MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI...
Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI...
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
A U X I L I A R C U R R I C U L A R
CLASA a XII -a
TEHNICI DE ILUMINARE
DOMENIU: PRODUCŢIE MEDIA
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: DAN ADRIANA – prof. grd. I, Colegiul Tehnic „Media”
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
COMPETENŢECOMPETENŢE................................................................................................4
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICIINFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI...................5
MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICIIMODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII..........................................6
RECOMANDARI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATERECOMANDARI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE
ŞI SECURITATEA MUNCIIŞI SECURITATEA MUNCII..............................................................................7
INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUIINSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI...............................................10
ORGANIZAREA EVALUĂRIIORGANIZAREA EVALUĂRII........................................................................27
ANEXE...........................................................................................................35
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................40
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
CompetenţeCompetenţe
Modulul „Tehnici de iluminare” face parte din curriculum-ul clasei a XII-a liceu tehnologic.
În conceperea programei pentru modulul „Tehnici de iluminare” s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice generale care să le ofere posibilitatea de a activa în domeniul cinematografiei sau televiziunii .
Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în stagiile de instruire practică comasată şi în cadrul laboratorului tehnologic.
Scopul acestui modul este de a dezvolta competenţe cu privire la identificarea elementelor componente ale plasticii iluminării, verificarea parametrii lumino-optici ai surselor de iluminare în vederea participării la proiectarea şi realizarea schemelor de iluminare.
În acelaşi timp, se pune accent pe specificul activităţii în echipă, în care relaţiile interpersonale au un rol determinat precum şi formarea abilităţilor legate de dezvoltarea gândirii critice în vederea rezolvării de probleme complexe ce intervin în activitatea specifică domeniului. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru a te putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
Informaţi despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul deInformaţi despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practicăpractică
Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:
Stagiul de practică se va realiza la agenţi economici autorizaţi care desfăşoară
activiăţi de testare şi diagnosticare a automobilelor, respectiv de inspecţie tehnică
(întreprinderi constructoare de automobile şi / sau componente auto, ateliere de
service auto şi operatori de transport rutier care deţin ateliere proprii specializate în
întreţinerea şi repararea autovehiculelor sau staţii proprii de inspecţie tehnică).
Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic1:
Departamentul în care se va efectua practica2:
Facilităţile oferite elevilor de către agentul economic 3:
Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic4:
1 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru.2 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic.3 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru.4 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de
regulamentele interne ale şcolii şi agentului economic.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
Modalitatea de organizare a practiciiModalitatea de organizare a practicii
1. Număr de ore alocate modulului: 120 ore, din care
laborator tehnologic: 30 ore
instruire practică: 90 ore
2. Forma de organizare a stagiului de pregătire practică:
pe grupe
cu clasa
3. Calendarul pregătirii pentru modulul „Diagnosticarea automobilului”:
Săpt5.1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Săpt. 20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
În fiecare căsuţă corespunzătoare săptămânilor în care urmează să se
desfăşoare activităţile din cadrul modulului, se va completa, după caz:
IP – pentru activităţile de instruire practică;
LT – pentru activităţile de laborator tehnologic.
4. Cadrele didactice care îndrumă elevul în stagiul de pregătire practică:
________________________________________________________________
________________________________________________________________
5. Tutorele desemnat din partea agentului economic:
________________________________________________________________
5 în funcţie de calendarul şi structura anului şcolar în curs.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate aRecomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a
muncii potrivit modululuimuncii potrivit modulului
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate
naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor
activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau
fizice de răspunderea ce le revine pentru prevenirea si asigurarea oricăror altor
masuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a
activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca, sistem compus din:
Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si
medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;
Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin
acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate
naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară
activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii
urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai
multor activităţi si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru
activităţi caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea
sistemica a aspectelor de securitate a muncii, practicata în cadrul Normelor generale
pentru orice proces de munca
Conform acestei abordări, procesul de munca este tratat ca un sistem compus
din următoarele elemente ce interacţionează:
Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de munca.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
Sarcina de munca: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate, prin intermediul
mijloacelor de producţie si în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de munca.
Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de munca (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.) care se utilizează în procesul de munca.
Mediul de munca: ansamblul condiţiilor fizice,chimice, biologice şi psiho-sociale
în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în
condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de
asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului : executant -
sarcina de munca - mijloace de producţie - mediu de munca, propriu proceselor de
munca din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementari normative pentru asigurarea
securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la
securitatea şi sănătatea în munca, baza pentru:
activitatea de concepţie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
autorizarea funcţionării unităţilor;
instruirea elevilor cu privire la securitatea muncii;
cercetarea accidentelor de munca si la stabilirea cauzelor si a
responsabilităţilor;
controlul realizării masurilor de securitate a muncii;
fundamentarea programului de protecţie a muncii.
Aplicarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitatea de
producere a aerului comprimat trebuie sa se faca complementar cu alte norme
specifice, cu standardele şi instrucţiunile de securitate a muncii, de referinta.
În contextul general pe care l-am prezentat, în "Normele specifice de
securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat" au fost
elaborate prevederile de securitate, ţinând cont de reglementările existente în
domeniul securităţii muncii pentru aceasta activitate, precum si pe baza studierii
proceselor de munca si stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, sa
existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element al procesului de
munca.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic8
Structura acestor prevederi este făcută astfel încât sa aibă o succesiune
logica, corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de munca.
Pe lângă prevederile specifice privind activitatea de producere a aerului
comprimat, structurate pe elementele sistemului de munca,normele mai cuprind un
capitol de prevederi pentru proiectarea mijloacelor de producţie şi amplasarea
acestora în încăperi, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii
tratate prin standarde în domeniu de referinţă.
În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la
elaborarea normelor specifice, acestea cuprind o anexa în care sunt explicitaţi o
serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice sa răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea
ce priveşte conţinutul, dar si forma, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care
precizează conţinutul articolelor care se refera la aceeaşi problematica, facilitând
astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
9
Instrumente de lucru necesare desfăşurării practiciiInstrumente de lucru necesare desfăşurării practicii
Model de jurnal de practică
Model de fişe de observaţie
Model fişe de lucru
Exemple studii de caz
Exemple proiect / miniproiect
Model de portofoliu de practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
Model de jurnal de practică
JURNAL DE PRACTICĂElev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri / evenimentele care nu v- au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
Model de fişe de observaţie
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE (1)Pentru rezolvarea artistică a imaginilor cine – Tv se utilizează diferite aparate de
iluminat.
Observaţi configuraţia iluminatului în cadrul activităţilor practice desfăşurate şi notaţi
în tabelul următor elementele ce caracterizează proiectul de iluminat.
Aparate de iluminat utilizate
Puterea electrică a aparatelor
Modul de instalare
Direcţia fasciculelor luminoase ale
surselor
Niveluri de iluminare în diferite puncte ale
spaţiului de reprezentaţie
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE (2)
Elementele componente ale plasticii iluminării (contrastul şi factura iluminării),
caracterul umbrelor şi luminile, contribuie la rezolvarea plastică a unei scene, în
funcţie de scopul dramaturgic urmărit în scenariu.
Observaţi şi consemnaţi corelaţia dintre expunerea folosită în cazul celor cinci stiluri
clasice de iluminare şi curba caracteristică a materialului pe care se filmează.
Stil de iluminare Repartizarea expunerii pe curba caracteristică a materialului
Stilul normal
Stilul clar obscur moderat
Stilul clar obscur puternic
Stilul în tonuri înalte
Stilul monoton
REŢINE!Fiecare stil de iluminare foloseşte ca element de referinţă pentru expunere obţinerea unei densităţi de înnegrire pe negativ a subiectului principal, cuprinsă între D = 0,9 şi 1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
1
2
3
I
4
II
III
IV
V
VI
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE (3)
Iluminarea obiectelor filmate se compune dintr-un şir de elemente tipice de bază,
care se deosebesc între ele prin direcţia, concentrarea şi intensivitatea lor asupra
porţiunilor cadrului. Aceste elemente de bază poartă denumirea generală de lumini.
Observaţi schema poziţionării relative a luminilor. Completaţi tabelul de mai jos
indicând
- denumirea categoriilor de lumini ce pot fi utilizate în procesul de filmare;
- poziţionare
- limite de utilizare.
Legendă1 – aparat de filmat2 – obiect3 – fundal4 – fereastră/uşă
Numerotare Denumire Caracteristici Rol
I
II
III
IV
V
VI
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
Model fişe de lucruFIŞĂ DE LUCRU (1)
Tema de lucru:Compararea imaginilor realizate cu diferite contraste de iluminare la filmare Sarcini de lucru:
1. Analizaţi cu atenţie sub aspectul plasticii iluminării, trei imagini selectate din probele de filmare, executate în condiţii diferite de contrast de iluminare:
a. – contrast mare;b. – contrast mic;c. – contrast corect.2. Caracterizaţi cele trei imagini sub aspect plastic şi completaţi tabelul de mai jos cu
aprecierile voastre
Tipul imaginii Aprecieri asupra imaginilora. Imagine cu contrast mic
b. Imagine cu contrast corect
c. Imaginea cu contrast corect
FIŞĂ DE LUCRU (2)Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic16
Tema de lucru:Compararea imaginilor realizate în diverse condiţii de iluminare Sarcini de lucru:1. Analizaţi cu atenţie calitatea fotografică a unui set de imagini realizate pe
peliculă echilibrată cromatic pentru lumina de zi, în următoarele condiţii de iluminare:
a. – lumină naturală de zi, fără altă sursă de iluminare;b. - lumină directă dată de lămpi cu lumină de zi;c. – lumină indirectă dată de de lămpi cu lumină de zi.2. Caracterizaţi sub aspectul calităţii fotografice cele trei imagini şi completaţi tabelul de mai jos
cu aprecierile voastre:
Condiţii de iluminare Aprecieri asupra imaginilora. Lumină naturală de zi
b. Lumină directă dată de lămpi cu lumină de zi
c. Lumină indirectă dată de lămpi cu lumină de zi
FIŞĂ DE LUCRU (3) Tema de lucru:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
Compararea imaginilor realizate prin filmare în lumină artificială şi de zi în diverse proporţii Sarcini de lucru:1. Comparaţi calitatea fotografică a acestor patru imagini realizate pe
peliculă Eastman Ectachromer Video News Film 7240, echilibrată cromatic pentru lumină artificială Tungsten 3200K, în următoarele condiţii de iluminare:
a. amestec de lumină artificială Tungsten 3200K şi lumină de zi în proporţie de 1:1; 2:1; 3:1;
b. numai cu lumină artificială Tungsten 3200K.2. Consemnaţi în tabelul de mai jos aprecierile voastre.
Lumina folosită la filmare Apreciere asupra calităţii imaginilora. amestec de lumină artificială Tungsten 3200K naturală 1:1
2:1
3:1
c. numai lumină artificială Tungsten 3200K
Exemple studii de caz
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
STUDIU DE CAZ (1)1. Analizaţi cu atenţie portretul de mai jos, şi precizaţi în ce stil de iluminare este
realizat.
2. Reprezentaţi pe o coală A4 schema de iluminare utilizată . Propuneţi, pentru
îmbunătăţirea calităţii artistice a imaginii o altă posibilitate de iluminare a
personajului.
În vederea rezolvării sarcinii de lucru utilizaţi simbolurile prezentate în Anexa 1.
STUDIU DE CAZ (2)Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic19
La vizionarea probelor de filmare realizate pe peliculă negativă color Kodak Vision 320T 5277, imaginea a apărut cu o puternică dominantă de culoare albastră .
Cerinţe:1. Identificaţi şi explicaţi cauza provocării acestei distorsii de culoare;2. Prezentaţi măsurile care se impun a fi luate pentru eliminarea acestei
defecţiuni.
STUDIU DE CAZ (3)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
La vizionarea unei copii de lucru obţinută după un negativ color realizat prin filmare pe peliculă cinematografică de tip Kodak 500T, cu sensibilitate mare, s-a constatat prezenţa în imagine a unui efect de stroboscopie.La filmare, au fost folosite proiectoare cu sursă de lumină HMI alimentată cu energie electrică de la o reţea electrică normală de 220V şi 50Hz.
Cerinţe:1. Identificaţi cauza care a provocat apariţia acestui fenomen;2. Precizaţi ce măsuri tehnice trebuiau luate pentru împiedicarea apariţiei
acestui fenomen care a condus la rebutarea materialului filmat.
Exemple proiect / miniproiectAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic21
PROIECT
(Exemplul 1)Lucraţi în echipă.
Utilizând ca sursă de documentare Bibliografia anexată, Fişele de lucru, Fişele de
documentare prezentate în acest ghid, realizaţi un proiect cu tema:
“Instalaţie de comandă şi reglare a iluminatului pentru sălile de spectacol”.Timp de lucru – trei săptămâni.
Proiectul va cuprinde :
- Schema bloc a instalaţiei de reglare şi comandă (reprezentare, descriere);
- Pupitrul de comandă (rol, reprezentare schematică a unui pupitru de comandă
pentru două programe, mod de lucru);
- Dispozitive de reglare ( rol, principiul de funcţionare);
- Instrucţiuni de lucru;
- Norme de tehnica securităţii muncii.
Elementele de conţinut ale proiectului se vor organiza după următoarea
structură:
1- Pagina de titlu pe care se consemnează tema proiectului, numele autorului,
şcoala, perioada în care s-a elaborat proiectul.
2- Cuprinsul proiectului care prezintă titlurile capitolelor şi subcapitolelor pe care
se structurează lucrarea.
3- Introducerea sau argumentul care prezintă necesitatea studiului temei
propuse.
4- Dezvoltarea elementelor de conţinut a capitolelor şi subcapitolelor.
5- Concluziile care sintetizează elemente de referinţă desprinse în urma
studiului temei şi opiniile personale.
6- Bibliografia
7- Anexe care include toate materialele importante folosite la realizarea lucrării
(tabele, fotografii, fişe de observaţie, etc.).
Bibliografie:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
Petrovici, Horia, 1986, „ Tehnica iluminatului artistic”, Bucureşti, Editura
Tehnică;
Marin, Al., Alexandu, P., 1988, „Echipamente electrice şi electronice pentru cinematografie”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
PROIECT(Exemplul 2)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
Lucraţi individual.
Utilizând ca sursă de documentare Bibliografia anexată, Fişele de lucru, Fişele de
documentare prezentate în acest ghid, realizaţi un proiect cu tema:
“Tehnica iluminării în procesul de filmare”.Timp de lucru – trei săptămâni.
Proiectul va cuprinde :
- Surse de iluminare folosite la realizarea filmelor şi emisiunilor Tv (caracteristici
tehnice, temperatura de culoare)(Anexa 2);
- Plastica iluminării:
Tipuri de iluminat (lumina principală, lumina generală, lumina de
modelare, lumina de contur, lumina de fond, lumina de efect –
descriere, schemă, scopul şi rolul fiecărei lumini);
Stiluri de iluminare (normal, clar-obscur moderat, clar-obscur puternic,
în tonuri înalte, monoton, descriere, exemplificări cu fotografii din
scenele filmate în cadrul stagiului de practică)
Elementele de conţinut ale proiectului se vor organiza după următoarea
structură:
1. Pagina de titlu pe care se consemnează tema proiectului, numele autorului,
şcoala, perioada în care s-a elaborat proiectul.
2. Cuprinsul proiectului care prezintă titlurile capitolelor şi subcapitolelor pe care
se structurează lucrarea.
3. Introducerea sau argumentul care prezintă necesitatea studiului temei
propuse.
4. Dezvoltarea elementelor de conţinut a capitolelor şi subcapitolelor.
5. Concluziile care sintetizează elemente de referinţă desprinse în urma
studiului temei şi opiniile personale.
6. Bibliografia
7. Anexe care include toate materialele importante folosite la realizarea lucrării
(tabele, fotografii, fişe de observaţie, etc.).
Bibliografie:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
Cornea, George , 2004, ,,Lumina în arta filmului",Bucureşti, Semne,
Druga, Ovidiu; Murgu, Horea , 2004 , ,,Elemente de gramatică a limbajului
audiovizual", Bucureşti, Editura Fundatiei PRO,
Model de portofoliu de practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
PORTOFOLIUL este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate să reunească şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele,experienţele precum şi eşantioane din lucrări personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.
La baza acestui portofoliu se află următoarele obiective majore:
- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale;
- prezentarea competenţelor tehnice dobândite
- demonstrarea achiziţionării abilităţilor cheie
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi
experienţele, portofoliul va constitui o biografie tehnică a elevului, ce va descrie
competenţele atinse de acesta în domeniu şi experienţa lui de învăţare.
Un portofoliu poate conţine:Cuprinsul acestuia (titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi numărul paginii la care
aceasta se găseşte, materialele bibliografice consultate);
Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a
elevului / grupului cu privire la subiectul respectiv;
Lucrările realizate de elev individual sau în grup pot fi :
Jurnalul de practică completat pentru fiecare zi
Fişe de lucru, fişe de observaţie
Proiecte realizate individual sau în grup
Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor
Înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de
elev individual sau în grup
Observaţii şi comentarii proprii ale elevului asupra a ceea ce
lucrează
Autoevaluări ale elevului/grupului/perechii
Alte materiale care reflectă participarea elevului / grupului la
derularea şi soluţionarea activităţilor Comentarii suplimentare şi evaluări ale turorelui/maistrului instructor, ale altor
colegi şi ale altor persoane interesate .
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
ORGANIZAREA EVALUĂRIIORGANIZAREA EVALUĂRII
1. Evaluarea formativă
Pe durata stagiului de pregătire practică, evaluarea curentă se efectuează de către
tutore, luând în considerare participarea elevului la rapoartele de evaluare elaborate
şi însuşirea de către acesta a deprinderilor de executare sau coordonare a operaţiilor
incluse în programul de pregătire.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată pe baza unor probe care se referă
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar
ca metode de evaluare recomandăm:
Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
Investigaţia.
Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de
învăţare.
2. Evaluarea sumativăÎn vederea evaluării finale a stagiului de pregătire practică este necesar identificarea
tipurilor de probe din setul de probe de evaluare asociat unităţii(lor) de competenţă
prin aplicarea cărora se poate demonstra că elevul are cunoştinţele teoretice necesare şi îndeplineşte activităţi pentru a obţine rezultatele specificate în
standardul ocupaţional.
Tipul de probă din care rezultă
Competenţe
specifice
modulului de
practică
Cunoştinţe teoretice Activităţi Rezultate
21.1. Identifică
elementele
componente ale
Teste scrise
Întrebări orale
Observaţii directe
Demonstraţii /
Portofoliul de
practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
plasticii iluminării.
21.2. Verifică
parametrii
lumino-optici ai
surselor de
iluminare.
21.3. Participă la
proiectarea şi
realizarea
schemelor de
iluminare.
Teste scrise
Întrebări orale
Teste scrise
Întrebări orale
simulări
Observaţii directe
Demonstraţii /
simulări
Observaţii directe
Demonstraţii /
simulări
Miniproiect
Portofoliul de
practică
Rapoarte din
partea tutorelui,
a maistrului
instructor
Portofoliul de
practică
Rapoarte din
partea tutorelui,
a maistrului
instructor
Miniproiect
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
Instrumente de evaluare ce pot fi utilizate:
Exemplu:
Competenţa: 21.2 Verifică parametrii lumino-optici ai surselor de iluminare.
Proba de evaluare: Lucrare practică de verificărea parametrilor unei surse de
iluminare
Condiţii de aplicabilitate: Lampa HMI, exponometru, luxmetru
Cerinţa: Verificaţi cu ajutorul aparatelor fotometrice oferite parametrii lumino-optici ai
unui lămpi HMI a unui proiector utilizat în cadrul activităţii de filmare. Completaţi în
tabel valoarea parametrului verificat , metoda de măsurare,mijlocul de măsurare
utilizat.
Nr.
crt.
Parametrul verificat Valoare obţinută Metoda de măsurare Mijloc de
măsurare
1. Iluminare
2. Luminanţă
3. Randamentul
luminos
4. Temperatura de
culoare
5. Indicele de redare a
culorilor
Fişă de observaţie:
Verificări/măsurători
executate
Modul de apreciere Data Evaluator
Chestionarul Fişe de autoevaluare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea
reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un
proiect.
Pe parcursul desfăşurării fiecărei etape a proiectului se face o monitorizare
conform următoarei Fişe de monitorizare proiect si in acelaşi timp se va
completa o Fişă individuală de urmărire a competenţelor. Fişele individuale se
prezintă elevilor la începutul derulării proiectului
FISA DE MONITORIZARE PROIECT
Nr. crt. Enunţ/criteriu DA NU Obs./
comentarii
1 Au fost avute în vedere ideile indicate2 Au fost accesate toate căile de documentare
indicate în plan
3 Sunt realizate toate fişele de documentare stabilite în planul de activităţi
4 S-au identificat soluţiile posibile
5 S-a realizat analiza soluţiilor identificate prin evidenţierea avantajelor/ dezavantajelor
6 S-a argumentat corect varianta aleasă
7 Au fost identificate domeniile conexe implicate în derularea proiectului
8 Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte
9 Au fost numiţi responsabilul de proiect şi liderul de grup
10 Au fost alocate responsabilităţile în cadrul proiectului
11 S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de lucru
12 S-au întocmit diagramele corespunzătoare
13 S-au respectat planurile stabilite
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
14 S-au asamblat subproiectele în proiectul final15 S-a analizat şi validat proiectul final
16 S-a realizat prezentarea şi argumentarea proiectului
17 S-a elaborat o comunicare/articol la revista şcolară pentru diseminarea rezultatelor proiectului
18 S-au primit sugestii şi recomandări pentru îmbunătăţirea activităţilor similare în viitor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
FIŞĂ DE URMĂRIRE INDIVIDUALA A COMPETENŢELOR
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Criterii de evaluare Proiect
Criterii referitoare la concepţia proiectului:-elevul a ştiut sa aleagă şi să numească produsul pe care îl
va confecţiona;
-elevul a identificat etapele realizării produsului
-elevul a ştiut să precizeze ordinea logică a etapelor
realizării produsului
-elevul a ales materialele necesare realizării produsului
-elevul a identificat instrumentele şi mijloacele necesare;
-elevul a analizat tehnicile pe care trebuie să le aplice în
fiecare etapa
Criterii referitoare la realizarea proiectului-produs-fiecare grup a ştiut să organizeze împărţirea sarcinilor
-fiecare grup respectă împărţirea sarcinilor
-fiecare grup a efectuat activitatea în timpul stabilit
32
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o
modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
CRITERII DE EVALUARE A PORTOFOLIILOR
1. Aprecierea managementului portofoliului
CriteriulNivel de realizare (Punctaj)
Complet(2p)
Parţial(1p)
Deloc(0p)
2.1. Încadrarea în termenul limită de elaborare şi
predare a portofoliului
2.2. Selecţia de imagini/sunete adecvate aplicaţiei
elevului sau/şi facilitării unităţii de învăţare (dacă este
cazul)
2.3. Includerea de documente relevante/utile pentru
demonstrarea/ justificarea aplicării principiilor
referitoare la recunoaşterea şi respectarea drepturilor
de autor
Punctaj pe nivele de realizare:Total punctaj:
2. Aprecierea conţinutului portofoliului
Criteriul
Nivel de apreciere (Punctaj)
Foarte bine (4p)
Bine(3p)
Satisfăcător
(2p)
Nesatisfăcător(1p)
Aprecierea generală asupra unităţii de învăţare şi întregului portofoliu3.1. Portofoliu complet, incluzând
toată structura de directoare şi
fişierele obligatorii
3.2. Participarea activă, pe toată
durata instruirii, la elaborarea şi
dezvoltarea planului unităţii şi a
componentelor portofoliului
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
Criteriul
Nivel de apreciere (Punctaj)
Foarte bine (4p)
Bine(3p)
Satisfăcător
(2p)
Nesatisfăcător(1p)
Punctaj pe nivele de apreciere:Total punctaj:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
AnexeAnexe
Anexa 1Semne conventionale folosite in schemele de iluminare:
Subiectul Unghiul de poza Fundal
Flash (blitz) Fereastra Reflexie difuza
Reflexie pe suprafata lucioasa Lumina dirijata cu ecran Lampa
Lumina principala cu ecran difuzant (tifon)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
Anexa 2Surse de lumină – Clasificare
Lămpi – clasificare
- lămpi cu arc electric- lămpi cu incandescenţă
- după destinaţie – pentru proiectoare- pentru reflectoare- cu reflector înglobat
- constructiv – tip Nitrafot- tubulare, cu ciclu halogenic
- lămpi cu descărcare în gaze şi vapori- fluorescente cu descărcare în vapori de mercur- cu descărcare în vapori de mercur şi adaosuri de ioduri metalice- cu descărcare în xenon- cu descărcare în gaze şi halogenuri metalice (CSI şi HMI)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
Surse de lumină
Primare
Secundare
Naturale
Artificiale
Incandescente
Luminiscente
Prin reflexie
Prin transparenţă
Anexa 3
Fişa de rezumat
Titlul modulului: Tehnici de iluminareNumele elevului:
Data începerii: Data finalizării:
CompetenţaActivitatea de
învăţare
Data îndeplinirii(data la care
obiectivele
învăţării au fost
îndeplinite)
Verificat (semnătura
profesorului)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
Anexa 4
FIŞĂ DE PROGRES
Competenţa Activitatea de învăţare
Obiectivele învăţăriiRealizat
Comentariile elevului*
Comentariile profesorului**
*) De exemplu:
ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii;
ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.
ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul
învăţării.
**) De exemplu:Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic38
comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a
demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.
ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea
dezvoltării.
ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând
în considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele
învăţării.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
BibiografieBibiografie
DRUGA, OVIDIU; MURGU, HOREA,2004,”Elemente de gramatică a limbajului audiovizual",
Bucureşti,Editura Fundatiei PRO;
MARIN, ALEXANDRU, 1979, ”Tehnica filmului de la A la Z", Bucureşti, Editura Tehnică;
MANOILĂ, CONSTANTIN, 1997, “Arta imaginii color video-Tv” ,Bucureşti, Editura Militară
PETROVICI, HORIA, 1986, „ Tehnica iluminatului artistic”, Bucureşti, Editura Tehnică;
MARIN, AL., ALEXANDU, P., 1988, „Echipamente electrice şi electronice pentru
cinematografie”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 40 Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic