, capacitatea de analiză şi relaţionare nuanţată a cauzelor şi efectelor.
9
Exigenţele etapei pe care o parcurgem ne solicită să raportăm permanent activitatea noastră la locul şcolii în societate, să intensificăm şi să multiplicăm efortul comun, să investim cu randament crescând capacitatea şi dăruirea ca atribute specifice profesiei didactice.
Activitatea şcolară are nevoie de existenţa unui mediu favorabil învăţării, care să stimuleze producerea de cunoştinţe şi de competenţe acţionare, în loc de simpla reproducere de cunoştinţe. Mediul învăţării trebuie să fie suficient de stimulativ şi diversificat încât să ofere fiecărui elev o motivaţie susţinută.
Educabilitatea priveşte omul ca fiinţă educabilă, finalizat în ceea ce denumim „ homo educas” (omul care se educă, care este educabil). Din acest punct de vedere, omul este în primul rând un produs al modelării socio-educaţionale, culturale, un produs al fenotipului şi nu un produs fizic numai prin evoluţia sa natural-biologică. De aceea şcoala are un rol primordial în educarea tineretului, fiind un factor determinant al formării şi deprinderii personalităţii, îi pregăteşte pentru integrarea socio-profesională.
2.1.1. CULTURA ORGANIZIŢIONALĂ
Este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt:
egalitarism, cooperare, munca în echipă, respect reciproc ataşamentul faţă de copii
respectul faţă de profesie, libertate de exprimare receptivitate la nou creativitate, dorinţă de
afirmare. Se întâlnesc cazuri de individualism, competiţie, rutină, conservatorism,
automulţumire.
Principalele documente de formalizare a structurii organizatorice:
A. Regulamentul de organizare şi funcţionare care cuprinde:
Dispoziţii generale
Organizarea şcolilor
Conducerea şcolilor
Curriculum
Evaluarea rezultatelor elevilor
Elevii – drepturi şi responsabilităţi
Sancţiuni
Părinţi
Dispoziţii finale
10
B. Regulamentul de ordine interioară al unităţii şcolare care cuprinde prevederi pentru:
Personalul didactic
Personalul nedidactic
Specifice condiţiilor concrete din şcoală
C. Fişele de post pentru:
o Secretară
o învăţători/institutori
o profesori
o personal întreţinere II
o șofer microbuz școlar
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare putem spune că este un climat
deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare;
este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile didactice fiind deschise colegiale de
respect şi de sprijin reciproc.
Directorul unităţii ascultă sugestiile profesorilor , face aprecieri frecvent şi sincere la
adresa acestora le respectă competenţa le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un
control strict birocratic.
Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv – educativă şi în conduita
cadrelor didactice.
Formarea unei culturi organizaţionale presupune un proces în care competenţele ,
umane” ale managementului şcolii sunt hotărâtoare.
Pentru construirea unei culturi organizaţionale sunt necesare:
o Cunoaşterea obiectivelor instituţiei noastre de către toţi factorii implicaţi
direct şi indirect în procesul educaţiei.
o Abordarea clară şi în acelaşi timp specifică a obiectivelor;
o Exprimarea şi împărtăşirea valorilor;
11
Pentru schimbarea actuala a culturii ne propunem sa acţionam in următoarele
direcţii.
∑ Considerarea schimbării ca o oportunitate de construire a
competenţelor şi de dezvoltare profesională si personală;
∑ Crearea unui consens al echipei de învăţători, profesori;
∑ Creşterea încrederii în manageri mai multă comunicare cu aceştia;
∑ Recunoaşterea dreptului de a greşi;
∑ Încurajarea factorilor implicaţi în educaţie să iniţieze noi abordări
modele de comportament şi sisteme adaptate noilor împrejurări.
2.1.2 RESURSELE CURRICULARE
Elementele componente ale curriculumului formal sunt
∑ Documente de politică educaţională ;
∑ Finalităţile pe nivelurile de şcolarizare ;
∑ Planul – cadru ;
∑ Programele şcolare ;
∑ Manuale şi mijloace auxiliare necesare elevilor;
∑ Ghiduri şi alte materiale completare pentru profesori;
∑ Instrumente de evaluare elaborate la nivelul şcolii ( variante de subiecte la
nivelul şcolii pentru examenul de capacitate şi trecerea în ciclul gimnazial);
∑ Instrumente de evaluare elaborate la nivelul naţional ( baze de itemi pentru
examenul național).
12
Elemente componente ale curriculumului de bază sunt:
∑ Ariile curriculare ;
∑ Discipline aferente ;
∑ Numărul de ore proiectate;
∑ Curriculum –ul local şi / sau Curriculum –ul la nivelul şcolii cuprinde
pachetele de opţionale.
2.1.3. RESURSELE MATERIAL – FINANCIARE
( PENTRU ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,BÎCLEȘ”)
Resurse materiale disponibile :
ß 11 săli de clasă,dintre care:
ß un laborator informatică
ß un laborator biologie
ß un laborator matematică
ß sală de sport şi bază sportivă
ß bibliotecă
ß 1 grădiniţă cu program normal
ß 1 atelier pentru personalul de întreţinere
ß 1 magazie pentru depozitarea materialului lemnos
GRĂDINIȚA ,, SMADOVIȚA”
∑ 1 grădiniţă cu program normal∑ 1 magazie pentru depozitarea materialului lemnos
GRĂDINIȚA ,, CORZU”
∑ 1 grădiniţă cu program normal∑ 1 magazie pentru depozitarea materialului lemnos
13
Resurse financiare:
ß Bugetare ( de la bugetul local)
ß Extrabugetare ( venituri proprii şi alte resurse)
2.1.4. RESURSE UMANE
Resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiţii ale unei
instituţii. Atât pentru cadrele didactice titulare cât şi pentru suplinitori se aplică criterii de
evaluare. Această evaluare este optimă deoarece are la bază atât fişa de evaluare a postului
cât şi fişa de evaluare a persoanei încadrate pe postul respectiv. Aflaţi permanent asupra
cercetării profesorii şcolii noastre sunt prezenţi la sesiuni de comunicări, simpozioane,
reviste şi elaborează lucrări ştiinţifice. Toate aceste lucrări sunt rezultatul efortului colectiv
al unor dascăli de excepţie.
Grădinița Smadovița
Număr cadre didactice din ciclul preprimar – 1
Din care:
ß educatoare debutantă – 1
Personal nedidactic – 1 din care:
ß 1 îngrijitor curăţenie - muncitor întreţinere II -1/4 normă
Grădinița Corzu
Număr cadre didactice titulare din ciclul preprimar – 1
Din care:
ß educatoare gradul I – 1
Personal nedidactic – 1 din care:
ß 1 îngrijitor curăţenie - muncitor întreţinere II -1/4 normă
14
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,BÎCLEȘ”
Numărul total cadre didactice – 15
Număr cadre didactice titulare – 11
Numărul total cadre didactice titulare din ciclul primar – 5
Număr cadre didactice titulare din ciclul preprimar – 1
Număr cadre didactice titulare din ciclul gimnazial - 5
Număr cadre didactice suplinitoare calificate – 4
ß 1 muncitor II – angajat șofer – 1 normă
ß 2 îngrijitori curăţenie - muncitor întreţinere II – 2 norme
ß 1 muncitor III – angajat fochist – ¾ normă
ß Cadre didactice cu fără definitivat – 3
ß Cadre didactice cu examen de definitivat – 3
ß Cadre didactice cu gradul II – 5
ß Cadre didactice cu gradul I – 4
Aspecte pozitive şi deficitare privind resursele umane:
Puncte forte:
ß Existenţa unui sistem eficient de încadrare, evaluare, motivare, perfecţionare şi
promovare a personalului managerial, didactic şi nedidactic.
ß Implementarea stilurilor de management participativ şi consultativ.
Puncte slabe:
ß Selecţia cadrelor didactice suplinitoare.
ß Inexistenţa managementului prin obiective. Managementul prin obiective este una
din cele mai eficiente metode de stimulare a motivaţiei resursei umane.
15
2..1.5. OFERTA EDUCAŢIONALĂ
OFERTA EDUCAŢIONALĂ PE COMUNA BÎCLEȘ
4 clase la ciclul gimnazial
5 clase la ciclul primar
3 clase la ciclul preprimar
Număr total elevi pe comună :
clasele I-IV : 87
clasele V-VIII : 72
TOTAL ELEVI – COMUNĂ - 159
Ciclul primar:
Clasa pregătitoare: 18 Ciclul gimnazial:
o Clasa I : 21 Clasa a V-a : 18 elevi
o Clasa a II-a 18 Clasa a VI-a : 24 elevi
o Clasa a III-a 19 Clasa a VII-a : 18 elevi
o Clasa a IV-a 11 Clasa a VIII-a : 12 elevi
Total elevi pe comună – 199
Învăţământul preprimar –
Grădiniţa Bîcles
o grupă mare : 20 preşcolari
Grădiniţa Smadoviţa
o grupă mixtă: 10 preşcolari
Grădiniţa Corzu
o grupă mixtă:10 preşcolari
16
OPŢIONALE CLASELE I-IV
1. Educaţie pentru sănătate
OPŢIONALE CLASELE V-VIII
1. Educaţie pentru sănătate – cls a V-a si a VI-a
2. Sanitarii pricepuţi – cls a VII-a si a VIII-a
3. TIC – cls a V-a si a VI-a
2.2 MEDIUL EXTERN
2.2.1. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA COMUNITĂŢIIŞI A GRUPURILOR DE INTERES
Parteneriatul
Soluţionarea dificultăţilor din şcoală presupune colaborarea cooperarea şi
parteneriatul cu următoarele categorii:
Întregul personal angajat în şcoală;
Toate segmentele de elevi;
Părinţii elevilor;
Organizaţiile guvernamentale locale – Primăria Bicles;
Organizaţiile cu caracter nonguvernamental, în special asociaţiile părinţilor şi
ale elevilor;
Evoluţia parteneriatului este condiţionată de o serie de schimbări
fundamentale care pot fi realizate dacă acţionăm în următoarele direcţii:
Organizarea unor programe de formare specifice;
Derularea efectivă a unor proiecte educaţionale în regim de parteneriat.
Şcoala noastră , în cadrul parteneriatului ţine seama de următoarele principii
fundamentale:
Atragerea familiei, ca principal partener al şcolii;
17
Extinderea colaborării către factorii care pot deveni sensibili faţă de
dezvoltarea educaţiei
Sensibilizarea categoriilor care pot avea o anumită disponibilitate în raport cu
problemele şcolii;
Realizarea parteneriatului dintre şcoală şi părinţii elevilor presupune următoarele priorităţi:
Implicarea conducerii şcolii în sensibilizarea şi atragerea familiei;
Elaborarea şi aplicarea unor proiecte centrate pe parteneriatul cu
părinţii;
Transformarea comitetului de părinţi într-o structură activă.
În ceea ce priveşte parteneriatul şcoală – autorităţile locale, conducerea şcolii se
orientează către:
Ameliorarea modalităţilor de informare adresate autorităţilor
locale;
Elaborarea de programe cu privire la cerinţele de educaţie ale comunităţii;
Solicitarea reprezentanţilor autorităţilor locale să participe la întâlniri cu
părinţii elevilor, reprezentanţi ai altor instituţii comunitare;
Organizarea de activităţi extraşcolare prin colaborarea şcolii, autorităţilor
locale, părinţilor;
Organizarea de acţiuni de interes comunitar în colaborare cu autorităţile locale
şi cu instituţii ale comunităţii.
Trebuie încheiate protocoale cu organizaţii nonguvernamentale care se implică în
domeniul educaţiei. Pentru încheierea unor parteneriate cu astfel de organizaţii avem în
vedere:
Organizarea de activităţi extraşcolare prin colaborarea şcolii, autorităţilor
locale, părinţilor;
Organizarea de acţiuni de interes comunitar în colaborare cu autorităţile locale
şi cu instituţii ale comunităţii.
18
Trebuie încheiate protocoale cu organizaţii nonguvernamentale care se implică în
domeniul educaţiei. Pentru încheierea unor parteneriate cu astfel de organizaţii avem în
vedere:
Solicitarea reprezentanţilor autorităţilor locale să participe la întâlniri cu
părinţii elevilor, reprezentanţi ai altor instituţii comunitare;
Organizarea de activităţi extraşcolare prin colaborarea şcolii, autorităţilor
locale părinţilor;
Organizarea de acţiuni de interes comunitar în colaborare cu autorităţile locale
şi cu instituţii ale comunităţii.
Este ştiut faptul că anumite organizaţii nonguvernamentale se implică în domeniul
educaţiei. Pentru încheierea unor parteneriate cu astfel de organizaţii avem în vedere:
Identificarea şi atragerea organizaţiilor nonguvernamentale care pot deveni
parteneri reali ;
Pregătirea resurselor umane ale şcolii pentru a acţiona responsabil şi eficient în
acest domeniu;
Stabilire cadrului şi a modalităţilor concrete în care urmează să se desfăşoare
parteneriatul.
19
2.2.2. ANALIZA DE NEVOI ŞI A CERERII DE EDUCAŢIE
PENTRU INDIVIZI , GRUPURI ŞI COMUNITATE
Proiectul educaţional urmăreşte o analiză adecvată a nevoilor de formare, abordând
direct nevoile şi problemele participanţilor. Indiferent de modalitatea de abordare a analizei
şi indiferent de metodele şi procedeele utilizate trebuie păstrat echilibru optim între nevoile
sistemice şi cele individuale şi , consecutiv determinarea nivelului la care trebuie realizată
formarea.
Metodele şi mijloacele de identificare a nevoilor de educaţie şi de formare sunt:
Analiza fişei postului;
Analiza scopurilor organizaţionale;
Analiza organizaţională a nevoilor de formare;
Analiza informaţiilor de tip cantitativ referitoare la:
unitatea şcolară ( număr de elevi din şcoală, dacă acest număr creşte sau
descreşte, vârsta elevilor , rata abandonului şcolar, starea clădirilor, nivelul
de dotare cu resurse educaţionale , numărul angajaţilor din şcoală, spaţiul
şcolar, dacă posturile sunt sau nu ocupare, dacă ocupanţii posturilor au
nivelul de calificare cerut);
fiecare persoană în parte ( profesor, elev sau alte persoane : vârstă nivel de
educaţie , locuri anterioare de muncă etc.)
Analiza informaţiilor de tip calitativ cuprinde date despre:
ambianţa din unitatea şcolară;
relaţiile dintre diferite categorii de personal ( director – personal, profesori –
profesori, învăţători – învăţători, profesori – învăţători şi alte categorii de
personal, profesor – elevi, profesori – părinţi).
calitatea personalului din şcoală;
20
nivelul de calificare;
modul de comunicare;
calitatea şi circulaţia informaţiei la nivelul unităţii şcolare;
managementul unităţii şcolare
cunoaşterea grupurilor de interese:
părinţi, elevi, corpul profesoral, personal de îngrijire, administraţie locală;
agenţi economici, biserica, alte instituţii şi organizaţii de interes local şi
naţional;
Metoda frecvent utilizată în identificarea nevoilor( inclusiv de formare) este ,,
ANALIZA SWOT”
În cazul aplicării analizei SWOT şcolii noastre:
punctele tari şi punctele slabe se referă la:
∑ dotare;
∑ resurse umane;
∑ resurse comunitare;
∑ cultura organizaţională;
oportunităţile şi ameninţările se referă la mediul extern, în cazul
nostru la ceea ce comunitatea, sistemul şcolar şi societatea în
ansamblu oferă ( sau nu ) şcolii noastre.
Analiza SWOT oferă pachetul cel mai larg de informaţii necesare construirii programelor
educaţionale / de dezvoltare optimă.
21
ANALIZA SWOT – DOMENIUL CURRICULUM
PUNCTE TARI
∑ existenţa unui număr suficient de volume în biblioteca şcolii;
∑ existenţa manualelor pentru clasele primare şi gimnaziale;
∑ existenţa colectivelor de catedră, formate din cadre bine pregătite profesional, titulare,sau suplinitori calificaţi ;
∑ elevii participanţi la evaluarea națională au promovat examenul in proportie de 100 %
∑ existenţa unei oferte educaţionale diversificate care corespunde cerinţelor comunităţii;
∑ lipsa învăţământului simultan;
PUNCTE SLABE
q o parte a materialelor auxiliare uzate fizic şi moral;
q existenţa unui proiect de curriculum al şcolii (planificarea curriculum-lui naţional şi dezvoltarea locală de curriculum) adecvat şcolii;
q numărul de elevi este într-o îngrijorătoare scădere în special la grădiniţele din satele Smadoviţa şi Corzu;
q Relaţii profesor – elev mai slabe
q Lipsa de motivare a elevilor
q Lipsa de interes din partea unor elevi pentru şcoală
OPORTUNITĂŢI
∑ existenţa unui laborator de informatică.
∑ colaborarea cu Primăria Bîcleş, pentru aprobarea unui buget real;
∑ sistemul curricular este deschis, flexibil, permite opţiuni şi proiecte
ADVERSITĂŢI
familiile elevilor nu pot sprijini financiar şcoala;prejudecăţi ale unor părinţi şi
elevi privind învăţământul dinmediul rural;
22
ANALIZA SWOT – DOMENIUL RESURSEFINANCIARE ŞI MATERIALE
PUNCTE TARI
∑ existenţa proiectului de buget anual;
∑ existenta autorizatiei sanitare∑ condiţii bune de iluminat,
alimentare cu apă şi o toaletă cu canalizare, apă curentă, căldură şi fosă septică.
∑ 4 săli de clasa au fost reabilitate turnându-se şapă de beton şi punându-se parchet;
∑ existenţa fişelor posturilor pentru tot personalul
∑ Şcoala Gimnazială Bîcleş a fost renovată şi modernizată în anul şcolar 2006-2007 ;
∑ Existența unui laborator AeL∑ Mobilierul şcolar
PUNCTE SLABE
q mobilierului şcolar de la Grădiniţele Smadoviţa şi Corzu este uzat fizic şi moral;
q obiectele de inventar degradate au fost casate
q resursele materiale şi financiare ale unităţii au fost utilizate numai pentru renovarea localului şcolii;
q Grupuri sanitare nemodernizate la Grădiniţele Smadoviţa şi Corzu
OPORTUNITĂŢI
∑ dorinţa continuă a Primăriei Bîcleş de a se implica în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor.,
∑ instalarea unor sisteme de alarmare la toate școlile din subordine;
∑ semnarea unor parteneriate cu Şcoala Dumbrava, Bălăciţa
ADVERSITĂŢI
elevii provin din familii cu venit modest, încât nu pot sprijini financiar şcoala;conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolareritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente
23
ANALIZA SWOT – DOMENIUL DEZVOLTARE ŞIRELAŢII COMUNITARE
PUNCTE TARI
∑ cunoaşterea nevoilor de educaţie ale comunităţii locale;
∑ legătura cu organele de poliţie locală şi municipală în vederea prevenirii şi combaterii delincvenţei juvenile;
∑ legătura permanentă a învăţătorilor, educatori/diriginţi cu familiile elevilor pentru a preveni abandonul şcolar;
∑ unor probleme apărute în unitate.∑ Sponsorizarea şcolii de la diverse
instituţii;∑ Întâlniri semestriale cu Comitetul
consultativ al părinţilor∑ Dezvoltarea relaţiilor cadre
didactice – elevi – părinţi, prin intermediul serbărilor şcolare
PUNCTE SLABE
q Contactele aproape inexistente cu parteneri economici pentru realizarea unor fonduri extrabugetare;
q popularizarea unităţii a fost insuficient realizată în anii trecuţi şi de aici rezultă numărul redus de elevi care se îndreaptă către mediul urban şi datorită bazei materiale învechite sau inexistentă.
AMENINŢĂRIcurba sistemic descendentă a natalităţii cu implicaţii directe privind populaţia şcolarănivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor
24
ANALIZA SWOT – DOMENIUL RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
∑ elaborarea proiectului de dezvoltare a resurselor umane;
∑ cadre didactice bine pregătite profesional la majoritatea disciplinelor;
∑ comportament stimulativ, pozitiv al cadrelor didactice faţă de elevi;
∑ existenţa fişelor posturilor pentru tot personalul;
∑ existenţa criteriilor de apreciere a activităţii desfăşurate;
∑ existenţa cadrului instituţional pentru participarea personalului didactic la procesul educaţional;
PUNCTE SLABE
q dezvoltarea resurselor umane este centrată pe probleme de curriculum şi mai puţin pe dezvoltarea psiho - afectivă şi de adaptare la schimbare;
q diminuarea continuă a populaţiei şcolare;
q inexistenţa unui post de secretarăq dorinţa unor cadrelor didactice de
a participa la programe de formare continuă.
OPORTUNITĂŢI
∑ colaborarea bună cu ISJ,C.C.D. Mehedinţi care desfăşoară o serie de programe de perfecţionare.
ADVERSITĂŢI
prejudecăţi legate de activitatea ce se desfăşoară ce se poate desfăşura cu elevii şcoliiscăderea motivaţiei pentru activităţi profesionale
25
PARTEA A II -A
ŢINTE STRATEGICE ALE EVALUARII CALITATII(rezultate din PDI si tintele strategice formulate in PDI)
1. Creşterea ofertei de activităţi extraşcolare şi a ofertei de petrecere a timpului liber
pentru elevi şi comunitate.
2. Îmbunătăţirea la elevi, cadre didactice şi părinţi a competenţelor de comunicare
socială.
3. Îmbunătăţirea performanţelor elevilor şi a demersului didactic.
4. Promovarea educaţiei interculturale.
5. Asigurarea accesului elevilor la tehnologia modernă de calcul şi comunicare.
JUSTIFICAREA ŢINETELOR
Ţ1. Activităţile extraşcolare sunt un bun prilej de recreere, dar în acelaşi timp
reprezintă o modalitate eficientă de a stimula creativitatea şi interesul elevilor pentru tradiţii,
valori, relaţionare, de a atrage comunitatea în viaţa şcolii. Urmărim implicarea părinţilor în
activităţile şcolii, ne dorim o şcoală deschisă către comunitate, o şcoală pentru părinţi şi
elevi, tineri şi bătrâni.
Ţ2. În urma şedinţelor cu părinţii, lectorate, aplicarea unor chestionare simple, şi alte
activităţi s-au constatat următoarele:
- comunicarea/colaborarea între instituţii este deficitară;
- comunicarea/colaborarea între instituţii şi cetăţenii comunei a fost apreciată ca
bună;
- gradul scăzut de conştiinţă civică al cetăţenilor.
Considerăm că este absolut necesară comunicarea/colaborarea între toţi factorii
comunitari ce pot fi implicaţi în educaţie, între instituţiile locale, între cetăţeni şi şcoală.
26Ţ3. Şcoala Bîcleş nu are rezultate remarcabile la concursuri judeţene sau
olimpiade şcolare, impunându-se o reorientare a elevilor spre acest gen de activităţi, o
stimulare a elevilor în vederea participării. În şcoli există o fluctuaţie anuală de cadre
didactice
Ţ4. Colaborarea cu alte şcoli din judeţ, ţară şi străinătate este necesară pentru
valorificarea potenţialului intelectual şi creativ al elevilor, printr-o reală educaţie pentru
valori, o educaţie interculturală, pentru stabilirea unui schimb informaţional între cadrele
didactice, aceasta contribuind la optimizarea procesului instructiv-educativ.
Ţ5. Considerăm necesară diversificarea mijloacelor de comunicare folosite atât în
cadrul activităţilor instructiv-educative cât şi pentru accesul rapid la informaţie ce se poate
realiza prin intermediul Internet-ului. Acest lucru poate oferi şanse egale elevilor ce provin
din medii diferite, elevii vor fi atraşi în şcoală şi în afara orelor de curs
ŢINTE STRATEGICE
Dezvoltarea personală a elevilor şi cadrelor didactice în vederea
adaptării la schimbările din comunitate
Dezvoltarea din cadrul C. D. Ş. a unor discipline opţionale care să
permită utilizarea calculatorului pentru elevii din ciclul gimnazial
Iniţierea elevilor şi cadrelor didactice în utilizarea calculatorului
Dezvoltarea relaţiilor şcolare şi extraşcolare la nivel local şi cu unităţi
din Uniunea Europeană.
Continuarea politicii educaţionale a şcolii de îmbinare armonioasă a
tradiţiilor învăţământului cu inovaţia educaţională în vederea ridicării
nivelului de pregătire al adolescenţilor şi a gradului de inserţie socială
Dezvoltarea unui Curriculum adecvat nevoilor interne ale instituţiei
corelate cu nevoile comunitare şi resursele existenţe
Modernizarea bazei didactico – materiale pentru fiecare profil de
învăţământ
27Instituirea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală
pentru elevi
Valorificarea conţinutului disciplinelor din oferta curriculară şi a
activităţilor extracurriculare în vederea educării elevilor pentru
democraţie, calitate, sănătate, protecţia mediului
Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a întregului proces instructiv –
educativ
3.2. OPŢIUNILE STRATEGICE PROPUSE
Opţiunile strategice au un repertoriu larg, dar pentru unităţile şcolare accentul cade pe
dezvoltarea uneia sau a mai multora din domeniile:
dezvoltare curriculară;
dezvoltarea resurselor umane;
dezvoltarea relaţiilor comunitare;
atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale.
Strategie propusă
construirea propriei identităţi prin:
elaborarea Proiectului curricular al şcolii în funcţie de situaţia socio –
economică a judeţului;
decizia asupra modului de administrare şi gestionare a planului – cadru;
propunerea temelor de opţionale în funcţie de: resursele proprii,
interesele elevilor, specificul zonei;
creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi activităţilor;
stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare;
creşterea responsabilităţii şcolii pentru calitatea şi finalităţile procesului
de educaţie în şcoală.
28Proiectarea şi aplicarea corectă a Curriculum - ului la decizia şcoli vizează
adaptarea procesului de predare – învăţare în funcţie de aptitudinile elevului, nivelul
intereselor cognitive, ritmul şi stilul de învăţare.
Adaptarea procesului de predare – învăţare nu se poate face decât printr – o
diferenţiere curriculară.
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Oferte pentru învăţarea muncii la calculator de cadrele didactice;
Informarea şi formarea cadrelor didactice în domeniul tradiţiilor şi a culturii
locale;
Pregătirea elevilor pentru olimpiade şcolare şi examenele naţionale;
Programe speciale pentru elevii problemă;
Strategiile de formare şi modalităţile concrete de realizare a programelor de
formare se axează în principal pe cele două tendinţe:
Tendinţa de profesionalizare, bazată pe recunoaşterea şi respectarea unui set specific de
cunoştinţe specializate, metodologii, pe un statut diferenţiat şi pe recunoaşterea socială;
Tendinţa de asigurare a unui caracter procesual şi continuu formării, cuprinzând
formarea iniţială, inserţia profesională, formarea continuă, realizate prin intermediul
colaborării între instituţiile de formare şi organizaţiile care integrează efectiv resursa
umane.
STRATEGII PE CARE LE PROMOVĂM
Tentativele şcolii noastre de a sensibiliza şi a atrage diferite categorii şi
instituţii în sfera parteneriatului educaţional pot deveni eficiente în mod autentic numai dacă
suntem capabili să venim în întâmpinarea unor cerinţe sociale şi comunitare prin demersuri
specifice cum ar fi:
adaptarea procesului educaţional la schimbările de ordin social şi economic;
29instituirea unui echilibru între cererea şi oferta de educaţie;
satisfacerea cerinţelor comunitare specifice în domeniul educaţiei;
pregătirea elevilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate;
asumarea unui rol activ în raport cu nevoile, problemele, priorităţile comunităţii.
3.2. OPŢIUNILE STRATEGICE PROPUSE
Opţiunile strategice au un repertoriu larg, dar pentru unităţile şcolare accentul cade pe
dezvoltarea uneia sau a mai multora din domeniile:
dezvoltare curriculară;
dezvoltarea resurselor umane;
dezvoltarea relaţiilor comunitare;
atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale.
Strategie propusă
construirea propriei identităţi prin:
elaborarea Proiectului curricular al şcolii în funcţie de situaţia socio –
economică a judeţului;
decizia asupra modului de administrare şi gestionare a planului – cadru;
propunerea temelor de opţionale în funcţie de: resursele proprii,
interesele elevilor, specificul zonei;
creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi activităţilor;
stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare;
creşterea responsabilităţii şcolii pentru calitatea şi finalităţile procesului
de educaţie în şcoală.
Proiectarea şi aplicarea corectă a Curriculum - ului la decizia şcoli vizează
adaptarea procesului de predare – învăţare în funcţie de aptitudinile elevului, nivelul
intereselor cognitive, ritmul şi stilul de învăţare.
30Adaptarea procesului de predare – învăţare nu se poate face decât printr – o
diferenţiere curriculară.
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Oferte pentru învăţarea muncii la calculator de cadrele didactice;
Informarea şi formarea cadrelor didactice în domeniul tradiţiilor şi a culturii
locale;
Pregătirea elevilor pentru olimpiade şcolare şi examene;
Programe speciale pentru elevii problemă;
Strategiile de formare şi modalităţile concrete de realizare a programelor de
formare se axează în principal pe cele două tendinţe:
Tendinţa de profesionalizare, bazată pe recunoaşterea şi respectarea unui set specific de
cunoştinţe specializate, metodologii, pe un statut diferenţiat şi pe recunoaşterea socială;
Tendinţa de asigurare a unui caracter procesual şi continuu formării,cuprinzând
formarea iniţială, inserţia profesională, formarea continuă, realizate prin intermediul
colaborării între instituţiile de formare şi organizaţiile care integrează efectiv resursa
umane.
STRATEGII PE CARE LE PROMOVĂM
Tentativele şcolii noastre de a sensibiliza şi a atrage diferite categorii şi
instituţii în sfera parteneriatului educaţional pot deveni eficiente în mod autentic numai dacă
suntem capabili să venim în întâmpinarea unor cerinţe sociale şi comunitare prin demersuri
specifice cum ar fi:
adaptarea procesului educaţional la schimbările de ordin social şi economic;
instituirea unui echilibru între cererea şi oferta de educaţie;
satisfacerea cerinţelor comunitare specifice în domeniul educaţiei;
pregătirea elevilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate;
31asumarea unui rol activ în raport cu nevoile, problemele, priorităţile
comunităţii
Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale
achiziţionarea unor calculatoare performante şi softuri educaţionale;
achiziţionarea unor copiatoare – xerox pentru toate unitățile din subordine;
achiziţionarea unor aparate audio – video, necesare pentru activităţi cultural –
artistice;
Posibil de realizat prin:
programe de dezvoltare;
programe naţionale;
sponsorizări;
3.3. STUDIUL DE FEZABILITATE
Studiul de fezabilitate oferă un feed – back cu privire la posibilităţile de realizare concretă a
proiectului de dezvoltare instituţională ( este util dar nu este obligatoriu). Studiul de
fezabilitate se desfăşoară în două etape:
Inventarul resurselor:
materiale – amplasament, spaţii , dotări, echipamente etc.
financiare – buget disponibil, surse existente şi posibile de venituri;
umane - număr de persoane implicate, disponibilitatea, pregătirea etc.
concilierea existentului cu proiectul – analiza modului în care efectele aşteptate pot fi
obţinute şi estimarea proiectului.
Fezabilitatea este întărită de scoaterea în evidenţă că noile servicii şi produse sunt
superioare celor furnizate de către concurenţi sau scopurile şi opţiunile strategice selectate
au rezultate superioare cu un consum mai mic de resurse ( în marketing se numeşte ,,
avantajul competitiv”)
32IV. NIVELUL TACTIC
Programe de dezvoltare
În proiectarea managerială nivelul tactic este faptul că un program este un
sistem unitar şi coerent de acţiuni care duc la atingerea ţintelor pe baza opţiunilor strategice.
Programele pot fi structurate:
pe cele patru domenii funcţionale;
programe de dezvoltare a bazei materiale şi pentru achiziţia de echipamente;
programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului de învăţământ şi de
întărire a legăturii cu comunitatea.
programe de dezvoltare curriculare ;
programe de dezvoltare a resurselor financiare şi umane;
în funcţie de grupurile ţintă : părinţi, elevi supradotaţi, pentru minorităţi etc.
în funcţie de rezultatele aşteptate - de exemplu ,, şcoala – centru cultural comunitar” – se
pot adresa unuia sau mai multor grupuri ţintă.
Structura unui program este specifică fiecărui proiect în parte şi este adaptabilă şi flexibilă
contextului în care fiinţează şcoala
Programe de dezvoltare curriculară şi extracurriculară
Prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile
Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar
Program de prezentare a şcolii ca furnizor de servicii educaţionale
Activităţi:
realizarea unui pliant de prezentare a şcolii Bîcleş
realizarea unei pagini Web – [email protected]
33Program de abilitate curriculară ( 2014 – 2015)
Obiective:
abilitarea curriculară a profesorilor, institutorilor, şi învăţătorilor pe două modele de
proiectare ( obiective de referinţă, competenţe specifice);
instrumentarea profesorilor, institutorilor, învăţătorilor pentru predarea unui curriculum
modern;
proiectarea şi predarea opţionalelor la clasele I- VIII;
formarea la nivel local., naţional sau internaţional
Program de dezvoltare extracurriculară
Activităţii:
organizarea unor concursuri interşcolare pentru cunoaşterea , cultivarea şi valorificarea
fenomenului cultural – artistic;
desfăşurarea unor acţiuni în scopul conştientizării oportunităţilor lectoratelor cu părinţii
elevilor de la clasa a VIII-a;
elaborarea de programe educaţionale destinate părinţilor în funcţie de nevoile
identificate;
organizarea unor activităţi de consiliere a părinţilor şi elevilor;
Obiective:
realizarea unor cercetări pentru diagnosticarea relaţiei şcoală – familie;
cultivarea interesului pentru cunoaştere, inovare şi a capacităţii creatoare;
cultivarea interesului pentru cunoaştere, cultivarea şi valorificarea fenomenului cultural–
artistic;
34Programe de ameliorare şi dezvoltare a procesului didactic pentru învăţământ
dezvoltarea personalităţii individuale a elevului prin accesul real la informaţie şi la baza
materială;
realizarea unui plan de formare continuă a profesorilor la nivelul şcolii;
stabilirea de parteneriate cu alte şcoli din ţară sau UE
Programe de dezvoltare a resurselor financiare şi umane
Programe de perfecţionare a personalului didactic la nivelul şcolii
Obiective ţintă( apropiate):
Pregătirea de specialitate , metodică şi psihopedagogică sau pentru obţinerea
definitivării sau a gradelor didactice;
Realizarea unui plan de formare continuă a profesorilor, institutorilor,
învăţătorilor, la nivelul şcolii, judeţean, naţional sau internaţional;
Obiective ţintă( pe termen lung):
Dezvoltarea personalităţii individuale a cadrelor didactice prin accesul real la
orice formă de perfecţionare;
Stimularea motivaţiei pentru cei care instruiesc, disponibilitatea de a
reacţiona pozitiv la schimbarea şi creşterea receptivităţii cadrelor didactice şi
auxiliare faţă de nou;
Obţinerea de către cadrele didactice a unor competenţe de cunoaştere,
execuţie şi sociale, în funcţie de specialitatea pe care o au, compatibile cu
cele din UE.
Programe de perfecţionare a cadrelor didactice
Activităţi:
elaborarea programului de formare a profesorilor la nivelul şcolii şi la
nivel judeţean sau naţional;
35participarea la cursuri de perfecţionare continuă de la C.C.D
Mehedinţi sau alte instituţii ;
Obiective:
cunoaşterea culturii ţărilor din comunitatea europeană;
dezvoltarea parteneriatelor şcolare şi elaborarea de proiecte
educaţionale comune;
dezvoltarea educaţiei interculturale;
Programe de dezvoltare a bazei materiale şi de echipamente
Activităţi:
elaborarea unui plan de investiţii;
completarea cererii de finanţare şi întocmirea documentaţiei;
activităţi de derulare pentru sporirea veniturilor extrabugetare
( sponsorizări, închirieri de spaţii, terenuri etc.)
introducerea în cadrul C.D.Ş de la Şcoala Bîcleş a unor ore de
opţional pe calculator:
dotarea cu materiale sportive , a şcolii Bîcleş;
Obiective:
achiziţionarea de echipamente informatice;
dezvoltarea bazei materiale;
dotarea sălii de sport de la Şcoala Bîcleş;
dotarea claselor cu mobilier nou a gradiniţelor Smadoviţa şi Corzu;
modernizarea cabinetelor de lucru.
36V. PLANURILE OPERAŢIONALE
Planurile operaţionale se elaborează pe termen scurt, maxim un an şi reprezintă
mijloacele prin care vor fi atinse ţintele strategice / scopurile respectând opţiunile
strategice.
Operaţionalizarea se va face de aşa manieră că pentru atingerea fiecărei ţinte
strategice vor fi stabilite activităţi concrete. Se poate ca pentru anumite ţinte, programele şi
acţiunile să fie diferite de la un an la altul.
Fiecare program va fi realizat prin una sau mai multe activităţi concrete.
Pentru fiecare activitate se vor stabili următoarele:
obiective;
resurse;
termene;
etape;
responsabilităţi;
indicatori de performanţă.
Obiectivele au o serie de caracteristic : să fie S.M.A.R.T. sau :
S - specific - specific scopului;
M - măsurabil - să poată fi măsurabile / evaluate cantitativ şi
calitativ
A- tangibil - să poată fi atins ;
R – realist - să fie realist;
T – încadrabil în timp - cu precizie
Resursele educaţionale sunt al doilea element de bază al planului operaţional.
În cadrul resurselor educaţionale se identifică:
Resursele financiare şi materiale ( fizice)
37Banii pot acţiona restrictiv, de aceea nu se centrează eforturile exclusiv pe
acest tip de resurse;
Resursele fizice se selectează în funcţie de criteriile: grad de adecvare,
disponibilitate, posibilităţi de stocare , nevoi / posibilităţi de întreţinere;
Resursele informaţionale şi experenţiale existente;
Resurse de timp;
Resurse de autoritate şi putere;
Resurse umane – sunt esenţiale;
Responsabilităţile – cu precizare exactă
Indicatorii de performanţă sunt repere observabile ale nivelului de realizare a obiectivelor
propuse / stabilite în planurile operaţionale. Indicatorii de performanţă se stabilesc în faza
de proiectare şi pot fi cantitativi şi calitativi. Au următoarele cerinţe definitorii:
vizibilitate;
inteligibilitate;
adecvare ( se poate utiliza acelaşi indicator pentru nivelul atingerii
mai multor ţinte);
măsurabile;
relevanţă – se referă la rezultatele proiectului şi nu la cele datorate
influenţelor;
accesibilitate.
PROGRAME DE DEZVOLTARE
Programe de dezvoltare curriculară şi extracurriculară;
Programe de dezvoltare a resurselor financiare şi umane;
Programe de dezvoltare a bazei materiale şi de achiziţii de echipamente;
38Programe de optimizare a comunicării în cadrul sistemului de
învăţământ şi de întărire a legăturii cu comunitatea.